Decizia nr. 464/2025

Articolul 115

alin. (4)

și

(6)

este încălcat, deoarece Guvernul nu a arătat că nu exista un alt instrument legislativ pentru a evita consecințele negative pe care pretinde că le avea în vedere prin adoptarea Ordonanței.

11.

Doamna avocat precizează că Guvernul nu a oferit nicio analiză a execuției bugetare pe primele luni din anul 2020. Deși Guvernul a invocat bugetul pe anul 2020, acesta era deja aprobat la data adoptării Ordonanței. Bugetul pe anul 2020 trebuia să aibă în vedere creșterea valorii punctului de pensie prevăzut prin

Legea nr. 127/2019

privind sistemul public de pensii. Guvernul, prin adoptarea Ordonanței, a corectat, în fapt, o greșeală de execuție, și anume că în bugetul pentru anul 2020 nu se avuseseră în vedere implicațiile creșterii valorii punctului de pensie prevăzute prin

Legea nr. 127/2019 .

12.

Mai departe, doamna avocat susține că nu reprezintă o justificare pentru adoptarea Ordonanței criza sanitară, având în vedere că autorii sunt persoane vulnerabile. Tocmai diminuarea valorii punctului de pensie, drept câștigat, îi afectează în contextul crizei sanitare invocate de către Guvern.

13.

În continuare, se arată că dreptul la pensie pentru limită de vârstă este un bun, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. Reducerea substanțială a pensiei este o ingerință în dreptul de proprietate. Astfel, scăderea cu 333 lei a valorii punctului de pensie față de creșterea preconizată prin

Legea nr. 127/2019

este una substanțială. Or, prin creșterea valorii punctului de pensie în

Legea nr. 127/2019

s-a creat o speranță legitimă.

14.

De asemenea, schimbările legislative criticate aduc atingere încrederii față de acțiunile statului, fiind lipsite de previzibilitate. Mai mult, susține doamna avocat, nu se observă legătura dintre restricționarea adusă dreptului de proprietate și interesul public invocat de Guvern. Astfel, nu se indică în mod punctual unde se distribuie sumele obținute prin diminuarea creșterii punctului de pensie.

15.

Principiul solidarității din sistemul public de pensii, adaugă în critica sa doamna avocat, este atins prin prevederile supuse controlului de constituționalitate.

16.

În sfârșit, mai precizează că ingerința în dreptul de proprietate privată poate fi realizată condiționat de acordarea unei indemnizații pe care Ordonanța nu o prevede.

17.

Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Guvernul a motivat urgența adoptării Ordonanței, astfel că nu se încalcă

art. 115 din Constituție , având în vedere și condițiile speciale în care actul normativ a fost adoptat. Criticile intrinseci sunt, de asemenea, neîntemeiate. În particular, dreptul la pensie nu este încălcat, deoarece Constituția nu garantează pensia într-un anumit cuantum.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

18.

Prin Încheierea din 16 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 805/30/2021, Tribunalul Timiș - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020

cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare. Excepția a fost ridicată de Mariana Tîrziu într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.901D/2021.

19.

Prin Încheierea din 10 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 33.921/3/2020, Tribunalul București - Secția a VIII-a civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 , ale

art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2021

privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative și ale

art. 86

și

182 din Legea nr. 127/2019

privind sistemul public de pensii. Excepția a fost ridicată de Mariana Șandru într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.096D/2021.

20.

Prin încheierile din 7 octombrie 2021, 25 noiembrie 2021 și 9 februarie 2022, pronunțate în dosarele nr. 863/30/2021, nr. 960/30/2021 și nr. 959/30/2021, Tribunalul Timiș - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020

și ale

art. 183 alin. (1) din Legea nr. 127/2019 . Excepția a fost ridicată de Mărioara Gherga, de Gheorghe Sirca și de Maria Cosar în cauze având ca obiect recalcularea pensiei și formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 3.316D/2021, nr. 3.705D/2021 și nr. 803D/2022.

21.

Prin încheierile din 4 octombrie 2002 și 27 septembrie 2022, pronunțate în dosarele nr. 273/2/2022 și nr. 4.998/2/2021, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 . Excepția a fost ridicată de Constanța Anghel și de Maria Alexandru și alții în cauze având ca obiect acordarea de despăgubiri în temeiul

art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

și formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 2.373D/2022 și nr. 145D/2023.

