Decretul nr. 77/1986
privind evaluarea, în cimp, a producției agricole vegetale
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Legea nr. 32/1968 12 noiembrie 1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:
Capitolul 1 Dispoziții generale
Articolul 1
Evaluarea producției agricole vegetale se efectuează în scopul cunoașterii, urmăririi și înregistrării evoluției culturilor, precum și determinării cantitative și calitative a producției. Evaluara se face în toate unitățile agricole socialiste, în alte unități deținătoare de terenuri agricole, precum și în gospodăriile populației.
Producția agricolă vegetala se evalueaza la produsele prevăzute în anexa nr. 1 "Nomenclatorul produselor agricole vegetale", potrivit normelor metodologice și tehnice de evaluare prevăzute în anexele nr. 2, 3 și 4 la prezentul decret.
Articolul 2
Comitetele și birourile executive ale consiliilor populare răspund de întreaga activitate de evaluare, în care scop sînt obligate să asigure aplicarea întocmai a prevederilor prezentului decret cu privire la evaluarea producției agricole vegetale.
Capitolul 2 Organizarea activității de evaluare a producției agricole vegetale
Articolul 3
Pentru elaborarea și coordonarea lucrărilor de evaluare se organizează Comisia centrala de evaluare a producției agricole vegetale, care își desfășoară activitatea pe lîngă Consiliul de Miniștri.
Comisia este formată din reprezentanți ai conducerilor unor ministere și organe centrale, prevăzuți în anexa nr. 5 a).
Președintele Comisiei centrale de evaluare a producției agricole vegetale este un prim-viceprim-ministru al guvernului.
Activitatea de secretariat a comisiei centrale se realizează de Direcția Centrala de Statistica.
Articolul 4
În fiecare județ și în municipiul București se organizează o comisie de evaluare a producției agricole vegetale, care funcționează pe lîngă comitetul executiv al consiliului popular județean și al municipiului București.
Comisia este formată din reprezentanți ai conducerii organelor și unităților, prevăzuți în anexa nr. 5 b).
Președintele comisiei județene și a municipiului București este președintele comitetului executiv al consiliului popular.
Activitatea de secretariat a comisiei se realizează de către direcțiile de statistica județene și a municipiului București.
Articolul 5
În fiecare municipiu, oraș, Sectorul agricol Ilfov, sectoarele municipiului București și în comune se organizează comisii de evaluare a producției agricole vegetale, care funcționează pe lîngă comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare respective.
Comisiile sînt formate din reprezentanți ai organelor și unităților, prevăzuți în anexele nr. 5 c) - 5 f).
Presedinti ai comisiilor de evaluare sînt: la municipii, președintele comitetului executiv al consiliului popular; la orașe, Sectorul agricol Ilfov, sectoarele municipiului București și comune, președinții birourilor sau comitetelor executive ale consiliilor populare, după caz.
Activitatea de secretariat a comisiilor se realizează de către aparatul propriu al comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare respective.
Articolul 6
În fiecare unitate agricolă socialistă se constituie o subcomisie de evaluare a producției agricole vegetale formată din reprezentanți ai organelor și unităților, prevăzuți în anexa nr. 5 g).
Președintele subcomisiei este reprezentantul consiliului popular.
Articolul 7
Comisiile desfășoară o activitate permanenta de cunoaștere a stării de vegetație și întreținere a culturilor și propun operativ unităților socialiste și consiliilor populare măsuri corespunzătoare pentru realizarea producției agricole prevăzute în plan.
Capitolul 3 Atribuțiile comisiilor și subcomisiilor de evaluare a producției agricole vegetale
Articolul 8
Comisia centrala îndrumă și controlează activitatea comisiilor județene, municipale, sectoarelor municipiului București, Sectorului agricol Ilfov, orășenești, comunale și a subcomisiilor din unități, asigurind funcționarea permanenta a acestora, și controlează în unitățile de producție modul cum a fost efectuată lucrarea de evaluare a producției agricole vegetale, în care scop:
a) verifica dacă s-au insamintat la termen toate suprafețele de teren prevăzute a fi cultivate, calitatea lucrărilor executate, densitatea plantelor și evoluția vegetatiei culturilor; controlează modul cum este ținuta evidenta în registrul culturilor și ia măsuri tehnice și organizatorice în vederea realizării sarcinilor de plan;
b) organizează și răspunde de instruirea comisiilor județene și a municipiului București de evaluare a producției agricole vegetale, în vederea efectuării lucrărilor, potrivit normelor metodologice și tehnice de evaluare;
c) controlează în unitățile agricole de producție modul în care a fost evaluată producția agricolă vegetala și temeinicia datelor comunicate;
d) analizează datele privind evaluarea producției agricole vegetale transmise de comisiile de evaluare județene și a municipiului București, le centralizează și, în urma controlului efectuat, stabilește concluzii proprii asupra nivelurilor evaluării producției agricole;
e) înaintează la Consiliul de Miniștri, la termenele stabilite, situațiile cuprinzînd rezultatul evaluării producției agricole vegetale și propune măsurile necesare a fi luate.
Articolul 9
Comisiile județene și comisia municipiului București răspund de aplicarea întocmai de către comisiile municipale, ale sectoarelor municipiului București, orășenești, Sectorului agricol Ilfov și comunale și subcomisiile din unități a normelor metodologice și tehnice de evaluare a producției agricole vegetale, precum și de exactitatea datelor ce se prezintă comisiei centrale, în care scop:
a) controlează, urmăresc și verifica dacă s-au insamintat la timp suprafețele prevăzute a fi cultivate, calitatea lucrărilor executate, densitatea plantelor, precum și curățirea, fertilizarea, insamintarea și suprainsamintarea pasunilor și finetelor naturale, evoluția vegetatiei culturilor și iau măsuri pentru realizarea producției la nivelul prevăzut prin plan;
b) verifica, în toate categoriile de unități și la gospodăriile populației, modul de evaluare a producției agricole vegetale, în vederea asigurării exactitatii datelor și a respectării termenelor stabilite;
c) analizează, verifica și centralizează datele la nivelul județului, respectiv al municipiului București, și întocmește rapoarte privind evaluarea producției agricole vegetale, pe care le prezintă comitetului executiv al consiliului popular județean sau al municipiului București și le înaintează comisiei centrale;
d) instruiesc membrii comisiilor municipale, orășenești, Sectorului agricol Ilfov, sectoarelor municipiului București și comunale, precum și ai subcomisiilor din unitățile agricole socialiste.
