Standard din 22 aprilie 2026
specifice minime de calitate obligatorii pentru serviciile sociale de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă destinate persoanelor adulte cu dizabilități, tip locuință protejată pentru persoane adulte cu dizabilități și centru de pregătire pentru o viață independentă
prezumat în vigoare
ORDINUL nr. 507 din 22 aprilie 2026 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 27 aprilie 2026.
Aprobate prin
Secțiunea I ACRONIME:
ANPDPD
Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități
CDPD
Convenția
privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 și semnată de România la 26 septembrie 2007, ratificată de România prin
Legea nr. 221/2010 , cu modificările și completările ulterioare
FSS
furnizor de servicii sociale (public sau privat), acreditat și licențiat în condițiile legii
LACVI
serviciu social de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă pentru persoanele cu dizabilități
Plan individual
plan individual de viață independentă și integrare în comunitate (PIVIIC) sau plan individual de sprijin pentru persoanele cu dizabilități aflate în risc de instituționalizare
SPAS
serviciu public de asistență socială
Im
indicator de monitorizare a aplicării prevederilor actelor normative din domeniul protecției și promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități, prin care ANPDPD poate îmbunătăți exercitarea funcțiilor de reglementare, de coordonare și de control și monitorizare a respectării drepturilor persoanelor cu dizabilități (lit. c), lit. d), lit. e) din
privind atribuțiile, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități)
Ic
Indicator de control
TERMENI, EXPRESII, CONCEPTE:
În sensul prezentului act normativ, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
a)
activități de bază ale vieții zilnice (ABVZ), în principal: asigurarea igienei corporale, îmbrăcare și dezbrăcare, hrănire și hidratare, asigurarea igienei eliminărilor, transfer și mobilizare, deplasare în interior, comunicare ( Legea nr. 292/2011
a asistenței sociale, cu modificările și completările ulterioare,
art. 103^3 );
b)
activități instrumentale ale vieții zilnice (AIVZ), în principal: prepararea hranei, efectuarea de cumpărături, activități de menaj și spălătorie, facilitarea deplasării în exterior și însoțire, activități de administrare și gestionare a bunurilor, acompaniere și socializare ( Legea nr. 292/2011
a asistenței sociale, cu modificările și completările ulterioare,
art. 103^3 );
c)
centrare pe persoană: acordarea sprijinului pentru un trai independent într-un mod individualizat care corespunde aspirațiilor, nevoilor și preferințelor persoanei adulte cu dizabilități. Persoana adultă cu dizabilități poate alege serviciile și modul în care îi sunt furnizate, inclusiv prin posibilitatea de a le putea contracta direct, de a decide modul, intensitatea și frecvența furnizării acestor servicii sau de a participa la pregătirea personalului implicat în furnizarea serviciilor ( Legea nr. 7/2023
privind susținerea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități și aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia și de prevenire a instituționalizării, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, art. 4);
d)
cerc de sprijin: persoane familia, prietenii, angajați din servicii sociale și membri ai comunității cu care persoana interacționează sau va interacționa în viitor; constituirea unui asemenea cerc de suport nu are la bază roluri sau cerințe profesionale, ci dorința participanților de a contribui cu timpul și abilitățile lor în procesul planificării centrate pe persoană deoarece le pasă de persoană și își doresc să lucreze împreună la schimbare ( Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități nr. 334/2024 );
e)
consimțământ informat: are scopul de a afirma autonomia persoanei, de a promova dreptul său la autodeterminare și de a proteja statutul său de ființă umană care se autorespectă ( Codul civil , aprobat prin
Legea nr. 287/2009 , cu modificările și completările ulterioare);
f)
cultura instituționalizării este caracterizată de: izolarea persoanelor cu dizabilități de restul comunității și/sau de obligativitatea de a trăi împreună; lipsa controlului asupra vieții proprii și a deciziilor care le afectează; prevalența cerințelor instituției în raport cu nevoile fiecărei persoane, precum și de rutină, depersonalizare, tratamentul în bloc al rezidenților și distanța socială dintre rezidenți și angajați. Inclusiv instituțiile de dimensiuni mici sau care sunt amplasate în comunitate pot reproduce cultura instituțională ( HG nr. 1543/2022
