Decizia nr. 145/2002

Costica Bulai - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Gabriela Ghita - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 48 alin. (2) din Legea nr. 31/1990

privind societățile comerciale, republicată, excepție ridicată de Societatea Comercială "Onedil" - S.A. din Onesti în Dosarul nr. 5.043/2001 al Tribunalului Bacau - Secția de contencios administrativ.

La apelul nominal răspunde Primăria Municipiului Onesti, reprezentată de consilierul juridic Daniel Spanu. Lipsesc celelalte părți, Societatea Comercială "Onedil" - S.A. din Onesti și Societatea Comercială "Onsal" - S.A. din Onesti, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Primăriei Municipiului Onesti susține constituționalitatea dispozițiilor

art. 48 alin. (2) din Legea nr. 31/1990

privind societățile comerciale, republicată, deoarece acestea, vizând înlăturarea neregularităților, după înmatricularea unei societăți, pe calea unei acțiuni în justiție, nu pot afecta dreptul de proprietate. În final solicita respingerea excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, considerând ca textul de lege criticat nu contravine principiului constituțional al protecției proprietății private.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 18 iunie 2001, pronunțată în Dosarul nr. 5.043/2001, Tribunalul Bacau - Secția de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 48 alin. (2) din Legea nr. 31/1990

privind societățile comerciale, republicată. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Onedil" - S.A. din Onesti cu ocazia soluționării unui litigiu comercial.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 41 alin. (2), (3) și (5), referitoare la protecția proprietății private, precum și celor ale art. 135 alin. (1), (2) și (6), relative la inviolabilitatea proprietății private. În acest sens se arata ca aplicarea textului de lege criticat constituie o adevarata expropriere pentru societățile comerciale cu capital integral privat, în cazul în care după înmatriculare "se cere și regularizarea capitalului social".

Instanța de judecată apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel se arata ca, "reglementand posibilitatea unei acțiuni în justiție, textul incriminat nu contravine dispozițiilor constituționale invocate, întrucât nu conține o limitare a drepturilor constituționale referitoare la egala ocrotire a proprietății".

Potrivit dispozițiilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Președintele Camerei Deputaților apreciază ca excepția este neîntemeiată. În acest sens se arata ca "nu poate fi acceptată comparatia facuta între exproprierea prevăzută de art. 41 alin. (3) și (5) din Constituție și înlăturarea neregularităților prevăzute de

art. 48 din Legea nr. 31/1990 , republicată, întrucât, în cazul neregularităților, premisa este situația în care legea a fost deja incalcata, urmărindu-se restabilirea legalității, pe când exproprierea pentru o cauza de utilitate publică nu aduce atingere legalității".

Guvernul considera ca excepția ridicată este neîntemeiată, deoarece "textul art. 48 alin. (2) prevede o sancțiune patrimonială aplicabilă organelor societății comerciale pentru nerespectarea obligației de inlaturare a neregularităților formalităților de constituire și nu poate fi considerat o naționalizare a bunurilor societății comerciale".

Președintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul întocmit în cauza de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 48 alin. (2) din Legea nr. 31/1990

privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 29 ianuarie 1998. Aceste dispoziții legale au următorul cuprins:

- Art. 48 alin. (2): "Dacă societatea nu se conformează, [dispozițiilor alin. (1)] orice persoană interesată poate cere tribunalului sa oblige organele societății, sub sancțiunea plății de daune cominatorii, să le regularizeze."

Autorul excepției susține ca acest text de lege contravine următoarelor prevederi constituționale:

- Art. 41 alin. (2), (3) și (5): "(2) Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetățenii străini și apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor.

(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauza de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreapta și prealabilă despăgubire. [...]

(5) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) și (4) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenta, prin justiție.";

- Art. 135 alin. (1), (2) și (6): "(1) Statul ocrotește proprietatea.

(2) Proprietatea este publică sau privată. [...]

(6) Proprietatea privată este, în condițiile legii, inviolabilă."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca

art. 48 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 , republicată, reglementand posibilitatea inlaturarii unor neregularități constatate după înmatricularea unei societăți comerciale, pe calea unei acțiuni în justiție puse la indemana oricărei persoane interesate, nu contravine prevederilor constituționale invocate. Dispozițiile legale criticate prevăd o sancțiune (plata de daune cominatorii) aplicabilă organelor societății comerciale (indiferent de natura capitalului social al acesteia) în cazul în care s-au încălcat cerințele legale de constituire a societății comerciale, iar aceste neregularități nu au fost remediate în termenul prevăzut în alin. (1) al aceluiași articol. Acest fapt nu poate fi considerat "o veritabila expropriere", asa cum susține autorul excepției. Acțiunea în justiție prevăzută de lege și exercitată în condițiile legii nu infrange principiul constituțional al protecției proprietății private și nici pe cel al inviolabilitatii proprietății private. De altfel, textele constituționale invocate nu sunt relevante pentru soluționarea excepției ridicate, deoarece nu se poate retine vreo legătură între exproprierea prevăzută la art. 41 alin. (3) și (5) din Constituție și acțiunea în justiție, ca mijloc de inlaturare a unor neregularități, atunci când exista un interes, reglementată de

art. 48 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 , republicată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) și al

art. 25 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 48 alin. (2) din Legea nr. 31/1990

privind societățile comerciale, republicată, excepție ridicată de Societatea Comercială "Onedil" - S.A. din Onesti în Dosarul nr. 5.043/2001 al Tribunalului Bacau - Secția de contencios administrativ.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 9 mai 2002.