Rezoluția nr. 551/2024
referitoare la amendamentele la Codul internațional privind siguranța navelor care utilizează gaze sau alți combustibili cu punct de aprindere scăzut (Codul IGF)
prezumat în vigoare
ORDINUL nr. 309 din 27 martie 2026 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 6 aprilie 2026.
Comitetul pentru siguranță maritimă,
Reamintind articolul 28(b) din Convenția privind Organizația Maritimă Internațională referitor la funcțiile Comitetului,
Luând act de Rezoluția MSC.391(95), prin care a fost adoptat Codul internațional privind siguranța navelor care utilizează gaze sau alți combustibili cu punct de aprindere scăzut (Codul IGF), devenit obligatoriu în temeiul capitolelor II1 și II-2 din
Convenția internațională pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, 1974
(Convenția),
luând act, de asemenea, de
articolul VIII(b)
și de regula II1/2.28 din Convenție, referitoare la procedura de amendare a Codului IGF,
având în vedere, la cea de-a 108-a sesiune, amendamentele la Codul IGF propuse și comunicate în conformitate cu
articolul VIII(b)(i) al Convenției :
1.
adoptă, în conformitate cu
articolul VIII(b)(iv) al Convenției , amendamente la Codul IGF, al căror text este prevăzut în anexa la prezenta rezoluție;
2.
stabilește, în conformitate cu
articolul VIII(b)(vi)(2)(bb) al Convenției , că amendamentele menționate se consideră acceptate la 1 iulie 2025, cu excepția cazului în care, înainte de această dată, mai mult de o treime dintre guvernele contractante la Convenție sau guvernele contractante ale căror flote comerciale combinate reprezintă nu mai puțin de 50% din tonajul brut al flotei comerciale mondiale notifică secretarului general obiecțiile lor la amendamente;
3.
invită guvernele contractante la Convenție să ia notă de faptul că, în conformitate cu
articolul VIII(b)(vii)(2) al Convenției , amendamentele vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2026, după acceptarea acestora în conformitate cu paragraful 2 de mai sus;
4.
solicită secretarului general, în scopurile
articolului VIII(b)(v) al Convenției , să transmită copii certificate ale prezentei rezoluții și ale textului amendamentelor cuprinse în anexă tuturor guvernelor contractante la Convenție;
5.
solicită, de asemenea, secretarului general să transmită copii ale prezentei rezoluții și ale anexei sale membrilor Organizației care nu sunt guverne contractante la Convenție.
Conținută de
Anexa (la Rezoluția MSC.551(108)
Amendamente la Codul internațional privind siguranța navelor care utilizează gaze
sau alți combustibili cu punct de aprindere scăzut (Codul IGF)
Partea A
2
Dispoziții generale
2.2
Definiții
1
Următorul nou paragraf 2.2.43 este adăugat după paragraful existent 2.2.42:
2.2.43
Navă construită la sau după 1 ianuarie 2026 înseamnă:
.1
pentru care contractul de construcție este încheiat la sau după 1 ianuarie 2026; sau
.2
în lipsa unui contract de construcție, chila este pusă ori nava se află într-un stadiu similar de construcție la sau după 1 iulie 2026; sau
.3
livrarea acesteia are loc la sau după 1 ianuarie 2030.
4
Cerințe generale
4.2
Evaluarea riscurilor
2
Paragraful 4.2.2 se înlocuiește cu următorul text:
4.2.2
Pentru navele cărora li se aplică partea A-1, evaluarea riscurilor prevăzută la 4.2.1 se efectuează numai în cazurile indicate explicit în paragrafele: 5.10.5, 5.12.3, 6.4.1.1, 6.4.15.4.7.2, 8.3.1.1, 8.4.2, 13.4.1, 13.7 și 15.8.1.10, precum și în paragrafele 4.4 și 6.8 din anexă.
Partea A-1
Cerințe specifice pentru nave
care utilizează gaz natural drept combustibil
5.
