Decizia nr. 318/2025
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei și ale anexei nr. 6 la această ordonanță de urgență , astfel cum a fost modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei și prin Legea nr. 357/2022 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OUG nr. 27/2022 18 martie 2022 (prevederi anume) privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze natur…
Are ca temei 1
- Legea nr. 227/2015 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Valentina Bărbățeanu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2022
privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei, excepție ridicată de Societatea Veroniki Wind - S.R.L. din Constanța în Dosarul nr. 373/36/2023 al Curții de Apel Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.257D/2023.
2.
La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției, doamna avocat Luciana Duțu, în calitate de apărător ales, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Se constată lipsa celorlalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 949D/2024, nr. 1.525D/2024, nr. 2.106D/2024, nr. 2.551D/2024 și nr. 672D/2025, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2022
și ale
anexei nr. 6 la aceasta , aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 206/2022 , atât în redactarea anterioară, cât și în redactarea modificată prin legea menționată, precum și a
pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022
privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei, excepție ridicată de Societatea Alizeu Eolian - S.A. din București în Dosarul nr. 655/2/2023 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, de Societatea TMK Hydroenergy Power - S.R.L. din Reșița în Dosarul nr. 589/59/2023 al Curții de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal, de Societatea Brăila Winds - S.R.L. din București în dosarele nr. 654/2/2023 și, respectiv, nr. 4.830/2/2022 ale Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și de Societatea PPC Trading - S.R.L. din București în Dosarul nr. 8.105/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
4.
La apelul nominal răspund, pentru autoarele excepției ce formează obiectul dosarelor nr. 949D/2024, nr. 2.106D/2024 și nr. 2.551D/2024, doamna avocat Daniela Gramaticescu și domnul avocat Alexandru Lacureanu, iar pentru autoarele excepției ce formează obiectul dosarelor nr. 1.525D/2024 și nr. 672D/2025 răspund domnii avocați Dan Ciobanu, Radu Chiran și Radu Petroi, în calitate de apărători aleși, cu împuterniciri avocațiale depuse la dosarele cauzei. Se constată lipsa celorlalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
5.
Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarele excepției ce formează obiectul dosarelor nr. 1.525D/2024 și nr. 672D/2025 au transmis concluzii scrise în sensul admiterii excepției de neconstituționalitate. De asemenea, precizează că Asociația Română pentru Energie Eoliană - Romanian Wind Energy Association (RWEA), cu sediul în București, a transmis memorii în calitate de amicus curiae, prin care susține admiterea excepției de neconstituționalitate.
6.
Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate din dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 949D/2024, nr. 1.525D/2024, nr. 2.106D/2024, nr. 2.551D/2024 și nr. 672D/2025 la Dosarul nr. 3.257D/2023. Reprezentanții autoarelor excepției, mai puțin cel al autoarei din Dosarul nr. 672D/2025, și reprezentatul Ministerului Public sunt de acord cu măsura propusă. Curtea, în temeiul dispozițiilor
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 949D/2024, nr. 1.525D/2024, nr. 2.106D/2024, nr. 2.551D/2024 și nr. 672D/2025 la Dosarul nr. 3.257D/2023, care a fost primul înregistrat.
7.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorilor autoarelor excepției care, în esență, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, reiterând și punctând
sintetic argumentele expuse pe larg în motivările scrise ale excepției de neconstituționalitate și în notele scrise aflate la dosarele cauzei.
8.
Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că, prin
Decizia nr. 640 din 7 noiembrie 2024 , Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
9.
