Convenția din 10 martie 1987

Articolul 1

Persoane vizate

Prezenta convenție se va aplica persoanelor rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.

Articolul 2

Impozite vizate

1. Impozitele cărora li se va aplica prezenta convenție sînt:

a) În cazul României:

1) impozitul pe veniturile obținute de persoanele fizice și persoanele juridice;

2) impozitul pe beneficiile societăților mixte constituite cu participarea unor organizații economice române și a unor parteneri străini; și

3) impozitul pe venitul realizat din activități agricole

(denumite în continuare impozit român);

b) În cazul Indiei:

1) impozitul pe venit și orice alte impozite suplimentare; și

2) impozitul suplimentar

(denumite în continuare impozit indian).

2. Convenția se va aplica, de asemenea, oricăror impozite identice sau substanțial similare care se vor stabili de oricare dintre statele contractante după data semnării prezentei convenții și care se vor adauga sau vor înlocui impozitele menționate, la paragraful 1.

3. Autoritățile competente ale statelor contractante își vor notifica reciproc orice modificări mai importante aduse legislației fiscale respective ce fac obiectul prezentei convenții și își vor furniza copii ale prevederilor și reglementărilor semnificative.

Articolul 3

Definiții generale

1. În sensul prezentei convenții, dacă contextul nu cere altfel:

a) termenul România, folosit în sens geografic, înseamnă teritoriul Republicii Socialiste România, inclusiv marea teritorială și platoul continental, precum și orice alta zona în afară marii teritoriale a României asupra căreia România exercita, în conformitate cu dreptul internațional și cu propria sa legislație, drepturi suverane cu privire la explorarea și exploatarea resurselor naturale, biologice și minerale aflate în apele marii, pe fundul și subsolul acesteia;

b) termenul India înseamnă teritoriul Indiei și include marea teritorială și spațiul aerian de deasupra lui, precum și alta zona maritima în care India are drepturi suverane, alte drepturi și jurisdicții, potrivit legislației Indiei și în conformitate cu dreptul internațional;

c) termenii un stat contractant și celălalt stat contractant înseamnă România sau India după cum cere contextul;

d) termenul impozit înseamnă impozit român sau impozit indian după cum cere contextul, dar nu va include nici o sumă care este platibila în legătură cu omisiunea achitării impozitelor la care se referă prezenta convenție sau care reprezintă o penalizare stabilită pentru aceste impozite;

e) termenul persoana are sensul atribuit de legislația fiscală în vigoare a celor două state contractante;

f) termenul societate înseamnă orice persoană juridică, inclusiv o societate mixtă constituită în conformitate cu legislația română sau orice entitate care este considerată societate potrivit legislației fiscale a statelor contractante respective;

g) termenii întreprindere a unui stat contractant și întreprindere a celuilalt stat contractant, indica, respectiv, o întreprindere exploatată de un rezident al unui stat contractant și o întreprindere exploatată de un rezident al celuilalt stat contractant;

h) termenul autoritate competentă înseamnă, în cazul României, Ministerul Finanțelor sau reprezentantul sau autorizat, iar în cazul Indiei, Departamentul de venituri din Ministerul Finanțelor sau reprezentantul sau autorizat;

i) termenul național înseamnă:

- în cazul României, orice persoană fizica care are cetățenia română și orice persoană juridică, societate de persoane sau asociație care își obține statutul juridic conform legislației în vigoare în România;

- în cazul Indiei, orice persoană care are naționalitatea Indiei și orice persoană juridică, societate de persoane sau asociație care își obține statutul juridic conform legislației în vigoare în India;

j) termenul subdiviziune politica înseamnă o subdiviziune politica în India;

k) termenul unitate administrativ-teritorială înseamnă o unitate administrativ-teritorială în România;

l) termenul trafic internațional înseamnă orice transport efectuat cu o nava sau aeronava exploatate de o întreprindere a unui stat contractant, cu excepția cazului cînd nava sau aeronava este exploatată numai între locuri situate în celălalt stat contractant.

2. În aplicarea prevederilor prezentei convenții de către un stat contractant, orice termen care nu este definit în aceasta, va avea, dacă contextul nu cere altfel, înțelesul ce i se atribuie de către legislația în vigoare în acel stat, cu privire la impozitele care fac obiectul prezentei convenții.

Articolul 4

Domiciliu fiscal

1. În sensul prezentei convenții, termenul rezident al unui stat contractant desemnează orice persoană care este rezidență a acelui stat în conformitate cu legislația fiscală a acelui stat.

2. Cînd, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană fizica este rezidență a ambelor state contractante, atunci statutul ei de rezidență, în sensul prezentei convenții, va fi determinat în conformitate cu următoarele reguli:

a) persoana va fi considerată rezidență a statului contractant în care dispune de o locuinta permanenta la dispoziția sa. Dacă dispune de o locuinta permanenta la dispoziția sa în ambele state contractante, ea va fi considerată rezidență a statului contractant cu care legăturile sale personale și economice sînt mai strinse (denumit în continuare centrul intereselor sale vitale);

b) dacă statul contractant în care aceasta persoana are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacă aceasta persoana nu dispune de o locuinta permanenta la dispoziția sa în nici unul dintre statele contractante, atunci va fi considerată rezidență a statului contractant în care locuiește în mod obișnuit;

c) dacă aceasta persoana locuiește în mod obișnuit în ambele state contractante, sau nu locuiește în mod obișnuit în nici unul din ele, ea va fi considerată rezidență a statului al cărui național este;

d) dacă aceasta persoana este un național al ambelor state contractante sau nu este național al nici unuia dintre ele, autoritățile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun acord.

3. Cînd, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană, alta decît o persoană fizica, este rezidență a ambelor state contractante, atunci se va considera ca este rezidență a statului contractant în care este situat sediul conducerii sale efective.

Articolul 5

Sediu permanent

1. În sensul prezentei convenții, expresia sediu permanent indica un loc fix de afaceri prin care întreprinderea exercita în totalitate sau în parte activitatea sa.

2. Expresia sediu permanent cuprinde, îndeosebi:

a) un sediu de conducere;

b) o sucursala;

c) un birou;

d) o uzina;

e) un atelier;

f) o mina, un put de extracție a petrolului sau a gazelor, o cariera sau orice alt loc de extracție a resurselor naturale;

g) un depozit prin care o persoană pune la dispoziția altor persoane spații de depozitare;

h) o ferma, plantație sau alt loc în care sînt desfășurate activități agricole, forestiere, de plantații sau alte activități asemănătoare;

i) o clădire folosită pentru vinzari sau pentru primiri sau cereri de comenzi;

j) instalații sau amenajări folosite pentru explorarea resurselor naturale;

k) un șantier de construcții, instalații sau proiect de montaj ori activitățile de supraveghere în legătură cu acestea, cînd un astfel de șantier, proiect sau activitate de supraveghere (împreună sau cu alte asemenea santiere, proiecte sau activități, dacă exista) continua pentru o perioadă mai mare de 6 luni, sau cînd un astfel de proiect sau activitate de supraveghere, care tine de vînzarea unui utilaj sau echipament, continua pentru o perioadă care nu depășește 6 luni și sumele plătibile pentru proiect sau activitatea de supraveghere depășesc 10 la suta din prețul de vînzare al utilajului sau echipamentului.

