Acordul din 28 octombrie 1983

Aplicarea prevederilor prezentului acord se asigura de către împuterniciții de frontieră și loctiitorii lor.

Îndrumarea activității imputernicitilor de frontieră și a loctiitorilor acestora se va face de către comandamentele trupelor de graniceri ale părților contractante (denumite, în cele ce urmează, comandamentele trupelor de graniceri), sub conducerea comandantilor trupelor de graniceri.

frontiera de stat între Republica Socialistă România și Republica Populara Ungara este stabilită în conformitate cu art. 27 pct. 3 din Tratatul de pace, semnat la Trianon la 4 iunie 1920, art. 2 din Tratatul de pace dintre România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și art. 1 pct. 2 din Tratatul de pace dintre Ungaria și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947.

Trasarea și marcarea pe teren a frontierei de stat româno-ungare sînt prevăzute în documentele de demarcare menționate în anexa nr. 1 la prezentul acord.

Frontiera de stat româno-ungara este marcată pe teren prin următoarele semne de frontieră:

a) borne principale, intermediare și borne sfîrșit de secțiune, situate pe linia de frontieră;

b) borne pietre de reper și pietre poligonale, duble sau alternative, dispuse pe ambele părți ale frontierei;

c) piloni, pe terenurile inundabile sau mlastinoase, dispusi pe linia de frontieră;

d) punct comun de frontieră între Republica Socialistă România, Republica Populara Ungara și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, marcat printr-o borna de granit (triplex-confinium), și punct comun de frontieră între Republica Socialistă România, Republica Populara Ungara și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, marcat prin trei repere de granit (triplex-confinium);

e) plachete metalice și banda de culoare roșie pe drumuri sau alte obiective;

Părțile contractante vor lua măsurile necesare pentru a se preveni deteriorarea, distrugerea sau înlocuirea semnelor de frontieră și vor asigura protecția și întreținerea acestora.

Obligațiile părților contractante privind întreținerea, repararea și replantarea semnelor de frontieră, ce decurg din prevederile prezentului acord, și cheltuielile în legătură cu aceste obligații se repartizează după cum urmează:

a) pentru secțiunile de frontieră A, C, H, K, L și N, cheltuielile vor fi suportate de Republica Socialistă România;

b) pentru secțiunile de frontieră B, D, E, F și G, cheltuielile vor fi suportate de Republica Populara Ungara.

În secțiunile în care linia de frontieră este marcată prin bornaj dublu sau alternativ, cheltuielile pentru întreținerea, repararea, replantarea și înlocuirea semnelor de frontieră vor fi suportate de fiecare parte contractantă pe teritoriul propriu.

Cheltuielile necesare repararii și reconstituirii semnelor de frontieră deteriorate sau distruse vor fi suportate de către partea contractantă al carei cetățean este persoana care a produs dăuna.

Părțile contractante, prin organele lor competente, se obliga ca, de-a lungul liniei frontierei de uscat, fiecare pe teritoriul propriu, sa curete un culoar de frontieră, lat de 3 metri, de copaci, boschete și alte vegetatii, pentru a asigura vizibilitatea liniei de frontieră.

În jurul semnelor de frontieră dispuse pe teritoriul fiecărei părți contractante va fi curatata o porțiune de teren cu raza de 1 metru, astfel ca aceste semne de frontieră să fie permanent vizibile.

În culoarul de frontieră sînt interzise orice fel de construcții, cu excepția obiectivelor destinate circulației publice pe căile ferate și rutiere, serviciului vamal și de frontieră.

În cazuri excepționale, părțile contractante vor putea conveni și construirea altor obiective, care, însă, sa nu afecteze vizibilitatea liniei de frontieră.

Pe râurile navigabile traseul liniei frontierei trece pe mijlocul senalului navigabil principal și se modifica potrivit cu schimbarea naturala a acestuia, cu excepția sectorului regularizat al raului Mures, pe care frontiera rămîne neschimbata, asa cum este stabilită în documentele de demarcare prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul acord.

Pe râurile nenavigabile, paraie sau canale, traseul liniei frontierei se schimba potrivit cu mutarea mijlocului lor, provocată de schimbările naturale ale configurației malurilor acestora.

Insulele aflate în râurile de frontieră vor fi atribuite uneia sau celeilalte părți contractante, în funcție de poziția lor față de linia de frontieră.

Insulele vor fi numerotate în ordine crescanda, începînd cu numărul 1, pentru fiecare rau în parte, indiferent de apartenența lor teritorială.