22.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că Guvernul a înlăturat fățiș opțiunea Parlamentului cu referire la majorarea valorii punctului de pensie, încălcând

art. 61 alin. (1) din Constituție . În Legea de aprobare a Ordonanței, Parlamentul a înlăturat soluția Guvernului. Împrejurarea că prin

Decizia nr. 1 din 13 ianuarie 2021

Curtea Constituțională a sancționat această lege de aprobare nu are nicio relevanță, deoarece motivul care a stat la baza acestei constatări a neconstituționalității legii nu interferează cu voința clară a Parlamentului referitor la majorarea valorii punctului de pensie.

23.

Autorii susțin că se încalcă

art. 115 alin. (4) din Constituție , deoarece motivarea Ordonanței este realizată generic, fără a fi specificate concluziile analizei execuției bugetare derulate pe parcursul primelor 6 luni din anul 2020 - cum au evoluat principalii indicatori bugetari pe primele luni ale anului; de ce, în lipsa Ordonanței, instituțiile și autoritățile administrației publice centrale nu ar fi beneficiat de fondurile necesare desfășurării normale a activității; de ce era necesară corelarea planificării bugetare cu evoluția prognozată a indicatorilor macroeconomici; execuția bugetară pe primele 6 luni ale anului; de ce era necesară alocarea sumelor pentru plata drepturilor de asistență socială, respectiv pentru medicamente cu și fără contribuție personală, în contextul în care aceste aspecte erau deja stabilite prin

Legea bugetului de stat pe anul 2020 nr. 5/2020

etc.

24.

Termenul acordat de legiuitor de la publicarea legii pensiilor, respectiv 9 iulie 2019, până la intrarea în vigoare a noii valori a punctului de pensie, respectiv 1 septembrie 2020, a fost menit să dea puterii executive timp suficient pentru organizarea punerii ei în aplicare. Însă Guvernul a organizat bugetul pentru anul 2020 fără să țină cont de

Legea nr. 127/2019 , iar prin adoptarea Ordonanței nu a luat o măsură urgentă, ci a reglat legislativ această conduită, ceea ce reprezintă o încălcare flagrantă a separației puterilor în stat.

25.

În ceea ce privește situația excepțională, deși nu se menționează expres în preambulul Ordonanței, rezultă, pe cale de interpretare, că aceasta este reprezentată de efectele pandemiei generate de răspândirea coronavirusului SARSCoV2. Deși se poate considera că o astfel de situație îndeplinește cerințele de a fi obiectivă, excepțională, independentă de voința Guvernului, aceasta nu este cuantificabilă. Așa-zisele efecte ale pandemiei nu sunt explicate în mod detaliat, astfel încât să se poată analiza dacă reducerea valorii punctului de pensie cu 333 lei este proporțională cu interesul public invocat de Guvern.

26.

O parte dintre autorii excepției precizează că fac parte dintr-o categorie vulnerabilă, care trebuia să fie protejată în mod suplimentar, mai ales în timpul pandemiei. Majorarea valorii punctului de pensie la 1.775 lei ar fi permis un nivel de trai decent, într-o perioadă când, în majoritatea acestui interval, pensionarii nu au avut acces sau au avut acces restricționat la tratamentele și intervențiile medicale curente, iar categoria persoanelor cu vârsta mai mare de 65 de ani a fost prima vizată de restricțiile de circulație.

27.

De asemenea, deși argumentele indicate în preambulul Ordonanței susțin rectificarea bugetului aferent anului bugetar 2020, modificarea adusă

Legii nr. 127/2019

depășește data de 31 decembrie 2020, având în vedere că punctul de pensie urma să aibă valoarea de 1.775 lei de la data de 1 septembrie 2020 până la 31 august 2021. Drept urmare, cel puțin pentru intervalul 1 ianuarie 2021-31 august 2021, modificarea valorii punctului de pensie, prin ordonanță de urgență a Guvernului, nu are nicio justificare, raportat la modul în care au fost indicate argumentele care ar fi trebuit să demonstreze necesitatea adoptării actului normativ.

28.

Coroborând

art. 6 din Tratatul Uniunii Europene

și

art. 148 din Constituție , autorii excepției susțin că se încalcă prevederile

art. 1 din Primul Protocol adițional

la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece au fost înglobate în dreptul Uniunii Europene prin intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, începând cu 1 decembrie 2009. Pensia este un bun, în sensul acestor prevederi convenționale.

29.

