Acordul din 26 noiembrie 1982

Articolul 1

Persoane vizate

Prezentul acord se aplică persoanelor care sînt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.

Articolul 2

Impozite vizate

1. Impozitele care cad sub incidența prezentului acord sînt:

a) În cazul României:

- impozitul pe venitul obținut de persoanele fizice și juridice;

- impozitul pe beneficiile societăților mixte constituite cu participarea unor organizații economice române și a unor parteneri străini;

- impozitul pe venitul obținut din activități agricole; (menționate mai jos ca impozit român).

b) În cazul Malayeziei:

- impozitul pe beneficiul suplimentar;

- impozitele pe venitul suplimentar, care sînt: impozitul pe beneficiile din cositor, impozitul pe dezvoltare și impozitul pe beneficiile din lemn; și

- impozitul pe venitul din petrol; (menționate mai jos ca impozit malayezian).

2. Acordul se va aplica, de asemenea, oricăror impozite de natura identică sau analoagă care se vor stabili pe lîngă cele existente sau în locul acestora după semnarea prezentului acord.

Autoritățile competente ale statelor contractante își vor comunică reciproc orice modificări importante aduse legislației fiscale respective.

Articolul 3

Definiții generale

1. În sensul prezentului acord, în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferita:

a) termenul România înseamnă teritoriul Republicii Socialiste România, inclusiv marea teritorială, platoul continental și orice alte suprafețe situate în afară marii teritoriale a României asupra cărora România își exercită drepturi suverane în conformitate cu dreptul internațional și cu propria sa legislație cu privire la explorarea și exploatarea resurselor naturale, biologice și minerale, din apele marii, fundul marii și subsolul acestor ape;

b) termenul Malayezia înseamnă Federația Malayeziei și include orice suprafața adiacenta apelor teritoriale ale Malayeziei care, în conformitate cu dreptul internațional, a fost sau poate fi desemnată, conform legislației Malayeziei privind platoul continental, ca o suprafața în interiorul căreia Malayezia poate exercita drepturile cu privire la explorarea și exploatarea resurselor naturale organice sau minerale ale fundului marii, subsolului marin și a apelor adiacente;

c) termenul un stat contractant și celălalt stat contractant indica România sau Malayezia, după cum cere contextul;

d) termenul național înseamnă:

i) orice persoană fizica care poseda cetățenia unui stat contractant;

îi) orice persoană juridică, o intovarasire, asociație și alte entități care își dobîndesc statutele conform legilor în vigoare într-un stat contractant;

e) termenul persoana include o persoană fizica, o societate sau orice alta grupare de persoane care este tratata ca o persoană în scopul impunerii;

f) termenul societate indica orice persoană juridică, inclusiv o societate mixtă constituită în conformitate cu prevederile legislației române sau orice alta entitate care este tratata ca o persoană juridică în vederea impozitării;

g) termenul impozit indica impozitul malayezian sau român, după cum cere contextul;

h) termenul întreprindere a unui stat contractant și întreprindere a celuilalt stat contractant înseamnă, după caz, o întreprindere exploatată de un rezident al unui stat contractant sau o întreprindere exploatată de un rezident al celuilalt stat contractant;

i) termenul trafic internațional înseamnă orice transport făcut de o nava sau aeronava exploatată de către o întreprindere a unui stat contractant, cu excepția cazului cînd nava sau aeronava operează numai între puncte din același stat contractant;

j) termenul autoritate competentă înseamnă:

i) cu privire la România, ministrul finanțelor sau reprezentantul sau autorizat legal;

îi) cu privire la Malayezia, ministrul finanțelor sau reprezentantul sau autorizat legal;

k) termenul subdiviziune politica se aplică la Malayezia și termenul unitate administrativ-teritorială se aplică la România.

2. Pentru aplicarea prezentului acord de către un stat contractant, orice expresie care nu este definită are sensul ce i se atribuie de către legislația statului menționat referitoare la impozitele care fac obiectul prezentului acord, în măsura în care contextul nu cere o alta interpretare.

Articolul 4

Domiciliu fiscal

1. În sensul prezentului acord:

a) expresia rezident al unui stat contractant indica:

- cu privire la România, o persoană care este rezidență a României, în scopul aplicării impozitului român; sau

- cu privire la Malayezia, o persoană care este rezidență a Malayeziei, în scopul aplicării impozitului malayezian;

b) expresia rezident al unui stat contractant și rezident al celuilalt stat contractant înseamnă un rezident al României sau un rezident al Malayeziei, după cum cere contextul.

2. Cînd, conform dispozițiilor paragrafului 1, o persoană fizica este considerată rezidență în ambele state contractante atunci statutul sau va fi determinat după cum urmează:

a) persoana va fi considerată rezidență a statului în care dispune de o locuinta permanenta la dispoziția sa. Dacă dispune de o locuinta permanenta în fiecare dintre statele contractante, ea va fi considerată ca rezidență a statului contractant cu care legăturile sale personale și economice sînt mai strinse (centrul intereselor vitale);

b) dacă statul în care aceasta persoana are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacă aceasta persoana nu are o locuinta permanenta la dispoziția sa în nici unul dintre statele contractante, atunci va fi considerată ca rezidență a statului contractant în care locuiește în mod obișnuit;

c) dacă aceasta persoana locuiește în mod obișnuit în fiecare dintre statele contractante sau dacă nu locuiește în mod obișnuit în nici unul dintre ele, ea va fi considerată ca rezidență a statului contractant al cărui național este;

d) dacă aceasta persoana este un național al ambelor state contractante sau al nici unuia dintre ele, autoritățile competente ale statelor contractante transeaza problema de comun acord.