Proiectarea și aranjarea navei
5.3
Reglementare - Generalități
3
Paragraful 5.3.3.3 se înlocuiește cu următorul text:
5.3.3.3
Pentru tancurile independente, distanța de protecție se măsoară până la pereții tancului (bariera primară a sistemului de stocare). Pentru tancurile de tip membrană, distanța se măsoară până la pereții etanși care înconjoară izolația tancului.
4
Paragraful 5.3.4.4 se înlocuiește cu următorul text:
5.3.4.4
Pentru tancurile independente, distanța de protecție se măsoară până la pereții tancului (bariera primară a sistemului de stocare). Pentru tancurile de tip membrană, distanța se măsoară până la pereții etanși care înconjoară izolația tancului.
5.12
Reglementări privind sasurile de aer
5.12.1
Pentru nave construite la sau după 1 ianuarie 2026, un sas de aer este un spațiu delimitat de pereți etanși la gaze și prevăzut cu două uși substanțial etanșe, distanțate între 1,5 m și 2,5 m. Cu excepția situațiilor supuse Convenției privind liniile de încărcare, pragul ușii care face trecerea către zona periculoasă nu va fi mai mic de 300 mm. Ușile trebuie să fie auto-închizătoare, fără dispozitive de blocare în poziție deschisă.
6
Sistem de stocare a combustibilului
6.4
Reglementări privind izolarea combustibilului gazos lichefiat
6.4.15
Tipuri de rezervoare
6.4.15.3
Rezervoare independente de tip C
6.4.15.3.1
Baza de proiectare
6
Paragraful 6.4.15.3.1.2 se înlocuiește cu următorul text:
6.4.15.3.1.2
Presiunea de vapori de proiectare nu trebuie să fie mai mică de: P_0 = 0.2 + AC (ρ_r) ^1.5 (MPa),
unde: A = 0.00185 (σ_m/∆σ_A)^2
cu: σm = tensiunea de proiectare a membranei primare;
∆σA = tensiunea dinamică admisibilă a membranei (amplitudine dublă la nivelul de probabilitate Q = 10^–8) și egală cu:
–
55 N/mmp pentru oțel feritic-perlitic, martensitic și austenitic;
–
25 N/mmp pentru aliajul de aluminiu (5083-O);
C = o dimensiune caracteristică a rezervorului care trebuie considerată ca fiind cea mai mare dintre următoarele: h, 0.75b sau 0.45ℓ,
cu: h = înălțimea tancului (dimensiunea pe direcția verticală a navei) (m);
b = lățimea tancului (dimensiunea în direcția transversală a navei) (m);
ℓ = lungimea tancului (dimensiunea în direcția longitudinală a navei) (m);
ρ_r = densitatea relativă a combustibilului (ρ_r =1 pentru apă dulce) la temperatura de proiectare.
