Decizia nr. 35/2002
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silită a creanțelor bancare neperformante preluate la datoria publică interna
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OG nr. 55/1999 24 august 1999 privind executarea silită a creanțelor bancare neperformante preluate la datoria publică i…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Nicolae Popa - președinte
Costica Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Șerban Viorel Stanoiu - judecător
Lucian Stangu - judecător
Ioan Vida - judecător
Paula C. Pantea - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
Ordonanței Guvernului nr. 55/1999
privind executarea silită a creanțelor bancare neperformante preluate la datoria publică interna, excepție ridicată de Societatea Comercială "Moldova Tricotaje" - S.A. din Iași în Dosarul nr. 3.606/2000 al Curții de Apel Iași.
La apelul nominal se prezintă, pentru Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, avocat Elena Petre Balanescu, lipsind autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Autorității pentru Valorificarea Activelor Bancare pune concluzii de respingere, ca inadmisibila, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
Ordonanței Guvernului nr. 55/1999 , invocand în acest sens jurisprudenta Curții Constituționale.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepției de neconstituționalitate ca nefondata, conform jurisprudenței în materie a Curții, considerând ca, deși
Ordonanța Guvernului nr. 55/1999
a fost abrogată prin
care a aprobat cu modificări și completări
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 , prevederile criticate au fost preluate în noua reglementare.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin Încheierea din 11 septembrie 2000, Curtea de Apel Iași a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
Ordonanței Guvernului nr. 55/1999
privind executarea silită a creanțelor bancare neperformante preluate la datoria publică interna și în special a dispozițiilor art. 40 din ordonanța, excepție ridicată de Societatea Comercială "Moldova Tricotaje" - S.A. din Iași în Dosarul nr. 3.606/2000 al acelei instanțe, având ca obiect soluționarea acțiunii pentru anularea licitației publice organizate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare în vederea vânzării activelor autorului excepției.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se arata, în esenta, ca actul normativ criticat este contrar următoarelor principii constituționale: principiul statului de drept, prevăzut la art. 1 alin. (3), principiul dreptatii și proportionalitatii, prevăzut la art. 1 alin. (3) și la art. 49 alin. (2), principiul accesului la justiție, prevăzut la art. 21, principiul garantarii proprietății, prevăzut la art. 41 și 135, precum și principiile economiei de piața, prevăzute la art. 134.
Conform susținerilor autorului excepției, în baza ordonanței criticate pentru neconstituționalitate, societățile comerciale care au datorii la bănci sunt executate silit, deși multe dintre aceste societăți au la rândul lor de încasat sume de bani foarte mari de la alți agenți economici. În practica ordonanța pune societățile debitoare la discretia Autorității pentru Valorificarea Activelor Bancare, întrucât pentru contestarea în justiție a măsurilor dispuse de aceasta autoritate societățile comerciale debitoare, conform dispozițiilor art. 40 din ordonanța, trebuie să depună o cauțiune egala cu jumătate din valoarea activului bancar supus valorificării, ceea ce este imposibil pentru aceste societăți care nu sunt în măsura sa achite creditele bancare.
Curtea de Apel Iași, exprimandu-și opinia, considera ca excepția de neconstituționalitate este intemeiata. Potrivit acestei opinii, "condiționarea exercitării contestației la executare numai cu depunerea unei cauțiuni egala cu jumătate din valoarea activului bancar supus valorificării este neconstitutionala". Se mai arata, de asemenea, de către instanța ca "dispozițiile
Ordonanței Guvernului nr. 55/1999
și în special ale art. 40 încalcă principiul constituțional al liberului acces la justiție, cat și [...] egalitatea părților în fața legii, debitoarea fiind în imposibilitate de a-și valorifica drepturile pe calea contestației la executare, cu atât mai mult cu cat debitul poate fi cu mult inferior jumătății din valoarea activului bancar supus valorificării".
În conformitate cu dispozițiile
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției ridicate.
Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Argumentand acest punct de vedere, Guvernul arata ca prevederile ordonanței criticate "au în vedere stingerea prin plata a datoriei publice interne din preluarea la aceasta datorie a creanțelor bancare neperformante cesionate Autorității pentru Valorificarea Activelor Bancare, prin măsurile prevăzute de lege [...] în condițiile prevăzute de respectivul act normativ, care instituie o procedură specială ce constituie o opțiune a legiuitorului, și nu o problemă de constituționalitate". Referitor la dispozițiile art. 40 din ordonanța, în punctul de vedere al Guvernului se arata ca "obligația de a depune o cauțiune, în cazul contestarii la executare, nu poate fi considerată o încălcare a accesului liber la justiție, legiuitorul fiind singurul competent sa introducă o astfel de prevedere, în cauza fiind necesară protecția datoriei publice interne la care se preiau active neperformante".
În susținerea netemeiniciei excepției, în punctul de vedere al Guvernului se face referire și la jurisprudenta Curții Constituționale, care s-a pronunțat, prin mai multe decizii, în sensul respingerii altor excepții de neconstituționalitate cu același obiect.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit în cauza de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:
Curtea Constituțională constata ca a fost sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
Ordonanței Guvernului nr. 55 din 24 august 1999
privind executarea silită a creanțelor bancare neperformante preluate la datoria publică interna, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 27 august 1999. Ulterior sesizării Curții Constituționale actul normativ criticat a fost modificat și completat prin ordonanțele de urgenta ale Guvernului nr. 25/2000 și nr. 166/2000, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 3 aprilie 2000 și, respectiv, nr. 523 din 24 octombrie 2000.
