Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 707/2024

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22 alin. (4) și (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local

prezumat în vigoare

Data actului
19 decembrie 2024
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 1041 din 11 noiembrie 2025
Citează
7 acte
Structură
1 articol · 16.842 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 255/2010 14 decembrie 2010 (prevederi anume) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective…

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Varga Attila

- judecător

Irina Loredana Gulie

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 22 alin. (4)

și

(6) din Legea nr. 255/2010

privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, excepție ridicată de Horodnic Emilia Alexandra și Răchită Emil în Dosarul nr. 1.925/107/2019 al Tribunalului Alba - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 209D/2020.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 251D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 22 alin. (4)

și

(6) din Legea nr. 255/2010 , excepție ridicată de Ghenescu Ioan în Dosarul nr. 1.656/107/2019 al Tribunalului Alba - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 251D/2020.

4.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

5.

Având în vedere excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele anterior menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 251D/2020 la Dosarul nr. 209D/2020. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul dispozițiilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

pentru organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 251D/2020 la Dosarul nr. 209D/2020, care a fost primul înregistrat.

6.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, invocând cele statuate în acest sens în jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv, cu titlu exemplificativ,

Decizia nr. 132 din 19 martie 2024 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

7.

Prin încheierile din 16 ianuarie 2020 și 4 februarie 2020, pronunțate în dosarele nr. 1.925/107/2019 și, respectiv, nr. 1.656/107/2019, Tribunalul Alba - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 22 alin. (4)

și

(6) din Legea nr. 255/2010

privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local. Excepția a fost invocată de Horodnic Emilia Alexandra și Răchită Emil și, respectiv, de Ghenescu Ioan în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri de stabilire pe cale judecătorească a cuantumului despăgubirilor cuvenite pentru exproprierea unor imobile.

8.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că

art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010

încalcă dispozițiile

art. 44 alin. (3) din Constituție

referitoare la dreapta despăgubire ce trebuie acordată în caz de expropriere, întrucât obligă experții care realizează expertiza imobilului în scopul stabilirii valorii acestuia, precum și instanța de judecată să țină seama de expertizele întocmite de camerele notarilor publici, astfel că despăgubirea nu acoperă în totalitate prejudiciul suferit de cel expropriat. O dreaptă despăgubire se poate stabili doar printr-o evaluare realizată printr-o examinare individuală a imobilului expropriat, nu prin una generică, minimală și orientativă, care nu poate reflecta valori de piață individuale.

9.

Se mai susține că

art. 22 alin. (4)

și

(6) din Legea nr. 255/2010

este neconstituțional și prin raportare la dispozițiile

art. 16 alin. (1)

și ale

art. 44 alin. (2) din Constituție . În argumentarea acestei afirmații se arată că, prin prevederile legale criticate, s-a creat un al doilea mecanism de calcul al despăgubirii pentru situația în care expropriatul este nemulțumit de cuantumul acesteia, în plus față de cel stabilit prin

Legea nr. 33/1994

privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, cele două modalități/mecanisme coexistând. Astfel, exproprierea pentru cauză de utilitate publică este reglementată în prezent prin două legi în vigoare, respectiv

Legea nr. 33/1994

și

Legea nr. 255/2010 . Din conținutul acestor două legi rezultă că acestea sunt aplicabile în funcție de tipul de utilitate publică specific exproprierii ce are loc. Dacă imobilul este expropriat pentru o utilitate publică dintre cele prevăzute de

art. 6 din Legea nr. 33/1994 , calculul se face conform

art. 21

-

27

din această lege, și anume despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite, iar la calcularea cuantumului despăgubirilor experții și instanța de judecată țin seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în calcul și dovezile prezentate de către aceștia. În cazul în care imobilul este expropriat pentru o utilitate publică dintre cele prevăzute de

art. 2 din Legea nr. 255/2010 , despăgubirea se va acorda conform

art. 22 alin. (4)

și

(6)

din această lege, respectiv instanța va verifica dacă sunt întrunite toate condițiile cerute de lege cu privire la stabilirea cuantumului despăgubirii, iar experții și instanța vor ține seama de expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate. Practic, în această din urmă modalitate, experții și instanța vor prelua prețul oferit de expropriator, întrucât, potrivit

art. 5 din Legea nr. 255/2010 , despăgubirea se stabilește prin hotărâre a Guvernului, fiind estimată de către expropriator pe baza unui raport de evaluare realizat prin raportare la expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici. Autorii excepției afirmă, așadar, că persoanele îndreptățite la despăgubiri primesc un tratament juridic diferențiat și discriminatoriu în ceea ce privește calculul acestor despăgubiri, astfel că dreptul de proprietate nu este ocrotit și protejat în mod egal, deși titularii se află în situații identice, similare sau asemănătoare, respectiv în cazul unei exproprieri pentru utilitate publică.

10.

Se mai susține, totodată, că persoana îndreptățită este îngrădită în dreptul său de a se adresa justiției, nebeneficiind de un proces echitabil în măsură să îi ofere o despăgubire dreaptă. Aceasta, deoarece

art. 22 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 255/2010

limitează instanța la a verifica doar dacă sunt întrunite toate condițiile cerute de lege cu privire la stabilirea cuantumului despăgubirii, neputând hotărî cu privire la cuantumul acestora, așa cum prevede expres

art. 44 alin. (6) din Constituție , și anume că despăgubirile se stabilesc în justiție, în lipsa unui acord comun cu proprietarul.

11.