pentru aprobarea
Strategiei
privind prevenirea instituționalizării persoanelor adulte cu dizabilități și accelerarea procesului de dezinstituționalizare, pentru perioada 2022-2030);
g)
directiva anticipată: conform Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, este o formă de sprijin în luarea deciziei prin care persoanele cu dizabilități își pot exprima dorința și preferințele pentru a fi respectate atunci când s-ar afla în postura de a nu-și putea comunica dorințele altor persoane. Data la care directiva se declanșează sau se sistează este decisă de persoană și inclusă în textul directivei, și nu poate fi decisă de alte persoane pe baza evaluării lipsei de capacități mintale a persoanei. Dimensiunile de prevenție/reacție pe care trebuie să le includă documentul sunt cuprinse în Secțiunea 3. Plan de servicii - Parcurs de viață independentă din
h)
locuire: faptul de a trăi pe raza unei unități administrativ-teritoriale fără a deține o locuință principală sau secundară ( Legea nr. 292/2011
a asistenței sociale, cu modificările și completările ulterioare,
art. 6, lit. t );
i)
plan de contingență: își propune să atenueze potențialele riscuri identificate ca fiind asociate cu diferite dimensiuni ale vieții în comunitate pe care persoana cu dizabilități le-ar putea întâmpina în tranziția spre viața independentă. Responsabil de completare este managerul de caz, în colaborare cu echipa implicată în realizarea și implementarea Planului individual, și împreună cu persoana cu dizabilități care face tranziția în comunitate. Dimensiunile care pot include riscuri sunt cuprinse în Secțiunea 3. Plan de servicii - Parcurs de viață independentă din
pentru aprobarea versiunii extinse a
Ghidului
care conține instrumentele de lucru privind accelerarea procesului de dezinstituționalizare;
j)
planificarea centrată pe persoană: proces de planificare a propriei vieți care pornește de la premisa că toate deciziile îi aparțin persoanei, cu scopul de a-i maximiza calitatea vieții ( Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități nr. 334/2024 ). Planificarea centrată pe persoană este o abordare pozitivă, facilitată, orientată către individ, a planificării și coordonării serviciilor și a sprijinului unei persoane, pe baza aspirațiilor, nevoilor, preferințelor și valorilor individuale. Obiectivul planificării centrate pe persoană este de a crea un plan care să optimizeze calitatea autodefinită a vieții, alegerea și controlul persoanei, precum și autodeterminarea, prin explorarea și descoperirea semnificativă a unor preferințe, nevoi și dorințe unice în domenii precum sănătatea și bunăstarea, relațiile, siguranța, comunicarea, locuirea, tehnologia, comunitatea, resursele și asistența, dar fără a se limita la acestea. Persoana trebuie să aibă posibilitatea de a face alegeri în cunoștință de cauză care să conducă la elaborarea, punerea în aplicare și menținerea unui plan flexibil de servicii și sprijin remunerate și neremunerate (Național Quality Forum, 2020:7).
k)
sprijin între egali (peer support): ajutorul și sprijinul pe care persoanele cu experiență trăită îl oferă altor persoane aflate într-o situație similară. Acest tip de sprijin poate fi social, emoțional sau practic - sau o combinație a acestora - și este bazat pe înțelegerea profundă a experiențelor comune. De exemplu, sprijinul între egali poate fi oferit de o persoană care a locuit într-o instituție către alte persoane care trăiesc în instituții sau care se află în proces de tranziție către viața în comunitate (ENIL, 2014);
l)
viață independentă și integrare în comunitate: Statele Părți la Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CDPD) recunosc dreptul egal al tuturor persoanelor cu dizabilități de a trăi în comunitate, cu șanse egale cu ale celorlalți, și vor lua măsuri eficiente și adecvate pentru a se asigura că persoanele cu dizabilități se bucură pe deplin de acest drept și de deplina integrare în comunitate și participare la viața acesteia ( Legea nr. 221/2010
de ratificare a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, art. 19).
MODUL I - MANAGEMENT ȘI RESURSE UMANE (Standarde 1-5)
Serviciul social de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă, abreviat LACVI, este un tip de serviciu social prin care se acordă sprijin, pe perioadă determinată, pentru ca persoanele adulte cu dizabilități să poată participa deplin și efectiv la viața socială. Sprijinul este flexibil și adaptat iar dimensiunea și durata diferă în funcție de specificul nevoilor.