3. Cînd, după dispozițiile paragrafului 1, o persoană, alta decît o persoană fizica, este socotită ca rezidență a fiecăruia dintre statele contractante, ea este considerată ca rezidență a statului în care este situat sediul conducerii sale efective.

Articolul 5

Sediu permanent

1. În sensul prezentului acord, expresia sediu permanent indica o instalatie fixa de afaceri în care întreprinderea exercita în total sau în parte activitatea sa.

2. Expresia sediu permanent cuprinde îndeosebi:

a) un sediu de conducere;

b) o sucursala;

c) un birou;

d) o uzina;

e) un atelier;

f) o mina, un put de gaz sau petrolier, o cariera sau orice alt loc de extracție a resurselor naturale;

g) o instalatie sau o structura folosită pentru exploatarea resurselor naturale;

h) un șantier de construcție a cărui durata este mai mare de 12 luni sau montaj a cărui durata este mai mare de 6 luni;

i) o ferma sau o plantație.

3. Nu se considera sediu permanent:

a) folosirea de instalații în scopul exclusiv al depozitarii, expunerii sau livrării produselor sau mărfurilor aparținînd întreprinderii;

b) menținerea unui stoc de produse sau mărfuri aparținînd întreprinderii numai în scopul de a fi stocate, expuse sau livrate;

c) menținerea unui stoc de produse sau mărfuri aparținînd întreprinderii numai în scopul de a fi prelucrate de către o alta întreprindere;

d) menținerea unui loc fix de afaceri în scopul exclusiv de a cumpara produse sau mărfuri ori de a stringe informații pentru întreprindere;

e) menținerea unui loc fix de afaceri în scopul exclusiv de a face reclama, de a furniza informații pentru cercetări științifice sau pentru activități analoage care au caracter preparator sau auxiliar pentru întreprindere.

4. O întreprindere a unui stat contractant va fi considerată ca are un sediu permanent în celălalt stat contractant și că desfășoară activități printr-un sediu permanent dacă exercita activități de supraveghere în celălalt stat pe o perioadă mai mare de 6 luni în legătură cu un șantier de construcții, instalații sau montaj care este în antrepriza celuilalt stat.

5. O persoana (alta decît un agent cu statut independent căruia i se aplică paragraful 6), activind într-un stat contractant în numele unei întreprinderi din celălalt stat contractant, se considera sediu permanent în primul stat menționat dacă:

a) dispune de puteri pe care le exercita în mod obișnuit în primul stat menționat, care îi permit sa încheie contracte în numele întreprinderii, în afară de cazul cînd activitatea sa este limitată la cumpărarea de mărfuri pentru întreprindere;

b) menține în primul stat menționat un stoc de produse sau mărfuri aparținînd unei întreprinderi din care în mod obișnuit executa comenzi în numele întreprinderii.

6. Nu se considera ca o întreprindere a unui stat contractant are un sediu permanent în celălalt stat contractant numai prin faptul ca aceasta își exercită activitatea în acest celălalt stat contractant prin intermediul unui broker, al unui comisionar general sau al oricărui alt intermediar cu statut independent, cu condiția ca aceste persoane sa acționeze în cadrul activității lor obișnuite.

7. Faptul ca o societate, rezidență a unui stat contractant, controlează sau este controlată de către o societate rezidență a celuilalt stat contractant sau își exercită activitatea în acel celălalt stat (printr-un sediu permanent sau în alt mod) nu este prin el însuși suficient pentru a face din oricare dintre aceste societăți un sediu permanent al celeilalte.

Articolul 6

Venituri imobiliare

1. Venitul din bunurile imobile este impozabil în statul contractant în care aceste bunuri sînt situate.

2. Termenul bunuri imobile se defineste în conformitate cu legislația statului contractant în care bunurile sînt situate. Termenul va cuprinde, în orice caz, toate accesoriile, inventarul viu și mort al exploatarilor agricole și forestiere, drepturile asupra cărora se aplică dreptul comun cu privire la proprietatea funciară, uzufructul bunurilor imobile și drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatării zăcămintelor minerale, puțurilor de gaze sau petrol, carierelor și oricăror alte locuri de extracție a resurselor naturale ori a lemnului sau altor produse forestiere. Navele, ambarcatiunile și aeronavele nu sînt considerate ca bunuri imobile.

3. Dispozițiile paragrafului 1 se aplică veniturilor obținute din exploatarea directa, din închirierea sau din folosirea în orice alta forma a bunurilor imobile.

4. Prevederile paragrafelor 1 și 3 se aplică, de asemenea, veniturilor provenind din bunuri imobile ale unei întreprinderi și veniturilor din bunuri imobile folosite la exercitarea unei profesiuni libere.

