Decizia nr. 189/2002

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 15 alin. (1) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 163/2000 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Crespor" - S.A. Nisipari în Dosarul nr. 3.856/2001 al Tribunalului Constanta - Secția civilă.

La apelul nominal se constata lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției, ca fiind neîntemeiată, deoarece dispozițiile criticate nu contravin prevederilor art. 4 din Constituție. Se mai arata ca prevederile constituționale ale art. 6 nu sunt incidente în cauza, întrucât textul criticat nu privește minoritățile naționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 8 ianuarie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 3.856/2001, Tribunalul Constanta - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 15 alin. (1) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 163/2000

pentru diminuarea arieratelor la bugetul de stat, excepție ridicată de Societatea Comercială "Crespor" - S.A. Nisipari într-un litigiu cu Administrația financiară Medgidia.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca dispozițiile legale menționate sunt contrare prevederilor art. 4 (privind unitatea poporului și egalitatea între cetățeni) și ale art. 6 (privind dreptul la identitate) din Constituție, deoarece creează o inegalitate între persoanele juridice care au achitat debitul la termenul stabilit și nu au depus declarația prevăzută în textul de lege criticat și cele care au achitat debitul la termen și au depus declarația.

Tribunalul Constanta - Secția civilă apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prin instituirea obligației prevăzute la

art. 15 alin. (1) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 163/2000

nu se creează nici o inegalitate între debitorii persoane juridice.

Potrivit dispozițiilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În motivarea acestui punct de vedere se arata ca "obligația de a depune, în termenul de 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgenta, situația majorărilor de întârziere calculate și neplătite se aplică tuturor debitorilor persoane juridice și, în consecința, dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate, care consacra principiile unității poporului român și al egalității între cetățeni, fără nici o discriminare". În ceea ce privește art. 6 din Constituție, invocat în susținerea excepției de neconstituționalitate, Guvernul arata ca "în cuprinsul textului legal criticat nu se regăsesc dispoziții privitoare la minoritățile naționale, prevederile sale aplicându-se tuturor debitorilor persoane juridice, indiferent de identitatea naționala a acestora".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională constata ca a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 15 alin. (1) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 163/2000

pentru diminuarea arieratelor la bugetul de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 19 octombrie 2000 (ordonanța aprobată prin

Legea nr. 720 din 4 decembrie 2001 ), dispoziții potrivit cărora: "Pentru a beneficia de prevederile prezentei ordonanțe de urgență debitorii persoane juridice sunt obligați să depună în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acestuia, la organele fiscale teritoriale la care sunt înregistrați ca plătitori de impozite și taxe, situația majorărilor de întârziere calculate și neplătite, pe feluri de impozite, taxe sau alte venituri ale bugetului de stat."

Textele constituționale a căror încălcare este invocată de autorul excepției sunt art. 4 și 6, care au următorul cuprins:

- Art. 4: "(1) Statul are ca fundament unitatea poporului român.

(2) România este patria comuna și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasa, de naționalitate, de origine etnică, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenența politică, de avere sau de origine socială.";

- Art. 6: "(1) Statul recunoaște și garantează persoanelor aparținând minorităților naționale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase.

(2) Măsurile de protecție luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității persoanelor aparținând minorităților naționale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate și de nediscriminare în raport cu ceilalți cetățeni români."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constata ca este neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Prin

art. 1 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 163/2000

s-a stabilit ca pentru încasarea obligațiilor restante reprezentând impozite, taxe și alte venituri ale bugetului de stat, persoanele juridice care la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe înregistrează majorări de întârziere neachitate beneficiază de amânarea la plata a acestora până la data de 15 decembrie 2000 inclusiv. Deosebit de aceasta, ordonanța prevede și alte înlesniri în art. 4 și următoarele.

Dispozițiile art. 15 alin. (1) din ordonanța, criticate prin excepția de neconstituționalitate, stabilesc una dintre condițiile în care debitorii persoane juridice pot beneficia de înlesnirile acordate prin acest act normativ, și anume să depună, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acestuia, la organele fiscale teritoriale la care sunt înregistrați ca plătitori de impozite și taxe, situația majorărilor de întârziere calculate și neplătite, pe feluri de impozite, taxe sau alte venituri ale bugetului de stat. Aceste dispoziții, aplicabile deopotrivă tuturor persoanelor juridice având obligații de plată restante, nu conțin nici o discriminare și nu încalcă în nici un fel prevederile art. 4 și 6 din Legea fundamentală. Instituirea înlesnirilor de plată prevăzute în ordonanța pentru debitorii restantieri nu poate fi reținută ca o discriminare în raport cu debitorii care și-au achitat în termen obligațiile de plată, întrucât aceștia din urma nu au făcut decât să-și îndeplinească îndatorirea cetateneasca fundamentală prevăzută de art. 53 alin. (1) din Constituție, iar în ceea ce privește înlesnirile acordate restantierilor, nici o prevedere constituțională nu oprește legiuitorul sa acorde asemenea înlesniri.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 15 alin. (1) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 163/2000

pentru diminuarea arieratelor la bugetul de stat, excepție ridicată de Societatea Comercială "Crespor" S.A. Nisipari în Dosarul nr. 3.856/2001 al Tribunalului Constanta - Secția civilă.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 25 iunie 2002.