6.7
Reglementări pentru sistemul de eliberare a presiunii
6.7.3
Dimensionarea sistemului de eliberare a presiunii
6.7.3.1
Dimensionarea supapelor de suprapresiune
7
Textul introductiv al paragrafului 6.7.3.1.1 se înlocuiește cu următorul text:
6.7.3.1.1
Pentru navele construite la sau după 1 ianuarie 2026, sistemul de decompresiune pentru fiecare rezervor de combustibil gaz lichefiat trebuie proiectat astfel încât, indiferent de starea oricărei PRV, capacitatea PRV-urilor reziduale să îndeplinească cerințele combinate de capacitate de decompresiune ale sistemului. Capacitatea combinată de decompresiune trebuie să fie cea mai mare dintre următoarele, fără o creștere de maximum 20% a presiunii din rezervorul de combustibil gaz lichefiat peste MARVS. Rezervorul nu trebuie încărcat până când nu este restabilită capacitatea completă de decompresiune:
8
Paragraful 6.7.3.1.1.2 se înlocuiește cu următorul text:
6.7.3.1.1.2
vapori generați în urma expunerii la foc, calculați folosind următoarea formulă: Q = FGA^0.82 (mc/s),
unde: Q = debit minim necesar de evacuare a aerului în condiții standard de 273,15 Kelvin (K) și 0,1013 MPa;
F = factorul de expunere la foc pentru diferite tipuri de rezervoare de combustibil gazos lichefiat:
F = 1.0 pentru tancurile fără izolație situate pe punte;
6.9
Reglementări pentru menținerea condițiilor de depozitare a combustibilului
6.9.1
Controlul presiunii și temperaturii rezervorului
9
Textul introductiv al paragrafului 6.9.1.1 se înlocuiește cu următorul text:
6.9.1.1
Pentru navele construite la sau după 1 ianuarie 2026, cu excepția rezervoarelor de combustibil gazos lichefiat proiectate să reziste la presiunea maximă de vapori a combustibilului în condițiile temperaturii ambientale superioare de proiectare, presiunea și temperatura rezervoarelor de combustibil gazos lichefiat trebuie menținute în permanență în limitele lor de proiectare prin mijloace acceptabile de către Administrație, de exemplu, prin una sau mai multe dintre următoarele metode:
7
Materiale și proiectare generală a țevilor
7.3
Reglementări pentru proiectarea generală a țevilor
7.3.2
Grosimea peretelui țevii
10
Paragraful 7.3.2.1 se înlocuiește cu următorul text:
7.3.2.1
Pentru navele construite la sau după 1 ianuarie 2026, grosimea minimă a peretelui țevii se calculează după cum urmează: t = (t_0 + b + c)/(1 – |t_m|/100) (mm),
unde: t_0 = grosimea teoretică;
t_0 = PD/(2.0Ke + P) (mm),
cu: P = presiunea de proiectare (MPa) menționată la 7.3.3;
D = diametrul exterior (mm);
K = tensiunea admisibilă (N/mmp) menționată la 7.3.4; și
e = factor de eficiență egal cu 1.0 pentru țevile fără sudură și pentru țevile sudate longitudinal sau spiralat, livrate de producători autorizați de țevi sudate, care sunt considerate echivalente cu țevile fără sudură atunci când se efectuează teste nedistructive asupra sudurilor în conformitate cu standardele recunoscute. În alte cazuri, poate fi necesar un factor de eficiență mai mic de 1.0, în conformitate cu standardele recunoscute, în funcție de procesul de fabricație;
b = toleranță pentru încovoiere (mm). Valoarea lui b trebuie aleasă astfel încât tensiunea calculată în încovoiere, datorată exclusiv presiunii interne, să nu depășească tensiunea admisibilă. În cazul în care nu se oferă o astfel de justificare, b trebuie să fie: b = D∙t_0/2.5r (mm),
cu: r = raza medie a curburii (mm);
c = adaos de coroziune (mm). Dacă se anticipează coroziune sau eroziune, grosimea peretelui conductei trebuie mărită peste cea cerută de alte reglementări de proiectare. Acest adaos trebuie să fie în concordanță cu durata de viață preconizată a conductei; și
a = toleranță negativă de fabricație pentru grosime (%), adică unde a este toleranța de fabricație de –5%, |a| este egal cu 5 și se introduce în formulă ca 1 – (5/100).
