Plan din 25 august 2026

ORDINUL nr. 945/1.349/1.607/2026 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 734 din 1 septembrie 2026.

0.

ABREVIERI ȘI DEFINIȚII

(Capitol introdus pentru claritate terminologică și uniformitate administrativă)

0.1.

Abrevieri

ACROO - Autoritatea Competentă pentru Reglementarea Operațiunilor Offshore la Marea Neagră

ANRE - Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei

ARBDD - Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării

API - Application Programming Interface (Interfață de Programare a Aplicațiilor)

GDPR - General Data Protection Regulation (Regulamentul general privind protecția datelor)

GUD - One-Stop-Shop / Ghișeul Unic pentru proiecte de energie eoliană offshore

KPI - Key Performance Indicators (Indicatori-cheie de performanță)

MEDAT - Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

ME - Ministerul Energiei

MMAP - Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

MT - Ministerul Transporturilor

OLI - Oficiul pentru Licență Industrială;

PCUEL - Punctul de Contact Unic Electronic pentru Licențe Industriale.

PNIESC - Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice

PNRR - Planul Național de Redresare și Reziliență

REPowerEU - Pachet de măsuri al Uniunii Europene pentru accelerarea tranziției energetice

SLA - Service Level Agreement (standard de timp și calitate aplicat proceselor administrative)

STS - Serviciul de Telecomunicații Speciale

UE - Uniunea Europeană

0.2.

Definiții

Act administrativ emis în format electronic - Document emis, procesat și arhivat exclusiv în format electronic, cu semnătură electronică calificată, în condițiile legislației aplicabile privind documentele și semnătura electronică.

Audit administrativ - Proces de inventariere și evaluare a procedurilor administrative existente (avize, autorizații, fluxuri), în vederea identificării etapelor redundante și a oportunităților de simplificare.

Blocaj administrativ - Situație în care o procedură nu poate avansa din cauza întârzierilor sau neconcordanțelor instituționale, necesitând gestionare prin mecanismul de escaladare prevăzut în Plan.

Calendar predictibil - Set public de termene și etape obligatorii pentru instituțiile implicate în procesul de avizare și autorizare, publicat prin soluția digitală utilizată pentru implementarea GUD.

Consultare publică online - Mecanism digital de participare publică, prin care documentațiile proiectelor sunt publicate electronic, iar opiniile părților interesate sunt colectate prin soluția digitală utilizată pentru implementarea GUD.

Document tipizat - Document a cărui structură și format sunt stabilite în mod unitar, utilizat pentru a asigura coerența cerințelor administrative și pentru a facilita procesarea electronică.

Dosar electronic unic - Totalitatea documentelor aferente unui proiect, depuse, gestionate și arhivate exclusiv în format digital prin soluția digitală utilizată pentru implementarea GUD , în conformitate cu prevederile Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor electronice cu modificările și completările ulterioare.

Flux administrativ integrat - Succesiune de acțiuni electronice (depunere, redistribuire automată, evaluare, avizare), conectate prin API-uri și standardizate la nivel guvernamental.

Interoperabilitate - Capacitatea registrelor și sistemelor informatice ale instituțiilor publice de a comunica automat între ele, prin schimb de date structurate, în conformitate cu Sistemul Național de Interoperabilitate.

Investitor / titular de proiect -persoană juridică ce dezvoltă, operează sau dezafectează un proiect de energie eoliană offshore în sectorul românesc al Mării Negre.

Ghișeu unic digital (One-Stop-Shop) (GUD) - mecanism administrativ destinat facilitării și coordonării fluxurilor administrative și comunicării dintre investitori și autoritățile competente pentru proiectele de energie eoliană offshore, susținut prin utilizarea infrastructurilor și platformelor digitale existente și/sau prin dezvoltarea unor funcționalități specifice, după caz.

Punct focal instituțional - Persoană desemnată de fiecare instituție cu rol în implementarea Planului, responsabilă de coordonare, comunicare și actualizarea datelor în soluția digitală utilizată pentru implementarea GUD.

Registru al proiectelor offshore - Registru organizat la nivel instituțional, gestionat cu prioritate în format electronic, în vederea digitalizării proceselor administrative și reducerii sarcinii birocratice, destinat evidenței cererilor, avizelor și autorizațiilor aferente proiectelor de energie eoliană offshore, precum și monitorizării respectării termenelor administrative stabilite; caracterul public al registrului se stabilește conform legislației aplicabile.

Semnătură electronică calificată - o semnătură electronică calificată este o semnătură electronică avansată care este creată de un dispozitiv calificat de creare a semnăturilor electronice și care se bazează pe un certificat calificat pentru semnături electronice, astfel cum este definită de Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă (eIDAS), cu modificările și completările ulterioare.

Set minim de date - Informațiile obligatorii, standardizate, necesare pentru identificarea unui proiect și pentru schimbul automat de date între instituțiile publice.

Workflow digital - Flux tehnic automatizat care reglementează succesiunea operațiunilor administrative între instituții, pentru îmbunătățirea rapidității și trasabilității procesului decizional.

1.

INTRODUCERE

1.1.

Scopul Planului

Prezentul Plan de Măsuri stabilește cadrul general pentru simplificarea, digitalizarea și eficientizarea procedurilor administrative aferente proiectelor de energie eoliană offshore, prin promovarea interoperabilității, a serviciilor publice digitale și a principiului "o singură dată" în relația dintre investitori și autoritățile publice.

Principalele obiective pe care acest plan dorește să le îndeplinească sunt: reducerea încărcăturii birocratice, digitalizarea procedurilor de lucru și asigurarea unui cadru predictibil, atât pentru dezvoltatorii de centrale eoliene offshore, cât și pentru instituțiile publice implicate.

Pentru atingerea acestor deziderate, planul detaliază măsuri operaționale privind:

(i)

reducerea sarcinilor administrative redundante ("o singură dată");

(ii)

digitalizarea integrală a circuitului de emitere a avizelor și a autorizațiilor;

(iii)

instituirea unui mecanism tip punct unic de contact pentru proiectele offshore;

(iv)

stabilirea unui calendar predictibil cu termene-limită și SLA-uri (Service Level Agreement);

(v)

instituirea unui cadru de monitorizare prin KPI-uri și raportare publică periodică.

1.2.

Baza legală

Planul transpune dispozițiile

art. 50 din Legea nr. 121/2024

privind energia eoliană offshore, corelate cu

OUG nr. 41/2016

(principiile: eliminarea solicitării documentelor emise de alte instituții, comunicare electronică, formulare standardizate) și cu cadrul european privind ghișeul unic digital și identitatea/semnătura electronică. Planul este elaborat în corelare cu prevederile

Ordonanței de urgență nr. 140/2022

privind licența industrială unică, ale

Hotărârii Guvernului nr. 1251/2023

privind organizarea și funcționarea Oficiului pentru Licență Industrială, precum și cu prevederile relevante ale

Ordonanței de urgență nr. 59/2025

pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul energiei. Se va asigura compatibilitatea cu legislația aplicabilă în domeniul protecției mediului, apărării, siguranței maritime și protecției datelor cu caracter personal, inclusiv cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 (GDPR) și ale legislației naționale de punere în aplicare a acestuia.

Abordarea propusă este aliniată cu practicile Uniunii Europene privind accelerarea procedurilor de autorizare pentru proiectele de energie regenerabilă, inclusiv prin instituirea unui punct unic de contact pentru investitori. Măsurile de simplificare și digitalizare prevăzute în prezentul Plan vizează exclusiv eficientizarea fluxurilor administrative și nu modifică cerințele sau nivelul de rigoare al evaluărilor de mediu, siguranță, securitate sau al altor verificări prevăzute de legislația aplicabilă.

Planul este elaborat în conformitate cu:

●

art. 2^1 ,

2^2

și

3^1

din

OUG nr. 41/2016

privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administrației publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative;

●

art. 5

și

6 din OUG nr. 140/2022

privind licența industrială unică, referitoare la domeniul de aplicare și la obligațiile autorităților competente;

●

art. 50 din Legea nr. 121/2024

privind energia eoliană offshore, care stabilește obligația Ministerului Energiei, Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (instituție reorganizată ulterior, atribuțiile privind digitalizarea fiind preluate de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului - MEDAT) și ACROO (instituție denumită în prezent Autoritatea Competentă pentru Reglementarea Operațiunilor Offshore la Marea Neagră - ACROO) de a constitui un grup de lucru și de a elabora până la 31 decembrie 2024 un plan de măsuri pentru aplicarea prevederilor

OUG nr. 41/2016 .

În procesul de implementare a măsurilor prevăzute în Plan pot fi implicate și alte autorități și instituții publice cu atribuții relevante, inclusiv Oficiul pentru Licență Industrială, în limitele competențelor legale.

Astfel, Planul de Măsuri reprezintă instrumentul principal prin care se transpun în practică obligațiile asumate de autoritățile publice în domeniul energiei offshore și al simplificării administrative.