Autorii excepției susțin că diminuarea substanțială a valorii punctului de pensie cu 333 de unități este substanțială și nu este proporțională, în acest fel încălcându-se dreptul de proprietate ce are ca obiect pensia reglementată de

Legea nr. 127/2019 . În sfârșit, nici condiția ca măsura de restrângere a dreptului de proprietate să fie necesară, impusă în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, nu a fost respectată prin adoptarea Ordonanței.

30.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de abrogare a măsurii criticate de către autorii excepției a fost declarat neconstituțional, acesta fiind transmis spre reexaminare Parlamentului. Drept urmare, la acest moment, deși este în vigoare, Ordonanța nu a fost adoptată nici direct (printr-o lege), nici tacit, având în vedere că, deși au trecut 30 de zile de la depunerea acesteia în Senat, Senatul nu s-a pronunțat asupra ei și nici nu a trimis-o celeilalte Camere, pentru a decide, de asemenea, în procedură de urgență.

31.

Articolul 42

din Ordonanță încalcă

art. 115 alin. (5) din Constituție

și

art. 58 alin. (3) din Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, având în vedere că modificarea unei dispoziții dintro lege organică s-a făcut printr-o ordonanță de urgență a Guvernului, neaprobată de către Parlament, deci printr-un act normativ ierarhic inferior. De asemenea, se încalcă și

art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție , deoarece protecția socială trebuie reglementată prin lege organică, caracter pe care îl are

Legea nr. 127/2019

prin care s-a reglementat valoarea punctului de pensie.

32.

Se mai arată că printr-o ordonanță de urgență sau printro altă lege nu se poate modifica o lege de stabilire a valorii punctului de pensie cu caracter organic.

33.

Prevederile criticate, deoarece împiedică majorarea valorii punctului de pensie cu rata inflației și cu media câștigului salarial brut pe țară, nu sunt de natură să asigure un nivel de trai decent, în acest fel încălcându-se și prevederile

art. 47 alin. (1) din Constituție .

34.

Ordonanța nu se încadrează în niciuna dintre situațiile enumerate în

art. 53 din Constituție

și încalcă și prevederile

art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală .

35.

Prevederile

art. 102 din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice consacră un drept câștigat și, ca atare, nu mai poate fi anulat, deoarece se diminuează cuantumul pensiei.

36.

Tribunalul Timiș - Secția I civilă apreciază că excepția este neîntemeiată.

37.

Tribunalul București - Secția a VIII-a civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția este neîntemeiată.

38.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 2.373D/2022, apreciază că excepția este întemeiată.

39.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 145D/2023, contrar

art. 29 alin. (4) din Constituție , nu și-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepției.

40.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

41.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile avocatului prezent și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

42.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

43.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum rezultă din motivarea acesteia, îl constituie dispozițiile

art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020

cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 751 din 18 august 2020, ale

art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2021

privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 18 februarie 2021, precum și ale

art. 86 , ale

art. 182

și ale

art. 183 alin. (1) din Legea nr. 127/2019

privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 9 iulie 2019, denumită în continuare Legea.

44.

Legea a fost abrogată prin

Legea nr. 360/2023

privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023, dar, având în vedere

Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, excepția ridicată este admisibilă.

45.

Dispozițiile legale criticate stabilesc următoarele: (i)

art. 42 din Ordonanță

prevedea că, începând cu 1 septembrie 2020, valoarea punctului de pensie este de 1.442 lei, valoare mai redusă decât cea preconizată de Lege, respectiv 1.775 lei; (ii)

art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2021

privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 18 februarie 2021, prevedea modificarea modului de stabilire a punctului de pensie preconizat prin Lege a se aplica în valoarea și de la data prevăzute de Lege, respectiv 1.875 lei, începând cu 1 septembrie 2021; două modificări aduse

art. 182 din Lege , inclusiv amânarea până la 1 septembrie 2023 a intrării sale integrale în vigoare, precum și abrogarea prevederilor

art. 86 alin. (3 )-( 8) din Lege , necesară având în vedere amânarea intrării în vigoare a Legii; (iii)

art. 183 alin. (1) din Legea nr. 127/2019

referitor la data ieșirii din vigoare a unor dispoziții din

Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice; (iv)

art. 86

care reglementa valoarea punctului de pensie (până la intrarea în vigoare a Legii și, respectiv, a punctului de referință (după intrarea în vigoare a Legii); (v)

art. 182 din Lege

care reglementa data preconizată a intrării în vigoare a Legii, precum și a unor dispoziții din cuprinsul său.

46.