Articolul 10
Comisiile municipale, ale sectoarelor municipiului București, Sectorului agricol Ilfov, orășenești și comunale desfășoară o activitate permanenta de cunoaștere a respectării epocilor optime de insamintare a culturilor, a stării de vegetație și de întreținere a acestora, propun conducerii unităților și consiliilor populare măsuri de realizare a producției prevăzute, răspund de exactitatea datelor obținute și de prezentarea lor în termen la comisia judeteana și a municipiului București, în care scop:
a) urmăresc îndeplinirea sarcinilor prevăzute în planurile unităților agricole socialiste și ale altor unități deținătoare de terenuri agricole, în ceea ce privește insamintarea la timp a suprafețelor cultivate, calitatea lucrărilor executate, insamintarea și suprainsamintarea pasunilor și finetelor naturale, realizarea cantitativă și calitativă a producției planificate;
b) evalueaza producția agricolă vegetala de pe loturile aflate în folosință personală și de pe terenurile gospodariilor populației, cu respectarea normelor metodologice și tehnice de evaluare;
c) îndrumă și controlează permanent activitatea subcomisiilor din unitățile agricole socialiste;
d) definitiveaza și răspund de exactitatea datelor privind evaluarea producției agricole vegetale și le prezintă comitetului executiv al consiliului popular municipal, al sectoarelor municipiului București, Sectorului agricol Ilfov, respectiv biroului executiv al consiliului popular orasenesc sau comunal, precum și comisiei județene sau a municipiului București, la termenele stabilite.
Articolul 11
Subcomisiile din unitățile agricole socialiste răspund de evaluarea corecta și la termen a producției agricole vegetale, cu respectarea normelor metodologice și tehnice de evaluare, desfășoară o activitate permanenta de cunoaștere a stării de vegetație și întreținere a culturilor și iau măsurile necesare pentru realizarea producției prevăzute în plan, în care scop:
a) controlează insamintarea la timp a suprafețelor prevăzute a fi cultivate, calitatea lucrărilor efectuate, densitatea plantelor, precum și curățirea, fertilizarea, insamintarea și suprainsamintarea pasunilor și finetelor naturale pentru realizarea cantitativă și calitativă a producției planificate;
b) urmăresc evoluția stării de vegetație a plantelor și înscrierea în registrul culturilor a datelor privind tehnologia aplicată;
c) transmit comisiilor județene și a municipiului București rezultatele evaluării producției agricole vegetale, aprobate de comisiile comunale, orășenești, sectoarelor municipiului București, Sectorului agricol Ilfov sau municipale, după caz.
Comisiile predau conducerilor unităților, sefilor de ferma sau de brigada, cu proces-verbal, producția agricolă vegetala rezultată la ultima evaluare.
Conducerile unităților agricole, șefii de ferme sau brigazi semnează de luarea în primire a producției agricole ce trebuie realizată potrivit ultimei evaluări.
Capitolul 4 Sancțiuni
Articolul 12
Încălcarea prevederilor prezentului decret atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravențională sau penală, după caz, a persoanelor cu sarcini de efectuare și control a lucrărilor de evaluare și raportare a datelor privind producția agricolă vegetala.
Articolul 13
Constituie contravenții, dacă nu sînt săvîrșite în astfel de condiții încît, potrivit legii penale, sînt considerate infracțiuni, următoarele fapte:
a) nerespectarea de către membrii subcomisiilor și comisiilor teritoriale de evaluare a termenelor stabilite în metodologia de evaluare a producției agricole vegetale;
b) distrugerea actelor cu privire la evaluarea producției agricole vegetale.
Contravențiile prevăzute la lit. a) se sancționează cu amendă de la 500 la 2.000 lei, iar cele de la lit. b), cu amendă de la 1.000 la 2.000 lei.
Constatarea contravenției și aplicarea amenzii se fac de către împuterniciții comisiei centrale, precum și ai comisiilor județene și a municipiului București de evaluare a producției agricole vegetale.
Contravențiilor prevăzute în prezentul decret le sînt aplicabile dispozițiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.
Capitolul 5 Dispoziții finale
Articolul 14
Președinții comitetelor și birourilor executive ale consiliilor populare, conducerile unităților agricole socialiste, precum și întreg personalul care participa la acțiunea de evaluare a producției agricole vegetale, au obligația de a semna de luare la cunoștința a prevederilor prezentului decret și de a asigura aplicarea riguroasă a acestuia.
Articolul 15
Anexele nr. 1, 2, 3, 4 și 5 a) - 5 g) fac parte integrantă din prezentul decret.
Articolul 16
Pe data prezentului decret
Decretul nr. 79/1973
cu privire la evaluarea, în cimp, a producției agricole vegetale se abroga.
Anexa 1 NOMENCLATORUL
produselor agricole vegetale
Produse agricole vegetale
Termen de prezentare a datelor privind evaluarea productiei agricole de catre comisia centrala
Preevaluare
Evaluare
Evaluare definitiva
Griu - secara
15 mai
1 iunie
10 iunie
Orz - orzoaica de toamna
1 mai
15 mai
1 iunie
Orzoaica de primavara
15 mai
1 iunie
10 iunie
Orez
10 august
20 august
1 septembrie
Porumb si sorg boabe
15 iulie
1 august
15 august
Fasole boabe
20 iunie
10 iulie
20 iulie
In pentru fibra
1 iulie
15 iulie
30 iulie
Cinepa pentru fibra
1 iulie
15 iulie
30 iulie
Floarea - soarelui
1 iulie
15 iulie
30 iulie
Soia boabe
20 iulie
1 august
20 august
Rapita boabe
10 mai
20 mai
1 iunie
In pentru ulei
1 iunie
15 iunie
30 iunie
Sfecla de zahar - radacini
1 iulie
20 iulie
10 august
Tutun - frunze
10 iulie
20 iulie
1 august
Cartofi de toamna
5 iulie
25 iulie
10 august
Tomate timpurii
15 mai
25 mai
10 iunie
Tomate de vara
20 mai
20 iunie
5 iulie
Tomate de toamna
15 iunie
25 iulie
15 august
Ceapa uscata
10 mai
10 iunie
5 iulie
Varza de toamna
1 august
20 august
10 septembrie
Struguri de vin
10 iunie
10 iulie
15 august
Struguri de masa
10 iunie
10 iulie
15 august
Prune
10 mai
20 iunie
15 august
Mere de toamna
10 mai
20 iunie
1 septembrie
Finete naturale
10 mai
20 mai
1 iunie
Leguminoase perene si amestecuri cu graminee cultivate pentru fin
In functie de data recoltarii
Anexa 2 METODOLOGIA
de evaluare în cimp a producției agricole vegetale
1. Evaluarea producției agricole vegetale cuprinde doua etape:
a) În prima etapa se urmărește starea de vegetație a culturilor în fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor, pentru culturile de toamna de la intrarea în iarna, iar pentru culturile de primavara, după rasarirea plantelor și pînă la intrarea în pirga. Pe aceasta baza se evalueaza producția după aspectul vegetativ.
