Normele din 13 decembrie 2001

Anexa -------

la NML CEE-76/891

-----------------

1. Definirea unor termeni utilizați în aceasta anexa

1.1. Mărime de influența sau factor - mărime, alta decât masurandul, care influențează rezultatul unei masurari.

1.2. Variatie a erorii ca rezultat al unei marimi de influența - diferența între erorile unui contor atunci când o singura mărime de influența ia succesiv doua valori specificate.

1.3. Valoare de referința a unei marimi de influența - valoarea mărimii pe baza căreia sunt stabilite anumite caracteristici ale contorului.

1.4. Curent de baza I(b) - valoarea curentului în conformitate cu care este stabilită performanta contorului.

1.5. Curent maxim I(max) - valoarea maxima a curentului pentru care contorul satisface cerințele cuprinse în prezenta norma de metrologie legală CEE.

1.6. Factor de distorsiune - raport între valoarea efectivă a conținutului de armonici obținută prin extragerea factorului fundamental dintr-o mărime alternativa nesinusoidala și valoarea efectivă a mărimii nesinusoidale. Factorul de distorsiune este exprimat în mod obișnuit în procente.

1.7. Viteza de baza - viteza de rotație nominală a rotorului, exprimată în rotatii pe minut, atunci când contorul este în condiții de referința și alimentat la curentul de baza și la factor de putere egal cu unitatea.

1.8. Cuplu de baza - valoarea nominală a cuplului aplicat rotorului pentru a-l menține oprit, atunci când contorul este în condiții de referința și alimentat la curentul de baza și la factor de putere egal cu unitatea.

1.9. Model - termen utilizat pentru definirea tuturor contoarelor cu tarif simplu sau multiplu, fabricate de același producător, cărora le corespund:

- caracteristici metrologice similare;

- uniformitate constructivă a componentelor care determina aceste caracteristici;

- același număr de amperspire pentru infasurarile de curent la curentul de baza și același număr de spire pe volt pentru infasurarile de tensiune la tensiunea de referința;

- același raport între curentul maxim și curentul de baza.

Modelul poate include valori diferite pentru curentul de baza și pentru tensiunea de referința.

OBSERVAȚII:

a) Aceste modele sunt simbolizate de către producător prin unul sau mai multe grupuri de litere sau cifre ori printr-o combinație de litere și cifre. Fiecare model are o singura simbolizare.

b) Modelul este reprezentat de 3 contoare pentru încercări pentru aprobare de model, ale căror caracteristici (curent de baza și tensiune de referința) sunt alese de Biroul Roman de Metrologie Legală dintre cele care sunt cuprinse în tabelele propuse de producător (a se vedea pct. 6.1.2).

c) Pentru productiile speciale ale aceluiași model produsul dintre numărul de spire ale infasurarilor și valoarea curentului de baza poate diferi de cel al contoarelor reprezentând modelul. Pentru a avea un număr întreg de spire se poate alege numărul imediat superior sau inferior produsului.

Pentru cazul prevăzut anterior numărul de spire pe volt al infasurarii de tensiune poate fi diferit, dar nu cu mai mult de 20% față de cel al contoarelor din esantionul reprezentând modelul.

d) Raportul dintre cea mai mare și cea mai mica viteza de baza a rotorului fiecărui contor de același model nu trebuie să depășească 1,5.

2. Cerințe mecanice

2.1. Generalitati

Contoarele trebuie să fie proiectate și construite astfel încât sa nu prezinte pericol în condiții normale de funcționare, pentru a asigura:

- protecția persoanelor împotriva socurilor electrice;

- protecția persoanelor împotriva efectelor temperaturii excesive;

- protecția împotriva propagarii focului.

Părțile contorului expuse la coroziune în condiții normale de funcționare trebuie protejate corespunzător. Acoperirea de protecție trebuie realizată astfel încât sa nu poată fi degradata prin manevrari obișnuite și nici afectată grav prin expunerea la aer, în condiții obișnuite de utilizare.

Contorul trebuie să aibă o construcție mecanică robusta și trebuie să reziste la o temperatura ridicată care poate fi atinsa în condiții normale de funcționare.

Părțile componente ale contorului trebuie să fie fixate și asigurate împotriva dezmembrarilor în timpul transportului sau la utilizarea normală.

Conexiunile electrice trebuie să fie realizate astfel încât să se prevină orice întrerupere a circuitului, inclusiv în orice condiții de suprasarcina, conform celor specificate la pct. 5.4.

Construcția contorului trebuie realizată astfel încât să fie reduse la minimum riscurile de scurtcircuitare a izolatiei dintre părțile aflate sub tensiune și părțile conductoare accesibile, din cauza slabirii sau a desfacerii accidentale a unei infasurari, a unor suruburi etc.

2.2. Carcasa

Carcasa contorului trebuie să fie etansa la pătrunderea prafului și trebuie să poată fi sigilată astfel încât părțile interne ale contorului să fie accesibile numai după ruperea sigiliilor.

Capacul nu trebuie să poată fi scos fără utilizarea unei unelte, monede sau a unui dispozitiv similar.

Carcasa trebuie construită și pozitionata astfel încât nici o deformare nepermanenta sa nu poată perturba funcționarea corecta a contorului.

Contoarele conectate la rețelele a căror tensiune este mai mare de 250 V față de impamantare și a căror carcasa conține părți metalice accesibile trebuie să fie prevăzute cu o borna de punere la pământ.

Pentru contoarele conectate la rețele cu tensiune de referința egala sau mai mica de 250 V față de impamantare și a căror carcasa este metalică în totalitate sau parțial trebuie luate măsurile corespunzătoare în vederea conectarii carcasei la pământ.

2.3. Ferestre

Atunci când capacul contorului nu este transparent, acesta trebuie să fie prevăzut cu una sau mai multe ferestre pentru citirea dispozitivului inregistrator și observarea miscarii rotorului. Aceste ferestre trebuie să fie acoperite cu plăci din material transparent, a căror îndepărtare sa nu fie posibila fără ruperea sigiliilor.

2.4. Borne - plăci de borne

Bornele trebuie să fie grupate în una sau mai multe plăci de borne cu rezistenta mecanică suficienta pentru a permite fixarea conductoarelor rigide sau a cablurilor.

Deconectarea bornelor de tensiune de la intrările bornelor de curent trebuie să fie posibila fără dificultate.