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din

Constituție

cuprinse în

art. 1 alin. (3) ,

(4 ) și

(5)

privind trăsăturile statului, separația și echilibrul puterilor și obligativitatea respectării

Constituției , a supremației sale și a legilor,

art. 2 alin. (1)

referitor la suveranitate,

art. 15

privind universalitatea și principiul neretroactivității legii,

art. 20 alin. (1)

referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului,

art. 34

cu privire la dreptul la ocrotirea sănătății,

art. 41 alin. (2)

privind dreptul salariaților la măsuri de protecție socială,

art. 44

referitor la dreptul de proprietate privată,

art. 47

privind nivelul de trai,

art. 53

cu privire la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți,

art. 61

privind rolul Parlamentului,

art. 73 alin. (3) lit. p)

cu privire la reglementarea prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială,

art. 75 alin. (2)

privind sesizarea Camerelor,

art. 102 alin. (1)

privind rolul Guvernului,

art. 108 alin. (3)

referitor la emiterea ordonanțelor în temeiul unei legi speciale de abilitare,

art. 111 alin. (1)

privind informarea Parlamentului,

art. 115 alin. (1)

și

(4 )-( 6)

privind delegarea legislativă,

art. 4 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 ,

art. 136 alin. (5)

referitor la proprietate și

art. 148

privind integrarea în Uniunea Europeană, precum și

art. 1 din Primul Protocol adițional

la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

47.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile

art. 86

și

182 din Lege

sunt doar în mod formal invocate, fără ca autorii să aducă vreo critică punctuală acestora. Ca atare, ținând seama de

art. 29 alin. (1)

raportat la

art. 10 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 47/1992 , Curtea va respinge, ca inadmisibilă, excepția care le vizează.

48.

Prevederile

art. 183 alin. (1) din Lege

sunt criticate pentru că încalcă nivelul de trai decent, garantat de

Constituție , fiindcă nu prevăd majorarea valorii punctului de pensie cu rata inflației și cu un procent din media câștigului salarial brut pe țară și nu este păstrată puterea de cumpărare determinată de acești indicatori prevăzuți de

art. 102 din Legea nr. 263/2010 .

49.

Această critică este neîntemeiată, pentru motivele prezentate în continuare.

Articolul 183

alin. (1) din Lege

a abrogat, începând cu data de 12 iulie 2019, prevederile

art. 102 din Legea nr. 263/2010 , care reglementau valoarea punctului de pensie. Acest eveniment legislativ trebuie coroborat cu dispozițiile

art. 86 alin. (2) lit. a) din Lege , care prevedeau că valoarea punctului de pensie la 1 septembrie 2019 era de 1.265 lei. Critica adusă acestei opțiuni normative, deși, formal, se invocă un text constituțional, respectiv dreptul la un trai decent, nu face decât să pună în discuție politica socială a statului, mai exact modalitatea de calcul al pensiilor din sistemul public. Chiar dacă valoarea punctului de pensie reprezintă un element major al acestei politici, deoarece cuantumul pensiilor depinde nemijlocit de valoarea acestuia, nu transformă simpla critică adusă modalității de calcul al acestuia și, mai ales, a valorii concrete într-un an sau altul într-o critică cu relevanță constituțională.

50.

Cu privire la criticile care vizează

art. 42 din Ordonanță , Curtea observă că, în esență, acestea reproduc argumente reținute și respinse prin

Decizia Curții Constituționale nr. 203 din 7 aprilie 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 780 din 5 august 2022.

51.

Astfel, cu referire la criticile extrinseci formulate din perspectiva

art. 115 alin. (4) din Constituție , Curtea a statuat că Guvernul a acționat în temeiul delegării legislative, Ordonanța fiind supusă aprobării Parlamentului, ce are competența de a o aproba sau de a o respinge prin lege, potrivit

art. 115 alin. (7)

și

(8) din Constituție . Având în vedere acest aspect, precum și rolul Guvernului de a asigura funcționarea echilibrată a sistemului economic și social, Curtea a ținut seama de aprecierea Guvernului cu privire la caracterul extraordinar al situației care l-a determinat să adopte Ordonanța, cu scopul de a concilia politica legislativă cu resursele bugetare existente, precum și cu privire la urgența în reglementarea acestei situații, astfel cum rezultă din preambulul acestui act normativ și din nota sa de fundamentare.

52.