Recomandare practică:

–

se vor standardiza denumirile instituțiilor

–

se va menționa explicit rolul MEDAT pentru interoperabilitate/digitalizare.

1.3.

Domeniul de aplicare

Măsurile prevăzute în prezentul Plan se aplică tuturor procedurilor administrative care vizează proiectele de energie eoliană offshore în sectorul românesc al Mării Negre. Aceste măsuri vizează etapele principale din ciclul de viață al proiectelor, inclusiv concesionarea perimetrelor maritime, procedurile de avizare/autorizare, racordarea la rețea, operațiunile maritime, siguranța și securitatea operațiunilor offshore, utilizarea infrastructurii portuare, protecția mediului, patrimoniul cultural subacvatic, navigația și alte proceduri administrative relevante, de la inițierea proiectului până la dezafectare.

Planul nu substituie procedurile de fond (de ex. evaluarea de mediu), ci are rolul de a le simplifica și digitaliza din perspectiva interacțiunii cu autoritățile, în limitele cadrului legal aplicabil.

Lista detaliată a principalelor avize, autorizații și aprobări administrative aplicabile proiectelor offshore, inclusiv instituțiile competente pentru emiterea acestora și baza legală aferentă, este prezentată în

Anexa 2

a prezentului Plan.

Această structură permite corelarea măsurilor de simplificare cu fiecare procedură administrativă identificată.

2.

PRINCIPII GENERALE DE SIMPLIFICARE ȘI DIGITALIZARE

2.1.

Eliminarea documentelor solicitate de la alte instituții publice

Pentru a reduce sarcina administrativă și a aplica principiul "o singură dată" (once only principle), toate instituțiile implicate în procesul de autorizare și avizare a proiectelor offshore vor elimina solicitarea în copie a documentelor deja existente la nivelul altor entități publice. Astfel, informațiile necesare vor fi obținute direct prin interconectarea bazelor de date publice și validarea automată a datelor.

În acest sens, se va realiza o revizuire a formularelor utilizate, în vederea eliminării câmpurilor redundante și a cerințelor de depunere a documentelor deja disponibile în format electronic.

În vederea aplicării acestui principiu, instituțiile implicate vor identifica registrele, bazele de date și sistemele informatice relevante, precum și mecanismele tehnice și administrative necesare pentru schimbul de informații și reutilizarea datelor deja disponibile la nivelul administrației publice. Implementarea schimbului de date se va realiza prin utilizarea și, după caz, interoperabilizarea infrastructurilor digitale existente, inclusiv PCUEL, în limitele competențelor legale ale fiecărei instituții și cu respectarea cerințelor privind protecția datelor cu caracter personal, confidențialitatea informațiilor și securitatea sistemelor informatice.

Prin urmare, autoritățile nu vor mai trebui să solicite beneficiarilor documente/confirmări deținute deja de alte instituții publice; acestea se vor obține direct prin interconectare. Exemple orientative: certificate/înregistrări din registre publice, dovezi de plată/onorarii, avize deja emise, extrase din registre cadastrale sau registre tehnice relevante.

Lista detaliată a documentelor administrative care vor fi eliminate din documentația depusă de investitori, împreună cu sursele alternative de obținere a informațiilor și mecanismele de acces prin platforma ghișeului unic digital, este prezentată în

Anexa 2

a prezentului Plan.

Accesul instituțional la datele schimbate prin aceste mecanisme va respecta cerințele privind protecția datelor și confidențialitatea informațiilor. În proiectarea fluxurilor administrative și a platformei ghișeului unic digital vor fi prevăzute mecanisme de gestionare a nivelurilor de acces, astfel încât anumite documente sau informații să fie accesibile exclusiv autorităților competente, iar altele să poată fi făcute publice, în conformitate cu legislația aplicabilă.

KPI: reducerea cu minimum 50% a numărului de documente solicitate investitorilor raportat la lista procedurilor și documentațiilor administrative identificate în etapa de inventariere a procedurilor, în termen de 12 luni de la standardizarea documentației și operaționalizarea ghișeului unic digital.

Responsabili: instituțiile emitente.

Monitorizarea progresului în atingerea acestui indicator se realizează în cadrul activităților de coordonare și evaluare a implementării Planului.

Implementarea acestui mecanism se va realiza progresiv, în funcție de nivelul de interoperabilitate al registrelor publice.

2.1.*1)

Principiul reutilizării documentațiilor și evitarea solicitării duplicat de documente

Complementar principiului "o singură dată", aplicat documentelor existente în registre publice, pentru reducerea duratei procedurilor și evitarea solicitării repetate a acelorași documente sau studii, autoritățile competente vor utiliza, în limitele atribuțiilor legale, informațiile și documentațiile deja depuse sau evaluate în cadrul altor proceduri administrative aplicabile proiectului.

Autoritățile implicate vor avea acces la documentațiile și studiile relevante prin intermediul platformei ghișeului unic digital, utilizând aceleași seturi de date și studii de bază, fără a solicita în mod repetat aceleași documente de la investitori.

În situația în care sunt necesare clarificări sau informații suplimentare, acestea vor fi solicitate punctual prin platforma ghișeului unic digital, exclusiv pentru elementele strict necesare, fără reluarea integrală a documentației deja depuse.

2.2.

Digitalizarea fluxurilor de lucru

Toate procedurile administrative aferente proiectelor de energie eoliană offshore vor fi reproiectate astfel încât să permită depunerea, procesarea și soluționarea cererilor în format electronic. Se instituie dosarul electronic unic, care va integra toate etapele administrative - de la depunerea documentației până la emiterea actelor finale - fără a mai fi necesară transmiterea de documente pe suport fizic. Corespondența, audierile și plățile aferente procedurilor administrative se vor desfășura integral online, cu recunoașterea deplină a semnăturii electronice calificate. Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, prin Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), va asigura coordonarea componentelor de digitalizare și va putea acorda, la solicitarea instituțiilor implicate și în limita competențelor prevăzute de

Hotărârea Guvernului nr. 89/2020 , asistență tehnică și consultanță de specialitate pentru dezvoltarea soluțiilor tehnice și pentru analiza fluxurilor operaționale. Digitalizarea proceselor va permite eliminarea treptată a depunerilor fizice și urmărirea în timp real a stadiului fiecărei cereri. În procesul de digitalizare se va analiza posibilitatea utilizării și/sau interoperabilității cu infrastructurile digitale naționale existente, inclusiv PCUEL, în funcție de aplicabilitatea acestora la procedurile specifice proiectelor de energie eoliană offshore și în limitele competențelor legale ale instituțiilor implicate.

Pentru facilitarea implementării progresive a digitalizării, instituțiile implicate vor realiza o evaluare a gradului de pregătire digitală a procedurilor administrative relevante ("digital readiness"). Această evaluare va identifica procedurile care pot fi gestionate integral în format electronic, precum și procedurile care necesită ajustări procedurale, modificări ale regulamentelor interne sau actualizări ale cadrului normativ pentru a permite digitalizarea completă. Rezultatele acestei evaluări vor sta la baza etapizării implementării mecanismului ghișeului unic digital și a soluțiilor tehnice necesare funcționării acestuia.

Recomandare practică:

–

Se va introduce o "Matrice operațională a punctelor de contact digitale" (ce se depune unde, formate acceptate, SLA de răspuns, checklist calitate fișiere - GHID).

KPI țintă: atingerea unui nivel de minimum 90% cereri depuse și soluționate electronic, ținând cont de perioada necesară de acomodare a utilizatorilor cu platforma digitală și de eventualele ajustări tehnice aferente fazei inițiale de operare, în termen de 12 luni de la operaționalizarea soluției digitale utilizate pentru GUD; timp mediu de încărcare-validare preliminară < 5 zile.

Responsabili:

–

Ministerul Energiei - coordonarea funcțională și procedurală a implementării soluției digitale utilizate pentru GUD;

–

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului - sprijin metodologic și consultativ în domeniul digitalizării, în limitele competențelor legale;

–

Oficiul pentru Licență Industrială - sprijin de specialitate, în limitele competențelor legale, pentru analizarea utilizării și/sau interoperabilității cu PCUEL.

–

fiecare autoritate implicată - implementarea procedurilor specifice și utilizarea soluțiilor digitale aplicabile.

2.3.

Interoperabilitatea bazelor de date

Pentru creșterea eficienței administrative, se va realiza interconectarea registrelor și bazelor de date ale instituțiilor din domeniile relevante - energie, mediu, transporturi, urbanism, apărare, patrimoniu - prin intermediul Sistemului Național de Interoperabilitate. Se vor asigura mecanisme de autentificare securizată, trasabilitate și audit electronic al accesului la date. Implementarea interconectărilor va fi etapizată, cu un prim lot de minimum 5 interconectări funcționale cu registre publice, ulterior fazei de testare și stabilizare a platformei, în termen de 6-12 luni de la operaționalizarea acesteia.