Prin ordonanța criticata pentru neconstituționalitate a fost reglementată o procedură specială pentru realizarea creanțelor bancare neperformante preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare și pentru soluționarea litigiilor și cererilor de orice natura în legătură cu aceste creanțe, precum și pentru executarea silită a acestora. Procedura, derogatorie de la dreptul comun prevăzut în special în Codul de procedură civilă, viza, în esenta: titlurile executorii, comunicarea și punerea în executare a acestora, blocarea conturilor; sechestrarea acțiunilor și instituirea administrării speciale a societăților comerciale debitoare, regulile speciale privind soluționarea de către instanțele judecătorești a litigiilor în legătură cu creanțele neperformante preluate la datoria publică în care era parte Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, organele de executare și competența lor; comunicarea titlului executoriu și sechestrul, precum și vânzarea bunurilor urmărite silit.
Critica de neconstituționalitate se bazează pe susținerea potrivit căreia prevederile din
Ordonanța Guvernului nr. 55/1999
contravin principiului statului de drept, prevăzut la art. 1 alin. (3) din Constituție, principiului liberului acces la justiție, prevăzut la art. 21 din Constituție, principiului proportionalitatii restrângerii exercițiului unor drepturi, reglementat la art. 1 alin. (3) și la art. 49 alin. (2) din Constituție, principiului garantarii proprietății, prevăzut la art. 41 și 135 din Constituție, precum și principiilor economiei de piața la care se referă art. 134 din Legea fundamentală. De asemenea, autorul excepției considera ca, "în practica, ordonanța criticata pune societățile debitoare la discretia Agenției de Valorificare a Activelor Bancare, întrucât, pentru contestarea în justiție a măsurilor dispuse de aceasta agenție, societățile comerciale debitoare, conform dispozițiilor art. 40 din acest act normativ, trebuie să depună o cauțiune egala cu jumătate din valoarea activului bancar supus valorificării, ceea ce este imposibil pentru aceste societăți care nu sunt în măsura sa achite creditele bancare."
Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca, prin
Legea nr. 409 din 17 iulie 2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 19 iulie 2001, a fost aprobată
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 51/1998
privind unele măsuri premergătoare privatizării băncilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 15 decembrie 1998, cu modificări și completări începând cu însuși titlul ordonanței, care a devenit astfel "Ordonanța de urgenta privind valorificarea unor active bancare". Prin
Legea nr. 409/2001 , intrata în vigoare anterior sesizării Curții Constituționale, potrivit art. I pct. 29 a fost introdus art. 35 care prevede că "La data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanțe de urgență următoarele acte normative se abroga:
-
Ordonanța Guvernului nr. 55/1999
privind executarea silită a creanțelor bancare neperformante preluate la datoria publică interna, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 27 august 1999, aprobată și modificată prin
-
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 25/2000
pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 55/1999
privind executarea silită a creanțelor bancare neperformante preluate la datoria publică interna, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 3 aprilie 2000;
-
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 166/2000
pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 55/1999
privind executarea silită a creanțelor bancare neperformante preluate la datoria publică interna, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 24 octombrie 2000, precum și orice alte dispoziții contrare."
Ulterior, prin
Legea nr. 519 din 9 octombrie 2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 17 octombrie 2001, a fost respinsă
Ordonanța Guvernului nr. 55 din 24 august 1999
(abrogată anterior prin
Legea nr. 409/2001 ), iar prin
Legea nr. 514 din 9 octombrie 2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 16 octombrie 2001, a fost respinsă
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 25 din 30 martie 2000
pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 55/1999
privind executarea silită a creanțelor bancare neperformante preluate la datoria publică interna, care de asemenea fusese abrogată prin
Legea nr. 409/2001 . De asemenea, prin
Legea nr. 643 din 16 noiembrie 2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 3 decembrie 2001, a fost respinsă și
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 166/2000
pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 55/1999
privind executarea silită a creanțelor bancare neperformante preluate la datoria publică externa, care și ea fusese abrogată prin aceeași
În aceste condiții dispozițiile
Ordonanței Guvernului nr. 55/1999
nu pot constitui obiectul controlului de neconstituționalitate, având în vedere ca, potrivit dispozițiilor
art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea Constituțională are competența de a decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe în vigoare. În consecința, în temeiul dispozițiilor alin. (6) al
art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, excepția de neconstituționalitate a
Ordonanței Guvernului nr. 55/1999
urmează să fie respinsă ca fiind inadmisibila.
Din analiza noului conținut al reglementărilor cuprinse în
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 51/1998
privind valorificarea unor active bancare, ca urmare a aprobării sale cu modificări și completări prin
Legea nr. 409/2001 , Curtea constata ca acesta diferă în mod substanțial de prevederile
Ordonanței Guvernului nr. 55/1999 , abrogată, astfel că nu se poate considera ca aceste prevederi au fost preluate în noua reglementare.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al
art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibila, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
Ordonanței Guvernului nr. 55/1999
privind executarea silită a creanțelor bancare neperformante preluate la datoria publică interna, excepție ridicată de Societatea Comercială "Moldova Tricotaje" - S.A. din Iași în Dosarul nr. 3.606/2002 al Curții de Apel Iași.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 5 februarie 2002.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent, Mihai Paul Cotta ────────────────────
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.