Cu referire la pretinsa încălcare a

art. 115 alin. (5) din Constituție , Curtea observă că autorii prezentei excepții confundă două aspecte: condiția de validitate ca ordonanța de urgență a Guvernului să fie depusă spre dezbatere în Parlament și procedura de aprobare a acesteia prin lege de către Parlament. Este evident că singura condiție de validitate care trebuie îndeplinită constă în depunerea ordonanței de urgență spre dezbatere la Camera competentă să fie sesizată, nu și aprobarea acesteia de către Parlament, prin lege. Parlamentul, așa cum rezultă cu claritate din

art. 115 alin. (5) teza a treia din Constituție , poate aproba sau nu ordonanța de urgență; indiferent însă de felul în care Parlamentul optează, se reține că aprobarea acestui act normativ nu reprezintă o condiție de validitate a ordonanței de urgență, așa cum este aceea a depunerii spre dezbatere.

53.

Mai departe, Curtea constată că nici prevederile

art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție

nu au fost încălcate de către Guvern în procesul de adoptare a Ordonanței, deoarece însuși textul

art. 115 alin. (5) ultima teză din Constituție

prevede că ordonanțele de urgență pot fi adoptate în materia legilor organice.

54.

Curtea a respins și critica raportată la

art. 115 alin. (6) din Constituție

- care, având în vedere conținutul acestuia, a fost analizată împreună cu criticile intrinseci formulate din perspectiva

art. 44

și

47 din Constituție , precum și la

art. 1 din Primul Protocol adițional

la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocat prin prisma

art. 20 alin. (1) din Constituție .

55.

Prin aceeași decizie (paragraful 18), Curtea a respins și criticile de neconstituționalitate extrinsecă referitoare la o presupusă încălcare de către Guvern a separației puterilor în stat, respectiv o încălcare a atribuțiilor Parlamentului. Cu referire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a reținut că, în esență, autorii excepției erau nemulțumiți că valoarea punctului de pensie nu a mai crescut în cuantumul prevăzut prin Lege, ci a crescut într-un cuantum mai redus.

56.

Astfel, Curtea a reamintit că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul lor valoric, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare. Mai mult, valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, precum și indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile. Având în vedere că Guvernul nu a redus valoarea punctului de pensie anunțată prin Lege, ci a prevăzut o creștere mai mică, instanța de control constituțional a constatat că

art. 42 din Ordonanță

nu încalcă dreptul la pensie și la proprietate privată.

57.

Cu referire la pretinsa încălcare a dreptului la un nivel de trai decent prin măsura Guvernului de a reduce creșterea valorii punctului de pensie, Curtea reține că, deși drepturile și libertățile fundamentale sunt în egală măsură prevăzute într-un singur document formal, Legea fundamentală, este la fel de important să se țină seama de cât de diferită este natura lor juridică. Astfel, Curtea, în

Decizia nr. 677 din 29 septembrie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 29 ianuarie 2021, paragraful 23, a amintit că Legea fundamentală consacră, în

art. 1 alin. (3) , caracterul de stat social al României, obligând statul, prin dispozițiile

art. 135 alin. (2) lit. f) , să creeze condițiile necesare pentru creșterea calității vieții, iar prin

art. 41 alin. (2)

și

art. 47 alin. (2)

prevede dreptul salariaților, respectiv al cetățenilor și la alte măsuri de protecție socială și de asistență socială decât cele nominalizate expres în Legea fundamentală, măsuri stabilite prin lege. Caracteristic tuturor acestor drepturi ale cetățenilor și obligații corelative ale statului este faptul că, în măsura în care nu sunt nominalizate expres de Constituție, legiuitorul este liber să aleagă, în funcție de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite și de necesitatea îndeplinirii și a altor obligații ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituțional, care sunt măsurile prin care le va asigura cetățenilor un nivel de trai decent și să stabilească condițiile și limitele acordării lor.

58.

În plus, cu referire la pretinsa încălcare a dreptului la un nivel de trai decent trebuie amintit că, potrivit

art. 1 alin. (5) din Constituție , în România respectarea

Constituției

este obligatorie, adică general obligatorie, în sensul că nu doar Curtea Constituțională, garantul supremației sale, are această obligație, ci și toate celelalte autorități constituționale. În particular, cu referire la imperativul sau, mai potrivit, aspirația realizării unui nivel de trai decent, Curtea apreciază că Guvernul, în primul rând, este ținut de această îndatorire constituțională.

59.