3. Independent de prevederile precedente ale acestui articol, expresia sediu permanent se considera că nu include:

a) folosirea de instalații numai în scopul depozitarii sau expunerii de produse sau mărfuri aparținînd întreprinderii;

b) menținerea unui stoc de produse sau mărfuri aparținînd întreprinderii numai în scopul de a fi depozitate sau expuse;

c) menținerea unui stoc de produse sau mărfuri aparținînd întreprinderii numai în scopul de a fi prelucrate de către o alta întreprindere;

d) menținerea unui loc stabil de afaceri numai în scopul de a cumpara produse sau mărfuri ori de a stringe informații pentru întreprindere;

e) menținerea unui loc stabil de afaceri numai în scopul de a face pentru întreprindere reclama, de a furniza informații, de a face cercetări științifice ori pentru orice alta activitate care are un caracter pregatitor sau auxiliar;

f) vînzarea de produse sau mărfuri aparținînd întreprinderii, expuse în cadrul unui tirg sau expoziții temporare, ocazionată de închiderea tirgului sau expoziției;

g) proiectul sau activitatea de supraveghere, care tine de vînzarea unui utilaj sau echipament, fiind desfășurată de o întreprindere, alta decît vînzătorul de utilaj sau echipament, și nu continua pentru o perioadă depasind șase luni.

Totuși, prevederile subparagrafelor a)-g) nu sînt aplicabile dacă întreprinderea își menține orice alt loc stabil de afaceri în celălalt stat contractant pentru orice scopuri, altele decît scopurile specificate în subparagrafele menționate.

4. Independent de prevederile paragrafelor 1 și 2, cînd o persoană, alta decît un agent cu statut independent căruia i se aplică paragraful 5, acționează într-un stat contractant, în numele unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, se va considera ca acea întreprindere are un sediu permanent în primul stat menționat, dacă:

a) are și exercită în mod obișnuit în acel stat împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, în afară de cazul cînd activitatea sa este limitată la cumpărarea de produse sau mărfuri pentru întreprindere;

b) nu are o astfel de împuternicire, dar întreține în mod obișnuit în primul stat menționat un stoc de produse sau mărfuri din care face în mod regulat livrări de produse sau mărfuri în numele întreprinderii; sau

c) primește în mod obișnuit comenzi în primul stat menționat, în totalitate sau aproape în totalitate, pentru întreprinderea însăși sau pentru întreprindere și alte întreprinderi care controlează, sau sînt controlate de, sau care sînt supuse aceluiași control comun ca acea întreprindere.

5. Nu se considera ca o întreprindere a unui stat contractant are un sediu permanent în celălalt stat contractant numai faptul ca acesta își exercită activitatea în celălalt stat printr-un intermediar, un agent comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu condiția ca aceste persoane sa acționeze în cadrul activității lor obișnuite.

Cu toate acestea, cînd activitatea unui astfel de agent este exercitată în exclusivitate sau aproape în exclusivitate în numele acelei întreprinderi sau în numele acelei întreprinderi și altor întreprinderi care controlează sau sînt controlate de acea întreprindere sau care sînt supuse aceluiași control comun, atunci un astfel de agent nu va fi considerat agent cu statut independent în sensul acestui paragraf.

6. Faptul ca o societate rezidență a unui stat contractant controlează sau este controlată de către o societate care este rezidență a celuilalt stat contractant sau care exercită activitatea sa în celălalt stat contractant (fie printr-un sediu permanent sau în alt mod), nu este prin el însuși suficient pentru a face din una din aceste societăți un sediu permanent al celeilalte.

Articolul 6

Venituri imobiliare

1. Venitul provenind din bunuri imobile poate fi impus numai în statul contractant în care aceste bunuri sînt situate.

2. Expresia bunuri imobile este definită în conformitate cu legislația și uzanțele statului contractant în care bunurile sînt situate. Expresia va cuprinde, în orice caz, accesoriile proprietății imobiliare, inventarul viu și mort al exploatarilor agricole și forestiere, drepturile asupra cărora se aplică dreptul comun cu privire la proprietatea funciară, uzufructul bunurilor imobile și drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatării zăcămintelor minerale, puțurilor petrolifere, carierelor și oricăror altor locuri de extracție a resurselor naturale; navele și aeronavele nu sînt considerate ca bunuri imobile.

3. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica venitului obținut din folosirea directa, închirierea sau folosirea în orice alta forma a proprietății imobiliare.

4. Prevederile paragrafelor 1 și 3 se vor aplica, de asemenea, venitului din proprietăți imobiliare ale unei întreprinderi și venitului din bunuri imobile folosite pentru desfășurarea unei activități de prestări de servicii cu caracter personal independent.

Articolul 7

Beneficiile întreprinderilor

1. Beneficiile unei întreprinderi a unui stat contractant sînt impozabile numai în acel stat, în afară de cazul cînd întreprinderea exercita activitatea sa în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat în acel stat. Dacă întreprinderea exercita o activitate astfel cum s-a menționat anterior, beneficiile întreprinderii pot fi impuse în celălalt stat, dar numai acea parte care poate fi atribuită:

a) acelui sediu permanent;

b) vinzarilor în acel stat de produse sau mărfuri de același fel sau similare cu cele vîndute prin acel sediu permanent; sau

c) altor activități producătoare de venituri exercitate în acel stat, de același fel sau similare cu cele efectuate prin intermediul acelui sediu permanent.

2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, cînd o întreprindere a unui stat contractant desfășoară activitate în celălalt stat contractant, prin intermediul unui sediu permanent situat în acel stat, atunci se atribuie în fiecare stat contractant, acelui sediu permanent, beneficiile pe care le-ar fi putut realiza dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă și separată, exercitind activități identice sau analoage, în condiții identice sau analoage și tratind cu toată independenta cu întreprinderea al cărui sediu permanent este.

În toate cazurile în care suma exactă a beneficiilor atribuibila unui sediu permanent nu poate fi determinata sau determinarea acesteia prezintă dificultăți deosebite, beneficiile ce pot fi atribuite sediului permanent pot fi estimate pe o baza rezonabila.

