Decizia nr. 135/2025

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Ionița Cochințu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 56 din Legea nr. 101/2016

privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, excepție ridicată de Societatea S&S Groupe Prodimpex - S.R.L. din comuna Balotești, satul Săftica, județul Ilfov (Lider al Asocierii S&S Groupe Prodimpex - S.R.L. - Nicarom Trans Express - S.R.L. - Axi Tours Izi - S.R.L.), în Dosarul nr. 9.453/3/2020 al Tribunalului București - Secția a IIa contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 905D/2020.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca devenită inadmisibilă, având în vedere că soluția legislativă criticată a fost reglementată prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2020

pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice, care a fost declarată neconstituțională, în integralitate, prin

Decizia nr. 221 din 2 iunie 2020 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 22 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 9.453/3/2020, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 56 din Legea nr. 101/2016

privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, excepție ridicată de Societatea S&S Groupe Prodimpex - S.R.L. din comuna Balotești, satul Săftica, județul Ilfov (Lider al Asocierii S&S Groupe Prodimpex - S.R.L. - Nicarom Trans Express - S.R.L. - Axi Tours Izi - S.R.L.), într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 101/2016.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile criticate, astfel cum au fost modificate prin

art. IV pct. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2020

pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice, sunt neconstituționale, deoarece aplicarea unei taxe judiciare de timbru de 2% din valoarea contractului de achiziție publică a fiecărui lot contestat reprezintă o sarcină excesiv de împovărătoare asupra plătitorului taxei, având în vedere că, de cele mai multe ori, aceste contracte și/sau loturi au valori foarte mari (zeci sau sute de milioane de lei). Prin urmare, întrucât soluția legislativă în discuție impune un cuantum excesiv al taxelor judiciare de timbru, în raport cu valoarea contractului și indiferent de cuantumul pretențiilor, mai ales în contextul în care este vorba despre procedura de atribuire ce este organizată pe loturi, toate aceste aspecte echivalează cu suprimarea accesului liber la justiție, încălcarea dreptului de proprietate, fără a ține cont de condițiile în care poate opera restrângerea exercițiului unor drepturi, cu precădere în ceea ce privește principiul proporționalității (scop legitim, raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat). În contextul criticilor de neconstituționalitate este menționată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materia principiilor invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate.

6.

Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, context în care arată că, astfel cum a reținut și Curtea Constituțională în jurisprudența sa, accesul liber la justiție nu înseamnă gratuitate și nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor judiciare de timbru, regula fiind aceea a timbrării acțiunilor în justiție. De asemenea, potrivit Codului de procedură civilă, partea care nu poate face față cheltuielilor pe care le presupun declanșarea și susținerea unui proces civil poate beneficia de asistență judiciară, iar contribuția justițiabilului poate fi recuperată de la partea care pierde procesul.

7.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile

art. 56 din Legea nr. 101/2016

privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016. În dinamica legislativă, dispozițiile criticate au fost modificate, succesiv, prin mai multe acte normative, conținând soluții legislative parțial diferite, iar, în cauză, astfel cum reiese din motivarea excepției de neconstituționalitate, acestea sunt criticate în redactarea modificată prin

art. IV pct. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2020

pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 12 februarie 2020, și care au următorul cuprins:

(1)

Cererile introduse la instanțele judecătorești potrivit prevederilor prezentului capitol se taxează cu 2% din valoarea estimată a contractului, dar nu mai mult de 100.000.000 lei.

(2)

Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazul în care procedura de atribuire este organizată pe loturi, taxele de timbru se raportează la valoarea estimată a fiecărui lot contestat. În cazul unei proceduri de atribuire a acordului-cadru, cuantumul taxei judiciare se raportează la dublul valorii estimate a celui mai mare contract subsecvent ce se intenționează a se atribui în baza acordului-cadru respectiv.

(3)

Recursul/apelul se taxează cu 50% din taxa prevăzută la alin. (1) și/sau alin. (2), după caz.

