Cerințe din 20 februarie 2002

1. Cerințe generale la amplasarea și proiectarea unui depozit
1.1. Cerințe generale pentru amplasarea unui depozit
1.1.1. Amplasarea unui depozit de deseuri se face ținându-se seama de planurile de urbanism general și planurile de urbanism zonal.
1.1.2. Alegerea unui amplasament se face conform urmatoarei scheme:
a) se defineste clasa de depozit care se intenționează să se realizeze;
b) se identifica și se inventariaza amplasamentele posibile;
c) se analizeaza amplasamentele, în functie de clasa de depozit și de tipurile de deseuri ce vor fi acceptate la depozitare, pe baza unei comparatii pluricriteriale;
d) amplasamentul considerat în urma analizei pluricriteriale ca fiind cel mai favorabil realizării obiectivului propus trebuie evaluat din punct de vedere ecologic, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, prin intocmirea studiului de impact, după care solicitantul va parcurge etapele legale pentru obtinerea acordului de mediu;
e) autoritatea competentă analizeaza studiul de impact și stabileste în colectivul de analiza tehnica oportunitatea alegerii amplasamentului, în functie de care se ia decizia realizării obiectivului.
1.1.3. Analiza amplasamentelor posibile se face în functie de:
a) topografia și structura hidrogeologica a terenului, luandu-se în considerare în special adancimea panzei freatice și folosintele de apa;
b) configuratia terenului, forma depozitului și incadrarea în peisaj;
c) fluxul de ape spre amplasament, precum și pozitia față de apele și instalatiile de canalizare și epurare existente;
d) directia vanturilor dominante și efectul lor în raport cu pozitia față de zonele locuite;
e) folosință terenului;
f) existenta unor zone protejate, culturale sau ecologice;
g) distanta față de centrele de producere a deseurilor și față de infrastructura existenta;
h) pericole de inundare, de alunecare, tasare sau de avalanse;
i) riscuri seismice majore;
j) existenta în zona a unor aeroporturi, linii de înaltă tensiune sau obiective militare.
1.1.4. Distantele minime de amplasare față de anumite repere se stabilesc pentru fiecare caz pe baza analizarii emisiilor și a altor reglementari existente, în cadrul unor studii de impact asupra mediului și sănătății.
1.1.5. Criteriile pentru analiza amplasamentelor sunt:
Criterii geologice, pedologice și hidrogeologice:
a) caracteristicile și dispunerea în adancime a straturilor geologice;
b) folosintele actuale ale terenurilor și clasa de fertilitate, evaluarea lor economica, financiară și sociala pentru populatia din zona;
c) structura, adancimea și directia de curgere a apei subterane;
d) distanta față de cursurile de apa, față de albia minora și majoră a acestora, față de ape stătătoare, față de ape cu regim special și surse de alimentare cu apa;
e) starea de inundabilitate a zonei;
f) aportul de apa de pe versanti la precipitatii.
Criterii climatice:
a) directia dominantă a vanturilor în raport cu asezarile umane sau cu alte obiective ce pot fi afectate de emisii de poluanti în atmosfera;
b) regimul precipitatiilor.
Criterii economice:
a) capacitatea depozitului și durata de exploatare;
b) distanta pe care sunt transportate deseurile de la sursa de producere la locul de depozitare;
c) necesitatea unor amenajari secundare pentru depozit (drumuri de acces, utilitati).
Criterii suplimentare:
a) vizibilitatea amplasamentului;
b) accesul la amplasament.
1.1.6. Depozitul poate fi autorizat numai în cazul în care caracteristicile amplasamentului din punct de vedere al condițiilor sus-menționate sau al masurilor de remediere ce trebuie luate respecta legislatia de mediu în vigoare.
1.2. Cerințe generale la proiectarea și realizarea unui depozit
1.2.1. Proiectul depozitului trebuie să respecte urmatoarele:
a) dimensiunile depozitului trebuie să fie corelate cu volumul total de deseuri ce urmeaza a fi acceptat la depozitare din zona sau zonele deservite, pe baza prognozelor de dezvoltare municipala sau zonala;
b) perioada de exploatare să fie de minimum 10 ani.