3. La determinarea beneficiilor unui sediu permanent se vor admite ca scaderi cheltuielile făcute pentru scopurile urmărite de sediul permanent, inclusiv cheltuielile de conducere și cheltuielile generale de administrație, indiferent de faptul ca s-au efectuat în statul în care se afla sediul permanent sau în altă parte, în concordanta cu legislația fiscală a acelui stat. Cu toate acestea, nici o astfel de scădere nu se va acorda în legătură cu sumele plătite eventual (pentru alte motive decît pentru rambursarea cheltuielilor efective) de sediul permanent către sediul central al întreprinderii sau oricăruia din celelalte sedii ale sale, sub forma de redevențe, onorarii sau alte plati similare, pentru folosirea brevetelor, know-how-ului sau altor drepturi, ori sub forma de comision și alte taxe pentru anumite servicii efectuate sau pentru conducere, sau, cu excepția cazului unei întreprinderi bancare, sub forma de dobinzi la împrumuturi bănești acordat sediului permanent. De asemenea, nu se va tine cont, la determinarea beneficiilor unui sediu permanent, de sumele puse în sarcina (pentru alte motive decît pentru rambursarea cheltuielilor efective) de sediul permanent sediului central al întreprinderii sau oricăruia din celelalte sedii ale sale, sub forma de redevențe, onorarii sau alte plati similare, în schimbul folosirii brevetelor, know-how-ului sau altor drepturi, ori sub forma de comision sau alte taxe pentru anumite servicii efectuate sau pentru conducere sau, cu excepția cazului unei întreprinderi bancare, sub forma de dobinzi pentru împrumuturi bănești ale sediului central al întreprinderii sau ale oricăruia din celelalte sedii ale sale.

4. Nici un beneficiu nu se atribuie unui sediu permanent numai pentru faptul ca acel sediu permanent cumpara produse sau mărfuri pentru întreprindere.

5. În sensul paragrafelor precedente, beneficii de atribuit sediului permanent vor fi determinate în fiecare an prin aceeași metoda, în afară de cazul cînd exista motive suficiente și valabile de a proceda în alt mod.

6. Cînd beneficiile cuprind elemente de venit care sînt tratate separat în alte articole ale prezentei convenții, prevederile acelor articole nu vor fi afectate de dispozițiile acestui articol.

Articolul 8

Transporturi aeriene

1. Beneficiile obținute de o întreprindere a unui stat contractant din exploatarea aeronavelor în trafic internațional vor fi impozabile numai în acel stat.

2. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica, de asemenea, beneficiilor obținute din participarea la un pool, la o exploatare în comun sau la o agenție internationala de transporturi.

3. În sensul acestui articol, dobinda pentru fondurile legate de exploatarea aeronavelor în trafic internațional va fi considerată ca beneficiu obținut din exploatarea unor asemenea aeronave, iar prevederile art. 12 nu se vor aplica cu privire la o asemenea dobinda.

4. Termenul exploatarea aeronavelor indica activitatea de transport aerian al pasagerilor, corespondentei, inventarului viu sau mărfurilor, activitatea efectuată de proprietarii sau concesionarii aeronavelor, inclusiv vînzarea biletelor pentru asemenea transporturi în numele altor întreprinderi, închirierea aeronavelor și orice alta activitate legată direct de un asemenea transport.

Articolul 9

Transporturi navale

1. Beneficiile obținute de o întreprindere a unui stat contractant din exploatarea navelor în trafic internațional vor fi impozabile numai în acel stat.

2. Independent de prevederile paragrafului 1, astfel de beneficii pot fi, de asemenea, impuse în celălalt stat contractant dacă activitățile de transport naval legate de exploatarea navelor în trafic internațional sînt efectuate în acel stat, dar impozitul astfel stabilit nu va depăși 2,50 la suta din suma bruta platibila pentru exploatarea navelor în acel stat.

3. Prevederile paragrafelor 1 și 2 se vor aplica, de asemenea, beneficiilor obținute din participarea la un pool, la o exploatare în comun sau la o agenție internationala de transporturi navale.

4. În sensul acestui articol suma bruta platibila pentru exploatarea navelor într-un stat contractant înseamnă totalul următoarelor sume, și anume:

a) suma bruta platibila pentru transportul de pasageri, inventar viu, corespondenta sau mărfuri transportate într-un port sau porturi din acel stat contractant;

b) dobinda obținută în acel stat contractant pentru fondurile legate de exploatarea navelor în trafic internațional; și

c) suma bruta platibila în acel stat pentru folosirea, întreținerea sau închirierea conteinerelor (inclusiv remorci și echipamentul aferent pentru transportul conteinerelor) pentru transportul de produse sau mărfuri în trafic internațional.

Prevederile art. 12 nu se aplică în legătură cu dobinda menționată la subparagraful b) de mai sus.

5. În determinarea venitului unei întreprinderi a unui stat contractant, în scopul impozitării lui în celălalt stat contractant, nu va fi acordată nici o deducere cu privire la orice pierdere sau compensație pentru devalorizarea admisibilă acelei întreprinderi, pentru orice "an precedent" sau "an calendaristic" anterior, după cum este cazul.

Articolul 10

Întreprinderi asociate

Cînd;

a) o întreprindere a unui stat contractant participa direct sau indirect la conducerea, controlul sau capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant; sau

b) aceleași persoane participa direct sau indirect la conducerea, controlul sau capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant și a unei întreprinderi a celuilalt stat contractant

și, în oricare din aceste doua situații, se stabilesc sau se impun condiții între cele doua întreprinderi, în relațiile lor comerciale sau financiare, ce diferă de acelea care ar fi stabilite între întreprinderi independente, atunci orice beneficii care, dacă n-ar fi fost aceste condiții, ar fi fost obținute, dar datorită acelor condiții nu au putut fi obținute, pot fi incluse în beneficiile acelei întreprinderi și impuse în consecința.

Articolul 11

Dividende

1. Dividendele plătite de către o societate rezidență a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel stat.

2. Totuși, astfel de dividende pot să fie, de asemenea, impuse în statul contractant în care este rezidență societatea plătitoare de dividende, potrivit legislației acelui stat, dar dacă cel care le încasează este beneficiarul efectiv al dividendelor, impozitul astfel stabilit nu va depăși:

a) 15 la suta din suma bruta a dividendelor, dacă beneficiarul efectiv este o societate care deține cel puțin 25 la suta din acțiunile societății care plătește dividendele;

b) 20 la suta din suma bruta a dividendelor în toate celelalte cazuri.

Acest paragraf nu va afecta impozitarea societății pentru beneficiile din care se plătesc dividendele.

3. Termenul dividende, asa cum este folosit în prezentul articol, înseamnă veniturile provenind din acțiuni sau alte drepturi care nu sînt titluri de creanta, din participari la beneficii, precum și veniturile din alte părți sociale ce sînt supuse aceluiași regim de impunere ca și veniturile din acțiuni, conform legislației fiscale a statului a cărui rezidență este societatea distribuitoare a dividendelor. În acest context, beneficiile distribuite de societățile mixte române subscriitorilor de capital sînt asimilate dividendelor.

4. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se vor aplica dacă beneficiarul dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, desfășoară activități producătoare de venituri în celălalt stat contractant în care societatea plătitoare de dividende este rezidență, printr-un sediu permanent situat în acel stat, sau efectuează în acel stat servicii personale cu caracter independent folosind o baza fixa situata acolo, iar pachetul de acțiuni în legătură cu care se plătesc dividendele este efectiv legat de acest sediu permanent sau baza fixa. În astfel de cazuri se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art. 16, după caz.