LACVI respectă setul de standarde privind locuirea incluzivă în comunitate pentru persoanele adulte cu dizabilități, bazat pe principiile alegerii și controlului exercitat de persoană, separării furnizării locuirii de serviciile de sprijin, amplasării în comunitate și în imobile obișnuite, similare celor utilizate de restul populației, precum și pe respectarea principiilor de non-segregare, diversitate, adaptare, accesibilitate, sustenabilitate, siguranță și gestionare în acord cu preferințele persoanelor cu dizabilități ( Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități nr. 1.136/2023
privind aprobarea setului de standarde de locuire incluzivă în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilități).
Prin LACVI se asigură servicii de sprijin acordate de personal de specialitate persoanelor adulte cu dizabilități aflate în proces de dezinstituționalizare sau în risc de re/instituționalizare, în perspectiva exercitării de către acestea a dreptului la alegere și control în toate ariile vieții.
Serviciile de locuire asistată, oferite prin LACVI, sunt destinate unui număr de maximum 5 persoane în LP sau 10 persoane în CPVI și contribuie la extinderea și diversificarea opțiunilor de locuire, fiind corelate cu accesul la sprijin personalizat și cu respectarea unei condiții esențiale care permite persoanelor cu dizabilități să își aleagă locul de reședință, precum și unde și cu cine locuiesc, în condiții de egalitate cu ceilalți, fără a fi obligate să locuiască într-un anumit tip de locuință.
"Viață independentă/a duce o viață independentă înseamnă că persoanelor cu dizabilități li se pun la dispoziție toate mijloacele necesare care să le permită să-și exercite alegerea și controlul asupra vieții proprii și să ia toate deciziile care privesc viața lor. Autonomia personală și autodeterminarea sunt fundamentale pentru viața independentă, incluzând accesul la transport, la informație, la comunicare și la asistență personală, locul de rezidență, rutina zilnică, obiceiuri, loc de muncă decent, relații personale, îmbrăcăminte, nutriție, igienă și îngrijirea sănătății, drepturi religioase, culturale precum și sexuale și reproductive. Aceste activități se leagă de dezvoltarea identității și personalității unei persoane: unde locuim, cu cine, ce mâncăm, dacă ne place să stăm în pat să dormim sau să ne culcăm noaptea târziu, dacă să stăm în casă sau să ieșim din casă, dacă să avem o față de masă și lumânări pe masă, dacă să avem animale de companie sau să ascultăm muzică. Astfel de acțiuni și decizii reprezintă cine suntem. Viața independentă este o parte esențială a autonomiei și libertății individului și nu înseamnă neapărat a trăi de unul singur", precizează Comentariul general al Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități la art. 19 din Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități.
STANDARD 1: ADMINISTRARE, ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE
FSS respectă prevederile legale în ceea ce privește înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor de locuire asistată în comunitate (LACVI), în acord cu nomenclatorul serviciilor sociale și cu principiile vieții independente.
Rezultat
FSS furnizează în condiții de legalitate și legitimitate.
OBIECTIV: Beneficiarii au acces la servicii sociale înființate și care funcționează în condițiile legii.
Cerințe minime:
1.
LACVI are capacitatea stabilită în acord cu
Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități nr. 1.136/2023 , precum și cea a serviciilor sociale care respectă principiile vieții independente, așa cum sunt ele prevăzute în nomenclatorul serviciilor sociale;
2.
Beneficiarii LACVI sunt persoane adulte cu dizabilități aflate în proces de dezinstituționalizare sau în risc de re/instituționalizare, care dețin certificat/decizie de încadrare în grad, în termen de valabilitate, și document care atestă măsura de protecție și care pot beneficia și de servicii de locuire asistată oferite de LP și CPVI, ca tip de LACVI.
3.
Pentru ca LP și CPVI de tip LACVI să aibă o capacitatea maximă de locuire de maximum 5 beneficiari pentru LACVI-LP, respectiv pentru maximum 10 beneficiari pentru LACVI-CPVI, aceasta reprezintă o garanție structurală împotriva reinstituționalizării.
4.