Schimbările prevăzute în prezentul articol vor fi constatate de către împuterniciții de frontieră.

Împuterniciții de frontieră vor efectua în sectorul de uscat, la fiecare 5 ani, începînd cu anul 1985, controlul comun al liniei de frontieră, semnelor de frontieră și culoarului de frontieră. În același timp, vor executa și întreținerea semnelor de frontieră.

Controlul comun al liniei de frontieră și al semnelor de frontieră se va efectua pe baza datelor cuprinse în documentele de demarcare prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul acord.

Dacă, cu ocazia controlului, se va constata ca datele consemnate în documentele de demarcare nu corespund cu datele obținute prin măsurătorile comune pe teren, se va proceda după cum urmează:

a) în cazul în care se va constata ca locul semnului de frontieră nu a fost schimbat de la data demarcarii frontierei, se vor considera drept bune datele obținute prin măsurătorile pe teren;

b) dacă de va constata ca locul semnului de frontieră a fost schimbat de la data demarcarii frontierei, se vor considera drept bune datele înscrise în documentele de demarcare.

În cazul unor schimbări importante determinate de cauze naturale, oricare dintre împuterniciții de frontieră va putea cere efectuarea unui control comun suplimentar al traseului liniei de frontieră în porțiunea de sector respectiva.

Împuterniciții de frontieră vor executa, la fiecare 10 ani, începînd cu anul 1985, controlul apelor de frontieră. În acest scop, vor executa măsurători și alte lucrări pe teren.

În cazul constatării unor schimbări ale liniei de frontieră în anumite sectoare ale apelor de frontieră, față de datele prevăzute în documentele de demarcare cuprinse în anexa nr. 1, împuterniciții de frontieră vor stabili noul traseu al liniei de frontieră și apartenența insulelor, potrivit prevederilor art. 7 din prezentul acord.

La terminarea activităților prevăzute în art. 8, 9 și 10 din prezentul acord, împuterniciții de frontieră vor întocmi procese-verbale, fiecare în limba română și în limba maghiara.

Procesele-verbale vor fi supuse aprobării după cum urmează:

a) comandamentelor trupelor de graniceri, în cazul proceselor-verbale privind repararea și înlocuirea semnelor de frontieră, precum și al proceselor-verbale privind rezultatul controlului comun al liniei de frontieră și al semnelor de frontieră, care nu necesita corectarea și completarea documentelor de demarcare;

b) părților contractante, în cazul proceselor-verbale privind rezultatul controlului comun al liniei de frontieră și al semnelor de frontieră, care necesita corectarea și completarea documentelor de demarcare, și proceselor-verbale privind rezultatul controlului comun al trasului liniei de frontieră, în sectoarele apelor de frontieră.

Procesele-verbale vor intra în vigoare la data primirii comunicării reciproce privind aprobarea lor.

După intrarea în vigoare, procesele-verbale prevăzute la pct. 1 lit. b) din prezentul articol vor fi anexate la documentele de demarcare.

În scopul îndeplinirii atribuțiilor ce le revin din prezentul acord, organele competente ale părților contractante numesc fiecare câte 2 împuterniciți de frontieră și câte 2 loctiitori pentru fiecare împuternicit.

Numirea și eliberarea imputernicitilor de frontieră și a loctiitorilor acestora vor fi comunicate pe cale diplomatică.

Sectoarele de activitate și resedintele imputernicitilor de frontieră sînt următoarele:

a) pentru Republica Socialistă România:

- sectorul 1: de la punctul comun de frontieră între Republica Socialistă România, Republica Populara Ungara și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia (semnul de frontieră triplex-confinium) pînă la semnul de frontieră D.41, situat în dreptul localității Siclau, cu reședința împuternicitului de frontieră în localitatea Arad;

- sectorul 2: de la semnul de frontieră D.41, situat în dreptul localității Siclau, pînă la punctul comun de frontieră între Republica Socialistă România, Republica Populara Ungara și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (semnul de frontieră triplex-confinium), cu reședința împuternicitului de frontieră în localitatea Oradea;

b) pentru republica Populara Ungara:

- sectorul 1: de la punctul comun de frontieră între Republica Populara Ungara, Republica Socialistă România și republica Socialistă federativă Iugoslavia (semnul de frontieră triplex-confinium) pînă la semnul de frontieră G.56, situat în dreptul localității Nagykereki, cu reședința împuternicitului de frontieră în localitatea Oroshaza;

- sectorul 2: de la semnul de frontieră G.56, situat în dreptul localității Nagykereki, pînă la punctul comun de frontieră între Republica Populara Ungara, Republica Socialistă Română și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (semnul de frontieră triplex-confinium), cu reședința împuternicitului de frontieră în localitatea Nyirbator;

Schimbarea limitelor sectoarelor de activitate și a resedintelor imputernicitilor de frontieră vor fi comunicate pe cale diplomatică.