5. Cînd o societate rezidență a unui stat contractant realizează beneficii sau venituri din celălalt stat contractant, acel stat nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plătite de societate, excepțind situația în care aceste dividende sînt plătite unui rezident al acelui stat sau în măsura în care pachetul de acțiuni în legătură cu care se plătesc dividendele este legat în mod efectiv de un sediu permanent sau de o baza fixa situata în acel stat, nici sa preleve vreun impozit asupra beneficiilor nedistribuite ale societății chiar dacă dividendele plătite sau beneficiile nedistribuite reprezintă în total sau în parte beneficii sau venituri provenind din acel stat.

Articolul 12

Dobinzi

1. Dobinzile provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel stat.

2. Totuși, astfel de dobinzi pot să fie, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin și în conformitate cu legislația acelui stat, dar, dacă primitorul este beneficiarul efectiv al dobinzilor, impozitul astfel stabilit nu va depăși 15 la suta din suma bruta a dobinzilor.

3. Independent de prevederile paragrafului 2,

a) dobinzile provenind dintr-un stat contractant vor fi scutite de impozit în acel stat, cu condiția ca să fie obținute și deținute efectiv de:

i) guvernul, o subdiviziune politica o unitate administrativ-teritorială sau o autoritate locală a celuilalt stat contractant; sau

îi) banca centrala a celuilalt stat contractant;

b) dobinzile provenind dintr-un stat contractant vor fi scutite de impozit în acel stat dacă sînt deținute efectiv de un rezident al celuilalt stat contractant și sînt obținute în legătură cu un împrumut sau credit acordat sau girat de:

i) în cazul Republicii Socialiste România, Banca Română de Comerț Exterior, în măsura în care asemenea dobinzi sînt atribuibile numai finanțării exporturilor și importurilor;

îi) în cazul Indiei, Banca de Export-Import a Indiei (Exim Bank), în măsura în care asemenea dobinzi sînt atribuibile numai finanțării exporturilor și importurilor;

iii) orice instituție a unui stat contractant însărcinată cu finanțarea publică a comerțului exterior;

iv) orice altă persoană, cu condiția ca împrumutul sau creditul să fie aprobat de guvernul primului stat contractant menționat.

4. Termenul dobinzi, astfel cum este folosit în prezentul articol, înseamnă venituri din titluri de creanta de orice fel, garantate sau nu ipotecar și indiferent dacă dau sau nu dreptul de a participa la beneficiile debitorului și, în special, veniturile din efecte publice și veniturile din rente de stat sau obligațiuni, inclusiv primele și premiile aferente acestor efecte publice, rente de stat sau obligațiuni. Penalizările pentru plata cu întîrziere nu sînt considerate dobinzi în sensul prezentului articol.

5. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se vor aplica dacă beneficiarul efectiv al dobinzilor, rezident al unui stat contractant, desfășoară activități producătoare de venituri în celălalt stat contractant în care iau naștere dobinzile, printr-un sediu permanent situat acolo, sau efectuează în celălalt stat servicii personale cu caracter independent, folosind o baza fixa situata acolo, și dacă titlurile de creanta cu privire la care se plătesc dobinzile sînt legate în mod efectiv de un astfel de sediu permanent sau baza fixa.

În astfel de cazuri se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art. 16, după caz.

6. Dobinzile se vor considera ca iau naștere într-un stat contractant, cînd debitorul este chiar acel stat contractant, o subdiviziune politica, o unitate administrativ-teritorială, o autoritate locală sau un rezident al acelui stat. Cînd, totuși, persoana plătitoare a dobinzilor, fie ca este sau nu rezidență a unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa în legătură cu care a fost contractată creanta asupra căreia se plătesc dobinzile și aceste dobinzi se suporta de acel sediu permanent sau baza fixa, atunci aceste dobinzi se vor considera ca iau naștere în statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.

7. Cînd, datorită relațiilor speciale existente între debitor și beneficiarul efectiv sau între ambii și o altă persoană, suma dobinzilor, ținînd cont de creanta pentru care ele sînt plătite, excede suma asupra căreia ar fi convenit debitorul și beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relații, prevederile prezentului articol se vor aplica numai la aceasta ultima suma menționată. În acest caz, partea excedentară a plăților va rămîne impozabilă conform legislației fiecărui stat contractant, tinindu-se cont și de celelalte prevederi ale prezentei convenții.

Articolul 13

Comisioane

1. Comisioanele provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel stat.

2. Totuși, astfel de comisioane pot să fie impuse în statul contractant din care provin și în conformitate cu legislația acelui stat, dar impozitul astfel stabilit nu va depăși 5 la suta din suma comisionului.

Autoritățile competente ale statelor contractante vor stabili de comun acord modul de aplicare a acestei limitări.

3. Termenul comisioane, astfel cum este folosit în acest articol, înseamnă o plata efectuată unui intermediar, unui agent comisionar general sau oricărei alte persoane asimilate unui astfel de intermediar sau agent, de către legislația fiscală a statului contractant din care provine o asemenea plata.

4. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se vor aplica dacă beneficiarul comisionului, rezident al unui stat contractant, are în celălalt stat contractant din care provine comisionul, un sediu permanent de care este legată efectiv activitatea generatoare de comision. În asemenea caz se vor aplica prevederile art. 7.

5. Comisioanele se vor considera ca iau naștere într-un stat contractant cînd debitorul este chiar acel stat, o subdiviziune politica, o unitate administrativ-teritorială, o autoritate locală sau un rezident al acelui stat.

Cînd, totuși, persoana plătitoare a comisioanelor, fie ca este sau nu rezidență a unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent de care este legată obligația de plată a comisioanelor și aceste comisioane sînt suportate de acel sediu permanent, atunci aceste comisioane se vor considera ca iau naștere în statul contractant în care este situat sediul permanent.

6. Cînd, datorită relațiilor speciale existente între debitor și beneficiar sau între ambii și o altă persoană, suma comisioanelor, ținînd seama de tranzacția pentru care sînt plătite, excede suma comisioanelor asupra căreia s-ar fi convenit de plătitor și beneficiar în lipsa unor astfel de relații, prevederile prezentului articol se vor aplica numai la aceasta ultima suma menționată. În acest caz, partea excedentară a plăților va rămîne impozabilă conform legislației fiecărui stat contractant, tinindu-se seama și de celelalte prevederi ale prezentei convenții.

Articolul 14

Redevențe și onorarii pentru servicii tehnice

1. Redevențele și onorariile pentru servicii tehnice provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acest stat.

2. Totuși, astfel de redevențe și onorarii pentru servicii tehnice pot să fie, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin, în conformitate cu legislația acelui stat, dar, dacă primitorul este beneficiarul efectiv al redevențelor sau onorariilor pentru servicii tehnice, impozitul astfel stabilit nu va depăși 22,50 la suta din suma bruta a redevențelor sau onorariilor pentru servicii tehnice.