Serviciile de sprijin pentru viață independentă destinate persoanelor adulte cu dizabilități sunt concepute pentru a răspunde diferențiat nevoilor de locuire, suport psiho-social și integrare comunitară, prin intervenții adaptate nivelului de autonomie și complexității sprijinului necesar. Aceste servicii promovează menținerea demnității, dezvoltarea abilităților de viață independentă și participarea activă în comunitate, oferind un cadru flexibil de intervenție, centrat pe persoană și orientat spre creșterea graduală a autonomiei și a calității vieții. Astfel:
a)
LACVI-LP (locuință protejată) se adresează persoanelor adulte cu dizabilități care necesită sprijin moderat pentru locuire și participare în comunitate, având ca finalitate menținerea și consolidarea autonomiei în activitățile vieții zilnice și integrarea comunitară.
b)
LACVI-CPVI (centru pentru viață independentă) se adresează, în principal, persoanelor adulte cu dizabilități, inclusiv cu handicap grav și nevoi complexe de sprijin, care necesită intervenție multidisciplinară integrată și sprijin de intensitate crescută pentru stabilizare psiho-socială, dezvoltare funcțională și creșterea autonomiei, cu reducerea intensității sprijinului atunci când este posibil, fără a configura obligația unui traseu între servicii.
5.
Durata acordării LACVI este stabilită ținând cont de obiectivele de viață, interesul și evoluția situației beneficiarilor; revizuirea perioadei acordării LACVI se stabilește utilizând instrumentele din
Ghidul
privind accelerarea procesului de dezinstituționalizare, aprobat prin
Ordinul președintelui ANPDPD nr. 334/2024
(Secțiunea 2: Necesarul de sprijin pentru o viață independentă).
6.
FSS are angajat, în calitatea de coordonator LACVI, o persoană cu calificare în domeniul asistenței sociale cu drept de exercitare a profesiei sau cu calificare în domeniul socio-uman, medical și cu experiență documentată de minimum 2 ani în domeniul dizabilității; un coordonator poate asigura coordonarea mai multor LACVI.
7.
FSS aplică metoda managementului de caz și se asigură că fiecare beneficiar are desemnat un manager de caz; în situația în care serviciul este contractat, responsabilitățile privind managementul de caz se stabilesc în documentele de contractare.
8.
FSS aplică instrucțiuni, proceduri și instrumente privind locuirea asistată în comunitate pentru viață independentă, elaborate în cadrul procesului de coordonare metodologică și contribuie la îmbunătățirea acestora prin experiența proprie și prin feedback-ul beneficiarilor și al personalului LACVI.
9.
FSS elaborează și face public, în primul trimestru al fiecărui an, un raport privind activitatea din anul anterior celui în curs; raportul include cel puțin informații generale despre sprijinul acordat beneficiarilor pentru atingerea obiectivelor personale, rezultate semnificative; activități prin care au fost îmbunătățite abilitățile și cunoștințele beneficiarilor sau ale personalului; informațiile sunt prezentate în formă agregată și anonimizată, fără date care pot conduce la identificarea persoanei/persoanelor sau localizarea exactă a LACVI.
Im 1 Raportul privind activitatea din anul anterior celui în curs este publicat pe site-ul FCC, în format accesibil
Im.2 FSS respectă prevederile referitoare la capacitatea LACVI și la criteriile de eligibilitate ale beneficiarilor.
Im 3. FSS are angajat, în calitatea de coordonator LACVI, o persoană cu calificare în domeniul asistenței sociale cu drept de exercitare a profesiei sau cu calificare în domeniul socio-uman și cu experiență documentată de minimum 3 ani în domeniul dizabilității.
Im 4. FSS aplică instrucțiunile, procedurile și instrumentele elaborate în cadrul procesului de coordonare metodologică.
STANDARD 2: PROMOVARE ȘI COLABORARE
FSS promovează LACVI și dezvoltă colaborări în diferite medii ale comunității.
Rezultat
FSS colaborează cu instituții, organizații, membri ai comunității, în interesul persoanelor cu dizabilități.
OBIECTIV: Persoanele interesate primesc informații despre viziunea și principiile de organizare și funcționare ale LACVI.
Cerințe minime:
1.
FSS asigură informații despre funcționarea LACVI prin prisma dreptului la viață independentă în comunitate.
2.