Cînd loctiitorii acționează în numele imputernicitilor de frontieră, exercita toate drepturile și îndatoririle conferite acestora.

Pentru aducerea la îndeplinire a atribuțiilor ce le revin din acord, împuterniciții de frontieră, în raport de nevoi, pot folosi secretari, experți, translatori și orice alt personal auxiliar.

Împuterniciții de frontieră își desfășoară activitatea în ședințe de lucru sau intrevederi la frontiera.

Împuterniciții de frontieră, cel puțin o dată pe an și ori de câte ori este nevoie, vor analiza activitatea lor privind respectarea regulilor regimului frontierei de stat, în ședința de lucru, care se vor tine alternativ pe teritoriul celor două state.

Ședințele de lucru și intrevederile la frontiera vor fi inițiate prin corespondenta, comunicare telefonica sau invitație personală. Invitația va conține data și locul intalnirii, ordinea de zi și participanții. Invitația se adresează împuternicitului de frontieră al celeilalte părți contractante cu cel puțin 10 zile înainte de ținerea ședinței de lucru și cu cel puțin 24 de ore înainte de intrevederea la frontiera.

Dacă împuternicitul de frontieră invitat nu are posibilitatea să se prezinte la data propusă, în 48 de ore de la primirea invitatiei pentru ședința de lucru și în 4 ore pentru intrevederea la frontiera, informează pe împuternicitul de frontieră al celeilalte părți contractante și face propuneri pentru intalnire.

ședințele de lucru și intrevederile la frontiera au loc, de regula, pe teritoriul statului al cărui împuternicit de frontieră le-a initiat.

La ședințele de lucru trebuie să participe împuterniciții de frontieră ai ambelor părți contractante, dacă unul dintre aceștia lipsește din motive întemeiate, la ședința de lucru participa locțiitorul împuternicitului de frontieră, fapt despre care va anunta din timp pe împuternicitul de frontieră al celeilalte părți contractante.

Hotărîrile imputernicitilor de frontieră se consemnează în procese-verbale, care vor fi întocmite în limba română și în limba maghiara.

Cu excepția prevăzută la art. 11 pct. 1 lit. b) din prezentul acord, procesele-verbale vor fi aprobate de către comandamentele trupelor de graniceri și vor intra în vigoare la data cînd împuterniciții de frontieră se vor informa reciproc despre aprobarea lor.

Dacă, în anumite probleme, nu se ajunge la înțelegere, în procesele-verbale se vor consemna punctele de vedere diferite, care vor fi înaintate comandamentelor trupelor de graniceri pentru a decide.

Încălcările de mica importanța privind regulile regimului frontierei de stat vor putea fi rezolvate prin schimb de corespondenta sau comunicări telefonice, fără a se întocmi proces-verbal.

Dacă în urma unei încălcări a regulilor regimului frontierei de stat s-a produs o dăuna și partea vătămată solicita despăgubiri, împuterniciții de frontieră constata, de comun acord, eventualele despăgubiri și cuantumul acestora, respectându-se legislația interna a statului pe al cărui teritoriu s-a produs dăuna.

Existenta prejudiciului și cuantumul acestuia se consemnează într-un act de constatare care trebuie să cuprindă:

a) numele, cetățenia și domiciliul persoanei fizice sau denumirea și sediul persoanei juridice care a suferit dăuna;

b) descrierea faptei care a cauzat dăuna;

c) numele, cetățenia și domiciliul persoanei fizice sau denumirea și sediul persoanei juridice care a cauzat dăuna;

d) descrierea concretă a pagubelor suferite;

e) constatarea privind dreptul la despăgubire și cuantumul acesteia.

Modalitatea de plată între părțile contractante a despăgubirilor asupra cărora s-a căzut de acord se va stabili pe cale diplomatică.

Împuterniciții de frontieră vor inainta comandamentelor trupelor de graniceri următoarele cazuri:

a) pretențiile la despăgubiri cauzate prin încălcarea regulilor regimului frontierei de stat, al căror cuantum depășește suma de 10.000 lei și, respectiv, 15.000 forinti;

b) cazurile care, după aprecierea imputernicitilor de frontieră, prezintă o importanța deosebită sau asupra cărora nu au căzut de acord.