3. Termenul redevențe, astfel cum este folosit în prezentul articol, înseamnă plățile de orice fel primite pentru folosirea sau concesionarea folosirii oricărui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau științifice, inclusiv pentru filme de cinematograf sau pentru filme sau benzi magnetice folosite pentru emisiunile de radio sau televiziune, pentru orice brevet de invenție, mărci de fabrica, design sau model, plan, formula sau procedeu secret ca și pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui echipament industrial, comercial sau științific sau pentru informațiile relative la experienta cîștigată în domeniul industrial, comercial sau științific.

4. Termenul onorarii pentru serviciile tehnice, astfel cum este folosit în prezentul articol, înseamnă plățile de orice natura efectuate către orice persoane, altele decît cele făcute angajaților persoanei care efectuează plățile, pentru orice servicii de natura conducerii, tehnice sau de consultanța, inclusiv prestarea de servicii de personalul tehnic sau de alt personal.

5. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se vor aplica dacă beneficiarul efectiv al redevențelor sau onorariilor pentru servicii tehnice, rezident al unui stat contractant desfășoară activități producătoare de venituri în celălalt stat contractant în care iau naștere redevențele sau onorariile pentru servicii tehnice, printr-un sediu permanent situat acolo, sau efectuează în celălalt stat servicii personale cu caracter independent folosind o baza fixa situata acolo și dreptul, bunul sau contractul în legătură cu care sînt plătite redevențele sau onorariile pentru servicii tehnice sînt legate efectiv de un astfel de sediu permanent sau baza fixa. În astfel de cazuri se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art. 16, după caz.

6. Se va considera ca redevențele și onorariile pentru servicii tehnice iau naștere într-un stat contractant cînd plătitorul este chiar acel stat, o subdiviziune politica, o unitate administrativ-teritorială, o autoritate locală sau un rezident al acelui stat. Cînd, totuși, persoana plătitoare de redevențe sau onorarii pentru servicii tehnice, fie ca este sau nu rezidență a unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa în legătură cu care s-a născut obligația de a se plati redevențele sau onorariile pentru servicii tehnice și plata acestor redevențe sau onorarii pentru servicii tehnice este suportată de acest sediu permanent sau baza fixa, atunci aceste redevențe sau onorarii pentru servicii tehnice se vor considera ca iau naștere în statul în care este situat sediul permanent sau baza fixa.

7. Cînd, datorită relațiilor speciale existente între debitor și beneficiarul efectiv sau între ambii și o altă persoană, suma redevențelor sau onorariilor pentru servicii tehnice plătite depășește suma care ar fi fost plătită în lipsa unor asemenea relații, prevederile prezentului articol se vor aplica numai la aceasta ultima suma menționată. În acest caz, partea excedentară a plăților va rămîne impozabilă conform legislației fiecărui stat contractant, tinindu-se seama și de celelalte prevederi ale prezentei convenții.

Articolul 15

Cistiguri din capital

1. Cistigurile obținute de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea bunurilor imobile, astfel cum sînt definite în art. 6, situate în celălalt stat contractant pot fi impuse în acel stat.

2. Cistigurile care provin din înstrăinarea bunurilor mobile și care fac parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant sau a bunurilor mobile care aparțin unei baze fixe de care dispune un rezident al unui stat contractant în celălalt stat contractant în scopul exercitării unor servicii personale cu caracter independent, inclusiv cîștigurile provenind din înstrăinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu întreaga întreprindere) sau a unei baze fixe, pot fi impuse în celălalt stat.

3. Cistigurile provenind din capitalul constind în nave și aeronave, exploatate în trafic internațional, sau în bunuri mobile ținînd de exploatarea acestor nave sau aeronave de către o întreprindere a unui stat contractant vor fi impuse numai în statul contractant în care este situat sediul conducerii efective a întreprinderii.

4. Cistigurile care provin din înstrăinarea acțiunilor unei societăți a carei proprietate consta direct sau indirect în principal din bunuri imobile situate într-un stat contractant pot fi impuse în acel stat.

5. Cistigurile care provin din înstrăinarea oricăror bunuri, altele decît cele la care se referă paragrafele 1, 2, 3 și 4 sînt impozabile numai în statul contractant al cărui rezident este cel care înstrăinează.

Articolul 16

Servicii personale cu caracter independent

1. Veniturile obținute de o persoană fizica, rezidență a unui stat contractant, din exercitarea unei profesii sau altor activități cu caracter independent sau similar vor fi impuse numai în acel stat, în afară de următoarele împrejurări, cînd astfel de venituri pot fi impuse, de asemenea, în celălalt stat contractant:

a) dacă are la dispoziția sa în mod regulat în celălalt stat contractant o baza fixa în scopul exercitării activităților sale; în acest caz se poate impune în celălalt stat contractant numai acea parte din venit care poate fi atribuită acelei baze fixe; sau

b) dacă șederea sa în celălalt stat contractant durează o perioadă sau perioade însumînd sau depasind în total 183 de zile în "anul precedent" sau "anul calendaristic", după caz; în acest caz se poate impune în celălalt stat numai acea parte de venit care este obținută din activitățile sale desfășurate în celălalt stat.

2. Expresia profesii libere include activitățile independente de ordin științific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum și exercitarea independenta a profesiunii de medic, chirurg, avocat, inginer, arhitect, dentist și contabil.

Articolul 17

Servicii personale dependente

1. Sub rezerva prevederilor alt. 18, 19, 20, 21, 22 și 23, retribuțiile și alte remunerații similare, pe cale un rezident al unui stat contractant le primește pentru o activitate retribuită sînt impozabile numai în acel stat, în afară de cazul cînd aceasta activitate este exercitată în celălalt stat contractant. Dacă activitatea retribuită este exercitată în celălalt stat contractant, remunerația primită din aceasta activitate este impozabilă în acel stat.

2. Independent de prevederile paragrafului 1, remunerațiile pe care un rezident al unui stat contractant le primește pentru o activitate retribuită exercitată în celălalt stat contractant vor fi impozabile numai în primul stat menționat, dacă:

a) primitorul rămîne în celălalt stat o perioadă sau perioade care nu depășesc în total 183 de zile în "anul precedent" sau "anul calendaristic", după caz; și

b) remunerațiile sînt plătite de către o persoană sau în numele unei persoane care angajează și care nu este rezidență a celuilalt stat; și

c) remunerațiile nu sînt suportate de un sediu permanent sau de o baza fixa pe care cel care angajează o are în celălalt stat.

3. Independent de prevederile precedente ale acestui articol, remunerațiile pentru activitatea retribuită exercitată la bordul unei nave sau aeronave exploatate în trafic internațional de o întreprindere a unui stat contractant pot fi impuse în acel stat.

Articolul 18

Remunerațiile membrilor consiliilor de administrație sau de conducere

1. Remunerațiile directorilor și alte remunerații similare primite de către un rezident al unui stat contractant în calitatea lui de membru al consiliului de administrație al unei societăți rezidență în celălalt stat contractant pot fi impuse în acel stat.