8
Alimentare cu combustibil
8.4
Reglementări pentru manifold
11
Paragraful 8.4.1 se înlocuiește cu următorul text, împreună cu notele de subsol aferente:
8.4.1
Manifoldul de alimentare cu combustibil trebuie proiectat pentru a suporta sarcinile externe în timpul alimentării cu combustibil. Conexiunile de la stația de alimentare cu combustibil trebuie aranjate astfel încât să se realizeze o operațiune de deconectare uscată într-unul din următoarele moduri:
.1
o cuplare cu deconectare/conectare uscată, în conformitate cu un standard cel puțin echivalent cu cele acceptabile de Organizație;^1 sau
.2
un cuplaj manual sau un cuplaj hidraulic, utilizat pentru conectarea sistemului de alimentare cu combustibil la flanșa de prezentare a galeriei de alimentare a vasului receptor;^2 sau
.3
un ansamblu flanșă-flanșă prins cu șuruburi.^2
^1 A se consulta recomandările Organizației Internaționale de Standardizare, în special publicația: ISO 21593:2019, Nave și tehnologie maritimă - Cerințe tehnice pentru cuplaje cu deconectare/conectare uscată pentru alimentarea cu gaze naturale lichefiate.
^2 A se consulta recomandările Organizației Internaționale de Standardizare, în special publicația: ISO 20519:2021 - Nave și tehnologie maritimă - Specificații pentru alimentarea navelor alimentate cu gaz natural lichefiat.
12
Următoarele noi paragrafe se adaugă după paragraful 8.4.1 existent, împreună cu nota de subsol aferentă:
8.4.2
Atunci când se intenționează utilizarea oricăreia dintre conexiunile specificate la paragrafele 8.4.1.2 și 8.4.1.3, acestea trebuie combinate cu proceduri de operare care să asigure realizarea unei deconectări uscate. Aranjamentul trebuie să fie supus unei atenții speciale bazate pe o evaluare a riscurilor aferente instalației de alimentare^2 efectuată în etapa de proiectare și luând în considerare sarcinile dinamice la conexiunea galeriei de alimentare conform unui standard recunoscut acceptabil de Administrație, funcționarea în siguranță a navei și alte pericole care pot fi relevante pentru navă în timpul operațiunilor de alimentare cu combustibil. Manualul de manipulare a combustibilului cerut de 18.2.3 trebuie să includă documentația care să ateste că a fost efectuată evaluarea riscurilor aferente instalației de alimentare și că s-a acordat o atenție specială în temeiul acestei cerințe.
8.4.3
Trebuie prevăzut un cuplaj de declanșare de urgență (ERC)/un sistem de declanșare de urgență (ERS) sau mijloace echivalente, cu excepția cazului în care sunt instalate pe partea de alimentare cu combustibil a conductei de combustibil, iar mijloacele respective trebuie să fie în conformitate cu un standard echivalent cu cele acceptabile de către Organizație;^2 trebuie să permită o deconectare fizică rapidă prin «detașare uscată» a sistemului de combustibil în caz de urgență. ^2 Consultați recomandările Organizației Internaționale de Standardizare, în special publicația: ISO 20519:2021 - Nave și tehnologie marină - Specificație pentru alimentarea navelor alimentate cu gaz natural lichefiat.
9
Furnizarea de combustibil către consumatori
9.3
Reglementări privind redundanța alimentării cu combustibil
13
Paragraful 9.3.1 se înlocuiește cu următorul text:
9.3.1
Pentru navele construite la sau după 1 ianuarie 2026, pentru instalațiile cu un singur combustibil, sistemul de alimentare cu combustibil trebuie să fie configurat cu redundanță și segregare, astfel încât o scurgere într-un sistem sau o defecțiune a unuia dintre auxiliarele esențiale de alimentare cu combustibil să nu ducă la o pierdere inacceptabilă de putere. În cazul unei scurgeri sau al unei defecțiuni și în conformitate cu regula SOLAS II-1/26.3, Administrația, ținând cont de considerațiile generale de siguranță, poate accepta o reducere parțială a capacității de propulsie față de funcționarea normală.
9.4
Paragraful 9.3.1 se înlocuiește cu următorul text:
14
Paragraful 9.4.7 se înlocuiește cu următorul text:
9.4.7
Pentru navele construite la sau după 1 ianuarie 2026, în cazurile în care supapa principală de combustibil gazos se închide automat atunci când sistemul de siguranță, așa cum este prevăzut la 15.2.2, este activat, întreaga conductă de alimentare cu gaz dintre această supapă principală de combustibil gazos și supapele duble de blocare și purjare și dintre supapele duble de blocare și purjare și consumator trebuie să fie aerisită automat.