Comandamentele trupelor de graniceri, de comun acord, pot sa restituie imputernicitilor de frontieră pentru reexaminare cazurile prevăzute la pct. 1 sau sa numească delegați, care să efectueze o noua cercetare în comun.

Dacă, asupra cazurilor prevăzute la pct. 1, comandamentele trupelor de graniceri nu cad de acord, le vor remite părților contractante spre rezolvare pe cale diplomatică, informandu-se reciproc despre aceasta.

Delegatiile comandamentelor trupelor de graniceri vor analiza o dată la 2 ani și ori de câte ori va fi nevoie, în ședințe de lucru, măsurile luate pentru îndeplinirea prevederilor prezentului acord și activitatea imputernicitilor de frontieră. data, locul și ordinea de zi a ședințelor se vor stabili, de comun acord, prin corespondenta.

La ședințele menționate la pct. 1 delegatiile vor adopta hotărîri și recomandări pentru îmbunătățirea continua a activității imputernicitilor de frontieră privind aplicarea prevederilor prezentului acord.

Hotărîrile și recomandările adoptate vor fi consemnate în procesele-verbale, care se vor încheia în doua exemplare, fiecare în limba română și în limba maghiara, și vor intra în vigoare din momentul semnării lor.

Persoanele prevăzute la art. 22 din prezentul acord, pe durata șederii pe teritoriul celuilalt stat în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu:

a) se bucura de inviolabilitatea personală și a documentelor de serviciu;

b) au drept la portul uniformei și armei personale de serviciu;

c) au dreptul sa ia pe teritoriul celuilalt stat, cu scutire de taxe vamale și alte taxe, mijloacele de transport, obiecte și materiale necesare îndeplinirii sarcinilor de serviciu, cu condiția ca aceasta să fie aduse înapoi, precum și bunurile de uz personal.

Comandamentele trupelor de graniceri și împuterniciții de frontieră vor acorda sprijinul necesar persoanelor prevăzute la art. 22 din prezentul acord, pentru asigurarea cazarii, mijloacelor de transport și legăturii cu autoritățile proprii.

Persoanele care au trecut fraudulos frontiera și au fost reținute pe teritoriul statului vecin în apropierea frontierei vor fi predate în cel mai scurt timp posibil, dar nu mai târziu de 48 de ore. Împreună cu aceste persoane vor fi restituite documentele, sumele de bani și obiectele găsite asupra lor, cu excepția celor provenite de pe teritoriul statului unde a avut loc reținerea.

La predarea și primirea persoanelor se va întocmi proces-verbal.

Persoanele ratacite pe teritoriul statului vecin vor fi înapoiate în cel mai scurt timp posibil.

Împuterniciții de frontieră, în mod reciproc, vor lua măsurile necesare în apropierea frontierei pentru căutarea animalelor domestice și a pasarilor de casa ratacite.

Înapoierea animalelor domestice și a pasarilor de casa se va efectua în cel mai scurt timp posibil, prin locurile pe unde au trecut sau prin imediata lor apropiere, cu scutire de taxe vamale și alte taxe.

În același mod se va proceda și cu mijloacele plutitoare sau alte bunuri, care, din cauze neimputabile sau în mod intamplator, au ajuns pe teritoriul celuilalt stat.

Nu pot fi solicitate despăgubiri în cazul cînd, cu toate măsurile luate, animalele domestice, păsările de casa, mijloacele plutitoare sau alte bunuri nu au fost găsite.

Cheltuielile efectuate pentru întreținerea și tratamentul veterinar al animalelor domestice și pasarilor de casa, precum și pentru paza acestora și a obiectelor găsite, vor fi consemnate în actul de predare-primire, respectându-se prevederile art. 15, lit. c) din prezentul acord.

Dacă ratacirea de animale domestice sau păsări de casa este observata de către organele de paza a frontierei, în apropierea liniei de frontieră, sau de alte persoane aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu, se va proceda, pe cat posibil, la înapoierea lor pe teritoriul celuilalt stat.

Mijloacele plutitoare ale părților contractante, care executa în apele de frontieră misiuni de paza, menținere a ordinii, control vamal și gospodărire a apelor, pot naviga ziua și noaptea pe senalul navigabil principal indiferent de traseul liniei de frontieră.

Celelalte mijloace plutitoare ale părților contractante pot naviga în apele de frontieră, numai pînă la linia de frontieră, de la răsăritul pînă la apusul soarelui.