Verificarea stării de vegetație a culturilor se face periodic, în funcție de fazele caracteristice fiecărei culturi, astfel:
griu-secara, orz si orzoaica de toamna
periodic, la intrarea si iesirea din iarna
porumb si sorg boabe
la formarea primelor 3-4 frunze
orzoaica de primavara
la rasarire
orez
la rasarire si la infratire
fasole si soia
la formarea primelor 3-4 frunze si la inflorit
floarea-soarelui
la formarea primelor 4-6 frunze
sfecla de zahar
dupa rasarire si la formarea primelor 4-6 frunze
in si cinepa pentru fibra si in pentru ulei
la formarea primelor 3-4 frunze si la inflorit
rapita boabe
la intrarea si iesirea din iarna
tutun
la 15 zile dupa plantare
cartofi de toamna
dupa rasarire si la inflorit
tomate timpurii, de vara si
la 15 zile dupa plantare si la
toamna
inflorit
ceapa uscata
la formarea primelor 3-4 frunze
varza de toamna
la 15 zile dupa plantare
prun
dupa caderea fiziologica a fructelor
mar
dupa caderea fiziologica a fructelor
struguri
la formarea ciorchinilor si a boabelor
leguminoase perene si amestecuri cu graminee pentru fin
la pornirea vegetatiei
finete naturale
la pornirea vegetatiei.
b) În etapa a II-a se face evaluarea în cimp a producției agricole după normele tehnice de evaluare a producției agricole vegetale prevăzute în anexele nr. 3 și 4 la decret, în acel stadiu de vegetație care permite determinarea mărimii reale a recoltei.
2. La unitățile agricole socialiste evaluarea producției se face pe baza probelor luate de pe întreaga suprafața, iar la gospodăriile populației, pe 25% din suprafața fiecărei culturi, înscrisă în registrul agricol.
3. Evaluarea producției agricole vegetale va cuprinde, pentru fiecare cultura, următoarele date:
- suprafața productiva de primavara raportată prin darea de seama statistica;
- producția totală;
- producția medie raportată la suprafața productiva de primavara.
4. Rapoartele privind evaluarea producției agricole vegetale vor fi transmise de subcomisiile din unități și comisiile comunale, orășenești, sectoarelor municipiului București, Sectorului agricol Ilfov și municipale la comisiile județene sau a municipiului București, în termen de 5 zile de la începerea acțiunii de evaluare a producției.
Comisiile județene și a municipiului București de evaluare vor analiza, definitivă și centraliza datele privind evaluarea producției agricole vegetale primite de la subcomisiile din unități și comisiile teritoriale și le vor inainta comisiei centrale în termen de 2 zile de la primirea lor.
Comisia centrala de evaluare înaintează la Consiliul de Miniștri rapoartele privind evaluarea producției agricole vegetale în termen de 3 zile de la primirea datelor de la comisiile județene și a municipiului București.
Termenele de prezentare la Consiliul de Miniștri a datelor privind producția la principalele produse vegetale, în anii cu condiții climatice normale, sînt prevăzute în anexa nr. 1 la decret. Aceste termene pot fi modificate și diferențiate pe zone, în funcție de condițiile climatice anuale, de către Comisia centrala de evaluare, care va informa Consiliul de Miniștri despre modificările și diferentierile făcute.
5. Datele privind producția agricolă vegetala de la insamintare pînă la recoltare vor fi înscrise în mod obligatoriu în registrul culturilor de inginerii șefi din unitățile agricole socialiste. Evidenta producției agricole vegetale pentru loturile date în folosință și pentru terenurile producătorilor particulari va fi ținuta de personalul însărcinat cu completarea și ținerea la zi a registrului agricol.
6. Pierderile rezultate după evaluare, ca urmare a unor calamitati naturale (grindina, inundații, invazii de daunatori și altele) care diminuează producția agricolă vegetala, vor fi constatate și determinate de subcomisiile din unități, de comisiile comunale, orășenești, sectoarelor municipiului București, Sectorului agricol Ilfov și municipale, împreună cu reprezentanții organelor prevăzute de lege. Comisiile județene și a municipiului București de evaluare a producției agricole vegetale vor confirma și comunică comisiei centrale cauzele calamităților, în termen de maximum 48 de ore de la producerea lor, precum și culturile, suprafețele afectate, pagubele produse și măsurile luate. Primării comunelor, orașelor și municipiilor au obligația de a înștiința despre aceste cazuri comitetul executiv al consiliului popular județean sau al municipiului București în termen de 24 de ore de la producerea lor.
Pierderile datorate ca urmare a calamităților vor fi luate în considerare la evaluare numai după verificarea exactitatii comunicărilor de către comisiile județene și a municipiului București de evaluare a producției agricole vegetale.
Anexa 3
Anexa nr. 3 se afla în Buletinul Oficial nr. 12 din 10 martie 1986.
Anexa 4 NORME TEHNICE
de evaluare a producției agricole vegetale
1. Grîu, secara, orz, orzoaica de toamna și primavara, orez
Metodologia de evaluare a producției în cimp este aceeași pentru toate culturile de mai sus. Pentru exemplificare se ia cultura griului.
a) Numărul punctelor de control se stabilește în funcție de mărimea și uniformitatea lanului, de omogenitatea densitatii culturii, pentru a se cuprinde aspectul mediu al lanului. În cazul unui lan uniform de pînă la 100 hectare se stabilesc 5 puncte de ridicare a probelor de control, iar pe suprafețe mai mari de 100 hectare se stabilesc 10 puncte de control, echidistante, pe diagonala lanului. Determinarile se fac cu ajutorul ramei metrice.
b) Evaluarea producției în punctele stabilite se face astfel: spicele din interiorul ramei metrice se numara. Se stabilește proporția de spice mari, mijlocii și mici (ex. 60% spice mari, 30% spice mijlocii și 10% spice mici). În acest caz vom lua 10 spice din care 6 spice mari, 3 spice mijlocii și un spic mic la care se numara boabele. Totalul boabelor obținute se împarte la spicele la care s-au numărat boabele (10) obținîndu-se numărul mediu de boabe în spic.