Recomandare practică: se va defini expresia "seturile minime de date" schimbate automat, se vor identifica bazele de date relevante, se vor stabili responsabilitățile fiecărei instituții care posedă as1el de date, etc (ex.: identificatori proiect, coordonate, stadiu avizare, termene), plus un glosar de metadate comun.

KPI țintă: implementarea unui prim set de minimum 5 interconectări funcționale cu registre publice prioritare, inițial sub forma unor mecanisme de interogare automată ("read-only lookup") pentru verificarea datelor relevante proiectelor offshore, în termen de 6-12 luni de la operaționalizarea platformei ghișeului unic digital. Ulterior, interconectările vor putea fi extinse progresiv către integrare completă și schimb automat de date ("machine-to-machine"), în funcție de nivelul de maturitate digitală al registrelor respective.

În etapa inițială, interconectarea va viza registrele publice prioritare pentru verificarea automată a informațiilor de bază, urmând ca integrarea tehnică completă să fie realizată progresiv.

Printre registrele prioritare avute în vedere se numără, cu titlu orientativ, registrele ANRE și ACROO, sistemele cadastrale gestionate de ANCPI, registrele maritime relevante și bazele de date gestionate de autoritățile competente în domeniul mediului.

Responsabili:

–

Ministerul Energiei, MEDAT prin ADR (interoperabilitate), autorități deținători de registre (conectori/API - Application Programming Interface), în condițiile competențelor legale și ale disponibilității tehnice a sistemelor utilizate.

–

OLI, în calitate de administrator al PCUEL, pentru aspectele aferente interoperabilității cu această platformă; autoritățile deținătoare ale registrelor și bazelor de date relevante, în limitele competențelor legale și în funcție de disponibilitatea tehnică a sistemelor utilizate.

Progresul implementării interconectărilor va fi analizat în cadrul activităților de coordonare și monitorizare a implementării Planului.

În acest cadru instituțional, ADR asigură cadrul de standardizare și coordonare privind interoperabilitatea la nivel guvernamental. În implementarea măsurilor prevăzute de prezentul Plan se va analiza integrarea și/sau interoperabilitatea cu PCUEL, administrat de OLI, precum și cu registrele și sistemele informatice relevante pentru procedurile administrative aplicabile, competențele instituțiilor implicate și disponibilitatea tehnică a sistemelor respective.

2.4.

Asigurarea transparenței și accesului electronic la informații

Platformele digitale dedicate proiectelor offshore vor fi concepute astfel încât să asigure acces public la informații privind procedurile administrative, termenele de soluționare și stadiile de procesare a cererilor, în corelare cu mecanismele naționale existente de digitalizare și autorizare. Se va crea un registru al proiectelor și avizelor, disponibil online, în condițiile legislației aplicabile, care va permite căutarea după proiect, autoritate, etapă sau status. Publicarea informațiilor prin intermediul registrului public se va realiza cu respectarea legislației aplicabile privind protecția datelor cu caracter personal și a regimului informațiilor confidențiale. În acest sens, platforma va include mecanisme de clasificare a datelor și de gestionare a nivelurilor de acces, astfel încât informațiile de interes public să fie accesibile utilizatorilor, iar datele sensibile, confidențiale sau care conțin informații comerciale ori personale să fie accesibile exclusiv autorităților competente.

Datele vor fi actualizate automat prin soluția digitală utilizată pentru implementarea GUD, iar publicul va avea acces la un panou de monitorizare ("SLA live") care va afișa timpii medii de soluționare și gradul de respectare a termenelor administrative. Ministerul Energiei va asigura coordonarea sectorială a implementării platformei, în colaborare cu instituțiile implicate, Autoritatea pentru Digitalizarea României poate acorda sprijin tehnic și consultativ, conform competențelor legale, în vederea dezvoltării și operaționalizării soluțiilor digitale. Oficiul pentru Licență Industrială asigură coordonarea metodologică la nivel național a proceselor de simplificare administrativă, în conformitate cu atribuțiile sale legale.

Recomandare practică: panou public de monitorizare a termenelor administrative ("SLA live") (timp mediu pe etapă, cereri în termen/întârziate) și pachete open data lunare (fără date personale).

KPI țintă: "timp mediu pe etapă" redus cu 30%, în termen de 12 luni de la operaționalizarea soluției digitale utilizate pentru GUD; > 90% publicare automată a statusului în registru.

Responsabili:

* autoritățile emitente - pentru publicarea și actualizarea informațiilor aferente propriilor proceduri;

* Ministerul Energiei - coordonare sectorială;

* MEDAT/ADR - sprijin în domeniul soluțiilor digitale, în limitele competențelor legale;

* OLI - pentru activitățile de monitorizare a respectării termenelor, în limitele atribuțiilor legale și în raport cu procedurile gestionate prin PCUEL.

Aceste măsuri vor contribui la creșterea transparenței administrative și la consolidarea încrederii investitorilor și a publicului în procesele decizionale.

3.

MĂSURI ADMINISTRATIVE SPECIFICE PENTRU PROIECTELE OFFSHORE

3.1.

Proceduri simplificate de autorizare

Pentru eficientizarea procesului administrativ și reducerea duratei de obținere a avizelor și autorizațiilor, toate instituțiile implicate vor revizui procedurile aferente evaluării, avizării și autorizării proiectelor de energie eoliană offshore. Obiectivul este eliminarea etapelor redundante și armonizarea cerințelor cu practicile europene, prin stabilirea unui flux administrativ unic, standardizat și previzibil. Ministerul Energiei, împreună cu instituțiile competente, va efectua un audit administrativ complet al procedurilor actuale, va identifica suprapunerile și va propune comasarea etapelor similare. Pentru fiecare tip de aviz, vor fi stabilite termene maxime de soluționare și standarde minime de calitate.

De asemenea, vor fi instituite termene clare și proceduri standard pentru soluționarea cererilor de informații privind proiectele de energie eoliană offshore, astfel încât solicitările investitorilor și ale publicului interesat să primească răspunsuri în termene previzibile și într-un format unitar.

Acest proces se va derula în paralel cu procesele de emitere a legislației secundare privind concesionarea (responsabil - Ministerul Energiei) sau a autorizației de construcție (responsabil - ACROO).

Recomandare:

● realizarea unei analize administrative a procedurilor, în termen de 6 luni de la aprobarea Planului (inventarierea tuturor avizelor, durate, suprapuneri);

● stabilirea unei liste de avize critice ce nu pot fi simplificate (ex. mediu, siguranță națională) și a celor eliminabile/comasabile;

● introducerea de SLA-uri: ex. aviz tehnic preliminar = 30 zile, aviz definitiv = 60 zile.

KPI: reducerea timpului total de autorizare cu 40% în termen de 18 luni de la operaționalizarea soluției digitale utilizate pentru GUD, pentru anumite tipuri de autorizații/avize.

Responsabili: Ministerul Energiei (coordonare), ACROO, ANRE, MEDAT, MMAP, Ministerul Transporturilor, alte instituții cu atribuții privind emiterea de avize/autorizații, OLI (în limitele competențelor legale, pentru componenta de simplificare administrativă).

Aceste măsuri vor asigura reducerea timpului total de autorizare și vor contribui la creșterea predictibilității procesului pentru investitori.

3.1.*1)

Eliminarea dublei evaluări administrative

Evaluările tehnice, juridice, de mediu, siguranță și conformitate realizate de o autoritate competentă vor fi puse la dispoziția celorlalte instituții implicate prin soluția digitală utilizată pentru implementarea mecanismului GUD și vor fi recunoscute ca atare, fără a fi reluate integral.

Ministerul Energiei, împreună cu MEDAT și ACROO și, în cazul utilizării PCUEL, cu implicarea OLI, va coordona elaborarea unui ghid interinstituțional privind recunoașterea evaluărilor administrative în cadrul mecanismului GUD, care va stabili:

● tipurile de evaluări recunoscute între instituții prin platformă;

● condițiile de valabilitate;

● situațiile limitative în care este justificată reluarea evaluării.

Toate schimburile de documente și evaluări în acest scop se vor realiza prin soluția digitală utilizată pentru implementarea mecanismului GUD, cu asigurarea trasabilității și a istoricului digital al fiecărui proiect.

3.2.

Asigurarea unui punct unic de contact (One-Stop-Shop)

Pentru a centraliza procesele administrative și a facilita interacțiunea investitorilor cu autoritățile publice, se va asigura un punct unic de contact - digital și fizic - dedicat proiectelor de energie eoliană offshore. Ghișeul unic digital (GUD) va funcționa sub coordonarea Ministerului Energiei, iar soluția digitală necesară implementării și operării acestuia va fi stabilită în conformitate cu cadrul legal aplicabil și cu infrastructura digitală disponibilă. Soluția digitală utilizată va permite depunerea unei cereri electronice unice la nivel de interfață, distribuirea acesteia către instituțiile competente și transmiterea de notificări investitorilor privind statusul fiecărei etape.