1.2.2. Proiectul unui depozit trebuie să prezinte:
a) natura și proveniență deseurilor ce urmeaza să fie depozitate;
b) cantitatile de deseuri;
c) tehnologii de tratare a deseurilor înainte de depozitare și/sau în incinta depozitului;
d) modul de realizare a bazei depozitului, adica:
- modul de impermeabilizare a cuvetei depozitului (baza și pereti laterali);
- modul de protecție a sistemului de impermeabilizare;
- sistemul de drenare, colectare, epurare și evacuare a apelor exfiltrate;
e) sistemul de colectare, inmagazinare și valorificare a gazelor de fermentare, unde este cazul;
f) organizarea tehnica a depozitului, utilitati;
g) instrucțiuni de exploatare a depozitului;
h) procedura de inchidere a depozitului;
i) sistemul de control și supraveghere a depozitului;
j) masurile de siguranță în timpul exploatarii, cum ar fi: prevenirea incendiilor, prevenirea și combaterea exploziilor și planul de interventie în caz de accidente sau avarii într-un depozit;
k) măsuri pentru asigurarea condițiilor igienico-sanitare: deratizare, dezinsectie;
l) măsuri de protecție a muncii.
Solutia tehnologica ce va fi adoptata este opțiunea proiectantului, acesta asumandu-și raspunderea ca depozitul nu va prezenta riscuri pentru factorii de mediu.
1.2.3. După atingerea cotei finale de depozitare trebuie realizata acoperirea finala, cu continuarea actiunii de captare a gazelor de fermentare și a drenarii apelor infiltrate prin stratul de sol vegetal.
1.2.4. Materiale folosite
a) Pentru impermeabilizare se folosesc argile sau alte materiale minerale cu caracteristici similare argilei și o impermeabilizare artificiala cu geomembrana sau alt material similar, care trebuie să asigure un coeficient de permeabilitate K ≤ 1 x 10^-9 m/s și condițiile de rezistenta fizico-chimica și de stabilitate în timp cerute de proiectant. Se va folosi geomembrana neteda la baza depozitului și rugoasa pe taluzuri și pentru acoperirea finala.
b) Pentru separarea straturilor de drenare și impermeabilizare de corpul depozitului se vor folosi geotextile cu rol de protecție.
c) Tuburile de drenaj folosite pentru drenarea levigatului trebuie să fie de polietilena și trebuie să fie prevăzute cu fante.
d) Stratul drenant consta dintr-un strat de pietris cu diametrul granulelor între 16 și 32 mm.
1.3. Cerințe generale pentru impermeabilizarea depozitelor
1.3.1. În vederea protectiei solului și a apei subterane și de suprafața baza, peretii laterali și acoperisul depozitelor trebuie impermeabilizate. Solutiile de impermeabilizare se stabilesc de către proiectant, astfel încât depozitul sa răspundă cerințelor prezentei hotărâri, inclusiv ale anexelor.
1.3.2. Un depozit trebuie să fie amplasat și proiectat astfel încât sa satisfaca condițiile necesare pentru a preveni poluarea solului, apei subterane sau de suprafața și a asigura colectarea eficienta a levigatului în conformitate cu prevederile pct. 2.1 "Controlul apei și gestiunea levigatului"; aceasta se realizează prin combinarea barierei geologice naturale cu o impermeabilizare a bazei depozitului în timpul fazei de exploatare/active și prin combinarea unei bariere geologice cu o impermeabilizare superioara în cursul fazei pasive/postinchidere.
1.3.3. Bariera geologica este creata de condițiile geologice și hidrogeologice de sub și din vecinatatea unui depozit și trebuie să confere o capacitate suficienta de atenuare și prevenire a unui potențial risc ecologic pentru sol și apa subterana.
Bariera geologica a bazei și taluzurilor depozitului va consta dintr-un strat mineral care indeplineste cerințele de permeabilitate și grosime, cu un efect cel puțin echivalent cu cel rezultat din urmatoarele condiții:
- depozit pentru deseuri periculoase: K ≤ 1,0 x 10^-9 m/s; grosime ≥ 5 m;
- depozit pentru deseuri nepericuloase: K ≤ 1,0 x 10^-9 m/s; grosime ≥ 1 m;
- depozit pentru deseuri inerte: K ≤ 1,0 x 10^-7 m/s; grosime ≥ 1 m.