Pe baza celor două elemente, numărul mediu de spice la mp și numărul mediu de boabe în spic, cunoscînd masa a 1000 boabe (MMB) la soiurile în cultura (anexa nr. 3), se calculează producția medie la hectar, folosind formula:
Q kg/ha = Nsp X Nb X MMB/ 100
în care:
Q kg/ha = producția medie kg/ha;
Nsp = număr mediu de spice la mp;
Nb = număr mediu de boabe în spic;
MMB = greutatea a 1000 boabe.
Exemplu: grîu irigat
Nsp = 500
Nb = 35
MMB = 38 grame
Q kg/ha = 500x35x38/100 = 6650 kg
Datele rezultate pe fiecare sola se înscriu în fișa de calcul, determinîndu-se producția medie ponderată pe unitate. Rezultatele finale se înscriu în formularul model EvP1.
2. Porumb și sorg boabe
a) Numărul punctelor de ridicare a probelor de control se stabilește în funcție de uniformitatea și mărimea solei; astfel, pentru o sola uniforma de pînă la 100 hectare se iau 5 puncte de control, iar pentru solele mai mari de 100 hectare se vor lua minimum 8 puncte situate la distanțe egale pe diagonala mare a solei.
Suprafața unui punct de control este de 28 mp (4 rinduri x 0,70 x 10 m lungime).
b) Evaluarea producției în punctele stabilite
La fiecare punct de control se numara stiuletii.
Numărul de stiuleti la hectar se calculează folosind formula următoare:
N st/ha = nst x 10000/d x i
în care:
Nst = numărul de stiuleti la hectar;
nst = numărul de stiuleti numarati la toate punctele de control;
d = suprafața unui punct de control ( mp );
i = numărul probelor de control.
Exemplu: porumb irigat
nst = 1050
d = 28
i = 5
Nst/ha = 1050x10000/28x5 = 75000
Din totalul stiuletilor la probele delimitate se stabilește procentul stiuletilor mari, mijlocii și mici (exemplu: 50% stiuleti mari, 30% stiuleti mijlocii, 20% stiuleti mici). În acest caz, se vor recolta 10 stiuleti din care, după exemplul luat revin 5 stiuleti mari, 3 mijlocii și 2 mici.
Determinarea numărului mediu de boabe pe un stiulete se face ponderat la cei 10 stiuleti recoltati (5 stiuleti mari, 3 mijlocii și 2 mici ).
Avînd cele doua elemente (numărul de stiuleti la hectar și numărul mediu de boabe pe un stiulete) și cunoscînd MMB (anexa nr. 3) se va calcula producția medie la hectar după formula:
Q kg/ha = Nst x Nb x MMB/ 1000 x 1000
în care:
Q kg/ha = producția medie;
Nst = număr de stiuleti la hectar;
Nb = numărul mediu de boabe pe stiulete;
MMB = greutatea a 1000 boabe.
Exemplu: porumb irigat
Nst = 75000 stiuleti
Nb = 500 boabe
MMB = 280 grame
Q kg/ha = 75000 x 500 x 280 / 1000 x 1000 = 10500
Datele rezultate pe fiecare sola se înscriu în fișa de calcul, determinîndu-se producția medie ponderată pe unitate. Rezultatele finale se înscriu în formularul model EvP1.
3. Soia și fasole boabe
a) Numărul punctelor de control se stabilește în funcție de mărimea solei și uniformitatea culturii.
Pînă la 100 hectare se vor stabili 3 puncte de control, iar peste 100 hectare, minimum 5 puncte de control, situate la distanțe egale pe diagonala lanului. Punctele de unde se delimiteaza probele de control se stabilesc astfel încît sa reprezinte media lanului. Suprafața unui punct de control va fi de 10 mp masurata cu panglica (2 m lungime x 5 m latime).
b) Evaluarea producției la punctele de control și la hectar se face astfel:
Se numara plantele existente în fiecare punct de control, numărul mediu de pastai pe planta și numărul mediu de boabe în pastaie.
Pe baza acestor elemente se calculează producția medie la hectar, folosind formula:
Q kg/ha = Npl x Npp x Nbp x MMB/ 100
în care:
Q kg/ha = producția medie la hectar;
Npl = numărul mediu de plante pe mp;
Npp = numărul mediu de pastai pe planta;
Nbp = numărul mediu de boabe pe pastaie;
MMB = masa a 1000 boabe.
Exemplu: soia
Npl = 30
Npp = 30
Nbp = 1,9
MMB = 150
Q kg/ha = 30x 30x 1,9x150 / 100 = 2565
Datele rezultate pe fiecare sola se înscriu în fișa de calcul, determinîndu-se producția medie ponderată pe unitate. Rezultatele finale se înscriu în formularul model EvP1.
4. Floarea-soarelui
a) Numărul punctelor de control se stabilește în funcție de mărimea și uniformitatea culturii. Pînă la 100 hectare se stabilesc 5 probe, iar peste 100 hectare, minimum 8 puncte. Punctele de control se iau la distanțe egale pe diagonala mare a lanului.
Suprafața unui punct de control va fi de 28 mp (4 rinduri x 0,70 x 10).
b) Evaluarea producției în punctele stabilite și la hectar
La fiecare punct de control se numara capitulele și se stabilește numărul mediu de capitule la mp și la ha, după următoarea formula:
Ncp/ha = ncp x 10000/d x i
în care:
Ncp = numărul total de capitule la hectar;
ncp = numărul de capitule numarate la toate punctele de control;
d = suprafața unui punct de control (mp);
i = numărul punctelor de control.
Exemplu:
ncp = 770
d = 28 mp
i = 5
deci: Ncp/ha = 770 x 10000/ 28x5 = 55000 capitule
Din totalul capitulelor la probele luate se stabilesc procentual capitulele mari, mijlocii și mici (ex.: 40% mari, 40% mijlocii și 20% mici). În acest caz se vor recolta 10 capitule din care, după exemplul luat, revin: 4 capitule mari, 4 mijlocii și 2 mici.
Determinarea numărului mediu de semințe pe capitul se face ponderat la cele 10 capitule recoltate.