În implementarea mecanismului ghișeului unic digital pentru proiectele de energie eoliană offshore se va analiza cu prioritate posibilitatea utilizării infrastructurilor digitale naționale existente, inclusiv a PCUEL, administrat de Oficiul pentru Licență Industrială, precum și posibilitatea dezvoltării, după caz, a unor funcționalități specifice sectorului eolian offshore în cadrul acestora. Soluția tehnică și instituțională va fi stabilită în urma analizei funcționale și a cerințelor specifice procedurilor aplicabile proiectelor de energie eoliană offshore, în limitele competențelor legale ale instituțiilor implicate, urmărindu-se evitarea duplicării sistemelor și a punctelor de acces pentru investitori.

În cadrul GUD va fi asigurată coordonarea procedurală între instituțiile implicate, în vederea corelării etapelor administrative și a reducerii situațiilor în care investitorii sunt obligați să transmită aceleași informații către mai multe autorități. Instituțiile implicate vor utiliza fluxurile digitale stabilite în cadrul GUD, cu respectarea competențelor legale proprii.

De asemenea, GUD va permite transmiterea și soluționarea cererilor de informații privind procedurile administrative aplicabile proiectelor de energie eoliană offshore, în vederea asigurării unui punct unic de informare și comunicare pentru investitori.

Recomandare:

● toate cererile să poată fi depuse o singură dată, electronic, prin soluția digitală utilizată pentru implementarea GUD;

● soluția digitală utilizată să permită distribuirea cererilor către instituțiile competente, precum și schimbul de date între acestea, în condițiile cadrului legal aplicabil;

● investitorul să primească notificări automate privind statusul;

● asigurarea unui punct unic de contact pentru relația cu investitorii, inclusiv prin mecanisme de interacțiune directă organizate la nivelul Ministerului Energiei.

KPI: majoritatea cererilor offshore depuse prin GUD în termen de 12 luni de la operaționalizarea soluției digitale utilizate pentru GUD.

Responsabili: Ministerul Energiei (coordonare), MEDAT (digitalizare), ACROO (operaționalizare), OLI - în cazul utilizării PCUEL, pentru componentele aferente acestei platforme, în limitele competențelor legale.

Acest mecanism va elimina necesitatea depunerii multiple a acelorași documente și va contribui la o mai bună coordonare administrativă între instituțiile implicate.

3.3.

Calendar predictibil pentru obținerea avizelor

Pentru creșterea transparenței și reducerea incertitudinii administrative, va fi instituit un calendar predictibil pentru emiterea tuturor avizelor și autorizațiilor aferente proiectelor offshore. În implementarea acestei măsuri se va analiza posibilitatea utilizării și extinderii funcționalităților existente ale PCUEL, inclusiv a componentei privind afișarea termenelor aferente procedurilor administrative, prin dezvoltarea, după caz, a unor funcționalități specifice proiectelor de energie eoliană offshore.

Termenele de soluționare vor fi publice, afișate prin soluția digitală utilizată pentru implementarea GUD, și vor fi armonizate cu etapele investiționale ale proiectelor. Fiecare instituție implicată va adopta standarde minime de timp de răspuns (SLA-uri) și va contribui la realizarea unui grafic comun de procesare. Ministerul Energiei va centraliza informațiile și va publica graficul standard al fluxului administrativ (diagramă de tip Gantt - reprezentare grafică a etapelor, activităților și termenelor asociate procesului administrativ), cu actualizări periodice prin soluția digitală utilizată pentru implementarea GUD.

Pentru asigurarea unei aplicări uniforme a termenelor administrative, cadrul procedural va defini momentul de început al termenelor de soluționare, situațiile în care termenul poate fi suspendat pentru completarea documentației și condițiile în care poate fi reluat. În mod orientativ, termenul procedural începe la momentul confirmării completitudinii documentației depuse prin platforma ghișeului unic digital și poate fi suspendat în cazul solicitării de clarificări sau completări justificate.

Recomandare:

● publicarea unui grafic Gantt standard al procesului administrativ;

● fiecare instituție va stabili standarde minime orientative de timp de răspuns (SLAuri), în limitele cadrului legal aplicabil și fără a afecta termenele prevăzute de legislația specială.

KPI: reducerea duratei medii de avizare de la 24 luni - 12 luni, în termen de 12-18 luni de la operaționalizarea soluției digitale utilizate pentru implementarea GUD.

Responsabili: toate instituțiile emitente, pentru termenele aferente procedurilor proprii; Ministerul Energiei - coordonare;

OLI - în cazul utilizării PCUEL, pentru funcționalitățile aferente publicării și actualizării termenelor prin intermediul acestei platforme, în limitele competențelor legale.

Aplicarea mecanismului de "tăcere administrativă" va fi analizată în cadrul procesului de simplificare a procedurilor administrative, pentru acele tipuri de avize sau aprobări în care cadrul legal permite utilizarea acestui instrument. Această analiză va identifica procedurile pentru care mecanismul poate contribui la creșterea predictibilității administrative, fără a afecta domeniile în care legislația impune evaluări explicite sau decizii administrative formale, precum procedurile de mediu, siguranță sau alte domenii reglementate strict. Eventuala aplicare a acestui mecanism va face obiectul unei analize juridice distincte și al măsurilor legislative necesare, după caz.

3.4.

Standardizarea cerințelor documentare

Pentru a reduce volumul și complexitatea documentației necesare, se vor elabora formulare tipizate și modele de cereri comune pentru toate etapele administrative din ciclul de viață al proiectelor offshore. Aceste formulare vor fi disponibile online, într-o bibliotecă electronică accesibilă prin soluția digitală utilizată pentru implementarea GUD, împreună cu ghiduri de completare și verificare automată a conformității fișierelor. Standardizarea cerințelor va asigura un tratament uniform și predictibil pentru toți investitorii. MEDAT va asigura integrarea electronică și compatibilitatea formatelor digitale. În procesul de standardizare vor fi avute în vedere, după caz, măsurile și instrumentele metodologice elaborate de OLI în domeniul simplificării administrative, în limitele competențelor sale legale.

Formularele și modelele de documente standardizate vor fi utilizate de toate instituțiile implicate în procesul de avizare și autorizare. Autoritățile nu vor solicita aceleași informații în formate diferite sau prin documente suplimentare, cu excepția situațiilor în care acest lucru este strict necesar pentru exercitarea atribuțiilor prevăzute de legislația aplicabilă.

Recomandare: ● adoptarea unui set comun de documente pentru toate etapele (ex.: descriere proiect, plan sit, dovada capacității tehnice/financiare);

● validare automată a formatelor încărcate (PDF/A, XML) prin GUD;

● publicarea unei biblioteci electronice de formulare.

● utilizarea acelorași formulare standard în toate procedurile administrative relevante

KPI: cel puțin 80% dintre documente standardizate și utilizate în flux în termen de 12 luni de la implementarea fluxurilor digitale în cadrul mecanismului GUD.

Responsabili: Ministerul Energiei (coordonare), MEDAT(format digital), OLI (sprijin metodologic, în limitele competențelor legale), fiecare autoritate de avizare (procedurile proprii).

4.

MĂSURI PRIVIND COLABORAREA INTERINSTITUȚIONALĂ

4.1.

Protocol de colaborare interinstituțională

Pentru a asigura coerența acțiunilor și a reduce blocajele administrative, se va elabora și semna un protocol de colaborare între toate instituțiile cu competențe relevante în domeniul energiei eoliene offshore. Protocolul va stabili responsabilități clare, termene de răspuns, proceduri de comunicare și mecanisme de escaladare a problemelor. Ministerul Energiei va iniția și coordona procesul de semnare, iar MEDAT va sprijini componenta digitală și de interoperabilitate. Protocolul va fi publicat pe soluția digitală utilizată pentru implementarea GUD, pentru asigurarea transparenței și urmărirea respectării angajamentelor interinstituționale.

Protocolul va constitui cadrul operațional de cooperare între instituțiile implicate și va sprijini aplicarea măsurilor prevăzute în prezentul Plan. Implementarea concretă a fluxurilor administrative digitale, a utilizării platformei ghișeului unic digital și a standardelor de timp de răspuns va putea fi detaliată și consolidată, după caz, prin acte administrative sau instrucțiuni interinstituționale adoptate în conformitate cu legislația aplicabilă.

Recomandare:

● protocolul să includă un calendar comun de avizare, SLA-uri minime și responsabilități instituționale clare;

● instituțiile să desemneze puncte focale (persoane de contact permanente);

● protocolul să fie publicat online, pentru transparență.

KPI: inițierea procesului de semnare a protocolului în termen de 6 luni de la aprobarea Planului.

Responsabili: Ministerul Energiei (inițiator), MEDAT(digitalizare), instituțiile partenere (semnatare).

Acest instrument va constitui baza pentru o guvernanță integrată și eficientă a proceselor administrative aferente proiectelor offshore.

4.2.