Prin încheierile din 9 noiembrie 2023, 14 februarie 2024, 8 decembrie 2023, 17 octombrie 2023 și 16 aprilie 2024, pronunțate în dosarele nr. 373/36/2023, nr. 655/2/2023, nr. 589/59/2023, nr. 654/2/2023, nr. 4.830/2/2022 și nr. 8.105/2/2022, Curtea de Apel Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal și Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2022
privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei și ale
anexei nr. 6 la aceasta , aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 206/2022 , atât în forma anterioară, cât și în forma modificată prin legea menționată, precum și a
pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022
privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei. Excepția a fost ridicată de Societatea Veroniki Wind - S.R.L. din Constanța, de Societatea Alizeu Eolian - S.A. din București, de Societatea TMK Hydroenergy Power - S.R.L. din Reșița, de Societatea Brăila Winds - S.R.L. din București și de Societatea PPC Trading - S.R.L. din București în cauze având ca obiect, în principal, anularea unor ordine ale președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală referitoare la aprobarea modelului și conținutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor și taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reținere la sursă, restituirea către autoarele excepției a sumelor achitate de acestea în temeiul
art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2022 , precum și plata dobânzilor fiscale aferente sumelor achitate.
10.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarele excepției de neconstituționalitate prezintă contextul emiterii
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022
și expun succesiunea actelor normative relevante în materie, susținând, în esență, că prevederile de lege criticate nesocotesc dreptul de proprietate privată. Precizează, în acest sens, că sumele plătite conform
art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2022
se includ în categoria de „bunuri“, în sensul
art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Obligația instituită de prevederile legale criticate, stabilită într-un procent disproporționat și nejustificat, echivalează cu o veritabilă expropriere, cu o anihilare a dreptului de proprietate, având în vedere că prelevarea nu vizează eventualul profit realizat de societate, ci doar veniturile. Astfel, obligația de plată subzistă independent de situația financiară a societăților, respectiv indiferent de obținerea unui profit sau de înregistrarea unei pierderi. Or, producătorii de energie electrică din surse regenerabile înregistrează numeroase costuri suplimentare decurgând din specificul activității, costuri care sunt incerte și care nu pot fi prevăzute, întrucât energia electrică verde nu se produce în mod constant, ci depinde de factorii meteorologici, precum intensitatea vântului, a energiei solare sau debitul apelor.
11.
Se susține că dispozițiile
art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2022
aduc atingere și libertății economice a producătorilor de energie electrică, fiind împiedicată, practic, desfășurarea activității economice a acestui tip de societăți, astfel cum este garantat de
art. 45 din Constituție . Totodată, reglementarea criticată duce și la încălcarea prevederilor constituționale privind justa așezare a sarcinilor fiscale, de vreme ce societățile în discuție au obligația să achite și impozit pe profit.
12.
Autoarele excepției apreciază că se nesocotește și principiul neretroactivității legii și, implicit, cel al securității juridice, fiind afectate continuitatea și stabilitatea raporturilor juridice existente. Totodată, previzibilitatea sistemului juridic a fost afectată prin instituirea unei noi sarcini fiscale aplicabilă la câteva zile de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, contrar
art. 4 alin. (1) din Codul fiscal , ceea ce exclude orice predictibilitate și previzibilitate fiscală.
13.
Se mai susține, de asemenea, că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale prin raportare la dispozițiile
art. 11
și
148 din Constituție , încălcând o serie de dispoziții de drept unional, respectiv o serie de politici în materie de taxare a energiei regenerabile și de angajamente privind neutralitatea climatică. Sunt blocate și libertatea de stabilire și libertatea de circulație a capitalurilor în Uniunea Europeană, potențialii producători de energie electrică fiind descurajați să pătrundă pe piața energiei electrice din România sau să-și mențină activitatea pe această piață. Totodată, deși nu introduce în mod direct un plafon de preț, reglementarea cuprinsă în
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2022
are un impact semnificativ asupra comportamentului pe piață și afectează formarea liberă a prețurilor.
14.
Se critică, totodată, și faptul că obligația implementării politicilor publice și a măsurilor sociale este transferată în sarcina operatorilor economici privați, deși potrivit Legii fundamentale ar trebui să aparțină statului.
15.
Curtea de Apel Constanța - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
16.
Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal observă, cu privire la principiul egalității fiscale, că prin actul normativ criticat se instituie un nou regim de impunere fiscală, aplicabil numai în privința anumitor venituri, ceea ce creează o discriminare a producătorilor de energie electrică, contrară
art. 16 alin. (1) din Constituție . Dispozițiile criticate aduc atingere și dreptului de proprietate privată, întrucât drepturile născute în urma investițiilor realizate au natura juridică a unor bunuri protejate de
Constituție
și de
art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, iar cuantumul prelevării instituite constituie o ingerință a statului excesivă și disproporționată, de vreme ce nu se pune în discuție necesitatea protecției populației și categoriilor defavorizate față de creșterea prețurilor la energie, ci aceea a suportării din patrimoniul unor entități private, iar nu din patrimoniul statului, a costurilor aferente unei astfel de protecții. Consideră că prevederile criticate sunt neconstituționale și prin raportare la dispozițiile
art. 45
și
art. 135 din Constituție , deoarece aduc atingere libertății economice, îngrădind în mod nejustificat libertatea comerțului și autonomia întreprinderilor. Arată, în acest sens, că dispozițiile legale criticate impun un preț excesiv pe o piață care ar trebui să fie liberă, fără o justificare proporțională cu scopul urmărit. Apreciază că sunt încălcate și dispozițiile
art. 56 alin. (2) din Constituție
privind justa așezare a sarcinilor fiscale.
17.
Curtea de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate.
18.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
19.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile orale ale reprezentanților autorilor excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
20.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
21.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă, așa cum rezultă din încheierile de sesizare, următoarele prevederi legale:
–
Articolul 15
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2022
privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 22 martie 2022, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 206/2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692 din 11 iulie 2022.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2022
a fost modificată și completată prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 864 din 1 septembrie 2022, și prin
Legea nr. 357/2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1198 din 13 decembrie 2022.
Articolul 15
alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2022
în forma inițială prevedea că „În perioada de aplicare a dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență, venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică calculat conform metodologiei prezentate în anexa nr. 6 se impozitează cu 80%“. Art . 15 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2022 , astfel cum a fost modificată prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2022 , prevedea că, „Începând cu data de 1 septembrie 2022, pe perioada de aplicare a dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență, producătorii de energie electrică, entitățile agregate de producere a energiei electrice, traderii, furnizorii care desfășoară activitatea de trading și agregatorii care tranzacționează cantități de energie electrică și/sau gaze naturale pe piața angro plătesc o contribuție la Fondul de Tranziție Energetică, stabilită în conformitate cu prevederile metodologiilor prevăzute în anexa nr. 6 și anexa nr. 6.1“. În forma actuală, au fost adăugați, printre cei obligați la plata acestei contribuții, și partenerii din contractele financiare de asigurare a riscurilor (contracte de hedging) ai producătorilor de energie electrică.
Articolul 15
alin. (2)
în forma inițială prevedea că nu le sunt aplicabile prevederile alin. (1), nefiind, așadar, obligate la plata impozitului de 80% capacitățile de producție puse în funcțiune după data de 1 aprilie 2022. Ulterior, reperul temporal a fost modificat la data 1 septembrie 2022, fiind raportat la plata contribuției nou-reglementate, pentru ca în redactarea actuală să revină la data de 1 aprilie 2022, fiind, totodată, exceptate și companiile care furnizează servicii publice de termie care produc energie electrică prin cogenerare.
Articolul 15
alin. (3 )-( 12) în redactarea actuală
cuprinde reguli procedurale aplicabile în vederea plății contribuției criticate, după cum urmează:
(3)
Contractele bilaterale încheiate pe piața angro prin negociere directă se raportează [la] Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei de către părțile contractante în termen de 2 zile lucrătoare de la data încheierii.
(4)
Contribuția la Fondul de Tranziție Energetică se calculează, se declară și se plătește de către vânzător lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează.
(5)
Sumele reprezentând contravaloarea contribuției la Fondul de Tranziție Energetică se plătesc într-un cont distinct de disponibil în lei deschis la unitățile Trezoreriei Statului din cadrul organelor fiscale centrale competente, codificat cu codul de identificare fiscală al plătitorului
(6)
În primele 3 zile lucrătoare ale fiecărei luni, sumele încasate în contul prevăzut la alin. (5) se virează de unitățile Trezoreriei Statului într-un cont distinct de disponibil în lei deschis pe numele Ministerului Finanțelor deschis la Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București, denumit «Fondul pentru Tranziție Energetică».