Mijloacele plutioare prevăzute la pct. 1 vor putea acosta la malul raului celeilalte părți contractante, pentru activități de serviciu, în caz de pericol, furtuna, avarie și în alte situații asemănătoare. Despre aceasta va fi informat imediat cel mai apropiat organ de graniceri sau de ordine.

Pescuitul industrial și sportiv în apele de frontieră poate fi practicat numai ziua și pînă la linia de frontieră, fiind interzisă folosirea substanțelor explozive, otravitoare și soporifice.

În apele de frontieră activitățile privind protecția și dezvoltarea pisciculturii vor putea fi reglementate prin înțelegeri încheiate între organele competente ale părților contractante.

Organele competente ale părților contractante vor lua măsuri ca pe timpul vînătorii în apropierea liniei de frontieră sa nu se încalce teritoriul celuilalt stat și sa nu se pericliteze integritatea corporală a persoanelor care se găsesc în apropierea frontierei.

Organele competente ale părților contractante vor putea conveni măsurile necesare de protecție a animalelor și pasarilor, precum și de interzicere a vânatului în anumite perioade de timp și sectoare de frontieră.

Părțile contractante vor lua măsuri ca activitățile ce se desfășoară în apropierea frontierei de stat (minerit, exploatări petroliere, lucrări forestiere și agricole, cercetări și măsurători și altele) sa nu provoace pagube pe teritoriul celuilalt stat și sa nu pericliteze integritatea corporală a persoanelor care se găsesc în apropierea frontierei.

Lucrările de minerit la suprafața, pe o distanta de 20 de metri de ambele părți ale liniei de frontieră, se vor putea executa numai pe baza acordurilor încheiate între părțile contractante.

Părțile contractante vor lua măsuri pentru prevenirea incendiilor și extinderii acestora pe teritoriul celuilalt stat.

Cînd pericolul extinderii incendiului pe teritoriul celuilalt stat este iminent, vor fi anunțate imediat, după caz, organele de graniceri, de ordine sau de pompieri, pentru a lua măsurile corespunzătoare și a acorda ajutor în vederea stingerii acestuia.

În cazul calamităților naturale declansate în apropierea frontierei de stat, grupele de salvare ale celuilalt stat vor putea trece frontiera pentru acordarea sprijinului necesar, fără documente de trecere și numai la solicitarea organelor competente ale statului lovit de calamitate.

În cazul izbucnirii unui incendiu în apropierea frontierei de stat sau al extinderii acestuia peste frontiera de stat, echipele de pompieri ale celuilalt stat vor putea trece frontiera fără documente de trecere, dacă li se solicita ajutor sa participe la stingerea lui.

Trecerea frontierei de stat fără documente se poate efectua și în cazurile cînd se solicita sprijinul organelor competente ale celuilalt stat sa acorde ajutor medical sau veterinar ce comporta urgenta.

Persoanele prevăzute în prezentul articol vor putea trece frontiera de stat prin orice loc și vor putea rămîne pe teritoriul celuilalt stat timp cat este necesar. În scopul acordării de ajutor, persoanele respective vor putea aduce cu ele, fără formalități, materiale, instalații și obiecte de echipament necesare, cu condiția ca acestea să fie aduse înapoi.

Înapoierea se va efectua, după caz, prin același loc de trecere sau prin cel mai apropiat punct de control pentru trecerea frontierei.

Prezentul acord va fi supus ratificării, respectiv aprobării, potrivit legislației fiecărei părți contractante și va intra în vigoare în ziua în care părțile contractante se vor informa reciproc, pe cale diplomatică, ca au îndeplinit procedurile legale în acest scop.

Acordul se încheie pe durata nedeterminată și părțile contractante au posibilitatea sa-l denunțe oricînd, pe cale diplomatică. Acordul își încetează valabilitatea după 6 luni de la data primirii notificării privind denunțarea.

O dată cu intrarea în vigoare a prezentului acord își încetează valabilitatea Tratatul dintre Guvernul Republicii Populare Române și Guvernul Republicii Populare Ungare privind regimul frontierei de stat româno-ungare și colaborarea în problemele de frontieră, semnat la Budapesta la 13 iunie 1963.

Semnat la Budapesta la 28 octombrie 1983, în doua exemplare originale, fiecare în limba română și în limba maghiara, ambele texte avînd aceeași valoare.

În numele Guvernului

Republicii Socialiste România,

general-maior

Constantin Calinoiu

În numele Guvernului

Republicii Populare Ungare,

general-maior

Toth Imre