2. Retribuțiile și alte remunerații similare primite de către un rezident al unui stat contractant în calitatea lui de funcționar superior de conducere a unei societăți rezidente în celălalt stat contractant pot fi impuse în acel stat.

Articolul 19

Artiști și sportivi

1. Independent de prevederile art. 16 și 17, veniturile pe care rezidentii unui stat contractant, în calitate de artiști de teatru, de cinema, de radio sau de televiziune și interpreții muzicali, precum și sportivii le obțin din activitatea personală desfășurată în celălalt stat contractant, pot fi impuse în acel stat.

2. Cînd veniturile privitoare la activitățile personale exercitate de un profesionist de spectacole sau de un sportiv în aceasta calitate nu revine acestui profesionist de spectacole sau sportiv, ci altei persoane, independent de prevederile art. 7, 16 și 17 aceste venituri pot fi impuse în statul contractant în care se desfășoară activitățile profesionistului de spectacole sau sportivului.

3. Independent de prevederile paragrafului 1, veniturile obținute de un artist sau de un sportiv rezident al unui stat contractant din activitatea sa personală exercitată ca atare în celălalt stat contractant sînt impozabile numai în primul stat contractant menționat, dacă activitățile din celălalt stat contractant sînt susținute în întregime sau în mare parte din fondurile publice ale primului stat contractant menționat, inclusiv ale oricăreia dintre subdiviziunile politice, unitățile administrativ-teritoriale sau autoritățile sale locale.

4. Independent de prevederile paragrafului 2 și ale art. 7, 16 și 17, cînd venitul din activitatea personală exercitată ca atare de un artist sau sportiv, într-un stat contractant, nu revine acestora, ci unei alte persoane, acel venit va fi impus numai în celălalt stat contractant, dacă acea persoana este susținută în întregime sau în mod substanțial din fondurile publice ale acelui stat, inclusiv ale oricăreia dintre subdiviziunile politice, unitățile administrativ-teritoriale sau autoritățile sale locale.

Articolul 20

Remunerații și pensii de stat

1. a) Remunerațiile, altele decît pensiile, plătit de stat contractant, o subdiviziune politica, o unitate administrativ-teritorială sau o autoritate locală a acestuia oricărei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat, unei subdiviziuni politice, unități administrativ-teritoriale sau autorități locale vor fi impuse numai în acel stat.

b) Totuși, astfel de remunerații vor fi impuse numai în celălalt stat contractant dacă serviciile sînt prestate în acel stat și persoana este rezidență a acelui stat și:

i) este un național al acelui stat; sau

îi) nu a devenit rezidență a acelui stat numai în scopul prestării serviciilor.

2. a) Orice pensie plătită de către un stat contractant sau din fonduri create de acesta, o subdiviziune politica, o unitate administrativ-teritorială sau o autoritate locală a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat, subdiviziunii politice, unității administrativ-teritoriale sau autorității locale va fi impusa numai în acel stat.

b) Totuși, astfel de pensii vor fi impuse numai în celălalt stat contractant, dacă persoana este rezident și național al acelui stat.

3. Prevederile art. 17, 18 și 19 se vor aplica remunerațiilor și pensiilor referitoare la serviciile prestate în legătură cu o activitate producătoare de venituri desfășurată de un stat contractant, o subdiviziune politica, unitate administrativ-teritorială sau o autoritate locală a acestuia.

Articolul 21

Pensii și anuitati, altele decît cele de stat

1. Orice pensie, alta decît cea menționată la art. 20 sau orice anuitate obținută de un rezident al unui stat contractant din surse situate în celălalt stat contractant poate fi impusa numai în primul stat contractant menționat.

2. Termenul pensie înseamnă o plata periodică pentru munca prestată în trecut sau sub forma de despăgubire pentru vătămări survenite în cursul desfășurării activității.

3. Termenul anuitate înseamnă o sumă determinata platibila în mod periodic, la date stabilite în timpul vieții sau în timpul unei perioade de timp specificate sau determinabile în virtutea unui angajament de efectuare a plăților în schimbul unor contraprestatii depline și corespunzătoare făcute în bani sau evaluabile în bani.

Articolul 22

Studenți, stagiari și persoane trimise la specializare

1. O persoana care este sau a fost rezidență a unuia dintre statele contractante imediat înaintea venirii în celălalt stat contractant și care este prezenta temporar în celălalt stat contractant numai:

a) ca student la o universitate, colegiu sau școala recunoscute în acel stat; sau

b) ca stagiar de întreprindere; sau

c) ca primitor al unei burse, alocații sau recompense de la o organizație de învățămînt, științifică, de caritate sau de cult, cu scopul principal de a studia,

va fi scutită de impozit în acel stat pentru o perioadă de șase ani de la venirea sa în acel stat contractant cu privire la:

i) remiterile din străinătate în scopul întreținerii sale, pentru învățămînt, studii, cercetare sau calificare;

îi) burse, alocații sau recompense și

iii) orice remunerații primite din străinătate.

2. Aceeași scutire se acordă veniturilor obținute de persoana mai sus menționată din munca retribuită prestată în celălalt stat contractant pentru a-și suplimenta mijloacele de întreținere, învățămînt, calificare și alte cheltuieli pentru specializare, pentru o perioadă limitată la doi ani de la sosirea sa în acel stat.

3. Un rezident al unuia din statele contractante, care este prezent în celălalt stat contractant în baza unor înțelegeri cu guvernul acelui stat sau cu orice agenție ori instituție din acel stat numai în scopul formării profesionale, al studiilor ori al orientarii profesionale, se scutește de impozit pe o perioadă care nu va depăși doi ani de la venirea sa în acel stat contractant cu privire la remunerația primită de el pentru formarea profesională sau studii.

4. În sensul prevederilor paragrafului 1, termenul universitate, colegiu sau școala recunoscute înseamnă o universitate, colegiu sau școala recunoscute în aceasta privinta de autoritatea competentă a respectivului stat contractant.

Articolul 23

Profesori, învățători și cercetători

1. Un profesor sau un invatator care este sau a fost rezident al unuia dintre statele contractante imediat înaintea vizitarii celuilalt stat contractant pentru activitate didactica sau angajare în cercetare, sau pentru ambele, la o universitate, un colegiu, școala sau alta instituție autorizata din acel stat contractant va fi scutit de impozit în acel stat pentru orice remunerație primită în legătură cu o asemenea activitate didactica sau cercetare pentru o perioadă care nu va depăși doi ani de la data sosirii sale în acel stat.

2. Prezentul articol nu se aplică veniturilor din cercetare, dacă lucrările de cercetare sînt întreprinse în primul rind în interesul personal al unuia sau mai multor persoane.

3. În sensul prezentului articol și al art. 22, se va considera ca o persoană fizica este rezidență a unui stat contractant dacă este rezidență în acel stat contractant în "anul precedent" sau "anul calendaristic", după caz, în care ea viziteaza celălalt stat contractant sau în "anul precedent" sau "anul calendaristic" imediat anterior.