Articolul 7

Beneficiile întreprinderii

1. Beneficiile unei întreprinderi a unui stat contractant sînt impozabile numai în acest stat, în afară de cazul în care întreprinderea exercita activitatea sa în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent aflat în acel stat. Dacă întreprinderea exercita activitatea sa în acest mod, printr-un sediu permanent, beneficiile întreprinderii pot fi impuse în celălalt stat, dar numai în măsura în care acestea sînt atribuibile acelui sediu permanent.

2. Cînd o întreprindere a unui stat contractant exercita activitatea sa în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat în acel stat contractant, se atribuie în fiecare stat contractant, acelui sediu permanent, beneficiile pe care le-ar fi putut realiza dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă și separată angajata în aceleași activități sau activități similare în aceleași condiții sau în condiții similare și avînd raporturi de independenta totală față de întreprinderea căreia îi aparține sediul permanent.

3. La determinarea beneficiilor unui sediu permanent sînt admise ca deduceri toate cheltuielile, inclusiv cheltuielile de conducere și cheltuielile generale de administrare, care vor fi deductibile dacă sediul permanent este o întreprindere independenta, în măsura în care ele sînt alocate în mod rezonabil sediului permanent, indiferent ca s-au efectuat în statul în care se afla sediul permanent sau în altă parte.

4. Nici un beneficiu nu se va atribui unui sediu permanent numai prin faptul ca acest sediu permanent cumpara produse sau mărfuri pentru întreprindere.

5. În vederea aplicării paragrafelor precedente, beneficiile atribuibile unui sediu permanent trebuie determinate în fiecare an prin aceeași metoda, în afară de cazul cînd exista motive suficiente și valabile de a proceda altfel.

6. Cînd beneficiile cuprind elemente de venit tratate separat în alte articole ale prezentei convenții, dispozițiile acelor articole nu sînt afectate de dispozițiile prezentului articol.

Articolul 8

Întreprinderi de transport aerian și naval

1. Veniturile obținute din exploatarea în trafic internațional a navelor sau aeronavelor vor fi impozabile numai în statul contractant în care se afla locul conducerii efective a întreprinderii.

2. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica, de asemenea, veniturilor obținute din participarea la un pool, la o exploatare în comun sau la o agenție internationala de transporturi.

Articolul 9

Întreprinderi asociate

Atunci cînd:

a) o întreprindere a unui stat contractant participa direct sau indirect la conducerea, la controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, sau cînd

b) aceleași persoane participa direct sau indirect la conducerea, la controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant și a unei întreprinderi a celuilalt stat contractant și, fie într-un caz, fie în celălalt, între cele doua întreprinderi s-au stabilit ori s-au impus condiții în relațiile lor comerciale sau financiare, care diferă de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci orice beneficii care ar fi revenit uneia dintre întreprinderi dacă n-ar fi fost acele condiții, dar datorită acestor condiții nu i-au mai revenit, pot fi incluse în beneficiile acelei întreprinderi și impozitate în mod corespunzător.

Articolul 10

Dividende

1. Dividendele plătite de către o societate care este rezidență a unui stat contractant către o persoană rezidență a celuilalt stat contractant se impun în acest celălalt stat.

2. Dividendele plătite de către o societate care este rezidență a României către un rezident al Malayeziei se impun în conformitate cu legislația României, dar dacă primitorul este beneficiarul efectiv al dividendelor, impozitul astfel stabilit nu poate depăși 10 la suta din suma bruta a dividendelor.

3. Sub rezerva prevederilor prezentului articol, dividendele plătite de către o societate care este rezidență în Malayezia unui rezident al României care este beneficiarul efectiv al acestora sînt scutite de orice impozit în Malayezia care este stabilit pe dividende în plus față de impozitul stabilit pe venitul societății.

4. Paragraful precedent nu afectează prevederile legii malayeziene conform căreia impozitul privind un dividend plătit de o societate, care este rezidență în Malayezia, din care impozitul malayezian a fost sau ar fi putut fi considerat ca este dedus, să poată fi regularizat în conformitate cu cota de impozit prevăzută pentru anul malayezian de impunere imediat următor aceluia în care dividendul a fost plătit.

5. Cînd o societate rezidență a unui stat contractant obține beneficii sau venituri din celălalt stat contractant, la acestea nu se pot percepe, în celălalt stat contractant, nici un impozit asupra dividendelor plătite de acea societate persoanelor nerezidente ale acelui celălalt stat, sau orice impozit de natura impozitului pe beneficiile nedistribuite ale societății, indiferent ca acele dividende sau beneficii, nedistribuite, reprezintă, în total sau în parte, beneficii sau venituri astfel obținute.

6. Prevederile paragrafelor 2, 3, 4 și 7 nu se aplică cînd beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, are în celălalt stat contractant în care societatea plătitoare de dividende este rezidență un sediu permanent de care este legată în mod efectiv deținerea pachetului de acțiuni generator de dividende. În acest caz se aplică art. 7.

7. Dacă, după data semnării prezentului acord, sistemul impozitării societăților în Malayezia va fi modificat prin introducerea de impozite pe veniturile sau beneficiile societății pentru care nu se acordă în totalitate sau numai în parte credit de impozit acționarilor și impozitul pe dividende a fost plătit de societate, impozitul malayezian pe dividendele plătite de societatea care este rezidență în Malayezia unui rezident al României care este beneficiarul efectiv al acestuia nu va depăși 10 la suta din suma bruta a dividendelor.