Tribunalul Alba - Secția I civilă apreciază că prevederile

art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010

sunt neconstituționale, raportat la prevederile

art. 16 alin. (1)

și ale

art. 44 alin. (3) din Constituție , întrucât justa despăgubire la care face referire norma constituțională are în vedere despăgubirea persoanei expropriate cu o sumă de bani care să reprezinte valoarea reală a imobilului, și nu o valoare pur formală. În plus, discriminarea nu presupune doar aplicarea unui tratament diferit unor persoane aflate în situații asemănătoare, ci și aplicarea unui tratament similar unor persoane aflate în situații cu totul diferite. Stabilirea valorii imobilelor expropriate prin raportare la grilele notarilor publici nu face decât să egalizeze nejustificat și în mod arbitrar valoarea tuturor imobilelor situate în anumite zone, ca și cum toate aceste imobile ar avea aceeași valoare (indiferent de dotări, materiale folosite etc.). Or, în speță, stabilirea valorii imobilelor expropriate prin raportare la grilele notarilor publici încalcă, în opinia instanței, dreptul de proprietate al persoanei expropriate, având în vedere că nu există o „justă despăgubire“ în sensul textului constituțional. În ceea ce privește

art. 22 alin. (4) din Legea nr. 255/2010 , instanța apreciază că nu încalcă niciuna dintre prevederile constituționale invocate în motivarea excepției de neconstituționalitate, având în vedere că asigură accesul la o instanță de judecată care verifică respectarea legii, putând dispune inclusiv sesizarea Curții Constituționale.

12.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.

13.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992, republicată , reține următoarele:

14.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992, republicată , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

15.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 22 alin. (4)

și

(6) din Legea nr. 255/2010

privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 20 decembrie 2010, modificată prin

Legea nr. 233/2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 14 august 2018, care au următorul conținut:

Articolul 22

alin. (4)

și

(6):

(4)

Instanța va verifica dacă sunt întrunite toate condițiile cerute de lege cu privire la stabilirea cuantumului despăgubirii. Hotărârea este supusă căilor de atac prevăzute de lege. (...)

(6)

Experții, la realizarea raportului de expertiză, precum și instanța vor ține seama de expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate.

16.

În opinia autorilor excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în

art. 16 alin. (1)

privind egalitatea în fața legii, în

art. 21 alin. (1)

-

(3)

privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și în

art. 44 alin. (2) ,

(3)

și

(6)

privind garantarea și ocrotirea egală a dreptului de proprietate privată, condițiile exproprierii și stabilirea despăgubirilor corespunzătoare exproprierii.

17.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale și cu o motivare identică celei formulate în prezenta cauză. Prin

Decizia nr. 536 din 10 noiembrie 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 22 februarie 2023, paragrafele 20-23, Curtea a reținut că problema raportului dintre

Legea nr. 255/2010

și

Legea nr. 33/1994

a fost analizată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin

Decizia nr. 78 din 15 noiembrie 2021

privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor

art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010

și ale

art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1185 din 15 decembrie 2021. Prin hotărârea prealabilă pronunțată, instanța supremă a dezlegat, cu valoare de principiu, problematica sferei criteriilor legale sau a reperelor de determinare a cuantumului despăgubirilor acordate în etapa judiciară a procedurii exproprierii din reglementarea legii speciale, statuând că, în etapa judiciară a procedurii de expropriere, la determinarea cuantumului despăgubirilor, dispozițiile

art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010

se interpretează extensiv, în sensul că se ține seama atât de expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate, cât și de criteriile legale prevăzute de dispozițiile

art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 . Așadar, în conformitate cu dezlegarea de drept dată de Înalta Curte de Casație și Justiție, determinarea cuantumului despăgubirilor, în etapa judiciară a exproprierii, se realizează în mod inechivoc potrivit criteriilor evidențiate de instanța supremă, care conduc la stabilirea unei valori juste și echitabile a despăgubirii, corespunzătoare valorii reale a imobilului, aptă să acopere integral prejudiciul suferit de expropriat. Prin urmare, în acest context, nu se poate reține critica de neconstituționalitate prin raportare la dispozițiile

art. 44 din Legea fundamentală .

18.

Totodată, Curtea Constituțională a apreciat, în jurisprudența mai sus citată, că nu se poate reține nici pretinsa încălcare a prevederilor

art. 16 din Constituție , întrucât nu se instituie un regim juridic discriminatoriu prin aplicarea

art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010

prin comparație cu cel reglementat de

Legea nr. 33/1994 , de vreme ce

Legea nr. 255/2010

este o lege specială în raport cu

Legea nr. 33/1994 .

19.

În fine, Curtea Constituțională a apreciat că este neîntemeiată și critica formulată cu privire la dispozițiile

art. 22 alin. (4) din Legea nr. 255/2010 , potrivit cărora instanța va verifica dacă sunt întrunite toate condițiile cerute de lege cu privire la stabilirea cuantumului despăgubirii. Textul criticat cuprinde o normă procedurală care nu împiedică dreptul de acces liber la justiție și nici nu afectează caracterul echitabil al procesului, instanțele urmând ca, în lumina deciziei citate a Înaltei Curți de Casație și Justiție, să procedeze la calcularea despăgubirii în acest sistem mai sus descris, fără a fi limitate la preluarea aceleiași valori stabilite în etapa administrativă. Ca atare, nu se poate pune nici problema nesocotirii prevederilor

art. 21 alin. (1)-(3) din Constituție .

20.

Cele statuate în jurisprudența menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine o reconsiderare a jurisprudenței Curții Constituționale.

21.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Horodnic Emilia Alexandra și Răchită Emil și, respectiv, de Ghenescu Ioan în dosarele nr. 1.925/107/2019 și nr. 1.656/107/2019 ale Tribunalului Alba - Secția I civilă și constată că dispozițiile

art. 22 alin. (4)

și

(6) din Legea nr. 255/2010

privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Alba - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 19 decembrie 2024.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru MARIAN ENACHE,
în temeiul
art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă
coroborat cu
art. 14 din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.