Decizia nr. 715/2024
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 alin. (2) și ale art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor
prezumat în vigoare
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Varga Attila
- judecător
Irina Loredana Gulie
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 82 alin. (1)
și ale
art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, în forma rezultată după modificarea adusă prin
art. I pct. 142
și
149 din Legea nr. 242/2018
pentru modificarea și completarea
privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Drăgulescu Marian și Căzăceanu Daniel Ciprian în Dosarul nr. 2.194/120/2019 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 574D/2020.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.742D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 86 din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Mogoșanu Elena Luiza în Dosarul nr. 3.302/90/2019 al Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale.
4.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
5.
Având în vedere excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele anterior menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 1.742D/2020 la Dosarul nr. 574D/2020. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul dispozițiilor
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
pentru organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.742D/2020 la Dosarul nr. 574D/2020, care a fost primul înregistrat.
6.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, având în vedere că nu sunt formulate veritabile critici de neconstituționalitate, în cauză fiind vorba despre o omisiune legislativă, care nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
7.
Prin încheierile din 5 martie 2020 și, respectiv, 29 septembrie 2020, pronunțate în dosarele nr. 2.194/120/2019 și, respectiv, nr. 3.302/90/2019, Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă și, respectiv, Tribunalul Vâlcea -– Secția I civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 82 alin. (1)
și ale
art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, în forma rezultată după modificarea adusă prin
art. I pct. 142
și
149 din Legea nr. 242/2018
pentru modificarea și completarea
privind statutul judecătorilor și procurorilor, și, respectiv, a prevederilor
art. 86 din Legea nr. 303/2004 . Excepția a fost invocată de Drăgulescu Marian și Căzăceanu Daniel Ciprian și, respectiv, de Mogoșanu Elena Luiza în cauze având ca obiect soluționarea cererilor privind acordarea unor drepturi salariale calculate în raport cu vechimea în magistratură stabilită prin valorificarea perioadei în care autorii au ocupat funcțiile de ofițer de poliție judiciară cu studii superioare juridice.
8.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile legale criticate, în forma rezultată după modificarea adusă prin
art. I pct. 142
și
149 din Legea nr. 242/2018 , încalcă dispozițiile constituționale referitoare la egalitatea în drepturi, în măsura în care între categoriile enumerate în textele de lege criticate nu este inclusă și categoria de ofițer de poliție judiciară cu studii superioare juridice.
9.
Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă apreciază că excepția este inadmisibilă, deoarece prin intermediul acesteia se tinde la modificarea conținutului legii, ceea ce este atributul legiuitorului, nu al Curții Constituționale.
10.
Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, invocând în acest sens cele statuate de Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 785 din 12 mai 2009 .
11.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.
12.
Guvernul, în Dosarul nr. 574D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, dat fiind faptul că norma juridică este criticată nu pentru ceea ce reglementează, ci pentru ceea ce lipsește din cuprinsul acesteia. În subsidiar, se apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege nu creează discriminări, ci prevede un tratament egal pentru toate persoanele aflate în ipoteza reglementată de textul normativ. Vechimea în magistratură este un beneficiu acordat de legiuitor unei anumite categorii profesionale, stabilirea funcțiilor care intră în calculul acestei vechimi fiind exclusiv o chestiune de oportunitate a legiuitorului. Se mai apreciază că, în conformitate cu prevederile
art. 47 alin. (2) din Constituție , condițiile de exercitare a dreptului la pensie sunt stabilite de lege, astfel că legiuitorul este în drept să stabilească condițiile și criteriile de acordare a pensiilor.
13.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , republicată, reține următoarele:
14.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
15.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl constituie dispozițiile
art. 82 alin. (1)
și ale
art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare. Analizând motivarea excepției, Curtea reține că obiectul acesteia îl constituie dispozițiile
art. 82 alin. (2)
și ale
art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 , care, la data ridicării excepției, aveau următorul cuprins:
–
Articolul 82
alin. (2):
„Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător la Curtea Constituțională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul de la Curtea Constituțională, judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.“
–
Articolul 86
alin. (1):
„(1) Constituie vechime în magistratură, aplicabilă și persoanelor prevăzute la art. 82 alin. (1) și (2), perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituțională, judecător financiar, procuror financiar, consilier de conturi în secția jurisdicțională a Curții de Conturi, auditor de justiție, personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), magistrat-asistent, grefier cu studii superioare juridice, avocat, notar, asistent judiciar, consilier juridic, personal de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cadru didactic din învățământul juridic superior acreditat.“
16.
a fost abrogată prin
privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, dar textele de lege cuprinse în
pot forma obiect al controlului de constituționalitate, fiind aplicabile în cauza de pe rolul instanței judecătorești, ținând seama de cele statuate de Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, cu referire la sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor
art. 29 alin. (1)
și ale
art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, care este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare.
17.
În opinia autorilor excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în
art. 16
- Egalitatea în drepturi. De asemenea, sunt invocate dispozițiile
art. 14
- Interzicerea discriminării din
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale , precum și ale
Protocolului nr. 12
adițional la aceeași Convenție.
18.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorii acesteia critică faptul că, potrivit tezei a doua cuprinse în
art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 , la calcularea vechimii în magistratură se iau în considerare doar perioadele în care persoana potențial beneficiară a acestui drept a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult, nefiind menționată în această enumerare și profesia de ofițer de poliție judiciară cu studii superioare juridice.
19.
Curtea a mai examinat critici similare, prin
Decizia nr. 158 din 30 martie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 619 din 7 iulie 2023, paragraful 15, constatând că acestea se referă la o omisiune legislativă. Astfel, reglementarea condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească persoanele beneficiare ale dreptului la pensie de serviciu constituie o opțiune a legiuitorului, încadrată în marja proprie de apreciere. Prin urmare, examinarea criticii de neconstituționalitate cu un atare obiect excedează competenței Curții Constituționale, care, potrivit
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță „numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“ (a se vedea, în același sens, cu privire la critici similare,
Decizia nr. 1.500 din 10 noiembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 909 din 24 decembrie 2009, sau
Decizia nr. 1.660 din 15 decembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 23 februarie 2010).
20.
În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 , prin
Decizia nr. 264 din 9 mai 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 645 din 14 iulie 2023, paragrafele 16 și 17, Curtea a reținut că
art. 86 din Legea nr. 303/2004
nu prevede că se consideră vechime în magistratură și perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică sau magistratul-asistent a îndeplinit funcția de ofițer de poliție judiciară cu studii superioare. Or, aspectul supus controlului de constituționalitate ține de opțiunea legislativă și oportunitatea reglementării, care sunt atribute exclusive ale legiuitorului, în condițiile în care instanța constituțională nu are competența de a suplini conținutul normativ al textului criticat și, implicit, de a include activitatea desfășurată de o persoană în calitate de ofițer de poliție judiciară cu studii superioare în sfera profesiilor/activităților a căror exercitare/desfășurare se consideră a constitui vechime în magistratură, enumerate de
art. 86 din Legea nr. 303/2004 .
21.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 82 alin. (2)
și ale
art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Drăgulescu Marian și Căzăceanu Daniel Ciprian în Dosarul nr. 2.194/120/2019 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă și de Mogoșanu Elena Luiza în Dosarul nr. 3.302/90/2019 al Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă și Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 19 decembrie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE pentru MARIAN ENACHE, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.