Decizia nr. 169/2026

:

Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la

art. 6

persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.

Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporție de 50%.

13.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate aduc atingere

art. 1 alin. (5)

referitor la respectarea

Constituției

și a supremației legilor,

art. 16

- Egalitatea în drepturi,

art. 21

- Accesul liber la justiție,

art. 47

- Nivelul de trai,

art. 56

- Contribuții financiare și

art. 57

- Exercitarea drepturilor și a libertăților din

Constituție . Totodată, în temeiul

art. 11

și al

art. 20 alin. (1) din Constituție , prin raportare la prevederile constituționale corespondente, sunt invocate și exigențele

art. 6 - Dreptul la un proces echitabil din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și cele ale

Declarației Universale a Drepturilor Omului .

14.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile

art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008

au mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici formulate de același autor, similare celor din prezenta cauză. Astfel, prin

Decizia nr. 13 din 15 ianuarie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 4 aprilie 2019, paragraful 13, Curtea a făcut referire la jurisprudența sa, reținând că prevederile

art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008

stabilesc acordarea unui ajutor public judiciar, în formele prevăzute de lege, acelor persoane care îndeplinesc condițiile legale. De asemenea,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008

reprezintă o garanție suplimentară a accesului efectiv la justiție, fiind adoptată pentru îmbunătățirea acestuia și pentru a se acorda sprijin din partea statului persoanelor care sunt parte într-un litigiu și se află întro dificultate materială.

15.

Totodată, prin

Decizia nr. 39 din 3 februarie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 26 februarie 2015, paragrafele 15-17, menținând jurisprudența sa în materie, Curtea a observat că prevederile

art. 7

și

8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008

reprezintă opțiunea legiuitorului, care stabilește, astfel, sfera persoanelor îndreptățite să solicite sprijinul statului. În acest context, Curtea a amintit că, prin Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunțată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 59, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că dreptul efectiv de acces la un tribunal nu înseamnă însă un drept necondiționat de a obține un ajutor judiciar gratuit din partea statului în materie civilă și nici dreptul la o procedură gratuită în această materie.

16.

Curtea a subliniat în jurisprudența sa că stabilirea limitelor cu privire la acordarea ajutorului public judiciar, a sferei persoanelor îndreptățite să solicite sprijinul statului, precum și a criteriilor în funcție de care se acordă ajutorul public judiciar în materie civilă țin de opțiunea legiuitorului (a se vedea în acest sens, cu titlu exemplificativ,

Decizia nr. 713 din 27 octombrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 23 decembrie 2015, paragraful 17, sau

Decizia nr. 156 din 17 martie 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 20 iunie 2022, paragraful 18).

17.

Cu acest prilej Curtea reține că prin

art. 8 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008

s-a reglementat acordarea ajutorului public judiciar și în alte situații decât cele reglementate la

art. 8 alin. (1) și (2)

din aceeași ordonanță, respectiv proporțional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiție. Prin urmare, Curtea nu poate reține încălcarea prevederilor

art. 47

și

21 din Constituție , astfel cum ultimul articol este interpretat, în temeiul

art. 20 alin. (1) din Constituție

și prin prisma exigențelor

art. 6 din Convenție .

18.

Referitor la pretinsa discriminare a autorului excepției, creată prin neacordarea ajutorului public judiciar prin comparație cu autoritățile care sunt scutite de la plata taxei de timbru, Curtea a statuat că principiul egalității nu este aplicabil între cetățeni și autorități publice. În virtutea dispozițiilor constituționale ale

art. 16 , cetățenii se bucură de drepturile prevăzute în Constituție și în legi, fiind egali în fața acestora și a autorităților publice, în timp ce autoritățile publice exercită atribuțiile care le sunt stabilite de lege, potrivit competenței lor, în realizarea funcțiilor pentru care sunt create. Pe de altă parte, Curtea a subliniat că autoritățile/instituțiile publice nu beneficiază de scutirea de la plata taxei judiciare de timbru cu privire la toate acțiunile în justiție, scutirea fiind aplicabilă numai în cazul special în care este vorba despre recuperarea sumelor ce reprezintă veniturile publice, iar nu și în cazul în care instituția formulează cereri ca urmare a pretențiilor ce decurg din contracte civile sau comerciale ori din alte raporturi ce excedează domeniului strict delimitat al noțiunii de „venituri publice“. Scutirea autorităților publice, care intră sub incidența

art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , de taxe, tarife, comisioane sau cauțiuni pentru cererile, acțiunile și orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea realizării creanțelor bugetare are o justificare obiectivă și rațională, întrucât autoritățile respective sunt beneficiare de alocații bugetare și ar fi lipsită de justificare obligarea acestora să plătească din buget o taxă ce revine aceluiași buget, în condițiile în care acestea sunt finanțate de la bugetul de stat pentru a putea funcționa - Curtea Constituțională ( Decizia nr. 390 din 4 iulie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 5 octombrie 2023, paragrafele 18 și 19).

19.

În ceea ce privește încălcarea

art. 1 alin. (5) ,

art. 56

și

57 din Constituție , Curtea observă că autorul nu arată motivele pe care se întemeiază excepția și din raportarea textelor criticate la dispozițiile constituționale invocate nu se poate reține o critică minimă de neconstituționalitate. De asemenea, critica privind încălcarea

Declarației Universale a Drepturilor Omului

este formulată generic, cu privire la întregul act internațional. Or, Curtea Constituțională nu se poate substitui autorului în ceea ce privește formularea motivelor de neconstituționalitate pentru care excepția ar trebui admisă.

20.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dan Băzăvan în Dosarul nr. 18.096/303/2019 al Judecătoriei Sectorului 6 București - Secția civilă și constată că dispozițiile

art. 8 alin. (1)

și

(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin

Legea nr. 31/2023

pentru modificarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 6 București - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 26 februarie 2026.