Sentința nr. 307/2023

Apărarea formulată în cauză

Pârâtul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a formulat întâmpinare, solicitând mai întâi să se constate că, în prezent, cauza dedusă judecății este lipsită de obiect, motivat de faptul că perioada de valabilitate a amenajamentului silvic a încetat în anul 2018.

Astfel, în fapt, reclamantul a solicitat anularea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 423 din 25.06.2009 privind aprobarea amenajamentului silvic al fondului forestier proprietate privată pentru suprafața de 1.426,90 ha, care a făcut parte din O.S. Borșa (UP VIII Țibău) și O.S. Cârlibaba (UP V Țibăul inferior) și constatarea nelegalității Avizului CTAS nr. 18 din 7.05.2009 pentru amenajamentul fondului forestier menționat și a tuturor operațiunilor care au stat la baza adoptării amenajamentului silvic.

Or, așa cum rezultă din Avizul CTAS nr. 18/7.05.2009, perioada de valabilitate a amenajamentului silvic a fost 12.08.2008-11.08.2018. Prin urmare, amenajamentul silvic a expirat la data de 11.08.2018, astfel că de la această dată ordinul de aprobare a amenajamentului silvic și-a încetat aplicabilitatea.

În continuare pârâtul a invocat atât excepția prescripției dreptului material la acțiune și, pe cale de consecință, respingerea acțiunii ca prescrisă, iar în cazul în care instanța va trece peste această excepție, cât și excepția tardivității și, pe cale de consecință, constatarea decăderii din dreptul de a depune prezenta acțiune, conform prevederilor

art. 11 alin. (1)

și

(2)

și

alin. (5) din Legea nr. 554/2004 .

În susținere pârâtul a arătat că Avizul CTAS nr. 18 pentru amenajamentul fondului forestier a fost emis în data de 7.05.2009, iar Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 423 în data de 25.06.2009. Or, de la emiterea actelor administrative individuale contestate au trecut aproximativ 13 ani, cu mult peste termenul de prescripție și decădere, anterior menționate.

Totodată, s-a învederat faptul că Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 423/25.06.2009 este un act administrativ individual și nu unul normativ, având în vedere că acesta vizează și produce efecte față de o singură persoană, respectiv ........... .

Pe fondul cauzei, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând, în esență, următoarele:

Amenajamentul fondului forestier proprietate privată aparținând domnului ......... (proprietar la data întocmirii amenajamentului silvic), suprafață situată pe raza județelor Maramureș și Suceava, a fost întocmit în anii 2007-2008 de unitatea de proiectare atestată ........., având sediul în municipiul Timișoara.

Pentru elaborarea amenajamentului silvic, în anii 2007-2008 au avut loc ședințe de analiză (conferințele I și a II-a de amenajare a pădurilor), precum și verificarea și recepția lucrărilor de teren cu participarea reprezentanților proprietarului, respectiv ........... și ..........., fiind încheiate următoarele documente:

–

Procesul-verbal al conferinței I de amenajare a pădurilor nr. 517/29.11.2007;

–

Procesul-verbal de verificare și recepție a lucrărilor de teren - amenajarea pădurilor nr. 254/9.07.2008, pentru fondul forestier situat pe raza județului Suceava;

–

Procesul-verbal de recepție a lucrărilor de teren - amenajare a pădurilor nr. 234/26.06.2008, pentru fondul forestier situat pe raza județului Maramureș;

–

Procesul-verbal al conferinței a II-a de amenajare a pădurilor nr. 314/12.08.2008;

–

amenajamentul silvic a fost avizat cu Avizul CTAS nr. 18/7.05.2009 și aprobat cu Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 423/25.06.2009.

Totodată, învederează faptul că reclamantul ............. s-a implicat în procesul de elaborare a amenajamentului silvic participând încă din anul 2008, în calitate de reprezentant al proprietarului ......., la conferința a II-a de amenajare a pădurilor, desfășurată în data de 12.08.2008 (Procesul-verbal al conferinței a II-a de amenajare a pădurilor nr. 14/12.08.2008).

Mai mult decât atât, din informațiile publicate în mass-media locală (gazetadecluj.ro, opiniatransilvana.ro ș.a.) reiese că reclamantul ........... a fost implicat activ în retrocedarea și administrarea acestei proprietăți. Acesta a încheiat atât anterior retrocedării și întocmirii amenajamentului silvic, cât și pe durata de aplicare a amenajamentului silvic, procuri notariale, contracte și antecontracte având ca obiect retrocedarea, administrarea, vânzarea de masă lemnoasă sau de suprafețe de fond forestier (de exemplu: contract de vânzare-cumpărare și act de dare în plată nr. 3.356 din 30.08.2012 - BNP ........, Antecontract de vânzare-cumpărare din 12.07.2011, Act adițional nr. 26 din 5.05.2012, contractul autentificat cu nr. 3.205 din 4.09.2015).