(7)
La solicitarea Ministerului Energiei și Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, se autorizează Ministerul Finanțelor să majoreze veniturile bugetului de stat, la o poziție distinctă, precum și creditele de angajament și creditele bugetare prevăzute în bugetele acestora, în limita sumelor disponibile în soldul contului prevăzut la alin. (6), pentru plata compensărilor prevăzute de prezentul articol.
(8)
Sumele cu care au fost majorate veniturile bugetului de stat conform prevederilor alin. (6) se virează de Ministerul Finanțelor din contul prevăzut la alin. (5) în conturile de venituri bugetare prevăzute la alin. (6) codificate cu codul de identitate fiscală ale Ministerului Energiei și Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, după caz.
(9)
Se autorizează Ministerul Energiei și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale să detalieze influențele aprobate potrivit alin. (7) în buget și în anexele la acesta și să le comunice Ministerului Finanțelor, în termen de 5 zile lucrătoare de la majorarea bugetului.
(10)
Până la data de 22 decembrie a anului bugetar, sumele rămase neutilizate determinate ca diferență între veniturile încasate potrivit alin. (7) și plățile efectuate se virează de către Ministerul Energiei și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale din contul de venituri ale bugetului de stat în care au fost încasate în contul de disponibil prevăzut la alin. (6).
(11)
Sumele rămase disponibile la finele anului în contul prevăzut la alin. (6), inclusiv sumele virate potrivit alin. (10), se utilizează în anul următor în baza mecanismului prevăzut la alin. (7).
(12)
Sumele aflate în conturile prevăzute la alin. (5) și (6) nu sunt purtătoare de dobândă și nu sunt supuse executării silite.
Articolul 15
alin. (13) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2022
a fost abrogat prin
Legea nr. 357/2022 . Acesta prevedea următoarele: „(13) Pentru orice tip de tranzacții de vânzare de energie electrică la export sau livrare intracomunitară de pe teritoriul României persoanele prevăzute la alin. (1) contribuția la Fondul de Tranziție Energetică (C) se determină astfel: C = (Pmt – Pa) x Qt x 100%, unde: Qt - cantitatea de energie tranzacționată la export sau livrată intracomunitar; Pmt - prețul mediu de tranzacționare a energiei pe PZU din ziua anterioară tranzacției; Pa - prețul de achiziție.“
–
Anexa 6 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2022 , în forma în vigoare de la 1 septembrie 2022 (adică astfel cum a fost modificată prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2022 ) și în forma în vigoare începând cu data de 16 decembrie 2022 (adică astfel cum a fost modificată prin
Legea nr. 357/2022 ), care prezintă scopul pe care și-l propune metodologia de stabilire a prețului lunar de vânzare a energiei electrice și de stabilire a venitului suplimentar (secțiunea 1, adică art. 1 și 2 din anexa criticată), domeniul de aplicare (secțiunea a 2-a, adică art. 3 și 4), termenii utilizați (secțiunea a 3-a, art. 5) și explică modul de calcul al prețului lunar de vânzare a energiei electrice și al venitului lunar suplimentar (secțiunea a 4-a, art. 6-9).
–
Articolul I
pct. 13 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2022 . Acesta este textul care modifică prevederile
art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2022 . Ținând cont de prevederile
art. 62 din Legea nr. 24/2000
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora „Dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervențiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază“, în cauza de față referirea se va face chiar la
art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2022 , mai sus redat.