15
Paragraful 9.4.8 se înlocuiește cu următorul text:
9.4.8
Pentru navele construite la sau după 1 ianuarie 2026 trebuie să existe o supapă de închidere acționată manual în conducta de alimentare cu gaz a fiecărui consumator de gaz în amonte de supapele duble de blocare și de purjare pentru a asigura izolarea în siguranță în timpul întreținerii consumatorului de gaz.
9.6
Reglementări privind alimentarea cu combustibil a consumatorilor în încăperile mașinilor cu gaze sigure:
16
Paragraful 9.6.1.1 se înlocuiește cu următorul text:
9.6.1
Conductele de combustibil gazos din încăperile mașinilor cu protecție împotriva gazelor trebuie să fie complet închise de o conductă sau o țeavă dublă care să îndeplinească una dintre următoarele condiții:
.1
Conducta de combustibil gazos va fi un sistem de conducte cu pereți dubli, combustibilul gazos fiind conținut în conducta interioară. Spațiul dintre conductele concentrice va fi presurizat cu gaz inert la o presiune mai mare decât presiunea combustibilului gazos. Se vor prevedea alarme adecvate pentru a indica o pierdere a presiunii gazului inert între conducte; sau
9.8
Reglementări pentru proiectarea conductelor ventilate, a conductei exterioare împotriva scurgerilor de gaze din conducta interioară
17
Paragraful 9.8.1 se înlocuiește cu următorul text:
9.8.1
Pentru navele construite la sau după 1 ianuarie 2026, presiunea de proiectare a conductei sau a conductei exterioare a sistemelor de alimentare cu combustibil nu trebuie să fie mai mică decât presiunea maximă de serviciu a conductei interioare. Alternativ, presiunea de proiectare a conductei sau a conductei exterioare poate fi calculată în conformitate cu 9.8.2.
18
Textul introductiv al paragrafului 9.8.2 se înlocuiește cu următorul text:
9.8.2
Pentru navele construite la sau după 1 ianuarie 2026, alternativ la 9.8.1, presiunea de proiectare a țevii sau conductei exterioare se consideră cea mai mare dintre următoarele:
19
Paragraful 9.8.4 se înlocuiește cu următorul text:
9.8.4
Pentru navele construite la sau după 1 ianuarie 2026, conducta trebuie să fie supusă unei încercări de presiune pentru a demonstra că poate rezista la presiunea maximă preconizată la ruperea conductei de combustibil.
11
Siguranța la incendiu
11.3
Reglementări privind protecția împotriva incendiilor
20
Paragraful 11.3.1 se înlocuiește cu următorul text:
11.3.1
Pentru navele construite la sau după 1 ianuarie 2026, camerele de preparare a combustibilului vor fi considerate, în scopul aplicării regulii SOLAS II-2/9, ca încăpere de mașini de categoria A.
11.6
Reglementări pentru sistemele de stingere a incendiilor cu pulbere chimică uscată
21
Paragraful 11.6.2 se înlocuiește cu următorul text:
11.6.2
Pe lângă orice alte stingătoare portabile care pot fi solicitate în alte părți ale instrumentelor OMI, un stingător portabil cu pulbere uscată cu o capacitate de cel puțin 5 kg trebuie amplasat în apropierea stației de alimentare cu combustibil și în camera de preparare a combustibilului. Pentru navele construite înainte de 1 ianuarie 2026, stingătorul portabil cu pulbere uscată trebuie prevăzut în camera de preparare a combustibilului cel târziu la prima inspecție, la sau după 1 ianuarie 2026.
