Decizia nr. 712/2024
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91 alin. (4) lit. a) și ale art. 123 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001
prezumat în vigoare
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Varga Attila
- judecător
Irina Loredana Gulie
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 91 alin. (4) lit. a)
și ale
art. 123 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de Societatea Delta Rom Agriculture - S.R.L. din Tulcea în Dosarul nr. 1.657/88/2016 al Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 456D/2020.
2.
La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției, domnul avocat Vlad Nicolae, din Baroul Brașov, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind cealaltă parte. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepției, care susține admiterea acesteia. În acest sens, arată, în esență, că textele de lege criticate se referă exclusiv la încheierea contractelor de concesiune, ceea ce face ca încetarea contractelor de concesiune să scape controlului consiliilor locale sau județene, ca organe deliberative, în ceea ce privește oportunitatea administrării bunului public, în interesul unității administrativ-teritoriale. Se mai susține că, atât timp cât textele de lege criticate permit un regim juridic distinct între încheierea contractului de concesiune, pe de o parte, și încetarea acestuia, pe de altă parte, acestea contravin dispozițiilor
art. 121
și
122 din Constituție .
4.
Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, având în vedere că, în realitate, criticile formulate vizează omisiuni legislative.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
5.
Prin Decizia nr. 6.268 din 6 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.657/88/2016*, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 91 alin. (4) lit. a)
și ale
art. 123 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 . Excepția a fost invocată de Societatea Delta Rom Agriculture - S.R.L. din Tulcea într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri privind constatarea rezilierii de plin drept a unui contract de concesiune. Curtea Constituțională a fost sesizată prin decizia de admitere a recursului formulat împotriva Deciziei civile nr. 348/CA din 11 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în ceea ce privește soluția de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale.
6.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât prevăd că manifestarea de voință a consiliului județean la încheierea unui contract de concesiune se va exprima sub forma unei hotărâri a consiliului județean adoptată cu cvorumul și majoritatea prevăzute de lege, însă nu prevăd care este forma de exteriorizare a voinței consiliului județean atunci când decide încetarea unilaterală sau rezilierea unui contract de concesiune sau dacă o astfel de manifestare de voință poate aparține unui singur membru al consiliului județean.
7.
Se mai susține că prevederile ce constituie obiectul excepției de neconstituționalitate sunt constituționale numai în măsura în care sunt interpretate în sensul că încetarea unui contract de concesiune, inclusiv prin reziliere, poate fi decisă exclusiv de concedentul care a decis încheierea contractului de concesiune, respectiv de consiliul județean. În acest sens, se susține că nu se poate accepta ca decizia de încetare a contractului să poată fi luată în lipsa condițiilor de cvorum și majoritate prevăzute de lege, respectiv doar prin decizia unilaterală a președintelui consiliului județean.
8.
Se susține, astfel, că, prin prisma principiilor constituționale, încetarea unui contract de concesiune nu s-ar putea decide direct de către președintele consiliului județean, ci numai de organul deliberativ și decizional al județului. Consiliul județean, în calitate de concedent, are legitimitate și poate adopta decizii doar cu respectarea cvorumului și a majorității prevăzute de lege, iar nu prin intermediul președintelui consiliului, astfel încât, prin urmare, decizia de a înceta un contract trebuie adoptată în for decizional.
9.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se consideră că autoarea excepției nu invocă aspecte de neconstituționalitate ale textelor de lege criticate, ci omisiuni din acte normative, iar vidul legislativ nu poate fi înlăturat pe calea excepției de neconstituționalitate.
10.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.
11.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , republicată, reține următoarele:
12.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
13.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 91 alin. (4) lit. a)
și ale
art. 123 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu următorul cuprins:
–
Articolul 91
alin. (4) lit. a):
„(4) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. c), consiliul județean: a) hotărăște darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a județului, după caz, precum și a serviciilor publice de interes județean, în condițiile legii;“;
–
Articolul 123
alin. (1):
„(1) Consiliile locale și consiliile județene hotărăsc ca bunurile ce aparțin domeniului public sau privat, de interes local sau județean, după caz, să fie date în administrarea regiilor autonome și instituțiilor publice, să fie concesionate ori să fie închiriate. Acestea hotărăsc cu privire la cumpărarea unor bunuri ori la vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local sau județean, în condițiile legii.“
14.
La data de 5 iulie 2019,
a fost abrogată prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019. Însă, prin
Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor
art. 29 alin. (1)
și ale
art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Așadar, Curtea reține că, deși nu mai sunt în vigoare, dispozițiile criticate își produc în continuare efectele juridice în cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, astfel că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 91 alin. (4) lit. a)
și ale
art. 123 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 .
15.
În opinia autoarei excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în
art. 120
referitor la principiile de bază ale administrației publice locale și
art. 122
- Consiliul județean.
16.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că aceasta a fost ridicată de autoarea excepției, recurenta-pârâtă Societatea Delta Rom Agriculture - S.R.L. din Tulcea, într-o cauză având ca obiect cererea de constatare a rezilierii de drept a unui contract de concesiune, intervenită potrivit pactului comisoriu de grad IV, stabilit de comun acord de către părți în art. 22 din contractul de concesiune, și obligarea pârâtului concesionar la predarea către concedent a bunurilor care au constituit obiectul concesionării, cerere formulată de către unitatea administrativ-teritorială județul Tulcea, prin Consiliul județean Tulcea. Prin Sentința civilă nr. 1.000 din 19 iunie 2018, Tribunalul Tulcea a respins acțiunea ca nefondată, iar prin Decizia civilă nr. 348/CA din 11 martie 2019, Curtea de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis recursul formulat, a casat hotărârea recurată și, rejudecând, a admis acțiunea introdusă de Unitatea Administrativ-Teritorială Județul Tulcea, prin Consiliul Județean Tulcea, și a constatat rezilierea de plin drept a Contractului de concesiune nr. 139 din 29 ianuarie 1999, încheiat între Consiliul Județean Tulcea și Societatea Delta Agriculture - S.R.L. din Tulcea, obligând pârâta concesionară la predarea către concedent a bunurilor care au constituit obiectul concesionării.
17.
Analizând criticile formulate de autoarea excepției, Curtea reține că acestea vizează, în realitate, operațiuni de interpretare și aplicare a reglementărilor legale referitoare la regimul juridic al concesionării bunurilor proprietate publică, atribuțiile consiliului județean și ale președintelui consiliului județean și la raporturile juridice dintre aceste autorități ale administrației publice în materia încheierii, executării și încetării contractelor de concesiune a bunurilor proprietate publică, operațiuni a căror realizare revine instanței judecătorești. Prin urmare, și sub acest aspect, excepția de neconstituționalitate apare ca inadmisibilă, urmând să fie respinsă ca atare.
18.
De altfel, Curtea mai reține că prin
Decizia nr. 132 din 10 martie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 29 iunie 2020, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 91 alin. (4) lit. a)
și ale
art. 123 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 , prin prisma unor critici de neconstituționalitate și față de o situație de fapt similară.
19.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 91 alin. (4) lit. a)
și ale
art. 123 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de Societatea Delta Rom Agriculture - S.R.L. din Tulcea în Dosarul nr. 1.657/88/2016 al Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 19 decembrie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE pentru MARIAN ENACHE, În temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.