8. Termenul dividende, asa cum este folosit în acest articol, indica veniturile provenind din acțiuni, acțiuni sau titluri de folosință care nu sînt creanțe, participari la beneficii sau venit, precum și veniturile din alte părți sociale asimilate veniturilor din acțiuni de către legislația fiscală a statului contractant în care este rezidență societatea distribuitoare a dividendelor.

În acest context beneficiile repartizate de societățile mixte înregistrate în România sînt asimilate dividendelor.

Articolul 11

Dobinzi

1. Dobinzile provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant sînt impozabile în acel celălalt stat.

2. Totuși, aceste dobinzi pot fi impuse în statul contractant de unde provin în conformitate cu legislația acelui stat, dar, dacă primitorul este beneficiarul efectiv al dobinzii, impozitul astfel stabilit nu poate depăși 15 la suta din suma bruta a dobinzilor.

3. Prin derogare de la prevederile paragrafului 2, dobinda plătită unui rezident al României, care este un beneficiar îndreptățit, va fi scutită de impozitul malayezian, dacă împrumutul sau datoriile pentru care se plătește dobinda este un împrumut aprobat sau un împrumut pe termen lung.

4. Prevederile paragrafelor 2 și 3 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al dobinzii, fiind rezident al unui stat contractant, exercita în celălalt stat contractant din care provine dobinda o activitate comercială sau de afaceri printr-un sediu permanent situat în acel stat și creanta cu privire la care dobinda a fost plătită este efectiv legată de acest sediu permanent. În acest caz se aplică prevederile art. 7.

5. Dobinda va fi considerată ca provine dintr-un stat contractant cînd plătitorul este statul însuși, o unitate administrativ-teritorială, o subdiviziune politica, o autoritate locală sau o persoană juridică sau un rezident al acelui stat.

Cînd, cu toate acestea, persoana plătitoare a dobinzii, fie ca este sau nu rezidență într-un stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent în legătură cu care datoriile pentru care dobinzile sînt plătite au fost contractate, atunci se va considera ca acea dobinda provine din statul contractant în care este situat sediul permanent.

6. Dacă, datorită relațiilor speciale existente între debitor și creditor sau relațiilor pe care și unul și celălalt le întrețin cu terțe persoane, suma dobinzilor plătite, ținînd seama de creanta pentru care ele sînt vărsate, excede pe aceea asupra căreia ar fi convenit debitorul și creditorul în lipsa unor astfel de relații, dispozițiile prezentului articol se aplică numai la aceasta ultima suma. În acest caz, partea excedentară a plăților rămîne impozabilă conform legislației fiecărui stat contractant, tinindu-se cont de celelalte dispoziții ale prezentului acord.

7. Termenul dobinzi folosit în prezentul articol indica venituri din efecte publice, din titluri de obligațiuni, însoțite sau nu de garanții ipotecare sau de o clauza de participare la beneficii și din creanțe de orice natura, precum și orice alte venituri asimilate veniturilor din sume împrumutate de legislația fiscală a statului contractant din care provin veniturile.

Articolul 12

Redevențe

1. Redevențele provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant vor fi impuse în acest celălalt stat.

2. Totuși, aceste redevențe pot fi impuse și în statul contractant din care provin, în conformitate cu legislația acelui stat, însă dacă primitorul este beneficiarul efectiv al redevențelor, impozitul stabilit nu poate depăși 12 la suta din suma bruta a redevențelor.

3. Prin derogare de la prevederile paragrafului 2, redevențele industriale aprobate obținute din Malayezia de un rezident al României, care este beneficiarul efectiv al acestora, vor fi scutite de impozit în Malayezia.

4. Termenul redevențe, asa cum este folosit în prezentul articol, indica plățile de orice fel făcute pentru:

a) folosirea sau dreptul de folosire a oricărui brevet de invenție, marca de fabrica, desen sau model, plan, formula secreta de fabricație, orice drept de autor pentru opere științifice, ori pentru folosirea sau dreptul de folosire a unui echipament industrial, comercial sau științific, ori pentru informații privind experienta în domeniul industrial, comercial sau științific;

b) folosirea sau dreptul de a folosi filme de cinematograf sau benzi magnetice destinate emisiunilor de radio și televiziune, precum și orice drept de autor pentru opere literare sau artistice.

5. Termenul redevențe industriale aprobate înseamnă redevențele definite la subparagraful 4 a) care sînt aprobate și certificate de autoritățile malayeziene competente a fi plătite în scopul promovării dezvoltării industriale în Malayezia și care sînt plătibile de o întreprindere care este în întregime sau aproape în întregime angajata în activități cuprinse în următoarele sectoare:

a) fabricație, proces de asamblare;

b) construcții, inginerie pentru construcții sau construcții navale; sau

c) electricitate, construcții hidraulice, gaz sau transport apa.

6. Prevederile paragrafelor 2 și 3 nu se aplică cînd beneficiarul redevențelor, rezident al unui stat contractant, are, în celălalt stat contractant din care provin redevențele, un sediu permanent de care se leagă în mod efectiv dreptul sau bunul generator de redevențe. În acest caz se aplică dispozițiile art. 7.