Raportat la toate aceste aspecte, este de neînțeles faptul că reclamantul .......... a invocat faptul că amenajamentul a fost întocmit nelegal după aproximativ 13 ani de la data întocmirii, perioadă în care acesta, în calitate de reprezentant al proprietarului și în calitate de proprietar, nu a reclamat prevederile, modul de întocmire și de aprobare a amenajamentului silvic, încheind în baza acestuia, pe durata de aplicare (2008-2018) numeroase acte privitoare la gestionarea proprietății. Mai mult decât atât, reclamantul s-a ocupat de retrocedarea și administrarea acestei proprietăți încă din anul 2004 utilizând în administrarea proprietății, de la data retrocedării și până la data intrării în vigoare a amenajamentului reclamat și amenajamentul Ocolului Silvic Borșa (Procura nr. 1.741/28.10.2004 - BNP........./Cluj-Napoca, contractul având Încheierea avocațială nr. 6/08.12.2015 - avocat ........).

Astfel, având în vedere aspectele mai sus sesizate, niciuna dintre afirmațiile reclamantului nu poate fi luată în considerare, fiind contrazise chiar de acțiunile întreprinse în perioada 2004-2018.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:

Obiectul acțiunii în contencios administrativ dedusă judecății

Prin Ordinul nr. 423 din 25.06.2009 emis de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale s-a aprobat amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate privată a domnului ........., cu obligația respectării Avizului Comisiei Tehnice de Avizare pentru Silvicultură (în continuare avizul CTAS) nr. 18 din 7.05.2009 pentru amenajamentul fondului forestier menționat și a tuturor operațiunilor care au stat la baza adoptării amenajamentului silvic (f.169-f.170 vol. I).

Așa cum rezultă din Avizul CTAS nr. 18/7.05.2009, perioada de valabilitate a amenajamentului silvic a fost 12.08.2008-11.08.2018.

Chestiuni incidentale

Cât privește excepțiile prescripției dreptului material la acțiune și tardivității invocate de pârât prin întâmpinare, Curtea le-a respins prin încheierea din 3 februarie 2022, apreciind că, în raport cu dispozițiile din Codul silvic adoptat prin Legea nr. 46/2008, amenajamentul silvic este un act administrativ cu caracter normativ, reprezentând un instrument de reglementare cu privire la modul de gestionare a fondului forestier național din punct de vedere tehnico-organizatoric, juridic și economic.

Într-adevăr, caracterul normativ și de reglementare al acestui act administrativ rezultă din mai multe dispoziții încorporate în Codul silvic, în forma în vigoare la momentul emiterii Ordinului nr. 423 din 25.06.2009:

–

potrivit definiției din anexa la Codul silvic, „amenajamentul silvic este documentul de bază în gestionarea pădurilor, cu conținut tehnico-organizatoric și economic, fundamentat ecologic“;

–

potrivit art. 19 alin. (1), „Modul de gestionare a fondului forestier național se reglementează prin amenajamente silvice“, iar conform art. 20 alin. (1): „Amenajamentele silvice se elaborează la nivelul ocoalelor silvice pe unități de producție și/sau de protecție, cu respectarea normelor tehnice de amenajare“;

–

în fine, conform art. 25 alin. (2): „Modul de gestionare a pădurilor din fiecare grupă se diferențiază în raport cu intensitatea și natura funcțiilor atribuite, stabilite prin amenajamentele silvice“.

Rezultă că prin caracterul reglementar și stabilirea cantităților maxime de masă lemnoasă ce pot fi exploatate și a tipurilor de

tăieri ce se vor realiza, amenajamentul silvic este opozabil nu numai proprietarului suprafețelor de fond forestier, ci și autorităților publice competente care emit acte de punere în valoare și autorizații de exploatare, inclusiv operatorilor economici autorizați să exploateze masă lemnoasă.

De altfel, aplicând mutatis mutandis raționamentul din Decizia R.I.L. nr. 12/2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 30 septembrie 2021, care a analizat natura juridică a PUZ-ului, nu se poate primi teza pârâtului că amenajamentul vizează și produce efecte față de o singură persoană, respectiv ….... .

