Decizia nr. 714/2024
referitoare la excepția de neconstituționalitate a sintagmei "conflictele de muncă și de asigurări sociale", cuprinsă în art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă , precum și a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 134/2010 1 iulie 2010 (prevederi anume) privind Codul de procedură civilă
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Varga Attila
- judecător
Irina Loredana Gulie
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Popa Mihai în Dosarul nr. 1.483/97/2018/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 520D/2020.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, raportat la faptul că la data la care a fost înregistrat dosarul în cadrul căruia a fost invocată excepția de neconstituționalitate referitoare la posibilitatea formulării recursului, în speță, erau aplicabile prevederile
art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013
privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a
Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă , care au un conținut identic cu cele ale
art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă ; prin urmare, aceste din urmă dispoziții legale nu au legătură cu soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței de fond.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 18 martie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.483/97/2018/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă . Excepția a fost invocată de Popa Mihai într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva unei decizii civile pronunțate de instanța de apel în soluționarea unei contestații împotriva unei decizii emise de casa județeană de pensii.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile sintagmei „nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în (...) conflictele de muncă și asigurări sociale“, cuprinsă în
art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă , prin lipsa de claritate a textului, înlătură de la calea extraordinară de atac a recursului procesele prin care se încalcă prevederi legale privitoare la recalcularea pensiilor care au fost stabilite prin lege, aflate în plată. În acest mod, dispozițiile
art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă
îngrădesc accesul liber la justiție.
6.
Se mai arată că este lipsită de claritate și precizie dispoziția referitoare la cuantumul stagiului complet de cotizare ce urmează să fie folosit pentru determinarea punctajului mediu anual după creșterea cu 50% a punctajelor anuale, cuprinsă în
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 163/2010 , fapt ce a condus, în practica instanțelor judecătorești, la sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, însă decizia instanței supreme a fost aplicată în dezacord cu actele normative în vigoare. Se mai arată că interpretarea incorectă a legii încalcă și principiul egalității în drepturi a cetățenilor.
7.
Se mai susține că este încălcat dreptul de proprietate privată, „atât timp cât instanțele de judecată au permis recalcularea punctajului mediu anual prin folosirea unui împărțitor mai mare, adică a unui stagiu complet de cotizare de 30 de ani, în locul celui de 20 de ani, folosit la stabilirea inițială a punctajului mediu anual.“
8.
De asemenea, imposibilitatea exercitării unei căi de atac încălcă dispozițiile constituționale referitoare la folosirea căilor de atac, precum și cele convenționale referitoare la dreptul la un recurs efectiv, prin raportare la dispozițiile
art. 148 alin. (2) din Constituție .
9.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie.
10.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.
11.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie.
12.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , republicată, reține următoarele:
13.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
14.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl constituie dispozițiile
art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă , republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015. Analizând motivarea excepției, Curtea reține că obiect al acesteia îl reprezintă sintagma „conflictele de muncă și asigurări sociale“, cuprinsă în
art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă , și dispozițiile
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care au următorul cuprins:
–
Articolul 483
alin. (2) din Codul de procedură civilă : „Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la
art. 94 pct. 1 lit. a)-
j ), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 lei inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.“;
–
Articolul 169
^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 : „(3) În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații.“
15.
În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din
Constituție
cuprinse în
art. 1 alin. (5)
privind preeminența legii,
art. 15 alin. (1)
privind universalitatea drepturilor,
art. 16 alin. (1)
referitor la egalitatea în drepturi,
art. 21 alin. (1)
și
(3)
privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil,
art. 44 alin. (1) ,
(2) , ( 3 ) și
(8)
referitoare la dreptul de proprietate,
art. 129
- Folosirea căilor de atac și
art. 148 alin. (2)
privind prioritatea reglementărilor europene față de dispozițiile contrare din legile interne. De asemenea, sunt invocate și dispozițiile
art. 13 - Dreptul la un recurs efectiv din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
16.
Examinând excepția de neconstituționalitate a sintagmei „conflictele de muncă și de asigurări sociale“, cuprinsă în
art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă , Curtea reține că, sub aspect substanțial, aceste prevederi legale au un conținut identic cu cel cuprins în prevederile
art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 . Diferența constă în perioada de aplicare în timp, în sensul că, în temeiul
art. XVIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013 , aplicarea
art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă
a fost prorogată pentru procesele începute din data de 1 ianuarie 2019, în timp ce
art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013
se referă la aceeași regulă, dar aplicabilă proceselor pornite începând cu data intrării în vigoare a acestei legi și până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv. În speță, procesul în cadrul căruia a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate a început în data de 12 aprilie 2018, astfel încât, sub aspectul posibilității formulării recursului, sunt aplicabile prevederile
art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 , care au un conținut identic cu
art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă .
17.
Având în vedere dispozițiile
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora Curtea decide asupra excepțiilor privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, precum și faptul că dispozițiile
art. 483 alin. (2) teza întâi
cu referire la sintagma „conflictele de muncă și de asigurări sociale“ din
nu sunt aplicabile în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, aceasta urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
18.
În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , Curtea reține că, prin
Decizia nr. 240 din 8 aprilie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 6 august 2021, au fost examinate critici similare de neconstituționalitate aduse prevederilor
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , iar Curtea a constatat, în esență, că
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, clarifică modul de interpretare și aplicare a legii, respingând criticile formulate din perspectiva prevederilor
art. 1 alin. (5) din Constituție , referitoare la claritatea și previzibilitatea legii, precum și pe cele vizând încălcarea dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil, consacrate de
art. 21 alin. (1)
și ( 3) din Constituție .
19.
Cât privește critica de neconstituționalitate raportată la
art. 129
și
art. 148 alin. (2) din Constituție , precum și la
art. 13 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocată din perspectiva încălcării dreptului de a exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești, Curtea a constatat, în considerarea obiectului de reglementare a textului de lege criticat, care nu vizează aspecte procedurale referitoare la exercitarea căilor de atac, că dispozițiile constituționale și convenționale invocate nu sunt incidente în cauză.
20.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
21.
Pentru aceleași considerente, în prezenta cauză, nu poate fi reținută încălcarea dispozițiilor constituționale referitoare la egalitatea în drepturi sau dreptul de proprietate, invocate tot din perspectiva unei interpretări incorecte a legii, prin decizia instanței supreme amintite.
22.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1.
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „conflictele de muncă și de asigurări sociale“, cuprinsă în
art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Popa Mihai în Dosarul nr. 1.483/97/2018/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă.
2.
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 19 decembrie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE pentru MARIAN ENACHE, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează Elena-Simina Tănăsescu Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.