1.3.4. Metoda folosita pentru determinarea coeficientului de permeabilitate pentru depozite, pe suprafața analizata și pentru tot amplasamentul, trebuie să fie metoda standardizata sau recunoscută international.
1.3.5. Acolo unde bariera geologica nu indeplineste în mod natural condițiile de mai sus, ea poate fi completata cu argila (sau cu alt material natural cu proprietăți de impermeabilizare echivalente), oferind o protecție echivalenta. O bariera geologica de impermeabilizare naturala nu trebuie să fie mai subtire de 0,5 m (tabelul 2.1).
1.3.6. În afara barierei geologice descrise mai sus, depozitul este prevăzut cu o impermeabilizare artificiala care indeplineste condițiile de rezistenta fizico-chimica și de stabilitate în timp, corespunzător condițiilor de etansare cerute, și un sistem etans de colectare a levigatului, pentru a se asigura ca acumularea de levigat la baza depozitului se menține la un nivel minim.
Tabelul 2.1.
Categoria depozitului
Deseuri nepericuloase
Deseuri periculoase
Impermeabilizare artificiala
necesară
necesară
Strat drenant ≥ 0,5 m
necesar
necesar
1.3.7. Dacă autoritatea centrala sau teritoriala pentru protectia mediului, după evaluarea potentialelor pericole față de mediu, considera ca este necesară prevenirea formarii de levigat, se poate prescrie o impermeabilizare a suprafetei superioare. Recomandarile pentru etansarea suprafetei sunt:
Tabelul 2.2.
┌─────────────────────────────┬───────────────────────┬──────────────────────┐
│
Categoria depozitului
│ Deseuri nepericuloase │ Deseuri periculoase
│
├─────────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│Strat filtrant gaze
│
necesar
│
nu este necesar
│
├─────────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│Impermeabilizare artificiala │ nu este necesară
│
necesară
│
├─────────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│Impermeabilizare naturala
│
necesară
│
necesară
│
├─────────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│Strat drenant > 0,5 m
│
necesar
│
necesar
│
├─────────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│Acoperire superioara cu
│
necesară
│
necesară
│
│pamant > 1 m (din care sol
│
│
│
│vegetal ≥ 0,3 m)
│
│
│
└─────────────────────────────┴───────────────────────┴──────────────────────┘
1.3.8. Autoritatea centrala sau teritoriala pentru protectia mediului stabileste condiții generale sau specifice pentru depozitele de deseuri inerte și pentru caracteristicile mijloacelor tehnice sus-menționate.
1.3.9. Autoritatea centrala stabileste condițiile generale sau specifice pentru depozitele de deseuri subterane și pentru caracteristicile mijloacelor tehnice sus-menționate.
2. Cerințe generale de control și protectia factorilor de mediu
2.1. Controlul apei și gestiunea levigatului
2.1.1. În corelatie cu caracteristicile depozitului și condițiile meteorologice, vor fi luate masurile corespunzătoare pentru:
a) controlul cantității de apa din precipitatiile care patrund în corpul depozitului;
b) prevenirea patrunderii apei de suprafața și/sau subterane în deseurile depozitate;
c) colectarea apei contaminate și a levigatului;
d) epurarea apei contaminate și a levigatului colectat din depozit la standardul corespunzător cerut pentru evacuarea lor din depozit.
2.1.2. Prevederile de mai sus nu se aplică la depozitele de deseuri inerte; decizia este luata de autoritatea teritoriala pentru protectia mediului, dacă evaluarea, ținându-se seama de amplasarea depozitului și a deseurilor care trebuie acceptate, arata ca depozitul nu reprezinta un pericol potențial pentru mediu.
2.1.3. Levigatul colectat la baza depozitului prin intermediul sistemului de drenaj se evacueaza conform urmatoarelor variante:
a) la o statie de epurare proprie și apoi într-un receptor natural;
b) la o statie de epurare oraseneasca;
c) într-un bazin și apoi este transportat periodic la o statie de epurare.