7. Redevențele sînt considerate ca provenind dintr-un stat contractant dacă debitorul este acel stat, o unitate administrativ-teritorială, o subdiviziune politica, o autoritate locală sau o persoană juridică, ori un rezident al acelui stat.

Cu toate acestea, dacă debitorul redevențelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-unul din statele contractante un sediu permanent de care este legată efectiv obligația de plată a redevențelor și care suporta sarcina acestor redevențe, atunci aceste redevențe sînt considerate ca provin din statul în care este situat sediul permanent.

8. Dacă, datorită relațiilor speciale existente între debitor și beneficiarul efectiv sau relațiilor pe care ambii le întrețin cu terțe persoane, cuantumul redevențelor plătite, ținînd cont de prestarea pentru care ele sînt vărsate, excede pe acelea asupra cărora s-ar fi convenit de debitor și beneficiarul efectiv în lipsa unor asemenea relații, dispozițiile prezentului articol se aplică numai la aceasta ultima suma. În acest caz, partea excedentară a plăților rămîne impozabilă conform legislației fiecărui stat contractant, ținînd cont și de celelalte prevederi ale prezentului acord.

9. Redevențele obținute de un rezident al României, pentru închirierea de filme supusă taxelor pentru închirierea de filme în Malayezia, nu vor fi impuse în Malayezia.

Articolul 13

Cistiguri din capital

1. Cistigurile provenind din înstrăinarea bunurilor imobile, astfel cum sînt definite în paragraful 2 al art. 6, sînt impozabile în statul contractant în care sînt situate aceste bunuri.

2. Cistigurile provenind din înstrăinarea bunurilor mobile care fac parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant o are în celălalt stat contractant sau a bunurilor mobile ținînd de o baza fixa de care dispune un rezident al unui stat contractant în celălalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente, inclusiv cîștigurile provenind din înstrăinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu întreaga întreprindere) sau unei asemenea baze fixe se impun în celălalt stat contractant.

3. Prin derogare de la prevederile paragrafului 2, cîștigurile provenind din înstrăinarea navelor și aeronavelor exploatate în trafic internațional și a bunurilor mobile ținînd de exploatarea unor astfel de nave și aeronave sînt impozabile numai în statul contractant în care se afla locul conducerii efective a întreprinderii.

4. Cistigurile provenind din înstrăinarea oricăror bunuri, altele decît cele menționate la paragrafele 1, 2 și 3, sînt impozabile numai în statul contractant al cărui rezident este cel care înstrăinează.

Articolul 14

Servicii profesionale independente

1. Venitul obținut de un rezident al unui stat contractant din servicii profesionale sau alte activități independente cu caracter similar se impun numai în acel stat. Totuși, în următoarele circumstanțe, un astfel de venit se impune în celălalt stat contractant:

a) dacă beneficiarul este prezent în celălalt stat o perioadă sau perioade care nu depășesc 183 zile în cursul anului calendaristic vizat; sau

b) dacă remunerația pentru serviciile prestate în celălalt stat este fie provenită de la rezidenți ai acelui stat, fie realizată printr-un sediu permanent pe care o persoană nerezidenta îl are în acel stat și care, în fiecare caz, depășește 4.000 $ S.U.A. în anul calendaristic vizat, chiar dacă șederea lui în acel stat este pentru o perioadă sau perioade care nu depășesc 183 zile într-un an calendaristic.

2. Termenul servicii profesionale include mai ales activități cu caracter de ordin științific, literar, artistic, educațional ori de învățămînt, precum și exercitarea în mod independent a activității de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist și contabil.

Articolul 15

Activități profesionale dependente

1. Sub rezerva prevederilor art. 16, 17, 18, 19, 20 și 21, salariile și alte remunerații similare obținute din activități salariate de un rezident al unui stat contractant sînt impozabile numai în acel stat contractant, în afară de cazul cînd activitatea salariata este exercitată în celălalt stat contractant. Dacă activitatea salariata este exercitată în celălalt stat contractant, remunerația astfel obținută este impozabilă în acel celălalt stat.

2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1, remunerația obținută de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariata exercitată în celălalt stat contractant va fi impozabilă numai în primul stat menționat, dacă:

a) beneficiarul este prezent în celălalt stat o perioadă sau perioade care nu depășesc în total 183 de zile în cursul anului calendaristic vizat; și

b) remunerația este plătită unei persoane sau în numele unei persoane care este nerezidenta a acelui celălalt stat; și

c) remunerația nu provine de la un sediu permanent pe care persoana angajata îl are în celălalt stat.

3. Prin derogare de la prevederile precedente ale acestui articol, remunerația primită pentru activitatea salariata exercitată la bordul unei nave sau aeronave aparținînd unei întreprinderi a unui stat contractant, prevăzută la paragraful 1 al art. 8, va fi impozabilă numai în acel stat.

Articolul 16

Tantieme

Prin derogare de la prevederile art. 14 și 15, tantiemele și alte remunerații similare pe care un rezident al unui stat contractant le obține în calitatea sa de membru al consiliului de administrație sau de supraveghere al unei societăți rezidență în celălalt stat sînt impozabile în acel celălalt stat.