Avînd cele doua elemente, numărul de capitule la hectar și numărul mediu de semințe pe un capitul, și cunoscînd MMB (anexa nr. 3) se va calcula producția medie la hectar după formula:
Q kg/ha = Ncp x Ns x MMB/ 1000 x 1000
în care:
Q kg/ha = producția medie;
Ncp = numărul mediu de capitule la hectar;
Ns = numărul de semințe pe capitul;
MMB = greutatea a 1000 semințe.
Exemplu:
Ncp = 55000 capitule
Ns = 730 semințe
MMB = 65 grame
Q kg/ha = 55000 x 730 x 65/1000 x 1000 = 2610
Datele rezultate pe fiecare sola se înscriu în fișa de calcul, determinîndu-se producția medie ponderată pe unitate. Rezultatele finale se înscriu în formularul model EvP1.
5. Sfecla de zahăr
a) Momentul de evaluare a producție în cimp
Deoarece evaluarea producției la cultura sfeclei de zahăr se face într-o perioadă în care rădăcinile nu au ajuns la maturitatea tehnica și greutatea maxima care să exprime producția posibila de realizat, este necesar ca producția evaluată în această perioadă să fie corectată.
La greutatea rezultată în momentul evaluării producției în cimp se adauga sporul mediu zilnic de creștere, tinindu-se cont de starea culturii, precipitatii, fertilizare, irigații etc.
Sporul mediu zilnic de creștere a producției în condiții normale la sfecla de zahăr este de 3-5 grame pe planta/zi, în funcție de zona de cultura.
b) Numărul punctelor de control se stabilește în funcție de mărimea solei și uniformitatea culturii, astfel: pînă la 100 hectare se iau 5 probe și peste 100 hectare, 10 probe. Punctele de control se iau pe diagonala solei, la distanțe egale, astfel ca acestea, în final, să fie cît mai reprezentative. Suprafața unui punct de control va fi de 10 mp (7,4 m lungime x 3 rinduri x 0,45 metri).
În situația în care cultura este semanata după alte scheme de semanat decît cea în rinduri echidistante, mărimea probei va fi aceeași (10 mp), însă atît lungimea, cît și lățimea probei, se vor lua în funcție de schema de semanat. Stabilirea punctelor se va face pe multiplu de semanatoare folosită.
c) Evaluarea producției la punctele stabilite și la hectar se face după cum urmează: la fiecare punct de control plantele se recolteaza, se decoleteaza, se curata de pămînt și se cintaresc.
Producția medie la hectar în kg se determina după următoarea formula:
Q kg/ha = q x 10000/ d x i
în care:
q = cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control, în kg;
d = suprafața unui punct de control, în mp;
i = numărul probelor de control.
Exemplu:
q = 185 kg
d = 10 mp
i = 5
Q kg/ha = 185x10000/10x5=37000
La producția stabilită se va adauga sporul de producție ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta în graficele încheiate cu fabrica de zahăr.
Evaluind sporul de producție de 1,8 grame pe zi și pe planta, rezultă ca în cele 45 de zile ( 15 august - 1 octombrie) producția va crește cu 6480 kg: 37000+6480=43480 kg.
Datele rezultate pe fiecare sola se înscriu în fișa de calcul, determinîndu-se producția medie ponderată pe unitate. Rezultatele finale se înscriu în formularul model EvP1.
6. În și cinepa pentru fibra
Metodologia de evaluare a producției este aceeași pentru ambele culturi. Pentru exemplificare se ia cultura de în pentru fibra.
a) Numărul punctelor de control se stabilește în funcție de mărimea solei și uniformitatea culturii. Sub 50 hectare se iau 5 puncte, iar peste 50 hectare se iau minimum 7 puncte, suprafața unui punct de control fiind de 1 mp.
Punctele de control se stabilesc la distanțe egale pe diagonala mare a solei, iar pentru determinări se folosește rama metrica.
b) Evaluarea producției la punctele stabilite și la hectar.
Plantele recoltate se condiționeaza prin uscare, se scutura de restul frunzelor și de pămînt și apoi se cintaresc și se calculează la umiditatea de receptionare prevăzută în STAS 140/76 (18%).
Pentru determinarea producției medii pe mp și la hectar folosim următoarea formula:
Q kg/ha = q x 10000/ d x i
în care:
q = greutatea tulpinilor recoltate din punctele de control exprimată la umiditatea de receptionare în kg;
d = suprafața unui punct de control în mp;
i = numărul probelor de control.
Exemplu: în pentru fibra
q = 3,85 kg
d = 1 mp
i = 7
Q kg/ha = 3,85x10000/1x7= 5500
Datele rezultate pe fiecare sola se înscriu în fișa de calcul, determinîndu-se producția medie ponderată pe unitate. Rezultatele finale se înscriu în formularul model EvP1.
7. Tutun La evaluare se face aprecierea generală asupra stării de vegetație, gradului de uniformitate și stării fitosanitare a culturii.
În raport cu observațiile făcute, culturile se vor împărți în porțiuni (1; 2; 3; .....n) de aceeași uniformitate.
În fiecare din acestea se delimiteaza probe de cîte 100 mp în mai multe puncte, pe diagonala.
Numărul de probe va fi de:
5 pentru suprafețe de pînă la 10 ha;
7 pentru suprafețe cuprinse între 10 - 20 ha;
10 pentru suprafețe cuprinse între 20 - 50 ha; 15 pentru suprafețe de peste 50 ha.
Elementele care stau la baza evaluării producției sînt următoarele:
- suprafața (S);
- numărul mediu de plante de 100 mp (P);
- numărul mediu de frunze pe planta (F);
- numărul mediu de frunze uscate ce intra într-un kg (m).
Calculul productiei medii pe hectar se face după formula:
Q = PxF/mx100
Suprafața porțiunii delimitate se determina prin măsurătoare.
Numărul mediu de plante pe 100 mp se determina astfel:
- se numara plantele existente în fiecare proba, se aduna și rezultatul se împarte la numărul de probe.
Pentru determinarea numărului de frunze pe planta într-o proba se stabilește un rind în care plantele reprezintă ca aspect media de dezvoltare. Pe rindul respectiv se numara plantele și numărul total de frunze existent pe acestea.
Prin împărțirea numărului total de frunze rezultate la numaratoare la numărul de plante din rindul respectiv se obține numărul de frunze pe planta.
Numărul mediu de frunze pe planta în porțiunea delimitata se stabilește prin însumarea numărului de frunze pe planta, determinat la fiecare proba, și împărțirea acestuia la numărul probelor din porțiunea respectiva.