–
Anexa 2 la
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2022 . În redactarea anterioară intrării în vigoare a
Legii nr. 357/2022 , adică între 1 septembrie 2022 (data intrării în vigoare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2022 ) și 16 decembrie 2022 (data intrării în vigoare a
Legii nr. 357/2022 ) anexa respectivă era denumită „Modul de calcul al contribuției la Fondul de Tranziție Energetică datorate de producătorii de energie electrică“ și corespundea ca soluție legislativă
anexei nr. 6 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2022 , mai sus sintetizată. În temeiul aceluiași
art. 62 din Legea nr. 24/2000 , referirea se va face, în realitate, chiar la
anexa nr. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2022 . În forma ulterioară intrării în vigoare a
(adică ulterior datei de 16 decembrie 2022), noua denumire a anexei este „Modul de calcul al contribuției la Fondul de Tranziție Energetică datorate de producătorii de energie electrică pentru activitatea de producție/entitățile agregate“, conținutul său normativ fiind similar cu forma anterioară, dar adaptat în mod corespunzător prin adăugarea sintagmei „pentru activitatea de producție/entitățile agregate“.
–
Articolul I
pct. 21
din
modifică
art. 15 alin. (1)
și
(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2022 , astfel că, aplicând regula statuată de
art. 62 din Legea nr. 24/2000 , mai sus amintită, referirea va fi făcută direct la
art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2022 .
–
Celelalte dispoziții din
referitoare la anexa nr. 2 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2022 . Același raționament întemeiat pe prevederile
art. 62 din Legea nr. 24/2000
justifică referirea directă la
anexa nr. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2022 , astfel cum aceasta a fost modificată și completată prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2022
și prin
22.
În concluzie, Curtea reține că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2022
și ale anexei nr. 6 la aceasta, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 206/2022 , astfel cum a fost modificată și completată prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2022
și prin
23.
În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din
Constituție
cuprinse în
art. 1 alin. (5)
privind principiul legalității, în componenta referitoare la securitatea și stabilitatea juridică,
art. 11
- Dreptul internațional și dreptul intern,
art. 15 alin. (2)
privind principiul neretroactivității legii,
art. 20
- Tratatele internaționale privind drepturile omului,
art. 44 alin. (1 )-( 3)
privind dreptul de proprietate privată,
art. 45
- Libertatea economică,
art. 47 alin. (1)
privind obligația statului de a lua măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent,
art. 53
- Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică,
art. 56 alin. (2)
privind contribuțiile financiare,
art. 102 alin. (1)
privind rolul Guvernului,
art. 135 alin. (1) ,
alin. (2) lit. a)
și
c)
privind economia de piață a României, bazată pe libera inițiativă și concurență, în care statul trebuie să asigure libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție, precum și stimularea cercetării științifice și tehnologice naționale,
art. 136 alin. (5)
privind caracterul inviolabil al proprietății private și
art. 148
- Integrarea în Uniunea Europeană.
24.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin
Decizia nr. 640 din 7 noiembrie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 3 iunie 2025, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile
art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2022
și ale
anexei nr. 6 la această ordonanță de urgență , astfel cum a fost modificată și completată prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2022 , sunt neconstituționale.
25.
Pentru a decide astfel, Curtea a reținut, în esență, că măsura impunerii obligației de achitare a contribuției la Fondul de Tranziție Energetică în sarcina producătorilor de energie electrică și a entităților agregate de producere a energiei electrice este de natură să afecteze dreptul de proprietate privată al acestor operatori, întrucât determină o privare de bunuri, prin intermediul contribuției aplicate, în condițiile în care deja există în sarcina lor obligația legală de a plăti impozitul pe profitul realizat, potrivit Codului fiscal (paragraful 25 din decizia precitată). Curtea a efectuat un test de proporționalitate, constatând nesocotirea exigenței proporționalității, întrucât ingerința etatică asupra dreptului de proprietate privată prin instituirea contribuției la Fondul de Tranziție Energetică pe care trebuie să o achite anumite entități care activează în domeniul energiei nu este aptă să asigure un just echilibru între interesele concurente, pentru a putea fi considerată corespunzătoare scopului urmărit (paragrafele 27-32).
26.