Conectarea conductoarelor la borne trebuie realizată într-un mod care să asigure un contact corespunzător și durabil, astfel încât sa nu existe riscul slabirii sau încălzirii exagerate. Orificiile din materialul izolant care sunt o prelungire a celor de la borne trebuie să fie suficient de mari pentru a permite introducerea ușoară a izolatiei conductoarelor.

NOTĂ:

Materialul din care este realizată placa de borne trebuie să satisfacă încercările prezentate în SR ISO 75/1998: Materiale plastice. Determinarea temperaturii de incovoiere sub sarcina.

2.5. Capac de borne

Bornele contorului trebuie să fie acoperite cu un capac de borne care trebuie să poată fi sigilat independent de capacul contorului. Atunci când contorul este montat pe panou nu trebuie să fie posibil accesul la borne fără ruperea sigiliilor de la capacul de borne. Capacul de borne trebuie să acopere placa de borne, suruburile care prind conductoarele în borne și, dacă este necesar, o lungime suficienta din conductoarele de legătură și din izolatia lor.

2.6. Dispozitiv inregistrator (mecanism de numărare)

Dispozitivul inregistrator poate fi de tipul cu role sau cu ace indicatoare.

Unitatea de măsura a mărimii afișate de dispozitivul inregistrator trebuie să fie kilowatt-ora (kWh).

La dispozitivele inregistratoare de tipul cu role unitatea de măsura trebuie să fie înscrisă lângă ansamblul de role.

La dispozitivele de tipul cu ace indicatoare cadranele, cu excepția cadranului care indica cele mai mici valori, trebuie să fie gradate în 10 diviziuni egale și numerotate de la 0 la 9. Cadranul unităților trebuie să fie marcat în diviziuni de 1 d _^ 1 kWh și lângă fiecare dintre celelalte cadrane trebuie înscris numărul de kilowatt-ore corespunzător unei diviziuni a cadranului, de exemplu: 10, 100, 1.000 și 10.000.

Cadranul dispozitivelor inregistratoare de tipul cu ace indicatoare sau rola dispozitivelor inregistratoare de tipul cu role, care indica o fracțiune zecimala din unitate, trebuie să fie încadrată în culori sau colorata.

Cadranul sau rola cu rotire continua care indica valorile cele mai mici include fie o scara cu o suta de diviziuni egale, fie orice alt aranjament care să asigure aceeași exactitate de citire.

Dispozitivul inregistrator trebuie să poată inregistra, pornind de la 0, timp de cel puțin 1.500 de ore, energia corespunzătoare curentului maxim, la tensiunea de referința și factor de putere egal cu unitatea.

Toate inscriptionarile de pe dispozitivul inregistrator trebuie să fie ușor lizibile și sa nu poată fi șterse.

2.7. Sensul de rotație a rotorului și marcarea rotorului

Muchia rotorului, cea mai apropiată de un observator care îl privește fiind așezat în fața contorului, trebuie să se roteasca de la stanga la dreapta. Sensul de rotație trebuie să fie indicat printr-o sageata vizibila clar și care nu poate fi stearsa.

Pentru facilitarea determinării numărului de rotatii muchia sau muchia și suprafața superioară a discului trebuie să poarte un semn principal cu lățimea cuprinsă între 1/20 și 1/30 din circumferinta discului.

Discul poate purta și semne care să permită încercări stroboscopice sau alte încercări. Aceste semne nu trebuie să împiedice utilizarea semnului principal când acesta este folosit pentru determinarea fotoelectrica a numărului de rotatii ale discului.

3. Cerințe electrice

3.1. Consumuri

3.1.1. Circuite de tensiune

Consumurile din fiecare circuit de tensiune, la tensiune de referința, la frecventa de referința și la temperatura de referința, nu trebuie să depășească 2 W și 8 VA pentru contoarele monofazate și 2 W și 10 VA pentru contoarele polifazate.

3.1.2. Circuite de curent

Pentru contoarele al căror curent de baza este mai mic de 30 A puterea aparenta consumată de fiecare circuit la curent de baza, la frecventa de referința și la temperatura de referința, prevăzute în tabelul 5 de la pct. 5.2, nu trebuie să depășească 2,5 VA. Pentru curenți de baza mai mari aceasta nu trebuie să depășească 5 VA.

3.2. Încălzire

În condiții obișnuite de utilizare infasurarile și izolatia nu trebuie să atinga o temperatura care ar putea afecta negativ funcționarea contorului.

Atunci când fiecare circuit de curent este parcurs de curentul maxim și fiecare circuit de tensiune (inclusiv circuitele auxiliare care sunt alimentate perioade mai mari decât constanta lor termica de timp) este alimentat la o tensiune de 1,2 ori mai mare decât tensiunea de referința, creșterea de temperatura (delta t) a diferitelor părți ale contorului nu trebuie să depășească valorile indicate în tabelul 1, pentru o temperatura ambianta cel mult egala cu 40°C.

Încercarea trebuie să dureze doua ore și contorul nu trebuie să fie expus curentilor de aer sau direct razelor de soare.

Tabelul 1

Părți ale contorului

Delta t (°C)

Înfășurări

60

Suprafețe exterioare ale carcasei

25

După încercare contorul nu trebuie să prezinte nici o deteriorare și trebuie să corespundă încercărilor la tensiune alternativa prevăzute la pct. 3.3.3.

Temperatura infasurarilor trebuie determinata prin metoda variației rezistentei în conformitate cu Publicația CEI 28 "Internațional Specifications for Cooper-type Annealing".

Când se măsoară rezistenta circuitului conductoarele de alimentare a contorului trebuie să aibă lungimea de cel puțin 100 cm și o secțiune transversala, iar densitatea de curent trebuie să fie mai mica de 4 A/mmp. Măsurarea variației rezistentei trebuie să fie efectuată la conexiunile cutiei de borne.

3.3. Proprietăți dielectrice

Contorul și dispozitivele sale auxiliare încorporate, dacă exista, trebuie să își păstreze proprietățile dielectrice corespunzătoare în condiții normale de utilizare, ținând seama de influentele atmosferice și de diferitele tensiuni la care circuitele acestora sunt supuse în condiții normale de utilizare.

Contorul trebuie să suporte fără deteriorări încercările de tensiune prevăzute la pct. 3.3.2 și 3.3.3.