În realitate, în situația unui amenajament silvic aprobat prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, nu prezintă importanță întinderea suprafeței de teren vizate, nici apartenența acestuia unui anumit proprietar determinat, dar nici inițiatorul emiterii amenajamentului; esențială este aptitudinea ordinului ministrului de resort de a produce efecte atât în prezent, cât și în viitor, față de orice persoană care s-ar angaja, potențial sau teoretic, în orice raport juridic bazat pe reglementările amenajamentului silvic în cauză, indiferent de natura proprietății sau de potențialii subiecți de drept public sau privat ori de faptul că amenajamentul respectiv este finanțat de o persoană privată (în acest sens, mutatis mutandis, considerentul 63 al Deciziei R.I.L. nr. 12/2021, antereferită).

Așa fiind, în raport cu natura juridică de act administrativ cu caracter normativ al Ordinului nr. 423 din 25.06.2009, atacat în prezenta cauză, în speță sunt aplicabile dispozițiile

art. 11 alin. (4) din Legea nr. 554/2004

care prevăd că actele administrative cu caracter normativ care se consideră a fi nelegale pot fi atacate oricând.

Cât privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului ............. privind promovarea acțiunii în calitate de mandatar, invocată de pârât prin notele scrise din 18 aprilie 2022 (f. 6, vol. IV), Curtea observă, în primul rând, că în realitate a fost vorba de excepția lipsei dovezii calității de reprezentant, iar, în al doilea rând, în ședința publică din 12 mai 2022 această chestiune a fost lămurită prin prezentarea de către avocata reclamanților a contractului de asistență juridică din care rezultă că a fost încheiat contract de reprezentare juridică cu toți cei trei reclamanți în nume propriu, dintr-o eroare menționându-se calitatea reclamantului ......... de mandatar. Calitatea reclamanților de a acționa toți în nume propriu a fost confirmată și în scris prin precizarea depusă la dosar la data de 15 iunie 2022 de către reprezentantul convențional avocat al acestora (f. 64, vol. IV).

În fine, cât privește apărarea pârâtului că amenajamentul silvic a expirat la data de 11.08.2018, astfel că de la această dată ordinul de aprobare a amenajamentului silvic și-a încetat aplicabilitatea, cu consecința că prezenta acțiune este lipsită de obiect, nemaifiind posibilă anularea ordinului, Curtea reamintește că ieșirea din vigoare a ordinului atacat, prin expirarea termenului de valabilitate, după declanșarea controlului de legalitate al acestuia, nu lipsește de obiect acțiunea în contencios administrativ, pentru că legalitatea actului se cenzurează în raport cu prevederile legale în vigoare la data emiterii lui, ținând cont de efectele juridice produse de actul administrativ pe toată perioada cât a fost în vigoare.

Pe de altă parte, așa cum au susținut reclamanții, în calitate de succesori ai numitului ..........., respectiv de proprietari, conform istoricului prezentat în acțiunea introductivă, vătămarea produsă prin emiterea ordinului atacat a determinat prejudicii însemnate, prin pierderea din proprietate a unei cantități semnificative de masă lemnoasă, prejudiciu ce urmează a fi determinat pe calea unei acțiuni separate, în daune.

Or, Curtea reamintește că o condiție legală premisă pentru admisibilitatea cererii de despăgubiri, întemeiată pe dispozițiile art. 19 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, este dată de soluționarea unei acțiuni anterioare în anulare, formulată în temeiul art. 1 și art. 8 din același act normativ. De altfel, chiar pârâtul prin notele scrise depuse pentru termenul din 14 aprilie 2022 a arătat că reclamanții au solicitat Curții de Apel Cluj, sub Dosarul nr. ........, obligarea la plata de despăgubiri ca urmare a emiterii ordinului atacat în prezenta cauză.

Pe fondul cauzei, Curtea reține următoarele:

Așa cum rezultă din acțiunea introductivă, reclamanții au formulat mai multe critici de nelegalitate, atât împotriva Avizului CTAS nr. 18/7.05.2009, ca operațiune administrativă care a stat la baza emiterii ordinului atacat, conform

art. 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 , cât și împotriva ordinului însuși.

În primul rând, în acord cu reclamanții, Curtea reține că nelegalitatea Ordinului nr. 423/2009 reiese din faptul că prin acest act administrativ a fost aprobat un amenajament silvic prematur, cu nerespectarea duratei de valabilitate a amenajamentelor silvice precedente.