Cu privire la efectele
Deciziei nr. 640 din 7 noiembrie 2024 , Curtea a subliniat (paragraful 40 din decizia menționată) că neconstituționalitatea constatată are în vedere caracterul disproporționat al cuantumului contribuției datorate de producătorii de energie electrică pentru venitul suplimentar obținut din activitatea de producție/entitățile agregate, și nu neconstituționalitatea în sine a contribuției menționate. Faptul că legiuitorul delegat nu a apreciat în mod rezonabil, din perspectiva
art. 44 din Constituție , echilibrul care trebuie să caracterizeze interesele aflate în joc, și anume interesul public constând în protejarea populației de turbulențele existente pe piața energiei electrice și cel privat al celor a căror activitate este grevată de această contribuție, nu echivalează cu eliminarea în sine a contribuției, pentru că, în caz contrar, s-ar ajunge la ruperea justului echilibru în favoarea interesului privat al producătorilor de energie electrică/entităților agregate.
27.
Totodată, Curtea a precizat că, în conformitate cu jurisprudența sa, sub aspectul aplicării în timp a deciziei, despăgubirile se plătesc numai producătorilor de energie electrică/entităților agregate care au invocat excepția de neconstituționalitate anterior publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, precum și celor care au cauze pe rolul instanțelor judecătorești având ca obiect restituirea sumelor de bani aferente contribuției plătite până la data publicării deciziei (cu privire la efectele deciziilor Curții Constituționale, a se vedea
Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, 69 din 1 februarie 2016).
28.
În ceea ce privește prezenta excepție de neconstituționalitate, având în vedere dispozițiile
art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printro decizie anterioară a Curții Constituționale, precum și data la care a fost pronunțată și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
Decizia Curții Constituționale nr. 640 din 7 noiembrie 2024 , în raport cu data la care a fost sesizată instanța de contencios constituțional cu prezenta excepție de neconstituționalitate, excepția de neconstituționalitate a devenit inadmisibilă, urmând să fie respinsă ca atare.
29.
Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, chiar dacă, în temeiul
art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , excepția de neconstituționalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, decizia anterioară de constatare a neconstituționalității poate reprezenta motiv de revizuire a hotărârii judecătorești, conform
art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din 1865
sau
art. 509 alin. (1) pct. 11 din noul Cod de procedură civilă , după caz, dacă litigiul a fost definitiv soluționat în timp ce excepția de neconstituționalitate se afla spre soluționare pe rolul Curții Constituționale, iar aceasta a fost ridicată anterior publicării
Deciziei nr. 640 din 7 noiembrie 2024
în Monitorul Oficial al României, Partea I (a se vedea, în acest sens, de exemplu,
Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20,
Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32,
Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, sau
Decizia nr. 11 din 30 ianuarie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 10 iulie 2024).
30.
În fine, Curtea reamintește că revine instanțelor de judecată competența de a stabili cadrul procesual în care se soluționează litigiul dedus judecății și normele legale incidente, aplicându-le în mod corespunzător, în funcție de specificul fiecărei cauze, coroborat cu jurisprudența Curții Constituționale asociată acestora (a se vedea, mutatis mutandis,
Decizia nr. 39 din 30 ianuarie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 7 septembrie 2018, paragraful 256, sau
Decizia nr. 749 din 14 decembrie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 29 august 2024).
31.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2022
privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei și ale anexei nr. 6 la această ordonanță de urgență, astfel cum a fost modificată și completată prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2022
pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022
privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei și prin
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2022
pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022
privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei, ridicată de Societatea Veroniki Wind - S.R.L. din Constanța în Dosarul nr. 373/36/2023 al Curții de Apel Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Societatea Alizeu Eolian - S.A. din București în Dosarul nr. 655/2/2023 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, de Societatea TMK Hydroenergy Power - S.R.L. din Reșița în Dosarul nr. 589/59/2023 al Curții de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal, de Societatea Brăila Winds - S.R.L. din București în dosarele nr. 654/2/2023 și nr. 4.830/2/2022 ale Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și de Societatea PPC Trading - S.R.L. din București în Dosarul nr. 8.105/2/2022 al aceleiași instanțe.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 1 iulie 2025.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru MARIAN ENACHE,
în temeiul
art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă
coroborat cu
art. 14 din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu
-------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.