Decizia nr. 117/2002

Costica Bulai - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Gabriela Ghita - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 20^2 din Legea nr. 83/1998

privind procedura falimentului instituțiilor de credit, excepție ridicată de Viorica Stretenie, Vasile Stretenie, Ioana Stretenie, Mariana Luminita Stretenie și Georgeta Stoican în Dosarul nr. 5.615/2000 al Tribunalului București - Secția comercială.

La apelul nominal răspund: Viorica Stretenie, în calitate de autoare a excepției, precum și Elena Iacob, Victor Lica, Parohia Militari II, Parohia Sfanta Vineri Colentina, Constantin Preda, Corneliu Ursachi, Societatea Comercială "Viadi Exim" - S.R.L., Ion Visan, Florentin Viorel Zimta și reprezentantul Băncii Naționale a României, consilier juridic Mariana Rosca, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Autoarea excepției, Viorica Stretenie, solicita admiterea acesteia, sustinand ca dispozițiile

art. 20^2 din Legea nr. 83/1998

contravin prevederilor constituționale referitoare la garantarea dreptului de proprietate, ocrotirea și inviolabilitatea proprietății private, precum și celor privind egalitatea în drepturi a cetățenilor.

Elena Iacob, Victor Lica, Parohia Militari II, Parohia Sfanta Vineri Colentina, Constantin Preda, Corneliu Ursachi, Societatea Comercială "Viadi Exim" - S.R.L., Ion Visan și Florentin Viorel Zimta solicita admiterea excepției pentru aceleași argumente invocate de autorii excepției.

Reprezentantul Băncii Naționale a României, apreciind că nu exista neconcordanta între textul de lege criticat și prevederile constituționale pretins incalcate, solicita respingerea excepției.

Reprezentantul Ministerului Public, considerând ca

art. 20^2 din Legea nr. 83/1998

este constituțional, solicita respingerea excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 28 septembrie 2001, pronunțată în Dosarul nr. 5.615/2000, Tribunalul București - Secția comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 20^2 din Legea nr. 83/1998

privind procedura falimentului instituțiilor de credit, excepție ridicată de Viorica Stretenie, Vasile Stretenie, Ioana Stretenie, Mariana Luminita Stretenie și Georgeta Stoican.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin ca dispozițiile legale criticate impun o scădere valorică a creanțelor pe care deponentii le dețin împotriva băncilor falite și, în consecința, se produce o expropriere a creditorilor, fiind incalcate astfel dispozițiile constituționale referitoare la garantarea dreptului de proprietate, ocrotirea și inviolabilitatea proprietății private, precum și cele privind egalitatea în drepturi a cetățenilor.

Tribunalul București - Secția comercială, exprimandu-și opinia, apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate de autorii excepției.

Potrivit dispozițiilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Președintele Camerei Deputaților arata că nu se poate retine neconstituționalitatea prevederilor legale criticate, deoarece acestea nu contravin dispozițiilor constituționale invocate de autorii excepției.

Guvernul apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arata în acest sens ca "dispozițiile legale criticate nu numai ca sunt constituționale, dar realizează și o protecție sporită a deponentilor băncilor falite, întrucât le asigura acestora o sursa sigura de recuperare (chiar și parțială) a creanțelor".

Președintele Senatului nu a transmis punctul de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul judecătorului-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 20^2 din Legea nr. 83/1998

privind procedura falimentului băncilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 22 aprilie 1998, dispoziții introduse prin

art. I pct. 17 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 186/1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 19 noiembrie 1999, care au următorul conținut: "Nici o dobânda ori cheltuiala nu va putea fi adăugată creanțelor asupra băncii debitoare de la data deschiderii procedurii." Prin

art. I pct. 1 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 138/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 24 octombrie 2001, titlul

legii criticate a fost modificat, devenind: Legea nr. 83/1998

privind procedura falimentului instituțiilor de credit.

Autorii excepției de neconstituționalitate susțin ca prevederile legale criticate încalcă următoarele dispoziții constituționale:

- Art. 16: "(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

(3) Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoane care au numai cetățenia română și domiciliul în țara.";

- Art. 41 alin. (1)-(3) și alin. (7)-(8): "(1) Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate. Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

(2) Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetățenii străini și apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor.

(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauza de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreapta și prealabilă despăgubire. [...]

(7) Averea dobandita licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezuma.

(8) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii.";

- Art. 135 alin. (1) și (6) "(1) Statul ocrotește proprietatea [...]

(6) Proprietatea privată este, în condițiile legii, inviolabilă."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca dispozițiile

art. 20^2 din Legea nr. 83/1998

privind procedura falimentului instituțiilor de credit sunt în deplina concordanta cu prevederile art. 16 din Constituție, deoarece nu încalcă principiul egalității cetățenilor și nu instituie privilegii sau discriminări. Interdicția adaugarii de dobânzi sau cheltuieli la creanțele asupra băncii debitoare, de la data deschiderii procedurii, privește toți deponentii unei bănci, fără a distinge în funcție de valoarea ori natura depozitului în lei sau în valută.

Curtea nu poate retine nici susținerea privind încălcarea prevederilor constituționale ale art. 41 alin. (1) și (2) care consacra principiile garantarii dreptului de proprietate și ocrotirii proprietății private, precum și ale art. 135 alin. (1) și (6) referitoare la ocrotirea de către stat a proprietății, respectiv inviolabilitatea proprietății private, deoarece depozitul bancar constituie o varietate a depozitului neregulat, prin efectul sau având loc transferul dreptului de proprietate, asupra sumelor depuse, de la deponent la depozitar, primul rămânând doar titularul unui drept de creanta. Rezultă ca autorii excepției confunda notiunile "drept de proprietate" și "drept de creanta".

În ceea ce privește invocarea, în susținerea excepției, a încălcării dispozițiilor alin. (3), (7) și (8) ale art. 41 din Legea fundamentală, Curtea constata ca acestea nu au incidența în cauza, întrucât prin reglementarea legală supusă controlului de constituționalitate nu se dispune măsura exproprierii pentru cauza de utilitate publică și nici cea a confiscării în ceea ce privește depozitele bancare.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a

art. 20^2 din Legea nr. 83/1998

privind procedura falimentului instituțiilor de credit, excepție ridicată de Viorica Stretenie, Vasile Stretenie, Ioana Stretenie, Mariana Luminita Stretenie și Georgeta Stoican în Dosarul nr. 5.615/2000 al Tribunalului București - Secția comercială.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 aprilie 2002.