În acest sens, pentru suprafața de fond forestier pentru care s-a emis titlul de proprietate de către Comisia Județeană Suceava, situată în Cârlibaba, exista un amenajament întocmit de Ocolul Silvic Cârlibaba, cu durata de valabilitate până în anul 2016. Totodată, pentru restul suprafeței de fond forestier exista un amenajament întocmit de Ocolul Silvic de Stat Borșa, cu o valabilitate de 10 ani începând cu anul 2000.

Curtea notează că starea de fapt de mai sus nu a fost combătută în niciun fel de către pârât.

Ordinul nr. 423/2009 a fost emis cu încălcarea normelor silvice în materia elaborării și adoptării amenajamentelor silvice întrucât, potrivit

art. 20 alin. (3)

și

alin. (4) din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic , forma în vigoare la data întocmirii amenajamentului silvic aprobat prin ordinul atacat, perioada de valabilitate a amenajamentului silvic este de 10 ani, cu excepția amenajamentelor întocmite pentru pădurile de plop, salcie și alte specii repede crescătoare, la care perioada de valabilitate este de 5 ani sau de 10 ani, iar pe perioada de valabilitate a unui amenajament silvic este interzisă elaborarea altui amenajament silvic pentru pădurea respectivă sau pentru o parte din aceasta, cu excepția cazurilor prevăzute în normele tehnice.

Excepțiile în temeiul cărora se putea deroga de la regula potrivit căreia este interzisă elaborarea unui amenajament silvic pe perioada de valabilitate a altui amenajament silvic erau cuprinse în Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor nr. 5 din „Capitolul 13. Controlul și revizuirea amenajamentelor“, aprobate prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului nr. 1.672 din 7.11.2000, norme care prevedeau că „amenajamentele se revizuiesc de regulă din 10 în 10 ani, iar în cazuri excepționale (calamități, depășiri mari ale posibilității) și mai devreme“.

Nelegalitatea adoptării amenajamentului silvic prin Ordinul nr. 423/2009 a fost constatată și prin Raportul Direcției corp control, integritate și anticorupție din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 778/DCCIA/24.06.2021, în care s-a constatat că, având în vedere că suprafața forestieră care se afla în momentul anului 2000 în proprietatea numitului ........ era inclusă în amenajamentul silvic al Ocolului Silvic Borșa, valabil până în anul 2010, aceasta nu mai putea fi inclusă și în amenajamentul întocmit de către ........., neîncadrându-se în excepțiile expres prevăzute în Normele tehnice aprobate prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului nr. 1.672/2000 (f.71-f. 79 și f. 80, vol. I).

Prin urmare, prin Ordinul nr. 423/2009 a fost aprobat un amenajament silvic unic pentru întreaga suprafață de 1.426,9 ha, cu nerespectarea perioadei de valabilitate a amenajamentelor silvice preexistente.

Apărarea pârâtului - potrivit căreia reclamantul ........... s-a implicat în procesul de elaborare a amenajamentului silvic participând încă din anul 2008, în calitate de reprezentant al proprietarului ........, la conferința a II-a de amenajarea pădurilor, desfășurată în data de 12.08.2008 și mai mult decât atât, din informațiile publicate în mass-media locală, reiese că a fost implicat activ în retrocedarea și administrarea acestei proprietăți, astfel încât niciuna dintre afirmațiile reclamantului nu poate fi luată în considerare, fiind contrazise chiar de acțiunile întreprinse în perioada 2004-2018 - nu poate fi primită de către Curte.

Astfel, împrejurarea că reclamantul nu a avut obiecțiuni cu privire la întocmirea amenajamentului silvic nu este de natură să asaneze cauza de nelegalitate câtă vreme

art. 21 alin. (2) din Codul silvic , în forma în vigoare la momentul adoptării ordinului atacat, prevedea în mod clar că „Elaborarea amenajamentelor silvice se face sub coordonarea și controlul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură“.

În al doilea rând, aceeași nelegalitate iradiază și asupra Avizului CTAS nr. 18 din 7.05.2009, având în vedere că acesta a fost emis anterior expirării perioadei de valabilitate a amenajamentelor silvice preexistente, inclusiv asupra celorlalte operațiuni care au stat la baza ordinului atacat, cum sunt etapele de elaborare a amenajamentului silvic.