Numărul mediu de frunze uscate ce intra la un kg diferă în raport cu soiul, etajul foliar, natura terenului, lucrările agrotehnice și condițiile meteorologice ale anului.
Orientativ numărul de frunze uscate într-un kg este de:
la soiul Djebel 3000-3300;
la soiul Molovata 2000-2500;
la soiul Ghimpati 800-900;
la soiul Virginia 400-500;
la soiul Burley 400-500;
la soiul Banat 500-600;
la soiul Baragan 400-500;
Sistemul de calcul:
Inlocuind elementele de mai sus în formula, avînd în vedere o parcela de 10 hectare cultivată cu soiul Baragan, obtinem:
-
numarul de probe:
I
II
III
IV
V
-
numarul mediu de plante pe 100 mp
(352+344+348+354+351):5=350
-
numarul mediu de
-
frunze pe planta
(19+ 20+ 21+ 22+ 19):5= 20
-
numarul mediu de frunze uscate intr-un kg
500
500
500
500
500
-
Deci:
Q kg/ha = 350x20/500x100=1400 kg
Datele rezultate pe fiecare sola se înscriu în fișa de calcul, determinîndu-se producția medie ponderată pe unitate. Rezultatele finale se înscriu în formularul model EvP1.
8. Cartofi de toamna
a) Momentul de evaluare a producției
Evaluarea producției se determina la momentul maturitatii fiziologice, cînd 75% din vreji sînt uscati și ingalbeniti.
Evaluarea se va efectua și la gospodăriile populației pe 25% din suprafața de cartofi înscrisă în registrul agricol.
b) Modul de evaluare a producției
Evaluarea producției începe prin stabilirea numărului de probe care trebuie luate în funcție de suprafața solei cultivate cu cartofi, după cum urmează:
5 ha
3 probe
5,1- 10 ha
5 probe
10,1- 20 ha
8 probe
20,1- 50 ha
10 probe
Parcelele mai mari de 50 ha se împart în parcele mici.
Probele se iau pe diagonala lanului prin recoltarea cartofilor pe 14,28 m.l. în cazul plantarii la 70 cm între rinduri la neirigat și pe 20 m.l. în cazul plantarii la 50 cm între rinduri la irigat.
După luarea probelor se determina starea fitosanitara a tuberculilor, eliminindu-se tuberculii atacati de putregaiul umed, roz și uscat, nedepasind o abatere de maximum 10% din proba.
Tuberculii rămași în proba de recoltare se aduna, se curata de pămînt, se sterg, se cintaresc și se evalueaza producția medie la mp și apoi la ha.
Exemplu:
- producția medie pe 20 m.l. (la 50 cm între biloane) = 10 mp
- producția medie pe 14,28 m.l. (la 70 cm între biloane) = 10 mp
- producția la un hectar = producția la 10 mp x 1000
Evaluarea producției la cartofi va cuprinde următoarele date:
- suprafața productiva de primavara raportată prin darea de seama statistica;
- suprafața rămasă în cultura;
- producția totală.
Exemplu:
La o parcela cu suprafața de 4 ha la irigat, plantata la 50 cm între rinduri, se evalueaza producția astfel:
1. Se recolteaza cartofii pe 20 ml în 3 locuri la distanta egala pe diagonala lanului.
2. Se curata de pămînt, se sterg și se cintaresc separat probele, exprimindu-se în kg:
proba 1 = 40,0 kg
proba 2 = 45,0 kg
proba 3 = 48,2 kg
3. Se elimina tuberculii atacati de putregaiul umed, roz și uscat, se cintaresc și se scad din proba inițială.
Aceste scăzăminte trebuie să se încadreze în 10% abateri:
proba 1 = 40,00 kg, pierderi 3,88 kg = 36,12 kg
proba 2 = 45,00 kg, pierderi 4,50 kg = 40,50 kg
proba 3 = 48,20 kg, pierderi 4,82 kg = 43,38 kg
4. Se face media aritmetica la cele 3 probe și se obține producția la 10 mp:
36,12+40,50+43,38/3=40,0 kg/10 mp
5. Se evalueaza producția la hectar:
40,0 x 1000 = 40.000 kg/ha
9. Tomate timpurii, tomate de vara, tomate de toamna
Se face în mod asemănător pentru toate cele trei grupe de culturi.
a) Momentul de evaluare a producție în cimp
Se face cînd fructele din prima inflorescenta au intrat în pirga, pe soiuri și parcele de cultura.
b) Numărul punctelor de control și mărimea lor
Evaluarea se face după metoda analizei probelor. Probele se fixează și se marcheaza pe teren, pe soiuri și parcele de cultura în număr de 5 pentru parcelele cu suprafața pînă la 10 hectare și de 10 pentru suprafețe mai mari de 10 hectare.
Mărimea unei probe este de 10 mp.
Fixarea și materializarea (marcarea) pe teren a probelor se fac pe diagonala fiecărei parcele de cultura, la distanțe egale în funcție de lungimea diagonalei și numărul probelor, pentru a cuprinde zonele reprezentative ale fiecărei parcele de cultura.
c) Evaluarea producției în punctele stabilite
Pentru fiecare proba se noteaza:
- numărul de plante care rodesc;
- numărul de inflorescente formate pe planta, cu posibilități de fructificare;
- numărul de fructe și flori roditoare în inflorescente.
La tomatele timpurii evaluarea se face atît pentru primele doua inflorescente (pentru a evalua producția timpurie), cît și pentru inflorescentele următoare 3-5 (pentru evaluarea producției totale).
La tomatele de vara - toamna determinarile respective se fac pentru toate inflorescentele împreună.
Pe baza datelor de mai sus se calculează pe total probe:
- numărul de plante;
- suprafața cultivată a probelor;
- numărul mediu de inflorescente roditoare pe o planta;
- numărul mediu de fructe pe o inflorescenta.
La tomatele timpurii numărul mediu de inflorescente roditoare și numărul mediu de fructe într-o inflorescenta se determina atît pentru primele doua inflorescente, cît și pentru total inflorescente:
- numărul de plante pe hectar cultivat;
- producția probelor analizate, în kg.