Fluxuri de lucru integrate

Pentru optimizarea cooperării între instituții, se vor implementa fluxuri de lucru electronice comune, care vor permite transmiterea automată și sigură a informațiilor între autoritățile implicate. În dezvoltarea acestor fluxuri se va analiza cu prioritate posibilitatea utilizării și extinderii funcționalităților existente ale PCUEL, precum și interoperabilitatea cu celelalte sisteme informatice relevante, în vederea valorificării infrastructurilor și fluxurilor digitale deja existente și evitării dezvoltării unor mecanisme paralele. Aceste fluxuri vor fi dezvoltate și testate prin intermediul soluției digitale stabilite pentru implementarea mecanismului GUD, cu implicarea instituțiilor competente în domeniul digitalizării și, în cazul utilizării PCUEL, a OLI, în limitele competențelor legale. Ministerul Energiei va coordona implementarea și testarea fluxurilor în regim pilot, în parteneriat cu principalele instituții emitente de avize (ANRE, ACROO, MMAP, Ministerul Transporturilor, autorități locale). Fluxurile vor fi ulterior extinse la toate instituțiile relevante, asigurând o integrare completă a proceselor administrative în format digital.

Implementarea fluxurilor de lucru integrate urmărește coordonarea calendarului procedural și utilizarea comună a documentațiilor depuse, fără a modifica conținutul evaluărilor sau etapele de consultare publică prevăzute de legislația aplicabilă, în special în domeniul protecției mediului și al altor proceduri reglementate.

Recomandare: ● dezvoltarea de "workflow-uri digitale" comune (fluxuri integrate pentru avize de mediu, urbanism, avize tehnice și autorizațiile finale);

● integrarea prin API cu Sistemul Național de Interoperabilitate;

● testarea fluxurilor prin proiecte-pilot, cu participarea simultană a 3-4 autorități.

KPI: minimum 3 fluxuri integrate operaționale în termen de 12 luni de la operaționalizarea soluției digitale utilizate pentru implementarea GUD.

Responsabili: MEDAT (interoperabilitate), Ministerul Energiei (coordonare), OLI (sprijin metodologic, în limitele competențelor legale), fiecare instituție (implementare).

4.3.

Mecanisme de soluționare rapidă a blocajelor

Pentru a evita întârzierile și acumularea de cereri nerezolvate, se vor crea grupuri operative de lucru, coordonate formal de Ministerul Energiei, care vor analiza și soluționa rapid cazurile de blocaj apărute în procesul de autorizare. Grupurile vor include reprezentanți ai ACROO, MEDAT, OLI, după caz, în funcție de natura blocajului și de competențele legale incidente, precum și ai celorlalte instituții relevante, având mandat de a propune măsuri imediate sau de a escalada problemele la nivel guvernamental, dacă acestea persistă.

Se va implementa o procedură standard de soluționare a blocajelor administrative ("procedură de soluționare a diferendelor în trei etape"), cu termene de soluționare clare și raportare periodică. Rezultatele și tipurile de probleme întâlnite vor fi centralizate semestrial și publicate prin intermediul soluției digitale utilizate pentru implementarea mecanismului GUD, pentru creșterea transparenței și învățarea instituțională, cu respectarea regimului juridic aplicabil informațiilor publicate. În cazul utilizării PCUEL, vor fi valorificate, după caz, funcționalitățile disponibile ale acestei platforme.

În situațiile în care blocajele nu pot fi soluționate la nivel tehnic sau prin coordonarea interinstituțională, acestea vor fi înaintate spre analiză la nivel decizional, prin mecanismele de coordonare guvernamentală existente. În acest cadru, instituțiile competente vor putea adopta măsuri de clarificare procedurală sau vor putea propune inițiative administrative ori normative pentru deblocarea situațiilor identificate.

Recomandare:

● crearea unei proceduri de soluționare a blocajelor administrative ("procedură de soluționare a diferendelor în trei etape"): (1) analiză și soluționare la nivel tehnic de către instituțiile competente; (2) mediere ME/MEDAT; (3) activarea mecanismului de soluționare a diferendelor la nivel guvernamental;

● organizarea de ședințe bilunare pentru monitorizarea blocajelor;

● publicarea unui raport semestrial cu principalele tipuri de blocaje și modul de soluționare.

KPI: analizarea și formularea unei propuneri de soluționare pentru cel puțin 80% dintre cazurile sesizate în termen de 30 zile de la sesizare acestora.

Responsabili: Ministerul Energiei (coordonare), ACROO (suport tehnic), OLI - în limitele competențelor legale, pentru aspectele aferente simplificării administrative și, după caz, utilizării PCUEL, precum și instituțiile competente în funcție de natura blocajului identificat.

5.

MĂSURI TEHNICE ȘI DIGITALE

5.1.

Soluția digitală pentru implementarea GUD (One-Stop-Shop)

Soluția digitală necesară funcționării GUD va fi stabilită în etapa de proiectare și implementare, pe baza analizei funcționale și a cerințelor specifice procedurilor aplicabile proiectelor de energie eoliană offshore. În acest scop, se va analiza cu prioritate posibilitatea utilizării infrastructurilor digitale naționale existente, inclusiv PCUEL, administrat de OLI, precum și dezvoltarea, după caz, a unor funcționalități specifice sectorului eolian offshore în cadrul acestora, cu implicarea instituțiilor competente potrivit atribuțiilor legale.

Soluția adoptată va urmări evitarea duplicării infrastructurilor digitale și a punctelor de acces pentru investitori. Ministerul Energiei va asigura coordonarea funcțională și procedurală a mecanismului GUD pentru proiectele de energie eoliană offshore, fără a aduce atingere atribuțiilor instituțiilor competente în administrarea și operarea infrastructurilor digitale utilizate.

Soluția digitală utilizată pentru implementarea GUD va constitui principalul instrument digital pentru facilitarea și monitorizarea fluxurilor administrative aferente proiectelor de energie eoliană offshore și va permite, în funcție de configurația tehnică adoptată, depunerea online a documentațiilor, urmărirea statusului cererilor și comunicarea directă între autorități și investitori. Soluțiile tehnice necesare implementării, găzduirii, securizării și arhivării documentelor electronice vor fi stabilite în etapa de proiectare și implementare, în conformitate cu legislația aplicabilă și cu infrastructura digitală guvernamentală disponibilă.

În cazul utilizării PCUEL, OLI va fi implicat, în calitate de administrator al platformei și în limitele competențelor legale, în stabilirea și implementarea funcționalităților necesare proiectelor de energie eoliană offshore. MEDAT și ADR vor fi implicate, potrivit competențelor legale, în aspectele privind digitalizarea și interoperabilitatea, iar ACROO și celelalte autorități competente vor contribui la definirea și implementarea fluxurilor administrative specifice.

Soluția digitală poate include, după caz, module sau funcționalități de vizualizare geospațială pentru localizarea perimetrelor și a proiectelor în desfășurare, instrumente de monitorizare a fluxurilor administrative, notificări privind stadiul procedurilor, precum și ghiduri și instrumente de suport pentru utilizatori. Aceasta va asigura interoperabilitatea cu registrele și sistemele informatice relevante, în condițiile cadrului legal aplicabil.

În situații excepționale de indisponibilitate temporară a soluției digitale utilizate, pot fi prevăzute mecanisme alternative de transmitere a documentelor, cu integrarea ulterioară a acestora în sistemul electronic. Se vor implementa măsuri de instruire și suport pentru utilizatori, vor fi respectate cerințele privind protecția datelor cu caracter personal, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), confidențialitatea informațiilor și securitatea sistemelor informatice.

În etapa de proiectare și implementare vor fi avute în vedere măsuri adecvate de securitate cibernetică, inclusiv mecanisme de control al accesului, autentificare securizată, jurnalizare a activităților și protecția schimbului de date, în conformitate cu legislația aplicabilă și cu standardele naționale relevante.

Recomandare:

În funcție de soluția tehnică adoptată și de funcționalitățile deja disponibile în infrastructurile digitale utilizate, se va avea în vedere:

● asigurarea unor conturi/profiluri aferente fiecărui proiect, cu jurnal electronic al operațiunilor (audit trail);

● asigurarea unei funcționalități de monitorizare a statusului fiecărei etape administrative;

● integrarea, după caz, a funcționalităților de plată electronică a taxelor și tarifelor;

● asigurarea unor funcționalități de raportare necesare monitorizării fluxurilor administrative.

KPI: operaționalizarea în regim pilot a soluției digitale utilizate pentru implementarea GUD, cu minimum 3 fluxuri administrative digitalizate, în termen de 12 luni de la finalizarea cadrului tehnic și procedural necesar implementării.

Responsabili: Ministerul Energiei (coordonare funcțională și procedurală), MEDAT (coordonare metodologică în domeniul digitalizării și interoperabilității, în limitele competențelor legale), ACROO (contribuții operaționale și tehnice specifice domeniului offshore), OLI (în cazul utilizării PCUEL, pentru componentele și funcționalitățile aferente acestei platforme, în limitele competențelor legale).

5.2.