În acest sens, prima etapă în elaborarea amenajamentului silvic o constituia întocmirea temei de proiectare pentru lucrările de amenajare a pădurilor și ședința de preavizare a temei de proiectare (conferința I de amenajare).

Potrivit Normelor tehnice în vigoare la data elaborării amenajamentului silvic, aprobate prin Ordinul nr. 1.672/2000: „Tema de proiectare pentru lucrările de amenajare a pădurilor se analizează și se avizează la sediul direcției silvice sau al ocolului silvic respectiv. La ședința de avizare vor participa reprezentantul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, directorul tehnic al direcției silvice, delegați ai unității care va executa lucrările de amenajare a pădurilor, șeful ocolului silvic, proprietarii/administratorii pădurilor private ori reprezentanții acestora, precum și delegați și invitați din alte unități interesate.“

Ulterior avizării temei de proiectare, are loc recepția lucrărilor de teren și ședința de preavizare a soluțiilor tehnice, respectiv conferința a II-a de amenajare.

În speță, în cadrul cercetării judecătorești desfășurată pe parcursul prezentului proces, a rezultat că nu a fost prezentată în cadrul conferinței I de amenajare tema de proiectare, această etapă fiind în mod esențial viciată.

Astfel, nici pârâtul, nici Garda Forestieră Suceava (f. 35-f. 36, vol. IV), nici ......., în calitate de proiectant (f.56-f.57, același volum) și nici ocoalele silvice care administrau/asigurau serviciile silvice la momentul respectiv (Ocolul Silvic Borșa și Ocolul Silvic Cârlibaba), respectiv Direcția Silvică Maramureș nu au putut comunica tema de proiectare (f. 62, f. 211, f. 214 vol. IV, f. 34 și următoarele vol. V, respectiv f.5, vol. 49).

Mai mult, martorul ........., care a semnat procesul-verbal aferent Conferinței I de amenajare a pădurilor nr. 517/29.11.2007 în calitate de reprezentat al proprietarilor (f. 176 vol. I), a declarat că a nu a văzut tema de proiectare, conferința neavând loc în mod efectiv, nefiind invitat de către proiectant (f. 142-f. 143 vol. IV). De asemenea, martorul ..........., având calitatea de reprezentant al proiectantului ......... cu care proprietarul a încheiat contract de prestări servicii pentru amenajarea pădurilor, a precizat că nu a văzut tema de proiectare (f. 144-f. 145, vol. IV).

De asemenea, caracterul nelegal al ordinului atacat pentru suprafața de 1.426,9 ha reiese și din eludarea dispozițiilor legale specifice zonării și amenajării ariilor naturale protejate.

Astfel, o parte din terenurile forestiere regăsite în amenajament sunt situate în Parcul Național Munții Maramureșului, respectiv în situl Natura 2000, aspect necontestat în cauză.

Or, în cazul amenajamentului silvic pentru suprafața de teren aflată inițial în proprietatea numitului ..........., dată fiind încadrarea unei părți din această suprafață în aria naturală protejată, se impunea urmarea procedurii de evaluare de mediu prevăzută de

H.G. nr. 1.076/2004 , având ca finalitate obținerea ca act final a avizului de mediu.

Conform

art. 1 alin. (2)

și

(3) din H.G. nr. 1.076/2004 : „Prezenta hotărâre stabilește procedura de realizare a evaluării de mediu, aplicată în scopul emiterii avizului de mediu necesar adoptării planurilor și programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului, definind rolul autorității competente pentru protecția mediului, cerințele de consultare a factorilor interesați și de participare a publicului.

Evaluarea de mediu este parte integrantă din procedura de adoptare a planurilor și programelor.“

Conform

art. 5 alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 1.076/2004 : „Se supun evaluării de mediu toate planurile și programele care se pregătesc pentru următoarele domenii: agricultură, silvicultură, pescuit și acvacultura, energie, industrie (...).“

Or, din punctul de vedere al conținutului său, amenajamentul silvic este un plan în sensul

H.G. nr. 1.076/2004 , fiind necesară evaluarea de mediu.

Din acest unghi, elaborarea amenajamentului silvic în anul 2008 s-a făcut cu nerespectarea

art. 9 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2005

privind protecția mediului, forma în vigoare la data întocmirii amenajamentului, în raport cu care „Solicitarea și obținerea avizului de mediu pentru planuri și programe sunt obligatorii pentru adoptarea planurilor și programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului“.