2.1.4. Santurile de garda trebuie prevăzute pe tot conturul depozitului pentru colectarea apelor meteorice care cad pe suprafetele invecinate depozitului.
2.1.5. Dacă autoritatea competentă, pe baza unui studiu de impact și/sau bilant de mediu, decide, în conformitate cu prevederile pct. 2.1 "Controlul apei și gestiunea levigatului", că nu sunt necesare colectarea și tratarea levigatului sau a stabilit ca depozitul nu prezinta pericol potențial pentru sol, apa freatica sau de suprafața, condițiile prevăzute la pct. 1.3.3-1.3.7 nu se aplică.
2.2. Controlul gazului
2.2.1. Sistemul de colectare și de evacuare a gazelor de fermentare consta din conducte, puturi, drenuri, dispozitive de colectare ce conduc la instalații de prelucrare/valorificare.
2.2.2. Gazul de depozit se colecteaza în toate depozitele care accepta deseuri biodegradabile. Dacă gazul colectat nu poate fi folosit pentru a produce energie, el trebuie ars.
2.2.3. Colectarea, tratarea și folosirea gazului de depozit conform pct. 2.2.2 se efectueaza astfel încât sa nu se produca pagube sau distrugerea mediului și să se reduca riscurile pentru sănătatea populatiei.
2.2.4. Controlul acumularii și migrarii gazului de depozit, precum și cantitatea și compozitia gazului se realizează conform prevederilor pct. 2.2.4 și tabelului 4.2 din anexa nr. 4.
2.3. Asigurarea stabilitatii
2.3.1. Repartizarea deseurilor în depozit trebuie facuta astfel încât să se asigure stabilitatea masei de deseuri și a structurilor asociate (sistemele de impermeabilizare, sistemele de colectare și evacuare a apelor exfiltrate și a gazelor etc.), în special pentru evitarea alunecarilor.
2.3.2. Dacă exista impermeabilizare artificiala, trebuie apreciat dacă substratul geologic - ținându-se seama de morfologia depozitului - este suficient de stabil pentru a preveni deteriorarea impermeabilizarii.
2.4. Sisteme de siguranță și paza
2.4.1. Depozitele se imprejmuiesc și se instituie paza lor, pentru reducerea posibilitatilor de patrundere ilegala pe amplasament a oamenilor și animalelor.
2.4.2. Portile se inchid în afara orelor de lucru.
2.4.3. Sistemul de control și acces la fiecare depozit trebuie să conțină un program de măsuri pentru a detecta și descuraja aruncarea ilegala de deseuri în depozit.
2.5. Combaterea altor inconveniente și riscuri
2.5.1. La amenajarea depozitelor trebuie luate măsuri pentru diminuarea și a altor noxe și riscuri, precum:
a) emisia de mirosuri și praf;
b) particule materiale antrenate de vant;
c) zgomot și trafic;
d) păsări, paraziti și insecte;
e) formarea de aerosoli;
f) incendii, explozii, alunecari.
2.5.2. Depozitul trebuie echipat astfel încât noxele provenite de pe amplasament sa nu fie dispersate pe drumurile publice și în zonele invecinate.
2.6. Incadrarea în peisaj
Amenajarile pentru reducerea impactului vizual determinat de amplasarea unui depozit de deseuri se realizează în functie de folosintele terenurilor adiacente, prin:
a) realizarea unei perdele vegetale de protecție cu o latime ce se va stabili în proiect și, dacă este cazul, plantarea unei perdele formate din mai multe etaje de arbori și arbusti repede crescatori;
b) amplasarea în frontul vizual a construcțiilor social-administrative;
c) amplasarea unor panouri metalice pentru diverse reclame;
d) inierbarea cu plante ierboase - graminee- și plantarea unor specii rezistente la poluanti pe suprafetele acoperite ale depozitului, care au ajuns la cota finala, pentru refacerea structurii solului și a biocenozei, în paralel cu eliminarea poluantilor și cu introducerea treptata a acestor terenuri în peisajul natural al zonei.
Prin executarea lucrărilor tehnice de inchidere a depozitului trebuie să i se confere terenului incadrarea în peisajul zonal.