În ceea ce privește pretinsa încălcare a

art. 53 din Constituție , în

Decizia nr. 372 din 29 iunie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 981 din 30 octombrie 2023, paragraful 119, Curtea a statuat că, întrucât nu a constatat vreo restrângere a exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale, respectiv art. 44

sau

47 din Constituție , nici

art. 53 din Constituție

nu a fost încălcat.

60.

Referitor la invocarea în susținerea prezentei excepții de neconstituționalitate a

Deciziei Curții Constituționale nr. 1 din 13 ianuarie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 25 ianuarie 2021, Curtea observă că, prin această decizie, a fost admisă obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 8 din Legea pentru aprobarea Ordonanței. Curtea a constatat că art. I pct. 8 din legea criticată, care abroga

art. 42 din Ordonanță , încalcă

art. 1 alin. (5)

prin raportare la

art. 47 alin. (2) din Constituție . Prin considerentele acestei decizii, Curtea a reținut că, în situația dată, din cauza modului de reglementare, nu este stabilită nicio valoare a punctului de pensie până la 1 septembrie 2021, ceea ce este inadmisibil prin perspectiva securității juridice în materie de pensii. În cauza de față, autorii excepției arată că împrejurarea că, prin

Decizia nr. 1 din 13 ianuarie 2021 , Curtea Constituțională a sancționat această lege de aprobare nu are nicio relevanță, deoarece motivul care a stat la baza acestei constatări a neconstituționalității legii nu interferează cu voința clară a Parlamentului referitor la majorarea valorii punctului de pensie.

61.

Curtea reține că o astfel de critică este neîntemeiată, deoarece oricât de dezirabilă social, justificată, echitabilă etc. ar putea fi o anumită soluție substanțială, în particular creșterea valorii punctului de pensie din Lege, câtă vreme, din punct de vedere formal, nu se respectă procesul de implementare și adoptare a acesteia, respectiva soluție substanțială nu poate fi validată.

62.

Cu referire la criticile aduse

art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2021 , Curtea reține că autorii formulează critici de neconstituționalitate exclusiv cu privire la

pct. 1 al art. III

și nu

art. III , în integralitatea sa. Așa cum în mod constant a statuat, de exemplu, în

Decizia nr. 373 din 28 mai 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 833 din 14 octombrie 2019, Curtea Constituțională nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile

art. 146 din Constituție . Ca atare, având în vedere

art. 29 alin. (1)

raportat la

art. 10 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 47/1992 , Curtea va respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. III pct. 2-4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2021 .

63.

Cu privire la critica adusă

art. III pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2021 , autorii excepției menționează că acesta a modificat o lege organică, adică Legea, ceea ce contravine

art. 115 alin. (5) din Constituție . Dar, așa cum Curtea a arătat anterior cu privire la respectarea

art. 115 alin. (5) din Constituție

în cazul adoptării Ordonanței, și în cazul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2021

aceste critici trebuie respinse.

64.

De asemenea, autorii arată că

art. III pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2021

încalcă, pentru aceleași motive invocate și în cazul Ordonanței,

art. 1 ,

15 ,

47 ,

53 ,

73

și

115 din Constituție . Având în vedere cele reținute mai sus în analiza criticilor aduse din perspectiva acestor standarde constituționale, Curtea apreciază că se impune respingerea și a acestor critici.

65.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1.

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 86

și

182 din Legea nr. 127/2019

privind sistemul public de pensii, precum și ale

art. III pct. 2 - 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2021

privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, excepție ridicată de Mariana Șandru în Dosarul nr. 33.921/3/2020 al Tribunalului București - Secția a VIII-a civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale.

2.

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mariana Tîrziu în Dosarul nr. 805/30/2021 al Tribunalului Timiș - Secția I civilă, de Mariana Șandru în Dosarul nr. 33.921/3/2020 al Tribunalului București - Secția a VIII-a civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale, de Mărioara Gherga, de Gheorghe Sirca și de Maria Cosar în dosarele nr. 863/30/2021, nr. 960/30/2021 și nr. 959/30/2021 ale Tribunalului Timiș - Secția I civilă, precum și de Constanța Anghel și de Maria Alexandru și alții în dosarele nr. 273/2/2022 și nr. 4.998/2/2021 ale Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile

art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020

cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare, ale

art. III pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2021

privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și ale

art. 183 alin. (1) din Legea nr. 127/2019

privind sistemul public de pensii sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Timiș - Secția I civilă, Tribunalului București - Secția a VIII-a civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale și Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 16 octombrie 2025.