Încercările trebuie să fie efectuate numai asupra unui contor complet nou, cu carcasa și capacul de borne montate, suruburile de fixare a conductoarelor fiind în poziția corespunzătoare strangerii conductorului cu cea mai mare secțiune admisibilă în borne.

Aceste încercări trebuie să fie efectuate o singură dată asupra oricărui contor și procedura trebuie să fie în conformitate cu Publicația CEI 60, "High Voltage Tests (1962)".

NOTĂ:

În cazul în care pozitionarile bornelor contorului sunt diferite de cele ale contorului supus inițial aprobării de model, toate încercările referitoare la proprietățile dielectrice trebuie efectuate pentru dispunerile diferite ale bornelor.

Pentru aceste încercări termenul masa are următoarea semnificație:

a) în cazul contorului prevăzut cu carcasa în întregime metalică, masa este carcasa propriu-zisa asezata pe o suprafața plana, conductoare;

b) în cazul contorului prevăzut cu carcasa în întregime sau numai parțial din material electroizolant, masa este o folie conductoare conectata la o suprafața plana, conductoare, pe care este așezat contorul.

În situația în care capacul de borne permite, o distanta de aproximativ 2 cm trebuie lăsată între folie și orificiile pentru conductoarele din lacasul bornelor.

În timpul încercărilor la tensiune de soc și la tensiune alternativa circuitele care nu sunt supuse incercarii trebuie conectate fie la sasiu, fie la masa, după cum urmează:

Se efectuează întâi încercarea la tensiune de soc și după aceea încercarea la tensiune alternativa.

În timpul acestor încercări nu trebuie să se producă nici o conturnare, amorsare sau perforare a izolatiei.

După aceste încercări nu trebuie să existe modificări ale erorii în procente a contorului mai mari decât incertitudinea de măsurare.

Prin expresia toate bornele se înțelege ansamblul de borne din circuitele de curent, circuitele de tensiune și, dacă exista, circuitele auxiliare a căror tensiune de referința este mai mare de 40 V.

3.3.1. Condiții generale pentru încercările proprietăților dielectrice

Aceste încercări trebuie efectuate în condiții normale de utilizare. Pe durata incercarii calitatea izolatiei nu trebuie să fie alterata de prezenta prafului sau a umiditatii, în afară limitelor cuprinse între 45% și 75%.

În cazul în care nu exista specificații contrare, condițiile normale pentru desfășurarea încercărilor de izolatie sunt:

-

temperatura ambiantă:

15°C-25°C;

-

umiditate relativă:

45%-75%;

-

presiune atmosferică:

86 kPa-106 kPa (860 mbar-1.060 mbar).

3.3.2. Încercare la tensiune de soc

Încercarea la tensiune de soc este prevăzută pentru determinarea aptitudinii contorului de a rezista fără a se deteriora la supratensiuni de valori ridicate, de scurta durata.

NOTĂ:

a) Scopul esențial al încercărilor prevăzute la pct. 3.3.2.1 este asigurarea, pe de o parte, a calității izolatiei infasurarilor de tensiune între spire sau între straturi și, pe de altă parte, a calității izolatiei între diferite circuite ale contorului care sunt racordate, în funcționare normală, la conductoare de pe faze diferite ale rețelei și între care pot aparea supratensiuni.

b) Textul pct. 3.3.2.2 are ca scop asigurarea verificării generale a comportării izolatiei tuturor circuitelor electrice din contor față de masa. Aceasta izolatie reprezintă un factor de siguranță esențial pentru persoane în situația supratensiunii de pe rețea.

Energia generatorului utilizat pentru aceste încercări trebuie să fie în conformitate cu prescripțiile corespunzătoare prevăzute în Publicația CEI 60060. Forma de unda a impulsului de tensiune este standardizata 1,2/50 și valoarea de vârf a acesteia este de 6 kV. Pentru fiecare încercare impulsul de tensiune se aplică de 10 ori, cu aceeași polaritate.

3.3.2.1. Încercarea izolatiei circuitelor de tensiune și a izolatiei între circuite

Încercarea trebuie efectuată independent asupra fiecărui circuit (sau ansamblu de circuite) care, în funcționare normală, este izolat în raport cu celelalte circuite ale contorului. Bornele circuitelor care nu sunt supuse la impulsuri de tensiune trebuie conectate la masa.

Astfel, dacă în funcționare normală circuitele de tensiune și de curent ale unui element motor sunt conectate împreună, încercarea trebuie efectuată asupra întregului ansamblu. Cealaltă extremitate a circuitului de tensiune este conectata la masa și impulsul de tensiune trebuie aplicat între bornele circuitului de curent și masa.

Atunci când mai multe circuite de tensiune ale unui contor au un punct comun, acesta trebuie conectat la masa și impulsul de tensiune trebuie aplicat succesiv între fiecare dintre extremitatile libere ale conexiunilor sau circuitul de curent conectat la acesta și masa.

Circuitele auxiliare conectate direct la rețea și a căror tensiune de referința este mai mare de 40 V trebuie supuse incercarii la tensiunea de soc, în aceleași condiții ca cele deja indicate pentru circuitele de tensiune. Nu trebuie să fie încercate celelalte circuite auxiliare.

3.3.2.2. Încercarea izolatiei circuitelor electrice față de masa

Bornele circuitelor electrice ale contorului, cu excepția celor ale circuitelor auxiliare cu o tensiune de referința mai mica sau egala cu 40 V, trebuie conectate între ele.

Circuitele auxiliare a căror tensiune de referința nu este mai mare de 40 V trebuie conectate la masa.

Impulsul de tensiune trebuie aplicat între circuitele contorului și masa.

3.3.3. Încercare la tensiune alternativa

Încercările la tensiune alternativa trebuie efectuate conform prevederilor tabelului 2.

Tensiunea de încercare este sinusoidala, cu frecventa de 50 Hz, și se aplică timp de un minut. Sursa de putere trebuie să poată furniza cel puțin 500 VA.

În timpul încercărilor A și B prevăzute în tabelul 2 circuitele care nu sunt supuse tensiunii de încercare trebuie conectate la sasiu.

În timpul încercărilor față de masa prevăzute la lit. C din tabelul 2 circuitele auxiliare a căror tensiune de referința nu este mai mare de 40 V trebuie conectate la masa.