10. Ceapa uscata
Evaluarea se face la ceapa din arpagic și semanata direct în cimp și este asemănătoare pentru ambele sisteme de cultura.
a) Momentul de evaluare a producție în cimp
Se face cînd camasa exterioară a bulbilor se coloreaza specific soiului cultivat.
b) Numărul punctelor de control și mărimea lor
Evaluarea producției se face după metoda analizei probelor. Probele se fixează și se marcheaza pe teren, pe soiuri, sisteme de cultura și parcele de cultura, în număr de 5 pentru parcele cu suprafețe pînă la 10 hectare, și de 10 pentru suprafețe mai mari de 10 hectare.
Mărimea unei probe este de 4 mp.
Fixarea și materializarea (marcarea) pe teren a probelor se fac pe diagonala parcelei de cultura, la distanțe egale, în funcție de lungimea diagonalei și numărul probelor dispuse, în asa fel încît sa reprezinte condițiile medii din terenul cultivat.
Nu se fac evaluări în locuri accidentate sau în depresiuni (unde a baltit apa). Aceste zone se delimiteaza și se evalueaza separat dacă exista suprafețe mai mari.
c) Evaluarea producției în punctele stabilite
Pentru fiecare proba se determina numărul de bulbi normal dezvoltati și greutatea medie a acestora.
În fiecare proba plantele recoltate se curata de frunze și pămînt, după care se cintaresc, apoi se face greutatea medie a bulbilor pe fiecare proba.
Prin însumarea cantităților recoltate în fiecare proba se obține cantitatea totală, după care se calculează producția medie a probelor.
11. Varza de toamna
Evaluarea se face pe soiuri și parcele de cultura.
a) Momentul de evaluare a producției în cimp
Se face cînd 10% din plante au format capatini apte pentru consum, iar restul plantelor sînt în curs de invelire a capatinii.
b) Numărul punctelor de control și mărimea lor
Evaluarea producției se face după metoda analizei probelor. Probele se fixează și se marcheaza pe teren, pe diagonala fiecărei parcele de cultura, la distanțe egale în funcție de lungimea diagonalei și numărul probelor. Probele trebuie să fie cît mai reprezentative și în număr de 5 pentru parcele cu suprafața pînă la 10 ha și de 10 pentru suprafețe mai mari de 10 ha.
Mărimea unei probe este de 8 mp.
c) Evaluarea producției în punctele stabilite
Pentru evaluarea producției probelor se stabilește:
- numărul de plante cu capatini formate și în curs de formare;
- greutatea medie a capatinilor formate;
- producția medie a probelor rezultată din înmulțirea greutatii medii a capatinilor cu numărul total de plante recoltabile (plante cu capatini formate + plante cu capatini în curs de formare).
d) Calcularea producției evaluate se face în funcție de cele menționate mai sus, ca în exemplul următor:
Nr. crt.
Specificare
Nr. de ordine al probelor
1
2
3
4
5
1.
Numar de plante existente in cultura
35
34
37
36
38
2.
Numar de capatini formate
4
5
5
4
4
3.
Numar de capatini in curs de formare
31
29
32
32
34
4.
Greutatea capatinilor formate - kg
5,25
5,40
5,94
5,59
5,41
5.
Greutatea medie a capatinilor formate:
27,59/22=1,254 kg
6.
Suprafata cultivata a probelor
8x5=40 mp
7.
Productia medie kg/ha = Nr. capatini formate si in curs de formare x greutatea medie/suprafata probelor x 1000
= 180x1,254 kg/40x1000=56430 kg/ha
8.
Productie totala 10 ha x 56430
= 564,3 tone
12. Fructe
Metodologia de lucru:
Se stabilește producția de fructe pe fiecare plantație în parte pe parcele, pe fiecare specie și soi.
Numărul minim de pomi care se examinează este de 2% . La plantațiile realizate în sistem obișnuit (clasic) se poate merge pînă la 5% .
Pentru ca evaluarile să fie cît mai reale, se aleg pomi cît mai reprezentativi ca vigoare, stare de sănătate și incarcatura de fructe, dispusi pe diagonala parcelei, evitindu-se pomii din rindurile marginale.
Evaluarea producției se face prin numărarea fructelor.
La plantațiile în primul și al doilea an de rod se numara toate fructele de pe pomii aleși.
Începînd cu anul trei de producție și pînă în anul al saselea inclusiv se aleg doua sarpante de incarcatura medie pe fiecare pom și se numara fructele de pe sarpantele respective, iar rezultatul numaratorii se împarte la 2, pentru a afla incarcatura medie pe sarpanta, cifra care se înscrie în fișa de calcul.
La pomii mai în vîrsta se alege cîte o singura sarpanta din pom, astfel ca aceasta să aibă o incarcatura medie de fructe comparativ cu celelalte sarpante ale pomului respectiv și se numara fructele găsite pe aceasta sarpanta.
Fiecărui pom ales și analizat odată cu numaratoarea fructelor i se numara și sarpantele (axul se considera tot sarpanta), datele înscriindu-se în fișa de calcul.
După aceea se determina numărul mediu de fructe pe pom și greutatea acestora în kg.
La pomii tineri în primii 2 ani de rod, producția pe pom se obține direct, prin numărarea tuturor fructelor.
Pentru determinarea greutatii se folosesc datele din tabelul de la pag. 90, în care este cuprinsă greutatea medie a unui fruct pe soiuri și numărul de fructe la kg.
După ce se determina greutatea fructelor pe sarpanta, se înmulțește cu numărul de sarpante din același pom, pentru fiecare pom analizat în parte, folosind datele înregistrate în fișa de calcul.
Însumînd cantitățile de fructe de la toți pomii analizati și impartind la numărul de pomi rezultă incarcatura medie de fructe pe pom. Aceasta se înmulțește cu numărul de pomi existenți la un ha de plantație și se obține astfel producția medie la ha.
Pentru calcul se vor utiliza formulele:
Pr.kg.s
=
N.fr.s/N.fr.kg sau N.fr.s x G.m.fr.
Pr.kg.p.
=
kg.fr.s. x N.s.
Pr.m.kg.p
=
suma prod. tuturor p.a./N.p.a.
Pr.m.kg/ha
=
Pr.m.kg.p. x N.p.ef.e.ha
in care:
Pr.kg.s.
=
productia in kg pe sarpanta
N.fr.s.
=
numarul de fructe pe sarpanta
N.fr.kg.
=
numarul de fructe la kg
G.m.fr.
=
greutatea medie a unui fruct
Pr.kg.p.
=
productia = kg/pom
kg.fr.s
=
kg fructe pe sarpanta
N.s.
=
numarul sarpantelor
Pr.m.kg.p.