Utilizarea semnăturii electronice calificate

Pentru asigurarea autenticității și integrității documentelor transmise digital, toate instituțiile implicate în procesul de autorizare vor utiliza semnătura electronică calificată, conform cadrului legal național și european (eIDAS), în măsura permisă de cadrul legal aplicabil. Toate documentele emise, aprobate sau comunicate în cadrul fluxului administrativ vor avea valoare juridică deplină în format electronic. Autoritatea pentru Digitalizarea României în colaborare cu Ministerul Energiei, și ACROO, va acorda sprijin pentru elaborarea ghidurilor de utilizare a semnăturii electronice, va asigura formarea personalului administrativ și va propune măsuri de compatibilitate între sistemele informatice existente. Scopul este reducerea progresivă a utilizării documentelor semnate olograf, reducerea timpilor de procesare și asigurarea trasabilității fiecărei etape administrative.

Recomandare:

● implementarea unui catalog de tipuri de documente acceptate doar cu semnătură digitală;

● arhivarea documentelor într-un sistem electronic securizat, accesibil autorităților prin API;

● emiterea automată a dovezilor de depunere și arhivare.

KPI: 100% documente gestionate exclusiv digital în termen de 12 luni de la operaționalizarea soluției digitale utilizate pentru GUD, în măsura permisă de cadrul legal aplicabil.

Responsabili: MEDAT (standardizare și infrastructură), instituțiile emitente (implementare).

5.3.

Arhivarea electronică și trasabilitatea documentelor

Pentru a garanta transparența și integritatea fluxurilor digitale, toate documentele generate și primite prin soluția digitală utilizată pentru implementarea GUD vor fi arhivate electronic, cu păstrarea unui istoric complet al modificărilor și accesărilor. Se va implementa un sistem automat de trasabilitate, care va înregistra fiecare acțiune efectuată de utilizatori - depuneri, validări, aprobări, respingeri sau completări - în vederea auditării ulterioare. Arhivarea va respecta standardele naționale și europene privind protecția datelor și securitatea cibernetică, iar MEDAT prin ADR, va putea acorda sprijin metodologic și consultativ Ministerului Energiei, în limitele competențelor legale, cu privire la aspectele de interoperabilitate și arhivare electronică asociate soluției digitale utilizate pentru implementarea GUD. Acest mecanism va permite verificarea oricărui dosar administrativ, indiferent de stadiul sau instituția responsabilă, într-un mod rapid și complet digital.

Recomandare:

● definirea unui set minim de API-uri necesare (ex. Registrul Comerțului, ANAF, Cadastru, ANRE, ACROO);

● testarea periodică a interoperabilității (simulări cu date reale);

● stabilirea unui centru tehnic de suport la Ministerul Energiei pentru mentenanța și monitorizarea conexiunilor aferente soluției digitale utilizate pentru GUD.

KPI: minimum 5 interconectări funcționale cu registre publice, ulterior fazei de testare și stabilizare a platformei, în termen de 6-12 luni de la operaționalizarea acesteia.

Responsabili: Ministerul Energiei, MEDAT (interoperabilitate), fiecare instituție deținător de registre (integrare API).

5.4.

Asigurarea interoperabilității și securității cibernetice

Soluția digitală utilizată pentru implementarea GUD va respecta cerințele aplicabile privind interoperabilitatea și securitatea cibernetică. În etapa de proiectare și implementare vor fi avute în vedere măsuri adecvate de autentificare, control al accesului, trasabilitate și protecție a datelor, în conformitate cu legislația aplicabilă și cu standardele naționale relevante.

În cazul utilizării PCUEL, vor fi valorificate mecanismele și funcționalitățile existente ale platformei, în conformitate cu cadrul instituit prin

OUG nr. 140/2022 , urmând a fi analizată necesitatea unor adaptări sau funcționalități suplimentare determinate de specificul procedurilor aplicabile proiectelor de energie eoliană offshore.

Ministerul Energiei va asigura coordonarea funcțională și procedurală pentru componenta specifică proiectelor de energie eoliană offshore, în colaborare cu instituțiile competente și fără a aduce atingere atribuțiilor privind administrarea, operarea, interoperabilitatea și securitatea infrastructurilor digitale utilizate.

6.

MĂSURI DE TRANSPARENȚĂ ȘI ACCES PUBLIC LA INFORMAȚII

6.1.

Publicarea online a procedurilor și termenelor

Cetățenii și investitorii vor avea acces permanent la informații actualizate privind procedurile administrative aferente proiectelor de energie eoliană offshore. Toate procedurile și termenele de soluționare vor fi publicate prin intermediul soluției digitale utilizate pentru implementarea GUD și pe site-urile instituțiilor implicate, într-un format unitar, clar și accesibil. În cazul utilizării PCUEL, vor fi valorificate funcționalitățile existente ale platformei privind publicarea și actualizarea informațiilor referitoare la proceduri și termene. Actualizarea acestor informații se va realiza periodic, iar orice modificare legislativă sau procedurală va fi reflectată în termen de maximum 15 zile de la intrarea în vigoare.

Recomandare:

● elaborarea unui "Manual al investitorului offshore" online, cu pașii administrativi explicați simplu;

● publicarea unui calendar anual actualizat privind termenele de răspuns.

KPI: >95% dintre proceduri și termene publicate și actualizate la zi în termen de 12 luni de la operaționalizarea soluției digitale utilizate pentru implementarea GUD.

Responsabili: Ministerul Energiei (coordonare), instituțiile emitente (publicare), MEDAT (platformă digitală), OLI (în cazul utilizării PCUEL, pentru funcționalitățile aferente acestei platforme, în limitele competențelor legale).

6.2.

Registrul public al cererilor și avizelor emise pentru proiecte offshore

Se va institui un registru electronic public, care să reflecte în timp real statusul cererilor depuse și al avizelor emise de autoritățile competente. Registrul va fi accesibil prin soluția digitală utilizată pentru implementarea GUD și va include informații privind respectarea termenelor administrative aplicabile, stadiul procesării și respectarea SLA-urilor instituționale . Acesta va reprezenta un instrument de transparență administrativă, dar și de monitorizare a performanței instituționale.

Publicarea informațiilor în registrul electronic se va realiza cu respectarea legislației aplicabile privind protecția datelor cu caracter personal și a regimului informațiilor confidențiale. Platforma va include mecanisme de clasificare a datelor și de gestionare a nivelurilor de acces, astfel încât informațiile de interes public privind stadiul procedurilor și termenele administrative să fie disponibile utilizatorilor, iar datele sensibile, informațiile comerciale sau documentațiile tehnice detaliate să fie accesibile exclusiv autorităților competente.

Recomandări:

● afișarea publică a indicatorilor de performanță ai instituțiilor (număr cereri, timp mediu de soluționare, cereri întârziate);

● introducerea unui sistem de alerte automate pentru investitori (ex. notificare prin e-mail când o etapă este finalizată).

KPI: registrul operațional și publicat online în termen de 12 luni de la operaționalizarea soluției digitale utilizate pentru implementarea GUD.

Responsabili: MEDAT ( asistență tehnica conform HG de funcționare

HG nr. 89/2020 ), Ministerul Energiei (coordonare), toate instituțiile emitente (alimentare date).

6.3.

Consultarea publică online pentru proiecte de impact major

Pentru proiectele offshore care au impact semnificativ asupra mediului sau comunităților locale, se vor organiza consultări publice online, complementare celor tradiționale. Soluția digitală utilizată pentru implementarea GUD va putea include, după caz, funcționalități dedicate publicării documentațiilor, colectării opiniilor și gestionării informațiilor aferente proceselor de consultare publică. Acest mecanism va crește gradul de participare a publicului și transparența procesului decizional.

Recomandare:

● introducerea după caz, a unor funcționalități de consultare online în cadrul soluției digitale utilizate pentru implementarea GUD (publicarea proiectului, colectarea opiniilor, raport de consultare);

● garantarea accesului tuturor părților interesate (inclusiv comunități locale, ONGuri, mediul academic, industrie);

● publicarea rapoartelor de consultare în termen de 30 zile de la închiderea sesiunii.

KPI: 100% proiecte de impact major supuse consultării online, după operaționalizarea soluției digitale utilizate pentru GUD.

Responsabili: Ministerul Energiei (coordonare), inclusiv MMAP și autoritățile locale (organizare consultări), MEDAT (platformă).

Prezentul Plan va face obiectul unei evaluări periodice, pe baza indicatorilor de performanță și a feedback-ului instituțional rezultat din implementare. În funcție de rezultatele acestei evaluări, măsurile prevăzute în Plan pot fi actualizate sau completate pentru a reflecta evoluțiile legislative, tehnologice și instituționale relevante.

7.

PLAN DE IMPLEMENTARE ȘI CALENDAR ORIENTATIV

7.1.

Etape de implementare

Implementarea planului va fi structurată pe faze succesive, cu obiective, termene și livrabile clare pentru fiecare etapă. Scopul este asigurarea unei tranziții graduale de la situația actuală, caracterizată de proceduri fragmentate și redundante, la un sistem administrativ digital, integrat și transparent.