Articolul 17

Artiști și sportivi

1. Prin derogare de la prevederile art. 14 și 15, veniturile pe care profesioniștii de spectacole (cum sînt artiștii de teatru, de cinema, de radio sau de televiziune și interpreții muzicali) sau sportivii le obțin din activitatea lor personală desfășurată în aceasta calitate se impun în statul contractant în care își desfășoară activitatea.

2. Dacă activitățile la care se referă paragraful 1 sînt desfășurate într-un stat contractant printr-o întreprindere a celuilalt stat contractant, beneficiile provenite din desfășurarea acestor activități prin intermediul unei astfel de întreprinderi vor fi impuse în primul stat menționat.

3. Prin derogare de la prevederile paragrafelor 1 și 2, remunerațiile sînt beneficiile provenite din activități desfășurate într-un stat contractant de profesioniștii de spectacole sau sportivi vor fi scutite de impozit în acel stat, dacă vizita în acel stat este efectuată în baza unui program convenit între guvernele celor două state contractante ori a unităților administrativ-teritoriale, a subdiviziunilor politice, a autorităților locale sau a persoanelor juridice ale acestora.

Articolul 18

Pensii și anuitati

1. Orice pensie (alta decît o pensie la care se referă paragraful 2 al art. 20) ori anuitate obținută de o persoană fizica care este rezidență a unui stat contractant, din celălalt stat contractant, se impune numai în primul stat menționat.

2. Termenul anuitate înseamnă o sumă determinata platibila la scadente stabilite, în timpul vieții sau în cursul unei perioade de timp specificate sau care poate fi determinata, cu obligația de a face plățile în schimbul unei compensări depline și corespunzătoare în bani sau în echivalent banesc.

Articolul 19

Studenți

O persoana fizica care este rezidență a unui stat contractant și care este prezenta în mod temporar în celălalt stat contractant numai:

a) ca student la o universitate, colegiu sau școala din celălalt stat;

b) ca practicant în domeniul comercial sau tehnic;

sau

c) ca beneficiar a unei burse, indemnizații sau recompense acordate cu scopul principal de a studia sau a face cercetări, nu va fi impus în celălalt stat pentru veniturile din străinătate obținute în scopul întreținerii sale, pregătirii sau instruirii sale sau ca bursa acordată pentru studii. Persoana fizica va fi, de asemenea, scutită pentru o perioadă de 2 ani pentru remunerațiile obținute pentru activitatea salariata, cu condiția ca asemenea activitate să fie exercitată în legătură cu studiile sau instruirea sa ori în scopul întreținerii sale.

Articolul 20

Funcții publice

1. a) Remunerația, alta decît o pensie plătită de un stat contractant, o unitate administrativ-teritorială, o subdiviziune politica, o autoritate locală sau de o persoană juridică, unei persoane fizice, pentru serviciile prestate respectivului stat sau unități administrativ-teritoriale, subdiviziunii politice, autorității locale sau persoanelor juridice, este impozabilă numai în acel stat.

b) Totuși, aceasta remunerație este impozabilă numai în celălalt stat contractant, dacă serviciile sînt prestate în acest stat și beneficiarul remunerației este un rezident al acestui din urma stat care:

i) este un național al acestui stat; sau

îi) nu a devenit rezident al acestui stat numai în scopul de a-și desfășura activitățile sale.

2. Orice pensie plătită de un stat contractant sau de o unitate administrativ-teritorială, o subdiviziune politica, o autoritate locală sau o persoană juridică a sa, din fondurile pe care acestea le-au constituit sau în afară de acestea unei persoane fizice pentru serviciile prestate respectivului stat, unități administrativ-teritoriale, subdiviziuni politice, autorități locale sau persoane juridice este impozabilă numai în acel stat.

3. Prevederile art. 14, 15, 16 și 18 se aplică numai remunerației sau pensiilor plătite pentru servicii prestate în cadrul unei activități industriale sau comerciale de un stat contractant, de o unitate administrativ-teritorială, o subdiviziune politica, autoritate locală sau persoana juridică a sa.

Articolul 21

Profesori

1. O persoana fizica care, la invitația unei universități, colegiu, școala sau oricărei alte instituții de învățămînt superior de natura similară, recunoscută ca atare într-un stat contractant, este prezenta în acel stat o perioadă de pînă la 2 ani numai în scopul de a preda sau de a face cercetări științifice sau și una și alta la o astfel de instituție și care este sau a fost, imediat înainte de a face vizita, rezidență a celuilalt stat contractant, va fi scutită de impozit în primul stat menționat pentru orice remunerație primită pentru predare sau cercetare, cu privire la care este subiect de impunere în celălalt stat.

2. Prezentul articol nu se aplică veniturilor din cercetări, dacă aceste cercetări sînt întreprinse în special pentru una sau mai multe persoane particulare.

Articolul 22

Venituri care nu au fost menționate în mod expres

Veniturile unui rezident al unui stat contractant care nu au fost menționate în mod expres în articolele anterioare ale acordului, cu excepția veniturilor provenind din celălalt stat contractant, vor fi, de asemenea, impuse în acel celălalt stat contractant.