4. În sensul paragrafului 1 instituție autorizata înseamnă o instituție care a fost autorizata în aceasta privinta de către autoritatea competentă a respectivului stat contractant.

Articolul 24

Alte venituri

1. Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, de oriunde ar proveni, care nu sînt menționate în mod expres în articolele precedente ale prezentei convenții, vor fi impuse numai în acel stat contractant.

2. Prevederile paragrafului 1 nu vor fi aplicate veniturilor, altele decît veniturile care provin din proprietăți imobiliare asa cum sînt definite în paragraful 2 al art. 6, dacă primitorul unor astfel de venituri, care este rezident al unui stat contractant, desfășoară activități producătoare de venituri în celălalt stat contractant, printr-un sediu permanent situat acolo, sau desfășoară în celălalt stat servicii personale cu caracter independent folosind o baza fixa situata acolo și drepturile sau bunurile cu privire la venitul plătit sînt legate efectiv de acel sediu permanent sau baza fixa. În astfel de cazuri se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art. 16, după caz.

3. Independent de prevederile paragrafelor 1 și 2, elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant care nu sînt menționate în articolele precedente ale prezentei convenții și care provin din celălalt stat contractant pot fi, de asemenea, impuse în celălalt stat.

Articolul 25

Evitarea dublei impuneri

1. Legile în vigoare în fiecare dintre statele contractante vor continua sa guverneze impunerea veniturilor în statele contractante respective, cu excepția cazului cînd în prezenta convenție sînt prevederi contrare.

2. Suma impozitului român platibila în conformitate cu legislația română și în conformitate cu prevederile prezentei convenții, fie direct sau prin deducere, de un rezident al Indiei, cu privire la beneficiile sau veniturile provenite din România, care au fost supuse impunerii atît în India cît și în România, va fi acordată drept credit asupra impozitului indian plătibil cu privire la aceste beneficii sau venituri, cu condiția ca acest credit sa nu depășească impozitul indian (calculat înaintea acordării oricărei asemenea creditări), care este corespunzător beneficiilor sau veniturilor provenite din România. Apoi, cînd asemenea rezident este o societate care plătește un impozit suplimentar în India, creditul sus-menționat se va acorda în primul rind asupra impozitului pe venit plătibil de societate în India și cu privire la balanța, dacă exista, asupra impozitului suplimentar plătit de societate în India.

3. Suma impozitului indian platibila în conformitate cu legislația indiană și în conformitate cu prevederile prezentei convenții, fie direct sau prin deducere, de un rezident al României, cu privire la beneficiile sau veniturile provenite din India, care au fost supuse impunerii atît în India cît și în România, va fi acordată drept credit asupra impozitului român plătibil cu privire la aceste beneficii sau venituri, cu condiția ca acest credit sa nu depășească impozitul român (calculat înaintea acordării oricărei asemenea creditări), care este corespunzător beneficiilor sau veniturilor provenite din India.

În sensul acestui paragraf, beneficiile vărsate la bugetul de stat de întreprinderile de stat române vor fi considerate ca impozit român.

4. În sensul creditului menționat la paragraful 3, se va considera ca termenul impozit indian plătibil include orice suma care ar fi fost platibila ca impozit indian pentru orice an de impunere, dar fără sa existe o scutire sau reducere de impozit acordate pentru acel an sau orice parte a acestuia prin măsuri stimulatorii speciale, în conformitate cu prevederile

Legii impozitului pe venit nr. 43 din 1961 , destinate sa promoveze dezvoltarea economică, sau care pot fi introduse după aceea, ca modificare sau completare, la prevederile existente pentru promovarea dezvoltării economice în India.

5. Cînd, în conformitate cu prezenta convenție, un rezident al unui stat contractant este scutit de impozit în acel stat contractant cu privire la venitul obținut din celălalt stat contractant, atunci primul stat contractant menționat poate, la calcularea impozitului pe venitul rămas acelei persoane, să aplice cota de impozit care ar fi fost aplicabilă dacă veniturile scutite de impozit în conformitate cu prezenta convenție nu ar fi fost astfel scutite.

Articolul 26

Nediscriminarea

1. Naționalii unui stat contractant nu vor fi supuși în celălalt stat contractant nici unei impuneri sau vreunei obligații legate de aceasta care să fie diferita sau mai împovărătoare decît impunerea și cerințele legate de aceasta impunere la care sînt sau pot fi supuși naționalii celuilalt stat în aceleași situații sau aceleași condiții.

2. Impunerea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant nu va fi stabilită în condiții mai puțin favorabile în celălalt stat decît impunerea stabilită asupra întreprinderilor acestui stat care desfășoară aceleași activități în aceleași situații și aceleași condiții.

3. Nici o prevedere cuprinsă în prezentul articol nu va fi interpretată ca obligind un stat contractant sa acorde persoanelor nerezidente în acel stat oricare din deducerile cu caracter personal, usurari, scutiri și reduceri de ordin fiscal care sînt acordate conform legii, numai persoanelor rezidente.

4. Întreprinderile unui stat contractant, al căror capital este, integral sau parțial, deținut sau controlat în mod direct sau indirect de unul sau mai mulți rezidenți ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse în primul stat contractant menționat nici unui impozit sau obligație legată de acesta, care să fie diferita sau mai împovărătoare decît impozitul sau obligațiile legate de acesta, la care sînt sau pot fi supuse alte întreprinderi similare ale primului stat menționat, aflate în aceleași situații și aceleași condiții.

5. În prezentul articol, termenul impozitare indica impozitele care fac obiectul prezentei convenții.

Articolul 27

Procedura amiabila

1. Cînd un rezident al unui stat contractant apreciază ca măsurile luate de un stat contractant sau de ambele state contractante îi atrag sau îi pot atrage o impozitare care nu este conformă cu prezenta convenție, el poate, independent de căile de atac prevăzute de legislația naționala a acestor state, sa supună cazul sau autorității competente a statului contractant al cărui rezident este. Acest caz trebuie prezentat într-un termen de 3 ani de la data primirii notificării acțiunii ce a dat naștere impunerii care nu este conformă cu prevederile convenției.

2. Autoritatea competența se va strădui, dacă reclamația îi pare intemeiata și dacă ea însăși nu este în măsura sa ajungă la o soluționare corespunzătoare, sa rezolve problema pe calea unei înțelegeri mutuale cu autoritatea competentă a celuilalt stat contractant, în vederea evitării unei impozitări care nu este conformă cu convenția. Orice înțelegere la care se ajunge va fi aplicată independent de termenele de prescripție prevăzute de legislatiile naționale ale statelor contractante.

3. Autoritățile competente ale statelor contractante se vor strădui sa rezolve, pe calea înțelegerii mutuale, orice dificultăți sau dubii cu privire la interpretarea sau la aplicarea convenției. Ele pot, de asemenea, să se consulte în vederea evitării dublei impuneri în cazurile neprevăzute de convenție.