Tabelul 2

Valoarea tensiunii de încercare

Punctele de aplicare a tensiunii de încercare

A. Încercări care pot fi efectuate cu capac și fără capac de borne:

- între șasiu și:

2 kV

a) fiecare ansamblu de înfășurări curent-tensiune ale aceluiași element motor care, în funcționare normală, sunt conectate împreună, dar sunt separate și izolate corespunzător față de alte circuite

2 kV

b) fiecare circuit auxiliar sau ansamblu de circuite auxiliare care prezintă un punct comun, a căror tensiune de referință este mai mare de 40 V

500 V

c) fiecare circuit auxiliar a cărui tensiune de referință este mai mică sau egală cu 40 V

600 V sau de două ori tensiunea aplicată înfășurărilor de tensiune, în condiții de referință, atunci când această tensiune este mai mare de 300 V (trebuie aplicată cea mai mare dintre cele două valori)

B. Încercări care pot fi efectuate fără capacul de borne, dar cu capacul montat, atunci când acesta este metalic:

- între circuitul de curent și circuitul de tensiune al fiecărui element motor, în mod normal conectate împreună, această conexiune fiind deschisă temporar în timpul încercării*)

2 kV

C. Încercare care se efectuează cu carcasa închisă, capacul contorului și capacul de borne închise:

- între toate circuitele de curent și de tensiune, precum și circuitele auxiliare a căror tensiune de referință este mai mare de 40 V, conectate împreună, pe de o parte, și masă, pe de altă parte

------------

4.1. Plăcuțe indicatoare

Fiecare contor trebuie să poarte o placuta indicatoare care poate fi atât cadranul dispozitivului inregistrator, cat și o placuta fixată în interiorul contorului.

Pe aceasta placuta trebuie inscriptionate următoarele indicații ușor de observat și de citit din exterior și care să nu poată fi distruse:

a) marca de identificare a producătorului sau marca comercială;

b) tipul contorului;

c) marcajul aprobării de model CEE;

d) descrierea numărului și aranjamentului elementelor motoare, atât sub forma: monofazat cu doua fire, trifazat cu 4 fire etc., cat și prin folosirea simbolurilor în conformitate cu un standard armonizat la nivelul Comunității Europene;

e) tensiunea de referința;

f) curentul de baza și curentul maxim, sub forma: 10 - 40 A sau 10 (40) A;

g) frecventa de referința, 50 Hz;

h) constanta contorului exprimată sub una dintre formele: x Wh/rot sau x rot/kWh;

i) numărul de serie al contorului și anul de fabricație;

j) temperatura de referința, dacă aceasta este diferita de 23°C.

Contorul poate să poarte informații, cum ar fi: locul fabricației, marca comercială, un număr anume de serie, numele distribuitorului de energie electrica, un semn de conformitate cu un standard european și numărul de identificare al schemei de conexiune. Orice alta informație sau inscriptionare este interzisă, cu excepția situațiilor special autorizate.

4.2. Schema de conexiune și marcari ale bornelor

Fiecare contor trebuie să poarte o schema de conexiune ușor identificabila, care să prezinte corespondenta dintre bornele de conectare, inclusiv bornele dispozitivului auxiliar, și conductoarele de conectare. În cazul contoarelor trifazate trebuie indicată succesiunea fazelor pentru contor. Schema de conexiune poate avea un număr de referința înscris pe placuta indicatoare. În cazul în care bornele contorului poarta inscriptionari, acestea trebuie indicate în schema. Schema de conexiune poate fi înlocuită printr-un număr de referința specificat în standardul național.

5. Cerințe metrologice

5.1. Erori tolerate

În cazul contoarelor monofazate și polifazate cu sarcini echilibrate, aflate în condițiile de referința indicate la pct. 5.2, erorile nu trebuie să depășească valorile indicate în tabelul 3.

În cazul contoarelor polifazate cu sarcina pe o singura faza, aflate în condițiile de referința indicate la pct. 5.2, erorile nu trebuie să depășească valorile indicate în tabelul 4.

Tabelul 3

Valoarea curentului

Factor de putere

Erori tolerate (%)

0,05 I(b)

1

± 2,5

de la 0,1 I(b) până la I(max)

1

± 2,0

0,1 I(b)

0,5 inductiv

± 2,5

de la 0,2 I(b) până la I(max)

0,5 inductiv

± 2,0

Tabelul 4

Valoarea curentului

Factor de putere

Erori tolerate (%)

de la 0,2 I(b) până la I(b)

1

± 3,0

de la I(b) până la I(max)

1

± 4,0

I(b)

0,5 inductiv

± 3,0

La curentul de baza și factor de putere egal cu unitatea diferența dintre eroarea unui contor cu sarcina pe o singura faza și eroarea contorului când sarcinile polifazate sunt echilibrate nu trebuie să depășească 2,5%.

NOTĂ:

Sarcina pe o singura faza a unui contor trifazat reprezintă asocierea cu tensiunea între faza și nul a unui sistem cu 4 fire (dintre care unul este nul) sau cu tensiunea între fazele unui sistem cu 3 fire (fără nul). În fiecare caz întregul sistem de tensiuni trebuie să rămână conectat la contor.

5.2. Condiții de referința

Cu excepția cazurilor prevăzute la pct. 5.3 și 5.4, încercările pentru determinarea erorilor și variației erorilor în funcție de marimile de influența trebuie efectuate în următoarele condiții de referința:

a) contorul trebuie închis, de exemplu capacul contorului trebuie montat;

b) în cazul dispozitivului de înregistrare de tipul cu role, numai rola cu cea mai mare viteza de rotație trebuie să poată fi antrenata, chiar dacă aceasta nu este vizibila;

c) înaintea masurarii tensiunea trebuie aplicată timp de cel puțin o ora și curentii de încercare trebuie reglati în parte prin creșterea și descresterea treptata a valorilor și conectati suficient timp astfel încât viteza de rotație a rotorului sa devină stabilă.

Pentru contoarele polifazate:

d) ordinea fazelor trebuie să corespundă succesiunii directe (asa cum este prezentată în schema de conexiuni);

e) din motive practice tensiunile și curentii trebuie echilibrati astfel:

- fiecare tensiune între linie și nul sau între oricare doua linii nu trebuie să difere cu mai mult de 1% din media tensiunilor corespunzătoare;

- fiecare curent din conductoare nu trebuie să difere cu mai mult de 2% față de media acestor curenți;

- diferența de faza prezentată de fiecare dintre acești curenți față de tensiunea de faza nu trebuie să difere una față de alta cu mai mult de 2°, pentru orice factor de putere.