Articolul 23

Metode de eliminare a dublei impuneri

1. Legislația în vigoare în fiecare stat contractant cu privire la impozitarea veniturilor se va aplica în continuare, cu excepția cazului cînd prezentul acord prevede dispoziții contrare. Cînd venitul este supus impozitului în ambele state contractante, înlesnirile prevăzute în vederea eliminării dublei impuneri se vor acorda conform paragrafelor următoare.

2. În cazul României, impozitele plătite în Malayezia de un rezident al României asupra venitului, în conformitate cu legile Malayeziei și în concordanta cu prevederile acestui acord, vor fi deduse din impozitele plătibile în România, dar suma nu va depăși acea parte de impozit al României, pe care un astfel de venit îl suporta asupra întregului venit supus impozitului român. Beneficiile vărsate la bugetul statului de întreprinderile de stat române vor fi socotite, în sensul prezentului acord, ca un impozit român.

3. În vederea aplicării paragrafului 2, termenul impozite plătite în Malayezia se considera ca include:

a) cu privire la dividendele primite de o societate rezidență a Malayeziei, orice suma care ar fi trebuit să fie plătită ca impozit malayezian, dar care a fost scutită de impozit conform legilor Malayeziei cu privire la încurajarea și promovarea dezvoltării economice în Malayezia, în vigoare la data semnării prezentului acord, sau oricăror alte prevederi subsecvente introduse în Malayezia în modificarea sau completarea acelor legi, în măsura în care sînt acceptate de autoritățile statelor contractante ca avînd caracter substanțial similar;

b) dobinda care intră în sfera de aplicare a paragrafului 3 al art. 11 și care nu a fost scutită de impozitul malayezian pe dobinda în conformitate cu prevederile acelui paragraf; și

c) redevențele industriale aprobate, la care se aplică paragraful 3 al art. 12 și care nu au fost scutite de impozitul malayezian pe redevențe, în conformitate cu acel paragraf.

4. În vederea aplicării paragrafului 2, cînd redevențele obținute de un rezident al României ca drepturi de chirie pentru filme care sînt în Malayezia supuse taxei pentru închirierea de filme, aceste taxe se considera ca fiind impozit malayezian.

5. În cazul Malayeziei, sub condițiile prevăzute de legislația malayeziana cu privire la acordarea drept credit față de impozitul malayezian plătibil în orice alta țara decît Malayezia, impozitul român plătibil conform legislației României și în conformitate cu acest acord fie direct sau prin deducere (excluzînd, în cazul dividendelor, impozitul plătibil cu privire la beneficiile din care se plătesc dividendele) de un rezident al Malayeziei cu privire la venitul din surse situate în România, care au fost supuse impozitului în ambele state, atît în România cît și în Malayezia, se acordă ca un credit, față de impozitul malayezian plătibil privitor la un astfel de venit, dar într-o sumă care să nu depășească acea parte a impozitului malayezian pe care un astfel de venit îl suporta asupra întregului venit supus impozitului malayezian.

Articolul 24

Nediscriminarea

1. Naționalii unui stat contractant nu vor fi supuși în celălalt stat contractant la nici o impozitare ori alta obligație în legătură cu aceasta, care să fie diferita sau mai împovărătoare decît impunerea sau obligația la care sînt sau pot fi supuși naționalii celuilalt stat contractant aflați în aceeași situație.

2. Impunerea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant nu va fi mai puțin favorabilă în celălalt stat decît a întreprinderilor celuilalt stat care exercită activități de același fel.

3. Întreprinderile unui stat contractant, al căror capital este, în totalitate sau în parte, deținut sau controlat, direct sau indirect, de către unu sau mai mulți rezidenți ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse în primul stat menționat la nici o impozitare sau obligație în legătură cu impunerea care să fie diferita sau mai împovărătoare decît impunerea și obligațiile în legătură cu aceasta la care sînt sau pot fi impuse întreprinderile de același fel ale primului stat menționat.

4. Dispozițiile prezentului articol nu pot fi interpretate ca obligind fiecare dintre statele contractante de a acorda persoanelor fizice nerezidente în acel stat contractant o scădere, reducere sau alta înlesnire la plata impozitului care sînt acordate persoanelor fizice rezidente.

5. Mai mult, dispozițiile prezentului articol nu pot fi interpretate ca obligind un stat contractant de a acorda naționalilor celuilalt stat contractant, nerezidenti în primul stat contractant, o scădere, reducere sau alta înlesnire de impozit existenta în lege la data semnării prezentului acord numai pentru naționalii primului stat menționat sau altor persoane specificate aici, care sînt nerezidente în acel stat.

6. Termenul impozitare indica în prezentul articol impozitele de orice natura sau denumire.

Articolul 25

Procedura amiabila

1. Cînd un rezident al unuia dintre statele contractante apreciază ca măsurile luate de unu sau de ambele state contractante îi atrag sau îi vor atrage o impunere care nu este în conformitate cu prezentul acord, el poate, indiferent de căile de atac prevăzute de legile de impozitare ale acelor state, să prezinte cazul sau autorităților competente din statul contractant al cărui rezident este.