Procesul de implementare se va desfășura în cinci faze:

● Faza 1 - Audit și analiză a procedurilor administrative: inventarierea tuturor procedurilor și avizelor aplicabile proiectelor offshore, a bazelor de date existente, identificarea suprapunerilor și a barierelor administrative.

● Faza 2 - Reproiectare fluxuri: elaborarea fluxurilor simplificate, a formularelor tipizate și a standardelor de calitate.

● Faza 3 - Implementarea soluției digitale pentru GUD, interconectarea bazelor de date și integrarea componentelor digitale: stabilirea și implementarea soluției tehnice necesare funcționării GUD, cu valorificarea prioritară a infrastructurilor digitale naționale existente, inclusiv prin analizarea utilizării și, după caz, a dezvoltării unor funcționalități specifice în cadrul PCUEL. În cazul utilizării PCUEL, vor fi valorificate funcționalitățile și interconectările deja disponibile, în măsura în care acestea răspund cerințelor specifice procedurilor aferente proiectelor de energie eoliană offshore.

● Faza 4 - Pilot: testarea fluxurilor digitale cu 1-2 proiecte offshore reale, evaluarea rezultatelor și ajustarea procedurilor. În cadrul fazei pilot, KPI-urile privind reducerea duratei de autorizare și digitalizarea se vor aplica pentru proiectele incluse în testare.

● Faza 5 - Extindere și scalare: aplicarea integrală la nivel național pentru toate proiectele offshore.

Pentru implementarea măsurilor prevăzute în Plan, instituțiile implicate vor analiza și identifica modalitățile necesare de susținere a activităților, în limita competențelor, resurselor disponibile și a cadrului bugetar aprobat. Ministerul Energiei va asigura coordonarea operațională, funcțională și procedurală a mecanismului GUD și a fluxurilor administrative aferente proiectelor offshore, iar componentele tehnice privind administrarea, operarea și mentenanța soluției digitale utilizate vor fi asigurate instituțiilor competente în funcție de soluția tehnică adoptată și potrivit atribuțiilor legale.

Durata estimativă pentru implementarea integrală a etapelor prevăzute în prezentul Plan este de aproximativ 24-36 luni de la aprobarea acestuia, în funcție de soluția digitală adoptată, de necesitatea dezvoltării sau adaptării unor funcționalități specifice, de nivelul de interoperabilitate al registrelor publice și de adaptările instituționale necesare.

Recomandare: fiecare fază se va finaliza cu un raport de progres validat interinstituțional și publicat online prin intermediul soluției digitale utilizate pentru implementarea GUD și/sau pe site-urile instituțiilor relevante, pentru a asigura transparența și trasabilitatea implementării.

KPI țintă: finalizarea etapelor 1-3 în termen de aproximativ 18 luni de la aprobarea Planului; lansarea fazei pilot după implementarea și testarea inițială a soluției digitale utilizate pentru GUD și a funcționalităților necesare derulării fluxurilor selectate pentru pilotare.

Responsabili: Ministerul Energiei (coordonare funcțională și procedurală), MEDAT prin ADR (sprijin metodologic și consultativ în domeniul digitalizării și interoperabilității, în limitele competențelor legale), OLI (în cazul utilizării PCUEL, pentru componentele și funcționalitățile aferente acestei platforme, în limitele competențelor legale), instituțiile participante (implementare pe domenii).

7.2.

Termene și responsabili

● Responsabilitatea principală pentru coordonarea implementării planului revine Ministerului Energiei, care va acționa în parteneriat cu instituțiile publice relevante, în baza competențelor legale. Pentru fiecare etapă de implementare vor fi desemnați coordonatori instituționali și termene precise, în vederea asigurării unui management unitar al progresului.

Parteneri instituționali:

● MEDAT - sprijin metodologic și consultativ în domeniul digitalizării și interoperabilității, în limitele competențelor legale;

● ACROO - elaborarea de ghiduri tehnice și de siguranță pentru toate stagiile operațiunilor offshore; acordarea aprobării de dezvoltare și de decomisionare;

● ANRE - licențe și avize tehnice în domeniul energetic;

● Ministerul Transporturilor - siguranța navigației și infrastructura portuară;

● OLI - sprijin instituțional și metodologic pentru integrarea, după caz, a procedurilor aplicabile proiectelor de energie eoliană offshore în mecanismele naționale de ghișeu unic și, în cazul utilizării PCUEL, pentru componentele și funcționalitățile aferente acestei platforme, în limitele competențelor legale;

● Autorități locale și ARBDD - avize urbanistice, arii protejate și coordonare teritorială.

Recomandare: fiecare instituție responsabilă va desemna un coordonator de implementare ("point of contact"), înscris în registrul aferent mecanismului GUD, în termen de 3 luni de la aprobarea Planului.

Obiectiv orientativ: 100% instituții cu punct de contact desemnat în etapa de operaționalizare a mecanismului GUD.

Responsabili: Ministerul Energiei (coordonare), toate instituțiile participante.

7.3.

Indicatori de performanță (KPI)

Progresul implementării planului va fi monitorizat prin indicatori de performanță măsurabili, care reflectă impactul măsurilor asupra duratei, calității și digitalizării proceselor administrative.

Indicatorii prevăzuți în prezentul capitol au caracter orientativ și sunt utilizați exclusiv pentru monitorizarea progresului implementării măsurilor prevăzute în Plan, fără a constitui obligații individuale de rezultat pentru instituțiile participante.

Indicatori principali:

● reducerea duratei medii de autorizare de la ~24 luni la 12 luni, în termen de 12 - 18 luni de la operaționalizarea soluției digitale utilizate pentru implementarea GUD;

● reducerea cu 50% a numărului de documente solicitate de la investitori, raportat la lista documentațiilor stabilite după clarificarea cerințelor administrative și standardizarea documentației, în termen de 12 luni de la standardizarea documentației și operaționalizarea soluției digitale utilizate pentru implementarea GUD;

● minimum 90% din cereri depuse și soluționate electronic, ținând cont de perioada necesară de acomodare a utilizatorilor cu platforma digitală și de eventualele ajustări tehnice aferente fazei inițiale de operare, în termen de 12 luni de la operaționalizarea soluției digitale utilizate pentru implementarea GUD, cu consolidarea utilizării acesteia ca mecanism principal ulterior;

● minimum 5 interconectări funcționale cu registre publice, ulterior fazei de testare și stabilizare a soluției digitale utilizate GUD, în termen de 6-12 luni de la operaționalizarea acesteia;

● nivel de satisfacție al investitorilor > 80% evaluat anual după minimum 12 luni de operare a soluției digitale utilizate pentru implementarea GUD;

● 100% proiecte de impact major supuse consultării online după operaționalizarea soluției digitale utilizate pentru implementarea GUD.

● reducerea cu minimum 30% a cazurilor de solicitare repetată a aceleiași documentații sau evaluări către investitor, prin intermediul soluției digitale utilizate pentru implementarea GUD, în termen de 12- 18 luni de la operaționalizarea acesteia;

Indicatori operaționali ai soluției digitale utilizate pentru implementarea GUD:

● timpul mediu de răspuns al interfețelor de programare a aplicațiilor (API);

● disponibilitatea soluției digitale (uptime);

Metodologia de calcul a primilor doi indicatori va fi stabilită în cadrul procesului de monitorizare a implementării Planului. În mod orientativ, durata procedurilor administrative va fi calculată de la momentul confirmării completitudinii documentației depuse până la emiterea actului administrativ final, cu excluderea perioadelor în care termenul procedural este suspendat pentru completări sau clarificări solicitate investitorului. Reducerea numărului de documente solicitate va fi evaluată prin raportare la lista documentațiilor administrative identificate în etapa de inventariere a procedurilor (Faza 1 a implementării Planului).

Recomandare practică:

KPI-urile vor fi integrate într-un tablou de bord public ("dashboard online") actualizat trimestrial, disponibil prin intermediul soluției digitale utilizate pentru implementarea GUD și/sau prin alte canale electronice relevante. .

KPI țintă: sistemul de raportare automatizat operațional în termen de 6 luni de la operaționalizarea soluției digitale utilizate pentru implementarea GUD.

Responsabili: Ministerul Energiei (coordonare), MEDAT (monitorizare digitală, în limitele competențelor legale), instituțiile participante (transmiterea datelor).

8.

MONITORIZARE ȘI RAPORTARE

8.1.

Mecanism de urmărire a progresului

Monitorizarea implementării prezentului Plan va utiliza două categorii complementare de indicatori: indicatori operaționali, generați după caz, prin soluția digitală utilizată pentru implementarea GUD, pentru monitorizarea performanței fluxurilor administrative, și indicatori de performanță (KPI) la nivel de politică publică, utilizați pentru evaluarea progresului și a impactului măsurilor prevăzute în Plan asupra duratei și predictibilității procedurilor administrative.