Valorile de referința ale marimilor de influența sunt indicate în tabelul 5.

Tabelul 5

Mărimea de influență

Valoarea de referință

Limitele tolerate pentru valoarea mărimii de influență

Temperatură ambiantă

temperatura de referință precizată de producător sau, dacă aceasta nu este indicată, 23°C

± 2°C

Poziție de utilizare

poziție verticală de utilizare1)

± 3°

Tensiune

tensiune de referință

± 1%

Frecvență

frecvență de referință, 50 Hz

± 0,5%

Formă de undă

formă sinusoidală pentru undele de tensiune și undele de curent

factor de distorsiune mai mic de 3%

Inducția magnetică de origine exterioară, 50 Hz

inducție magnetică nulă

valoarea inducției care nu produce o variație a erorii relative mai mare de 0,3%2)

---------------

*1) În ceea ce privește poziția verticala de utilizare:

Contorul trebuie construit și asamblat astfel încât să fie asigurată menținerea acestuia în poziția verticala corecta (în ambele planuri perpendiculare, fața-spate și dreapta-stanga) atunci când:

a) baza contorului este asezata pe o suprafața verticala; și

b) o muchie de referința (de exemplu muchia inferioară a placii de borne) sau o linie de referința pe carcasa contorului este orizontala.

*2) Metoda de încercare pentru efectuarea acestei verificări consta în:

a) pentru un contor monofazat, în determinarea erorilor, mai întâi cu contorul montat normal la rețea, apoi cu conexiunile circuitelor de curent și de tensiune inversate. Jumătate din diferența între cele doua erori este valoarea variației erorii. Deoarece faza câmpului exterior nu este cunoscută, verificarea se efectuează la 0,1 I(b), cu un factor de putere egal cu unitatea, și la 0,2 I(b), cu un factor de putere egal cu 0,5;

b) pentru un contor polifazat, în efectuarea a 3 masurari la 0,1 I(b), cu un factor de putere egal cu unitatea; după fiecare măsurare conexiunile circuitelor de curent și de tensiune sunt permutate cu 120°, fără schimbarea succesiunii fazelor. Cea mai mare diferența între fiecare eroare astfel determinata și media acestor erori este valoarea variației erorii.

5.3. Efecte ale marimilor de influența

Variatiile erorii trebuie determinate pentru fiecare dintre marimile de influența în condițiile indicate în tabelele 6 și 7, cu luarea în considerare a tuturor condițiilor prezentate la pct. 5.2.

Tabelul 6

Mărimea de influență

Condiții de încercare

Factor de putere

Valorile maxime ale coeficientului mediu de temperatură (%/K)

Temperatură1)

de la 0,1 I(b) până la I(max)

1

± 0,1

de la 0,2 I(b) până la I(max)

0,5 inductiv

± 0,15

--------------

1) Pentru o temperatura data între 10°C și 30°C valoarea coeficientului mediu de temperatura trebuie determinata într-un interval de 20°C, centrat pe aceasta temperatura.

Tabelul 7

Mărimea de influență

Condiții de încercare

Factor de putere

Variația maximă admisă (%)

Poziție

pentru o înclinare de 3° față de verticală, în orice direcție:

0,05 I(b)

1

± 3,0

I(b) și I(max)

1

± 0,5

Tensiune

pentru o variație cu ± 10% din tensiunea de referință:

0,1 I(b)

1

± 1,5

0,5 I(max)

1

± 1,0

0,5 I(max)

0,5 inductiv

± 1,5

Frecvență

pentru o variație cu ± 5% din frecvența de referință:

0,1 I(b)

1

± 1,5

0,5 I(max)

1

± 1,3

0,5 I(max)

0,5 inductiv

± 1,5

Formă de undă1)

pentru o creștere cu 10% din armonica de ordinul trei a undei de curent:

la I(b)

1

± 0,8

Inducție magnetică de origine exterioară2)

pentru inducția magnetică de 0,5 mT, la frecvența de referință, în condițiile cele mai defavorabile de fază și de direcție:

la I(b)

1

± 3,0

Succesiune inversată a fazelor

pentru o inversare a succesiunii directe a fazelor:

de la 0,5 I(b) până la I(max) (încărcare echilibrată)

1

± 1,5

0,5 I(b) încărcare pe o fază

1

± 2,0

Câmp magnetic al unui accesoriu

0,05 I(b)

1

± 1,0

Sarcină mecanică a dispozitivului de înregistrare sau a fiecărui dispozitiv de înregistrare a unui contor cu tarif multiplu3)

0,05 I(b)

1

± 2,0

----------

1) Atunci când este determinata variatia erorii datorate formei de unda, conținutul de armonici al undei de tensiune trebuie să se mențină sub 1% și faza armonicii de ordinul al treilea din unda de curent trebuie să varieze între 0° și 360°.

2) Inductia prescrisă trebuie obținută în centrul unei bobine circulare cu un diametru mediu de 1 m, cu secțiune patrata, cu grosime radiala mica în raport cu diametrul și care furnizează o forta magnetomotoare corespunzătoare la 400 amperspire.

3) Influența sarcinii mecanice a unui dispozitiv de înregistrare trebuie compensata când contorul este reglat.

5.4. Efecte ale supracurentilor de scurta durata

Circuitul de încercare trebuie să fie neinductiv. După aplicarea supracurentului de scurta durata tensiunea trebuie menținută la borne și contorul este lăsat în repaus până revine la temperatura sa inițială (aproximativ o ora).

Contoarele trebuie să suporte soc de curent (obținut, de exemplu, prin descărcarea unui condensator sau de la rețea printr-un circuit de comanda cu tiristor) cu o valoare de vârf egala cu de 50 de ori curentul maxim (până la cel mult 7.000 A) și care se menține la o valoare de 25 de ori mai mare decât curentul maxim (sau cel mult 3.500 A) timp de 1 ms.

La sfârșitul acestei încercări variatia erorii nu trebuie să fie mai mare de 1,5% la curent de baza și factor de putere egal cu unitatea.

