Decizia nr. 154/2002

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Gabriela Ghita - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 54 și 55 din Decretul nr. 31/1954 , excepție ridicată de Marin Frunza în Dosarul nr. 995/2001 al Curții de Apel Galați - Secția civilă.

La apelul nominal se constata lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea, ca fiind inadmisibila, în temeiul

art. 23 alin. (1) și (6) din legea nr. 47/1992 , republicată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor legale criticate, întrucât nu au legătură cu soluționarea cauzei.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 16 noiembrie 2001, pronunțată în Dosarul nr. 995/2001, Curtea de Apel Galați - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 54 și 55 din Decretul nr. 31/1954 , excepție ridicată de Marin Frunza.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține ca dispozițiile legale criticate încalcă principiul egalității în drepturi consacrat la art. 16 din Constituție. Se arata în acest sens ca "autorul uneia dintre faptele prevăzute la

art. 54 din Decretul nr. 31/1954 , căruia instanța i-a impus îndeplinirea unei măsuri de natura sa restabileasca dreptul încălcat, este obligat, în caz de refuz, la plata unei amenzi, însă nu în favoarea celui prejudiciat, ci în favoarea statului, creandu-i acestuia un privilegiu în raport cu celelalte subiecte de drept".

Curtea de Apel Galați - Secția civilă considera ca "prevederile

art. 54 și 55 din Decretul nr. 31/1954

nu contravin în nici un fel dispozițiilor art. 16 din Legea fundamentală, ci, dimpotriva, le consolideaza", arătând totodată ca "dispozițiile legale criticate nici nu-și găsesc aplicabilitate în cauza".

Potrivit dispozițiilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Președintele Camerei Deputaților apreciază că nu se poate retine neconstituționalitatea prevederilor legale criticate, deoarece acestea nu încalcă dispozițiile constituționale invocate de autorul excepției, reglementarea în materia drepturilor personale nepatrimoniale fiind unitară, fără discriminări și fără privilegii.

Guvernul considera ca, față de motivarea excepției, criticile de neconstituționalitate privesc doar prevederile

art. 55 din Decretul nr. 31/1954

care nu contravin principiului constituțional al egalității în drepturi. Se mai arata ca "nici un text constituțional nu îl împiedica pe legiuitor sa conceapa un instrument de constrângere pentru executarea hotărârilor judecătorești, prin sancționarea cu amendă a nerespectării acestora. Stabilirea amenzii în favoarea statului este fireasca, de vreme ce hotărârea judecătorească este un act de autoritate, devine parte integrantă a ordinii de drept și respectarea ei este obligatorie".

Președintele Senatului nu a transmis punctul sau de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1) ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 54 și 55 din Decretul nr. 31/1954

privitor la persoanele fizice și persoanele juridice, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 8 din 30 ianuarie 1954, cu modificările ulterioare, dispoziții potrivit cărora:

- Art. 54: "Persoana care a suferit o atingere în dreptul sau la nume ori la pseudonim, la denumire, la onoare, la reputație, în dreptul personal nepatrimonial de autor al unei opere științifice, artistice ori literare, de inventator sau în orice alt drept personal nepatrimonial, va putea cere instanței judecătorești încetarea săvârșirii faptei care aduce atingerea drepturilor mai sus arătate.

Totodată, cel care a suferit o atingere a unor asemenea drepturi va putea cere instanței sa oblige pe autorul faptei săvârșite fără drept sa îndeplinească orice măsuri socotite necesare de către instanța, spre a se ajunge la restabilirea dreptului atins." (textul este redat astfel cum a fost modificat prin

Legea nr. 4/1956 , publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 13 din 18 aprilie 1956);

- Art. 55: "Dacă autorul faptei săvârșite fără drept nu îndeplinește, în termenul stabilit prin hotărâre, faptele destinate sa restabileasca dreptul atins, instanța judecătorească va putea sa-l oblige la plata, în folosul statului, a unei amenzi pe fiecare zi de întârziere, socotită de la data expirării termenului de mai sus. Aceasta amenda poate fi pronunțată și prin hotărârea data asupra cererii făcute potrivit art. 54."

Autorul excepției susține ca textele legale criticate încalcă art. 16 din Constituție, privind egalitatea în drepturi.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauza având ca obiect soluționarea recursului declarat de autorul excepției împotriva hotărârii judecătorești prin care i s-a respins acțiunea privind restituirea cotizatiei sindicale pentru perioada 1995-1996, ca fiind prescrisă, iar pentru perioada 1996-1999, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasiva.

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca aceasta este inadmisibila. Potrivit dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 144 lit. c), Curtea Constituțională "hotărăște asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea legilor și a ordonanțelor". În aplicarea acestor dispoziții,

art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, prevede: "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanța în vigoare, de care depinde soluționarea cauzei." Rezultă ca în cadrul controlului constituționalității legilor, prevăzut de dispozițiile art. 144 lit. c) din Constituție, sesizarea instanței de contencios constituțional, în vederea declanșării controlului, poate fi facuta numai pe calea ridicării excepției de neconstituționalitate în fața instanței judecătorești, cu condiția ca soluționarea cauzei sa depindă de legea sau ordonanța ori de dispoziția dintr-o lege sau dintr-o ordonanța criticata ca neconstitutionala.

În soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței de judecată nu au incidența dispozițiile

art. 54 și 55 din Decretul nr. 31/1954 , criticate de autorul excepției pentru neconstituționalitate. Astfel fiind, excepția urmează să fie respinsă, ca fiind inadmisibila.

Fața de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibila, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 54 și 55 din Decretul nr. 31/1954

privitor la persoanele fizice și persoanele juridice, cu modificările ulterioare, excepție ridicată de Marin Frunza în Dosarul nr. 995/2001 al Curții de Apel Galați - Secția civilă.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 28 mai 2002.