Se va institui un mecanism de monitorizare trimestrială, coordonat de Ministerul Energiei, care să urmărească progresul implementării fiecărei măsuri prevăzute în plan. Monitorizarea se va realiza pe baza unui set de indicatori de performanță (KPI) agreați și va fi centralizată într-un Tablou de Bord public (dashboard online), disponibil prin intermediul soluției digitale utilizate pentru implementarea GUD și/sau prin alte canale electronice relevante. Acest mecanism va permite urmărirea în timp real a stadiului implementării și adoptarea de măsuri corective atunci când este necesar.

Recomandare:

● Organizarea de ședințe trimestriale ale grupului interinstituțional pentru analiza progresului;

● publicarea unui raport de progres la 3 luni, accesibil online;

● utilizarea unui sistem vizual de coduri de status (verde/galben/roșu) pentru fiecare măsură.

KPI: 100% măsuri prevăzute în Plan urmărite prin mecanismul de monitorizare, în termen de 6 luni de la operaționalizarea soluției digitale utilizate pentru implementarea GUD.

Responsabili: Ministerul Energiei (coordonare), MEDAT (sprijin pentru instrumentele digitale, în limitele competențelor legale), OLI (pentru monitorizarea și raportarea aspectelor aferente măsurilor în care este implicat și, în cazul utilizării PCUEL, pentru componentele relevante ale acestei platforme, în limitele competențelor legale).

8.2.

Raportări periodice către Guvern

Ministerul Energiei poate elabora și publica anual un raport privind stadiul implementării măsurilor prevăzute în prezentul Plan, pe baza informațiilor furnizate de instituțiile participante. Raportul poate include indicatori de progres, rezultate obținute, dificultăți întâmpinate și recomandări pentru ajustarea măsurilor, după caz.

Recomandare:

● raportul anual să fie publicat și online, nu doar transmis instituțional;

● includerea unei secțiuni de feedback de la investitori și organizații profesionale.

KPI țintă: publicarea raportului anual până la 31 martie al fiecărui an.

Responsabili: Ministerul Energiei (redactare și transmitere), instituțiile partenere (contribuții).

8.3.

Revizuirea anuală a Planului de Măsuri

Planul de Măsuri poate fi revizuit periodic, în funcție de evoluțiile legislative, instituționale și tehnologice relevante. Revizuirea poate fi realizată printr-un proces participativ, coordonat de Ministerul Energiei, cu implicarea instituțiilor publice relevante, a industriei și a societății civile. Eventualele actualizări ale Planului vor fi realizate potrivit cadrului legal aplicabil la momentul respectiv.

Recomandare:

● lansarea unei consultări publice online înainte de fiecare revizuire;

● elaborarea unui raport de evaluare care să fundamenteze modificările propuse;

● adoptarea formei revizuite prin ordin comun ME-MEDAT-ACROO.

KPI: finalizarea procesului de revizuire, atunci când acesta este necesar, în termen de 90 de zile de la finalizarea consultării.

Responsabili: Ministerul Energiei (coordonare), MEDAT și ACROO (corelare digitală și tehnică), instituțiile partenere (input).

9.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Prezentul Plan de Măsuri răspunde obligației prevăzute la

art. 50 din Legea nr. 121/2024

și constituie instrumentul esențial pentru simplificarea și digitalizarea procedurilor administrative aplicabile proiectelor de energie eoliană offshore. Prin implementarea măsurilor propuse, administrația publică va deveni mai eficientă, mai transparentă și mai accesibilă, oferind un cadru predictibil atât pentru autoritățile implicate, cât și pentru investitori.

Principalele direcții de acțiune care decurg din plan sunt:

● reducerea poverii administrative prin eliminarea solicitării de documente redundante și prin standardizarea formularelor;

● digitalizarea completă a fluxurilor de lucru, inclusiv utilizarea platformelor electronice și a semnăturii digitale;

● interoperabilitatea bazelor de date între instituții, pentru schimb automat de informații;

● consolidarea colaborării interinstituționale, prin mecanisme clare de coordonare și soluționare a blocajelor;

● creșterea transparenței prin publicarea online a procedurilor, termenelor și avizelor, precum și prin consultarea publică a proiectelor cu impact major.

9.1.

Contribuția la obiectivele naționale și europene

Implementarea măsurilor din Plan contribuie direct la atingerea obiectivelor naționale și europene de tranziție energetică:

● sprijină realizarea țintelor din PNIESC și REPowerEU privind creșterea ponderii energiei regenerabile și reducerea emisiilor de carbon;

● consolidează securitatea energetică prin diversificarea surselor și reducerea dependenței de importuri;

● aliniază România la standardele europene privind guvernanța digitală și eficiența administrativă.

Recomandare practică:

● corelarea periodică a Planului de Măsuri cu obiectivele actualizate din PNIESC și strategiile UE privind energia offshore.

KPI țintă: corelarea anuală confirmată prin raportul de monitorizare.

Responsabili: Ministerul Energiei (coordonare), MEDAT (corelare digitală), ACROO (componentă tehnică).

9.2.

Beneficiile anticipate

● Aplicarea consecventă a Planului va genera rezultate tangibile, cu impact direct asupra administrației și mediului investițional:

● eficiență administrativă - reducerea duratei medii de autorizare de la aproximativ 24 luni la 12 luni, în termen de 18 luni de la operaționalizarea soluției digitale utilizate pentru implementarea GUD;

● atractivitate investițională - asigurarea unui cadru predictibil și transparent pentru investitori;

● transformare digitală - implementarea dosarului electronic unic și a și a fluxurilor administrative digitale și interoperabile aferente mecanismului GUD;

● transparență și participare publică - acces extins la informații, consultări online și publicarea automată a datelor.

Recomandare practică:

● menținerea publicării indicatorilor de performanță într-un tablou de bord actualizat trimestrial.

KPI țintă: >80% grad de satisfacție al investitorilor după minimum 12 luni de operare a soluției digitale utilizate pentru implementarea gud.

Responsabili: Ministerul Energiei (coordonare), MEDAT (monitorizare digitală).

9.3.

Riscuri și condiții de succes

Succesul implementării depinde de gestionarea adecvată a factorilor de risc și de asigurarea unor condiții favorabile la nivel instituțional.

Prezentul Plan urmărește accelerarea și eficientizarea proceselor administrative prin îmbunătățirea coordonării interinstituționale, utilizarea formularelor standardizate și aplicarea principiului "o singură dată" pentru documentațiile depuse. Măsurile propuse nu modifică conținutul verificărilor legale sau al evaluărilor prevăzute de legislația aplicabilă în domenii precum protecția mediului, siguranța operațiunilor, apărarea națională sau siguranța navigației.

Riscuri posibile:

● întârzieri în realizarea interoperabilității;

● resurse financiare sau umane insuficiente;

● rezistență instituțională la schimbare;

● suprapuneri legislative.

În evaluarea și gestionarea riscurilor asociate digitalizării și interoperabilității vor fi avute în vedere infrastructurile și demersurile deja existente la nivel național, inclusiv cele dezvoltate prin PCUEL, în măsura în care acestea pot fi valorificate pentru implementarea măsurilor prevăzute în prezentul Plan. Utilizarea unor soluții și funcționalități deja disponibile poate contribui la diminuarea riscurilor asociate dezvoltării unor infrastructuri digitale paralele și realizării unor noi interconectări.

Condiții de succes:

● angajament politic ferm și continuitate administrativă;

● finanțare adecvată prin PNRR, Fondul pentru Modernizare sau alte instrumente europene;

● coordonare interministerială eficientă;

● implicarea constantă a industriei și societății civile.

Recomandare practică:

● actualizarea semestrială a riscurilor și condițiilor în cadrul ședințelor grupului de lucru interministerial.

KPI țintă: minimum două actualizări anuale ale evaluării riscurilor.

Responsabili: Ministerul Energiei (coordonare), MEDAT (componentă digitală), ACROO (evaluare tehnică).

9.4.

Angajamentul autorităților

Ministerul Energiei, împreună cu Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), ACROO, OLI și celelalte instituții partenere, în limitele competențelor legale, își asumă responsabilitatea pentru implementarea, monitorizarea și actualizarea anuală a prezentului Plan. În limitele competențelor și resurselor disponibile, instituțiile implicate vor urmări asigurarea resurselor umane, tehnice și financiare necesare implementării măsurilor prevăzute în Plan. Documentul are caracter evolutiv și va fi ajustat permanent în funcție de schimbările legislative, tehnologice și economice, în concordanță cu obiectivele de dezvoltare a energiei eoliene offshore.

Recomandare practică:

● instituirea unui mecanism permanent de coordonare ME-MEDAT-ACROO-OLI pentru monitorizarea implementării și actualizarea planului, cu implicarea, după caz, a celorlalte instituții competente;

● reflectarea activității acestui mecanism în raportul anual de implementare.

KPI țintă: evaluarea anuală a necesității actualizării Planului și, după caz, actualizarea și publicarea acestuia.

Responsabili: Ministerul Energiei (coordonare), MEDAT, ACROO și OLI, în limitele competențelor legale și în raport cu măsurile în care sunt implicate.