5.5. Variatia erorii datorată încălzirii proprii

După ce contorul a fost menținut la tensiunea de referința timp de cel puțin o ora cu circuitele de curent nealimentate, trebuie aplicate acestor circuite valorile maxime ale curentului. Eroarea contorului trebuie determinata imediat după punerea în funcțiune și apoi la intervale de timp suficient de scurte pentru a permite trasarea corecta a curbei de variatie a erorii ca o funcție de timp.

Încercarea trebuie continuată timp de cel puțin o ora până când variatia care rezultă de-a lungul unei perioade de 20 de minute nu depășește 0,2%.

Variatia erorii datorată încălzirii proprii, determinata asa cum este indicat mai sus, nu trebuie să fie mai mare de 1% pentru factorul de putere egal cu unitatea și 1,5% pentru factorul de putere 0,5.

5.6. Mers în gol

În condițiile specificate la pct. 5.2, când circuitele de curent ale contorului sunt deschise, rotorul nu trebuie să se roteasca liber pentru orice valoare a tensiunii cuprinsă între 80% și 110% din tensiunea de referința; rotorul poate să se roteasca incet, dar nu trebuie să efectueze o rotație completa. În cazul unui dispozitiv inregistrator de tipul cu role, aceasta cerința trebuie aplicată numai atunci când o rola este antrenata.

5.7. Pornire

În condițiile specificate la pct. 5.2, dacă valoarea curentului care strabate contorul este egala cu 0,005 I(b) pentru factorul de putere egal cu unitatea, rotorul trebuie să pornească și sa continue să se roteasca. Trebuie verificat dacă rotorul efectuează cel puțin o rotație completa. În cazul unui dispozitiv inregistrator de tipul cu role, aceasta cerința trebuie aplicată numai atunci când una sau doua role sunt antrenate.

5.8. Concordanta între indicația dispozitivului inregistrator și constanta contorului

Raportul dintre numărul de rotatii ale rotorului contorului și indicația dispozitivului de înregistrare trebuie să fie corect.

5.9. Limite de reglare

Un contor reglat pentru a corespunde cerințelor prezentei norme de metrologie legală CEE trebuie să aibă cel puțin următoarele limite de reglare:

a) reglare la sarcina întreaga: ± 4% din variatia vitezei rotorului la curent egal cu 0,5 I(max), tensiune de referința, frecventa de 50 Hz și factor de putere egal cu unitatea;

b) reglare la sarcina mica: ± 4% din variatia vitezei rotorului la curent egal cu 0,05 I(b), tensiune de referința, frecventa de 50 Hz și factor de putere egal cu unitatea;

c) reglare la sarcina inductiva (în cazul în care contorul poate fi astfel reglat): ± 1% din variatia vitezei rotorului la curent egal cu 0,5 I(max), tensiune de referința,

frecventa de 50 Hz și factor de putere egal cu 0,5 inductiv.

6. Aprobare de model CEE

Aprobarea de model CEE pentru contoarele de energie electrica este conformă prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.055/2001 privind condițiile de introducere pe piața a mijloacelor de măsurare.

6.1. Procedura pentru aprobare de model CEE

6.1.1. Documentație tehnica

O cerere pentru aprobare de model CEE trebuie însoțită de următoarele documente:

- un desen sau o fotografie, cu imaginea completa a contorului;

- o descriere detaliată a construcției contorului și a principalelor elemente componente ale acestuia (inclusiv orice varianta);

- desene ale următoarelor componente principale (incluzând orice varianta):

. sasiu, maner și puncte de prindere;

. capac;

. placa și capac de borne;

. dispozitiv motor, infasurari și intrefier;

. dispozitiv de franare și metoda de reglare;

. dispozitiv (dispozitive) de înregistrare;

. rotor;

. suspensiile superioară și inferioară ale rotorului;

. dispozitive de compensare a temperaturii;

. dispozitive de compensare a suprasarcinii;

. dispozitiv de reglare a sarcinii inductive;

. dispozitiv de reglare a sarcinii mici;

. circuite auxiliare;

. placuta indicatoare;

- schema de conexiuni interne și externe (inclusiv circuitele auxiliare), cu prezentarea succesiunii fazelor;

- tabele cu toate infasurarile de tensiune și de curent, de exemplu: număr de spire, dimensiuni ale conductoarelor, izolatie;

- tabel cu constantele contorului și cuplurile pentru toate valorile de tensiune și curent;

- o descriere, cu desene de prezentare, a pozițiilor pentru marcaje de verificare și pentru sigilii.

6.1.2. Prezentarea contoarelor supuse aprobării de model CEE

Cererea de aprobare de model CEE trebuie însoțită de prezentarea a 3 contoare care reprezintă modelul [vezi pct. 1.9 lit. b)].

Biroul Roman de Metrologie Legală poate solicita prezentarea unor contoare suplimentare dacă:

- solicitarea nu se referă doar la cele 3 contoare menționate anterior, ci și la una sau mai multe variante ale acestora (material al carcasei, toate dispozitivele pentru tarif multiplu, dispozitive de anulare a indicațiilor și dispozitive de blocare a mersului înapoi etc.) care pot fi considerate ca fiind de același tip, în particular când dispunerea bornelor este diferita;

- solicitarea se referă la extinderea unei aprobări de model anterioare.

6.2. Examinarea pentru aprobare de model CEE

Contoarele supuse aprobării de model CEE trebuie să corespundă cerințelor prezentate la pct. 2, 3, 4 și 5.

Pentru a se lua în considerare posibilele erori datorate metodelor de etalonare, atunci când sunt trasate curbele erorilor corespunzătoare tabelelor 3 și 4, axa absciselor poate fi deplasata, paralel cu ea însăși, cu până la 1%, pentru fiecare dintre aceste curbe.

6.3. Puncte de măsurare pentru încercările efectuate în cadrul aprobării de model CEE

Atunci când sunt efectuate încercările privind cerințele metrologice prezentate la pct. 5, masurarile trebuie efectuate cel puțin în următoarele puncte:

- pentru toate contoarele monofazate și contoarele polifazate cu sarcina echilibrata, la factor de putere egal cu unitatea: 5%, 10%. 20%, 50% și 100% din I(b) și fiecare multiplu întreg al curentului de baza până la valoarea I(max);

- pentru toate contoarele monofazate și contoarele trifazate cu sarcina echilibrata, la factor de putere 0,5 inductiv: 10%, 20%, 50% și 100% din I(b) și fiecare multiplu întreg al curentului de baza până la valoarea I(max);

- pentru contoare polifazate cu sarcina pe o singura faza: 20%, 50% și 100% din I(b), 50% și 100% din I(max), la factor de putere egal cu unitatea, și 100% din I(b), la factor de putere 0,5 inductiv.