2. Autoritatea competența se straduieste, dacă reclamațiile îi par întemeiate și dacă ea însăși nu este în măsura sa dea o soluție satisfăcătoare, sa rezolve problema pe calea unei înțelegeri amiabile cu autoritatea competentă a celuilalt stat contractant, în vederea evitării unei impozitări neconforme cu acordul.

3. Autoritățile competente ale statelor contractante se vor strădui, pe calea înțelegerii amiabile, sa rezolve dificultățile sau sa înlăture dubiile apărute cu privire la interpretarea sau aplicarea acordului.

4. Autoritățile competente ale statelor contractante pot comunică direct între ele în vederea aplicării prezentului acord, în sensul paragrafelor precedente.

Articolul 26

Schimb de informații

1. Autoritățile competente ale statelor contractante vor face schimb de informații necesare pentru aplicarea prevederilor prezentului acord și pentru prevenirea ori depistarea evaziunii sau sustragerii de la impozitarea prevăzută în prezentul acord. Orice informație astfel schimbată va fi tratata ca un secret și nu va putea fi comunicată decît persoanelor sau autorităților însărcinate cu stabilirea impunerilor, inclusiv stabilirea pe cale judecătorească sau încasarea impozitelor vizate în prezentul acord.

2. Dispozițiile paragrafului 1 nu vor fi interpretate în nici un caz ca impunind unuia dintre statele contractante obligația:

a) de a lua măsuri administrative contrare legislației proprii sau practicii administrative a unuia sau a celuilalt stat contractant;

b) de a furniza informații care nu ar putea fi obținute în baza prevederilor legislației proprii sau practicii administrative obișnuite a unuia sau a celuilalt stat contractant;

c) de a furniza informații prin care s-ar divulga orice secret comercial, industrial sau profesional ori un procedeu comercial sau informații a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice.

Articolul 27

Privilegii diplomatice și consulare

Prevederile prezentului acord nu aduc nici o atingere privilegiilor fiscale de care beneficiază funcționarii diplomatici sau consulari, conform reglementărilor sau prevederilor acordurilor speciale.

Articolul 28

Intrarea în vigoare

1. Prezentul acord va fi supus ratificării și instrumentele de ratificare vor fi schimbate la București, cît mai curînd posibil.

2. Acordul va intră în vigoare după schimbul instrumentelor de ratificare și se va aplica cu privire la veniturile din țara de sursa la sau după 1 ianuarie al anului următor în care schimbul instrumentelor de ratificare a avut loc.

Articolul 29

Denunțarea

Prezentul acord va rămîne în vigoare pe o durată nedeterminată, dar fiecare dintre statele contractante poate denunta acordul, printr-o nota de denunțare, la sau pînă la 30 iunie al fiecărui an calendaristic, după o perioadă de 5 ani de la intrarea în vigoare a acordului. În acest caz, acordul va inceta să se aplice cu privire la veniturile din statul de sursa la sau după 1 ianuarie al anului următor celui în care s-a dat nota de denunțare.

Drept care împuterniciții, în buna și cuvenită forma, ai celor două guverne au semnat acordul, făcut în dublu exemplar la Kuala Lumpur, azi 26 noiembrie 1982, fiecare în limbile română, malayeziana și engleza, cele trei texte avînd aceeași valoare.

În caz de divergențe în interpretare, textul în limba engleza va prevala.

PROTOCOL

La data semnării Acordului pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit dintre guvernul Republicii Socialiste România și guvernul Malayeziei s-a convenit ca următoarele prevederi fac parte integrantă din acord:

1. În legătură cu art. 10 "Dividende":

Cînd, în vederea aplicării art. VII al Acordului dintre guvernul Malayeziei și guvernul Republicii Singapore pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la Singapore la 26 decembrie 1968:

a) un dividend plătit de o societate:

i) care a fost rezidență în ambele state Malayezia și Singapore și adunarea generală a societății la care dividendul a fost declarat a avut loc în Malayezia;

sau

îi) care a fost rezidență în Singapore și la data plății acelui dividend societatea s-a declarat ea însăși a fi rezidență în Malayezia, dividendul va fi considerat ca fiind plătit de societatea rezidență în Malayezia;

b) un dividend plătit de o societate:

i) care a fost rezidență în Malayezia, cît și în Singapore, și adunarea generală a societății la care dividendul a fost declarat a avut loc în Singapore; sau

îi) care a fost rezidență în Malayezia și în timpul plății acelui dividend societatea s-a declarat ea însăși ca fiind rezidență a Singaporelui, dividendul va fi considerat ca fiind plătit de către o societate nerezidenta în Malayezia.

2. În legătură cu art. 22 "Venituri care nu au fost menționate în mod expres":

Comisionul provenind dintr-un stat contractant și plătit unui rezident al celuilalt stat contractant va fi impus în acel celălalt stat.

Totuși, comisionul va putea fi impus în statul contractant de unde provine.

Drept care subsemnații, împuterniciți în buna și cuvenită forma de către guvernele lor, au semnat acest protocol.

Făcut în dublu exemplar la Kuala Lumpur, azi 26 noiembrie 1982, fiecare în limbile română, malayeziana și engleza, cele trei texte avînd aceeași valoare.

În caz de divergențe în interpretare, textul în limba engleza va prevala.