4. Autoritățile competente ale statelor contractante pot comunică direct între ele în scopul realizării unei înțelegeri în sensul prevederilor paragrafelor precedente. Cînd, pentru a se ajunge la o înțelegere, apare ca fiind recomandabil un schimb oral de opinii, un astfel de schimb poate avea loc prin intermediul unei comisii compuse din reprezentanții autorităților competente ale statelor contractante.

Articolul 28

Schimb de informații

1. Autoritățile competente ale statelor contractante vor face schimb de informații (inclusiv de documente) dacă este necesar pentru aplicarea prevederilor prezentei convenții sau ale legilor interne ale statelor contractante privind impozitele prevăzute de convenție, în măsura în care impozitarea nu este contrară acestei convenții, în special pentru prevenirea fraudei sau a evaziunii privind impozitele. Orice informație obținută de un stat contractant va fi tratata ca secret în aceleași condiții ca și o informație obținută în condițiile legislației interne a acelui stat. Totuși, dacă informația este inițial considerată secreta în statul care o transmite, ea va fi facuta cunoscută numai persoanelor sau autorităților (inclusiv tribunalelor și organelor administrative) care au atribuții în legătură cu stabilirea sau încasarea, executarea sau urmărirea judiciară sau rezolvarea apelurilor în legătură cu impozitele care fac obiectul convenției. Aceste persoane sau autorități vor folosi informațiile numai în aceste scopuri, dar ele pot face cunoscute informațiile în procese publice la tribunale sau în hotărîrile judecătorești.

Autoritățile competente, prin consultare, vor crea condiții, metode și tehnici corespunzătoare privind problemele pentru care vor fi făcute asemenea schimburi de informații, inclusiv, atunci cînd este cazul, schimburi de informații privind evitarea impunerii.

2. Schimbul de informații sau documente va fi făcut, fie în mod curent, fie la cerere, cu privire la cazuri particulare sau în ambele feluri. Autoritățile competente ale statelor contractante vor conveni la anumite perioade de timp asupra listei cuprinzînd informații sau asupra documentelor care vor fi furnizate în mod curent.

3. Prevederile paragrafului 1 nu vor fi în nici un caz interpretate ca impunind unui stat contractant obligația:

a) de a lua măsuri administrative contrare propriei legislații sau practicii administrative a unuia sau a celuilalt stat contractant;

b) de a furniza informații sau documente care nu pot fi obținute pe baza legislației proprii sau în cadrul practicii administrative normale a celor două state contractante;

c) de a furniza informații sau documente care ar divulga orice secret comercial, industrial, profesional sau procedeu comercial sau informații a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice.

Articolul 29

Asistența la încasări

1. Statele contractante se angajează să-și acorde asistența și sprijin reciproc în încasarea impozitelor prevăzute în prezenta convenție, în cazul în care sînt în mod cert datorate în conformitate cu legislația statului care solicită asistența.

2. În cazul unei cereri de executare a încasării, impozitele revendicate de fiecare din statale contractante care au fost determinate în mod cert vor fi acceptate pentru executare de celălalt stat contractant, căruia i s-a făcut cererea, iar încasarea în acel stat se va face în conformitate cu legislația aplicabilă executării și încasării impozitelor proprii.

3. În cazul impozitului român, cererea va fi trimisa de Ministerul Finanțelor al Republicii Socialiste România Direcției Centrale a impozitelor directe din Departamentul Veniturilor al Indiei, însoțită de un certificat care să dovedească ca impozitele au fost definitiv stabilite și sînt datorate de contribuabil.

4. În cazul impozitului indian, cererea va fi transmisă de Direcția Centrala a impozitelor directe din Departamentul Veniturilor Ministerului Finanțelor al Republicii Socialiste România și va fi însoțită de certificate astfel cum sînt cerute de legislația Indiei, care să dovedească ca impozitele au fost definitiv stabilite și sînt datorate de contribuabil.

5. Cînd impozitul solicitat nu a devenit definitiv datorită faptului ca el face obiectul unui apel sau unei alte proceduri, un stat contractant poate, pentru a-și proteja veniturile, să solicite celuilalt stat contractant sa ia măsuri interimare în numele lui, potrivit legislației acelui stat contractant.

6. O cerere de asistența la încasarea impozitului datorat de un contribuabil va fi facuta numai dacă bunurile corespunzătoare ale contribuabilului nu sînt disponibile pentru recuperarea impozitului lui din statul contractant care face cererea.

7. Statul contractant în care impozitul este recuperat în conformitate cu prevederile paragrafelor 1, 2 și 5 ale acestui articol va remite imediat suma recuperată statului contractant care face cererea, dar statul care a recuperat impozitul va fi îndreptățit la rambursarea oricărei sume rezonabile folosite în cadrul asistenței acordate pentru recuperarea unui asemenea impozit.

Articolul 30

Funcționari diplomatici și consulari

Nici o prevedere a prezentei convenții nu va afecta privilegiile fiscale de care beneficiază funcționarii diplomatici și consulari în virtutea regulilor generale ale dreptului internațional sau în virtutea prevederilor unor acorduri speciale.

Articolul 31

Intrarea în vigoare

1. Prezenta convenție va fi ratificată și schimbul instrumentelor de ratificare se va face la București.

2. Prezenta convenție va intra în vigoare la data schimbului instrumentelor de ratificare și prevederile sale se vor aplica:

a) în România, cu privire la veniturile realizate în orice an calendaristic începînd în sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic următor celui în care instrumentele de ratificare au fost schimbate;

b) în India, cu privire la veniturile realizate în orice an precedent începînd în sau după prima zi a lunii aprilie a anului calendaristic următor celui în care instrumentele de ratificare au fost schimbate.

3. Acordul existent pentru evitarea dublei impuneri a veniturilor întreprinderilor care exploatează avioane și nave în trafic internațional din 25 septembrie 1968, va inceta să aibă efect o dată cu intrarea în vigoare a prezentei convenții.

Articolul 32

Denunțarea

Prezenta convenție va rămîne în vigoare pe o durată nedeterminată însă fiecare stat contractant poate, la sau înainte de 30 iunie al oricărui an calendaristic, începînd după expirarea unei perioade de 5 ani de la data intrării în vigoare, sa remită celuilalt stat contractant pe cai diplomatice o nota de denunțare, caz în care convenția încetează de a mai avea efect;

a) în România, cu privire la veniturile realizate în orice an calendaristic începînd la sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic următor celui în care s-a remis nota de denunțare;

b) în India, cu privire la veniturile realizate în orice an precedent începînd la sau după prima zi a lunii aprilie a anului calendaristic următor celui în care s-a remis nota de denunțare.

Drept pentru care subsemnații, autorizați în mod cuvenit pentru aceasta, am semnat prezenta convenție.

Încheiată în dublu exemplar la New-Delhi la 10 martie 1987, în limba română, hindi și engleza, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergenta între cele trei texte, textul în limba engleza are precădere.

Pentru

Guvernul Republicii Socialiste România,

Dimitrie Ancuta

Pentru

Guvernul Republicii India,

S. Brahm Dutt