Aceste încercări trebuie efectuate, în mod succesiv, pe toate fazele.

Efectele marimilor de influența trebuie examinate cel puțin în următoarele puncte:

- influența temperaturii ambiante:

- 0,1 I(b), I(b) și I(max) la factor de putere egal cu unitatea;

- 0,2 I(b), I(b) și I(max) la factor de putere 0,5 inductiv;

- influența poziției, tensiunii, frecvenței, formei de unda, inductiei magnetice externe, câmpului magnetic al unui accesoriu și sarcinii mecanice a fiecărui dispozitiv inregistrator pentru punctele și în condițiile prevăzute în tabelul 6;

- influența inversarii succesiunii fazelor (contoare polifazate):

- pentru 0,5 I(b), I(b) și I(max) cu sarcina echilibrata și la factor de putere egal cu unitatea;

- pentru 0,5 I(b) cu sarcina pe o singura faza și la factor de putere egal cu unitatea (aceasta ultima încercare va fi repetată pentru fiecare dintre faze).

Trebuie efectuate următoarele încercări:

- încercările la supracurenti de scurta durata, încălzirea proprie și pornirea și verificarea limitelor de reglare trebuie efectuate conform prevederilor pct. 5.4, 5.5, 5.7 și 5.9;

- încercările la funcționare în gol trebuie efectuate la valori ale tensiunii de 80%, 100% și 110% din tensiunea de referința;

- încercarea dispozitivului de înregistrare trebuie efectuată în condițiile specificate la pct. 5.8. Durata încercărilor trebuie să fie suficienta pentru ca incertitudinea de citire sa nu depășească ± 0,2%.

6.4. Certificatul aprobării de model CEE

Certificatul aprobării de model CEE trebuie să fie însoțit de descrieri, desene și diagrame necesare pentru identificarea modelului și pentru explicarea funcționarii acestuia.

7. Verificare inițială CEE

Verificarea inițială a contoarelor de energie electrica se efectuează conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.055/2001 . Aceste cerințe sunt suplimentate cu următoarele prevederi speciale:

Verificarea inițială a contoarelor de energie electrica cuprinde verificarea cerințelor tehnice și metrologice și evaluarea conformitatii cu modelul aprobat.

7.1. Verificarea cerințelor tehnice și metrologice

Verificarea cerințelor tehnice și metrologice trebuie să garanteze calitatea contoarelor conform pct. 7.1.1.

7.1.1. Lista verificărilor privind cerințele tehnice și metrologice:

(1) verificarea rigiditatii dielectrice;

(2) verificarea proprietăților mecanice cu capacul contorului montat;

(3) verificarea la mers în gol;

(4) verificarea de pornire;

(5-10) verificări privind exactitatea;

(11) verificarea constantei.

Verificările trebuie efectuate, de preferinta, în ordinea prezentată la pct. 7.1.2. și 7.1.3.

7.1.2. Condiții de verificare a cerințelor tehnice și metrologice

Verificările trebuie efectuate asupra fiecărui contor, cu capacul montat, cu excepția verificării anumitor proprietăți mecanice și, dacă este necesar, pentru verificarea dispozitivului inregistrator.

Cu toate acestea, atunci când verificarea inițială CEE este efectuată la producător și dacă se accepta inițial că nu sunt afectate performanțele contorului, verificările pot avea loc fără capac.

Atunci când sunt verificate proprietățile izolatiei capacul contorului trebuie să fie montat. După desfășurarea cu rezultate satisfăcătoare a verificărilor de rigiditate dielectrica, dar înaintea oricăror alte verificări, contoarele trebuie alimentate timp de cel puțin o jumătate de ora la tensiunea de referința și cu curent de 0,1 I(b), la factor de putere egal cu unitatea. Aceasta permite încălzirea prealabilă a circuitelor de tensiune și verificarea miscarii libere a rotorului.

Verificările prevăzute la pct. 7.1.1 (3) și la pct. 7.1.1 (11) trebuie efectuate în condițiile prezentate în tabelul 8.

Tabelul 8

Mărimea de influență

Valoarea de referință

Variația maximă admisă

Temperatură ambiantă

23°C

± 2°C1)

Poziție

verticală

± 1°

Tensiune

valoarea tensiunii de referință

± 1,5%

Frecvență

50 Hz

± 0,5%

Forma undei de tensiune și curent

sinusoidală

factor de distorsiune mai mic de 5%

Inducție magnetică externă la frecvența de 50 Hz

fără

inducție care să nu producă variații ale erorii mai mari de ± 0,3% pentru 0,1 I(b), la factor de putere egal cu unitatea2)

Pentru contoare polifazate

Ordinea fazelor

succesiune directă a fazelor

Dezechilibru al tensiunilor și curenților3)

fără

ca la pct. 5.2 lit. e), cu înlocuirea valorii 1% cu 1,5%

-------------

1) Verificările pot fi efectuate la o temperatură în afara intervalului 21°C - 25°C, dar în interiorul intervalului 15°C - 30°C, cu condiția să se efectueze o corecție față de temperatura de referință de 23°C prin utilizarea coeficientului mediu de temperatură indicat de producător.

2) A se vedea nota 2 din tabelul 5.

3) Cu excepția verificărilor cu sarcină pe o singură fază.

7.1.3. Efectuarea verificărilor

7.1.3.1. Verificarea rigiditatii dielectrice [verificarea prevăzută la

pct. 7.1.1 (1)]

Verificarea la tensiune alternativa consta în aplicarea timp de un minut a unei tensiuni alternative la o frecventa de 50 Hz și o valoare efectivă de 2 kV între toate bornele conectate împreună și suprafața metalică plana pe care este plasat contorul. Pentru aceasta verificare acele circuite auxiliare cu tensiune nominală mai mica sau egala cu 40 V trebuie conectate la suprafața metalică plana.