Mai mult, în cazul amenajamentului întocmit de ......... Timișoara nu s-a obținut nici avizul administrației Parcului Natural, așa cum prevede

art. 28 alin. (10) din O.U.G. nr. 57/2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice: „În procedura de emitere a actelor de reglementare pentru planuri, proiecte și/sau activități care pot afecta semnificativ ariile naturale protejate de interes comunitar, autoritățile competente pentru protecția mediului solicită și țin seama de avizul administratorilor, respectiv al custozilor ariilor naturale protejate“.

Nelegalitatea adoptării amenajamentului silvic prin Ordinul nr. 423/2009 reiese și din Raportul Direcției corp control, integritate și anticorupție din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 778/DCCIA/24.06.2021, în care s-a constatat că nu au fost identificate documente din care să rezulte avizul favorabil emis de Administrația Parcului Natural Munții Maramureșului RA, fiind încălcate dispozițiile

art. 22 din O.U.G. nr. 57/2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (f. 80, vol. I).

De asemenea, din Raportul Direcției corp control, integritate și anticorupție din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor din data de 2.06.2021 rezultă referitor la amenajamentul silvic întocmit pentru suprafața de 146,1 ha că nu a fost pus la dispoziție avizul de mediu emis de autoritatea de mediu competentă și nici avizul emis de Administrația Parcului Natural Munții Maramureșului RA, în calitate de custode al ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI0124 Munții Maramureșului și ROSPA0131 Munții Maramureșului, fiind încălcate dispozițiile

art. 9 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2005

și

art. 28 alin. (10) din O.U.G. nr. 57/2007 , anterior reproduse (f. 155-f. 156, vol. IV).

Apărarea pârâtului potrivit căreia nu subzistă motivul de nelegalitate întrucât reclamantul .......... a participat la ședința conferinței a II-a de amenajare, a înființat în anul 2007 Ocolul Silvic „Silva“ Borșa care a preluat administrarea pădurilor din anul 2008 și a dispus de această proprietate din anul 2007 până în prezent (f. 159-f. 160, vol. IV) nu poate fi primit, în primul rând, în considerarea răspunderii distincte a autorității publice centrale

care răspunde de silvicultură, conform

art. 21 alin. (2) din Codul silvic , anterior citat, iar, pe de altă parte, ținând cont de natura de ordine publică de protecție a dispozițiilor legale în materie de mediu. Partajarea răspunderii între reclamant și autoritate nu interesează prezentul dosar, ci problema se va pune în cadrul dosarului având ca obiect despăgubirile solicitate pe calea art. 19 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

În fine, în raport cu motivele de nelegalitate reținute anterior, nu se mai impune a se mai analiza dacă, în optica reclamanților, diferențele nejustificate de masă lemnoasă între amenajamentul preexistent și amenajamentul aprobat prin Ordinul nr. 423/2009 trădează cauza ilicită a actului administrativ, urmând ca în cadrul Dosarului nr ............ să se stabilească, în condițiile art. 19 din Legea nr. 554/2004, întinderea prejudiciului, în prezentul dosar reclamanții renunțând la efectuarea unei expertize de specialitate prin care să cuantifice dauna.

Soluția Curții

În raport cu toate aceste considerente, Curtea, în temeiul

art. 18 alin. (1)

și

(2) din Legea nr. 554/2004 , va admite acțiunea, va constata nelegalitatea avizului CTAS nr. 18 din 7.05.2009 emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și, în consecință, va anula Ordinul nr. 423/25.06.2009, emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Pierzând procesul, în temeiul

art. 451 ,

452

și

453 alin. (1) din Codul de procedură civilă , pârâtul va fi obligat să plătească reclamantului ............... suma de 5.100 lei cheltuieli de judecată, avansate de către acesta, reprezentând taxă judiciară de timbru și 5.000 lei onorariu avocațial, conform chitanței depuse la dosar (f. 7, vol. 49).

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

HOTĂRĂȘTE:

Admite acțiunea în contencios formulată de reclamanții ........., CNP .........., CNP ............ și .............., toți cu domiciliul ales în ......, persoană însărcinată cu primirea corespondenței ......., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, cu sediul în București, Bulevardul Libertății nr. 12, sectorul 5.

Constată nelegalitatea Avizului CTAS nr. 18 din 7.05.2009 emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și, în consecință, anulează Ordinul nr. 423/25.06.2009, emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Obligă pârâtul să plătească reclamantului ....... suma de 5.100 lei cheltuieli de judecată.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare care se va depune sub sancțiunea nulității la Curtea de Apel Cluj.

Pronunțată astăzi, 29.05.2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.