12
Prevenirea exploziilor
12.5
Zone periculoase
22
Paragraful 12.5.1 se înlocuiește cu următorul text:
12.5.1
Zona periculoasă 0 Pentru navele construite la sau după 1 ianuarie 2026, această zonă include, dar fără a se limita la, interiorul rezervoarelor de combustibil, orice conducte pentru depresurizare sau alte sisteme de ventilație pentru rezervoarele de combustibil, conductele și echipamentele care conțin combustibil, precum și spațiile interbariere, așa cum sunt definite la paragraful 2.2.15.2.
12.5.2
Zona periculoasă 1
23
Paragraful 12.5.2.1 se înlocuiește cu următorul text:
.1
pentru navele construite la sau după 1 ianuarie 2026, spațiile de conectare a tancurilor și spațiile de depozitare a combustibilului^2; ... ^2 Spațiile de depozitare a combustibilului pentru rezervoarele de tip C nu sunt considerate în mod normal zona 1.
15
Sisteme de control, monitorizare și siguranță
15.4
Reglementări privind alimentarea cu combustibil și monitorizarea rezervoarelor de combustibil cu gaz lichefiat
15.4.1
Indicatoare de nivel pentru rezervoarele de combustibil gazos lichefiat
24
Paragraful 15.4.1.3 se înlocuiește cu următorul text:
.3
Pentru navele construite la sau după 1 ianuarie 2026, indicatoarele de nivel ale lichidului din rezervorul de combustibil gazos lichefiat pot fi de următoarele tipuri:
.1
dispozitive indirecte care determină cantitatea de combustibil prin mijloace precum cântărirea sau debitmetrul în linie;
.2
dispozitive închise care nu penetrează rezervorul de combustibil gazos lichefiat, cum ar fi dispozitivele care utilizează radioizotopi sau dispozitive cu ultrasunete; sau
.3
dispozitive închise care pătrund în rezervorul de combustibil gazos lichefiat, dar care fac parte dintr-un sistem închis și împiedică eliberarea combustibilului gazos. Astfel de dispozitive trebuie considerate racorduri la rezervor. Dacă dispozitivul de măsurare închis nu este montat direct pe rezervor, acesta trebuie prevăzut cu o supapă de închidere situată cât mai aproape posibil de rezervor.
Partea B-1
16
Fabricație, executare și testare
16.3
Sudarea materialelor metalice și testarea nedistructivă a sistemului de stocare a combustibilului
16.3.5
Teste de sudură în procesul de producție
25
Paragraful 16.3.5.1 se înlocuiește cu următorul text:
16.3.5.1
Pentru toate rezervoarele de combustibil și recipientele sub presiune pentru procese, cu excepția rezervoarelor cu membrană, testele de sudură de producție trebuie efectuate în general pentru aproximativ fiecare 50 m de îmbinări sudate cap la cap și trebuie să fie reprezentative pentru fiecare poziție de sudură. Pentru barierele secundare trebuie efectuate teste de producție de același tip ca cele cerute pentru barierele primare, cu excepția faptului că numărul de teste poate fi redus sub rezerva acordului cu Administrația. Pot fi necesare teste, altele decât cele specificate la 16.3.5.2 până la 16.3.5.5, pentru rezervoarele de combustibil sau barierele secundare.
Partea C 1
18
Operare
18.4
Reglementări pentru operațiunile de bunkerare
18.4.1
Responsabilități
26
Paragraful 18.4.1.1.1 se înlocuiește cu următorul text:
18.4.1.1
Înainte de începerea oricărei operațiuni de alimentare cu combustibil, comandantul navei receptoare sau reprezentantul acestuia și reprezentantul sursei de alimentare (persoanele responsabile, PIC) trebuie:
.1
să convină în scris procedura de transfer, inclusiv răcirea și, dacă este necesar, gazificarea; rata maximă de transfer în toate etapele; presiunea și temperatura limită minimă și maximă de transfer; setările PRV-urilor liniei de alimentare cu combustibil; și volumul care urmează a fi transferat;
----
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.