Verificarea trebuie efectuată de producător, pe propria răspundere, asupra fiecărui exemplar. Biroul Roman de Metrologie Legală trebuie să efectueze supravegherea acestei încercări.

7.1.3.2. Verificări care trebuie efectuate cu capacul montat [verificarea prevăzută la pct. 7.1.1 (2)]:

- constatarea vizuala a stării carcasei și a placii de borne;

- verificarea poziției corecte a discului;

- verificarea prezentei tuturor particularitatilor prescrise.

7.1.3.3. Mers în gol [verificarea prevăzută la pct. 7.1.1 (3)]

Biroul Roman de Metrologie Legală trebuie să aleagă între următoarele doua verificări:

a) când contorul este alimentat la tensiune de referința, curent egal cu 0,001 l b și factor de putere egal cu unitatea, rotorul nu trebuie să efectueze o rotație completa;

b) verificarea conform pct. 5.6.

7.1.3.4. Pornire [verificarea prevăzută la pct. 7.1.1 (4)]

Acolo unde verificarea la mers în gol a fost efectuată în condițiile prevăzute la pct. 7.1.3.3 lit. a), verificarea la pornire trebuie efectuată după cum urmează:

- atunci când contorul este alimentat la tensiunea de referința, curent egal cu 0,006 I(b) și factor de putere egal cu unitatea, rotorul trebuie să pornească și să efectueze mai mult de o rotație completa;

- acolo unde verificarea la mers în gol a fost efectuată în condițiile prevăzute la pct. 7.1.3.3 lit. b), verificarea la pornire trebuie efectuată potrivit pct. 5.7.

NOTĂ:

Verificările prevăzute la pct. 7.1.1 (3) și pct. 7.1.1 (4) trebuie să fie efectuate asupra contoarelor polifazate cu toate fazele încărcate.

7.1.3.5. Verificări privind exactitatea [verificările prevăzute la pct. 7.1.1 (5) - pct. 7.1.1 (10)]

Verificările de exactitate trebuie efectuate pentru valori ale curentului și factorului de putere indicate în tabelul 9. Nu este necesar să se aștepte până când infasurarile ating echilibrul termic. Deoarece condițiile în care se efectuează aceste verificări nu sunt în mod obișnuit condițiile reglementate pentru încercările de model, valorile cuprinse în tabelul 9, care sunt mai largi, sunt utilizate în locul valorilor prezentate în tabelele 3 și 4.

Tabelul 9

Numărul verificării

Valoarea curentului

Factor de putere

Contoare

Sarcina contoarelor polifazate

Erori tolerate (%)

(5)

0,05 I(b)

1

monofazate și polifazate

echilibrată

± 3,0 (1)

(6)

I(b)

1

monofazate și polifazate

echilibrată

± 2,5

(7)

I(b)

0,5 inductiv

monofazate și polifazate

echilibrată

± 2,5

(8) și (9)

I(b)

1

polifazate

o fază încărcată

± 3,5

(10)

I(max)

1

monofazate și polifazate

echilibrată

± 2,5

NOTĂ:

Verificarea prevăzută la pct. 7.1.1 (5) efectuată asupra contoarelor cu mai multe tarife trebuie repetată pentru fiecare citire corespunzătoare unui tarif diferit. Electromagnetul (electromagnetii) de reglare a tarifului trebuie alimentat conform specificatiilor din schema de conexiuni.

Erorile limita nu pot fi în mod sistematic de același semn.

7.1.3.6. Verificarea concordanței dispozitivului de înregistrare cu constanta contorului [verificarea prevăzută la pct. 7.1.1 (11)]

Trebuie verificat ca valoarea raportului dintre numărul de rotatii ale rotorului contorului și indicația dispozitivului de înregistrare să fie corecta.

7.1.3.7. Incertitudinea masurarii

Caracteristicile mijloacelor de măsurare și ale altor aparate utilizate la efectuarea verificărilor prevăzute la pct. 7.1.1 (5) - 7.1.1 (10) și, acolo unde se aplică, la pct. 7.1.1 (1) trebuie să fie astfel încât erorile de măsurare care pot fi atribuite acestora sa nu depășească în valoare relativă:

- ± 0,4% la factor de putere egal cu unitatea;

- ± 0,6% la factor de putere 0,5 (inductiv).

7.2. Examinarea conformitatii cu modelul aprobat

7.2.1. Natura examinării conformitatii cu modelul aprobat

Biroul Roman de Metrologie Legală efectuează o examinare a conformitatii cu modelul aprobat, la intervale de timp stabilite de acesta, asupra a 3 contoare alese la întâmplare, după verificarea cerințelor tehnice și metrologice, pentru a decide dacă proprietățile metrologice ale contoarelor produse și prezentate la verificarea inițială CEE sunt conforme cu cerințele prezentei norme de metrologie legală CEE.

Aceasta examinare trebuie să conțină una sau mai multe verificări alese dintre cele descrise la pct. 3 și 5, în special dintre cele care servesc la determinarea efectelor marimilor de influența.

Aceste verificări trebuie să se efectueze în condițiile de referința descrise la pct.

5.2 și în punctele de măsurare prezentate la pct. 6.3.

Următoarele caracteristici pot fi, de asemenea, verificate după ce carcasa a fost deschisă:

- calitatea protecției suprafeței, de exemplu a vopselei;

- raportul de angrenare;

- tipul mecanismului dispozitivului inregistrator;

- calitatea lipiturilor și/sau a sudurilor;

- grosimea suruburilor;

- lipsa piliturilor și a prafului metalic;

- limite ale reglajului (control vizual).

NOTĂ: Atunci când contoarele unui model aprobat sunt fabricate în producție de serie, se recomanda ca periodicitatea de examinare a conformitatii cu modelul aprobat să fie proporțională cu volumul producției. Aceasta procedura trebuie să fie efectuată de fiecare data când sunt depistate orice defecte aparent sistematice în timpul verificării cerințelor tehnice și metrologice de acceptare sau al altor verificări.

7.3. Marcaje de verificare inițială CEE și sigilare

Contoarele care corespund la verificarea inițială CEE trebuie să fie marcate cu marcajele de verificare inițială CEE.

Sigiliile trebuie să includă marcajele de verificare inițială CEE și trebuie să fie aplicate în asa fel încât să asigure imposibilitatea accesului la părțile interne în funcțiune ale contorului fără ruperea sigiliilor.

-------------