(4)

Sunt scutite de taxa judiciară de timbru prevăzută la alin. (1) și/sau alin. (2) recursurile formulate de autoritățile contractante.

(5)

Persoana care a formulat cerere potrivit prevederilor prezentului articol poate beneficia, la cerere, de facilități sub formă de reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare.“

11.

Ulterior datei încheierii de sesizare,

art. 56 din Legea nr. 101/2016

a fost modificat prin art. IV pct. 36 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2020 privind modificarea și completarea unor acte normative cu impact în domeniul achizițiilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 13 iulie 2020, și nu a mai fost păstrată structura articolului și nici soluția legislativă criticată în mod concret, iar prin

art. XII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2020 ,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2020

a fost abrogată în integralitate. Însă, având în vedere

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să exercite controlul de constituționalitate asupra dispozițiilor

art. 56 din Legea nr. 101/2016 , astfel cum au fost modificate prin

art. IV pct. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2020 , în forma mai sus redată.

12.

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale

art. 21

- Accesul liber la justiție, ale

art. 44 alin. (1)

cu privire la dreptul de proprietate privată și ale

art. 53

- Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, sunt menționate prevederile

art. 6 cu privire la dreptul la un proces echitabil din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale

art. 1 referitor la dreptul privind respectarea bunurilor din Primul Protocol

adițional la Convenție.

13.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea acesteia critică dispozițiile

art. 56 din Legea nr. 101/2016 , astfel cum au fost modificate prin

art. IV pct. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2020 , dispoziții care au incidență în cauza aflată pe rolul instanței judecătorești.

14.

Curtea observă că, anterior sesizării (Încheierea din 22 iunie 2020), prin

Decizia nr. 221 din 2 iunie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 7 iulie 2020, instanța de contencios constituțional a admis excepția de neconstituționalitate ridicată direct de Avocatul Poporului și a constatat că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2020

este neconstituțională, în ansamblul său.

15.

Față de această împrejurare, se constată că soluția legislativă criticată se regăsește la

art. 56 din Legea nr. 101/2016 , dar astfel cum este cuprinsă în

art. IV pct. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2020 , act normativ declarat neconstituțional, în ansamblul său, și publicarea deciziei Curții Constituționale prin care s-a constatat neconstituționalitatea a avut loc ulterior datei încheierii de sesizare, respectiv la data de 7 iulie 2020, iar, potrivit

art. 147 alin. (4) din Constituție , „Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor“.

16.

În acest context, este de precizat că, potrivit prevederilor

art. 62 din Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, „Dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta.“. Or, dacă actul modificator este declarat neconstituțional, în ansamblul său, dispozițiilor modificate sau completate, chiar dacă sunt integrate în actul de bază, care nu a format obiectul controlului de constituționalitate în mod concret în cauza în care a avut loc admiterea excepției de neconstituționalitate, le sunt aplicabile aceleași efecte constituționale prevăzute de

art. 147 alin. (1)

și

(4)

ca urmare a unei decizii de admitere a Curții Constituționale.

17.

Ca atare, Curtea învederează că, față de cele de mai sus prezentate, devin aplicabile dispozițiile

art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“. Prin urmare, reținând că acest caz de inadmisibilitate a excepției de neconstituționalitate a intervenit între momentul sesizării Curții Constituționale și momentul pronunțării instanței de contencios constituțional asupra excepției de neconstituționalitate în speța de față, aceasta urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă.

18.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 56 din Legea nr. 101/2016

privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, astfel cum au fost modificate prin

art. IV pct. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2020

pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice, excepție ridicată de Societatea S&S Groupe Prodimpex - S.R.L. din comuna Balotești, satul Săftica, județul Ilfov (Lider al Asocierii S&S Groupe Prodimpex - S.R.L. - Nicarom Trans Express S.R.L. - Axi Tours Izi - S.R.L.), în Dosarul nr. 9.453/3/2020 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 27 martie 2025.