=
productia medie kg pe pom
Suma prod. tuturor p.a. = suma productiilor tuturor pomilor analizati
N.p.a.
=
numarul pomilor analizati
Pr.m.kg/ha
=
productia medie kg/ha
N.p.ef.e.ha
=
numarul pomilor efectiv existenti la ha.
Exemplu: într-o livada cu mar din soiurile Jonathan și Golden delicious, în suprafața de 10 ha, se găsesc 10000 meri, din care 2000 din soiul Golden delicious și 8000 din soiul Jonathan, revenind la hectar 1000 de meri, din care 200 sînt Golden delicious și 800 Jonathan. Soiurile sînt dispuse în rinduri alternante, sub raportul 1/4 (un rind cu Golden delicious și 4 rinduri cu Jonathan). Plantatia este realizată în sistem intensiv, condusă în forma de palmeta cu distanta de plantare 4/2,5 m, avînd vîrsta de 7 ani după plantare.
Propunindu-se sa verificam 2% din pomi, înseamnă ca se analizează cîte 20 pomi pentru fiecare hectar (4 pomi din soiul Golden delicious și 16 din soiul Jonathan), pe total plantație analizindu-se 200 pomi, din care 40 Golden delicious și 160 de Jonathan.
Din datele înregistrate în fișa de calcul rezultă numărul de fructe și greutatea acestora pe fiecare sarpanta analizata, date înscrise direct în fișa, calculate după formula menționată, cît și greutate de fructe pentru fiecare pom în parte analizat, pe soiuri.
În cazul nostru, considerind ca s-au găsit 5680 kg fructe la cei 160 pomi analizati din soiul Jonathan, rezultă o producție medie de fructe pe pom de 35,5 kg (5680/160 = 35,5 kg).
Considerind de asemenea producția gasita de 1080 kg la cei 40 pomi analizati din soiul Golden delicious, rezultă o producție medie pe pom de 27 kg (1080/40 = 27 kg).
La cei 200 pomi analizati pe hectar rezultă o producție medie pe pom de 33,8 kg (6760 kg/ 200 pomi = 33,8 kg), revenind la cei 1000 de pomi/ha cantitatea de 33800 kg/ha.
13. Struguri
Lucrările de evaluare a producției de struguri se încep cu precizarea suprafețelor ocupate de viile pe rod, separat la viile nobile (din care pentru struguri de masa) și separat la viile de hibrizi.
După aceea este necesar să se stabilească:
- numărul butucilor pe rod la hectar;
- producția medie de struguri pe butuc;
- producția medie de struguri la hectar;
- producția totală de struguri.
a) Numărul de butuci pe rod la hectar se afla folosind următoarea relație:
N.b.ha = 10000/d.r. x d.b. - N.g., în care:
N.b.ha = numărul de butuci pe rod la hectar
d.r. = distanta între rinduri, în m
d.b. = distanta dintre butuci pe rind, în m
N.g. = numărul mediu de goluri la hectar
Exemplu: într-o plantație cu distanta între rinduri de 1,8 m și între butuci pe rind de 1,40 m și cu 168 goluri la hectar, numărul de butuci pe rod calculat după relația de mai sus va fi de 3968 - 168 = 3800.
b) Evaluarea producției de struguri pe butuc.
După stabilirea numărului de butuci pe rod la hectar, pentru a evalua producția de struguri pe butuc, este necesar să se numere toți strugurii de pe un număr de 1-2% din butucii existenți în parcela, în funcție de uniformitatea plantației.
Deoarece parcelele în plantațiile de vii au o suprafața de 3-5 ha este recomandat să se efectueze numaratoarea strugurilor pe fiecare al zecelea butuc din 15 în 15 rinduri, exceptîndu-se butucii situați pe marginea parcelei. Procedîndu-se astfel, rezultă ca la o parcela de circa 5 hectare vor fi numarati strugurii de pe circa 200 butuci ( 28 rinduri a cîte 7 butuci din fiecare rind).
Strugurii numarati la fiecare butuc din cei analizati se noteaza direct în fișa de calcul.
După aceea se calculează producția de struguri pe butuc folosindu-se următoarea formula:
P.m.b. = G.m.s. x N.s./N.b.a., în care:
P.m.b. = producția medie pe butuc, în g
G.m.s = greutatea medie a strugurilor, în g
N.s. = numărul de struguri gasiti la numaratoare
N.b.a. = numărul butucilor analizati
Exemplu: într-o parcela de Babeasca neagra au fost numarati strugurii de pe 200 butuci, gasindu-se în total 5250 struguri. Greutatea medie a strugurilor de Babeasca fiind de 160 g (conform tabelului), rezultă ca producția medie pe butuc va fi:
160 x 5250/ 200 = 4200 = 4,20 kg
c) Calcularea producției la hectar
Cunoscînd producția de struguri pe butuc și numărul de butuci la hectar, se determina producția medie de struguri la hectar după formula:
P.m.ha = N.b.ha x P.m.b., în care:
P.m.ha = producția medie de struguri la hectar, în kg
N.b.ha = numărul de butuci pe rod la hectar
P.m.b. = producția medie pe butuc, în kg
Exemplu: folosind datele de mai sus, rezultă:
P.m.ha = 3800 x 4,2 = 15960 kg
d) Evaluarea producției totale de struguri.
Mai întîi se evalueaza producția de struguri pe fiecare parcela prin înmulțirea producției de struguri la hectar cu suprafața parcelei și după aceea, prin însumarea producției la toate parcelele, se obține producția totală de struguri pe unitate.
14. Fin din leguminoase perene, amestecuri de leguminoase perene și graminee și din fînețe naturale
Probele pentru evaluarea producției se vor cosi de pe suprafețele de control de cel puțin 1 mp din 5 puncte pentru tarlalele de pînă la 10 ha, la care se adauga cîte 1 punct de control pentru fiecare 5 hectare în plus.
Producția de fin se obține prin înmulțirea producției de masa verde cu un coeficient de transformare menționat în tabelul alăturat, în funcție de umiditatea la recoltare a diferitelor specii și procedeul de uscare. În timpul procesului de uscare se produc pierderi cantitative datorită proceselor fiziologice și fenomenelor meteorologice care variaza în funcție de procedeul de uscare, între 25-45% la uscarea finului pe sol și 20-30% la uscarea pe suporti.
Anexele nr. 5a-5g se afla în Buletinul Oficial nr. 12 din 10 martie 1986.
----------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.