FSS asigură persoanelor cu dizabilități interesate informații accesibile, de exemplu, în formate ușor de citit și de înțeles, despre specificul și principiile de organizare și funcționare ale LACVI.
3.
FSS identifică și dezvoltă oportunități de colaborare cu servicii publice, organizații neguvernamentale, inclusiv de drepturile omului, autoreprezentanți, alți furnizori, pentru a putea răspunde unor nevoi specifice ale beneficiarilor, atunci când este cazul.
4.
Responsabilitățile părților și mecanismul de informare și colaborare operațională sunt stabilite și documentate prin protocoale astfel încât să fie asigurate continuitatea și claritatea rolurilor, inclusiv în situația în care un serviciu este contractat.
5.
FSS identifică persoane cu experiență instituțională trăită care pot interveni, la nevoie și cu acordul beneficiarilor, în acțiuni de furnizare a sprijinului între egali (peer support).
6.
FSS colaborează cu organizații neguvernamentale, inclusiv cu organizații reprezentative ale persoanelor cu dizabilități și autoreprezentanți, pentru facilitarea accesului la sprijin, consultare și feedback, inclusiv în scopul monitorizării independente și al prevenirii reinstituționalizării, pe baza protocolului.
7.
Colaborarea și responsabilitățile între actorii implicați sunt stabilite și documentate (protocoale de colaborare), astfel încât să fie asigurate continuitatea sprijinului și claritatea rolurilor, inclusiv în situația în care serviciul este contractat sau subvenționat.
8.
FSS păstrează evidențe privind colaborările și rezultatele acestora (referiri, accesări de servicii, întâlniri de caz, măsuri implementate) și utilizează aceste informații pentru îmbunătățirea serviciului.
Im 1. FSS documentează faptul că are cel puțin un protocol activ, de preferință cu un grup de autoreprezentanți sau cu o organizație neguvernamentală care reprezintă interesele persoanelor cu dizabilități.
STANDARD 3: RESURSE UMANE
FSS asigură resurse umane pentru furnizarea de servicii de sprijin de calitate și în mod flexibil, în funcție de nevoile beneficiarilor.
Rezultat
FSS asigură sprijinul direct într-o abordare centrată pe persoană.
OBIECTIV: Beneficiarii primesc sprijin centrat pe persoană, la momentul potrivit, din partea unui personal competent și disponibil și care asigură prevenirea practicilor instituționale și atingerea obiectivelor individuale stabilite în planul individual de viață independentă.
Cerințe minime:
1.
FSS are, prin angajare sau contractare, o structură adecvată și flexibilă de personal de sprijin care asigură servicii în baza unui program planificat împreună cu beneficiarul.
2.
Beneficiarii planifică activitățile pentru care au nevoie de sprijin în locuință împreună cu coordonatorul LACVI, utilizând instrumente din
Ghidul
privind accelerarea procesului de dezinstituționalizare, aprobat prin
Ordinul președintelui ANPDPD nr. 334/2024
(de exemplu, Secțiunea 2: Necesarul de sprijin pentru o viață independentă).
3.
Coordonatorul LACVI se asigură că personalul cunoaște și respectă tipul de sprijin, perioada, frecvența și intervalul de timp, stabilite împreună cu fiecare beneficiar în funcție de nevoile și preferințele acestora.
4.
Coordonatorul LACVI organizează programul de lucru al personalului de sprijin și modul de repartizare al acestuia în funcție de nevoile beneficiarilor.
5.
FSS stabilește un program de pregătire a unui nou angajat LACVI cu o durată de cel puțin 14 zile care include: o etapă de orientare realizată de coordonator, o perioadă de învățare prin observarea unui membru de personal cu experiență și o perioadă de acordare a sprijinului direct sub îndrumare.
6.
Pentru LACVI-LP, structura de personal este adaptată sprijinului pentru menținerea și consolidarea autonomiei, cu accent pe management de caz, suport în activitățile vieții zilnice și facilitarea participării în comunitate.
7.
Pentru LACVI-CPVI, FSS asigură o echipă consolidată, adecvată sprijinului multidisciplinar integrat, care include pe lângă nucleul minim, psiholog (cu competențe relevante pentru intervenție/psihoterapie), asistent social, specialist în angajare asistată/integrare socio-profesională, în funcție de obiectivele beneficiarilor; personalul poate fi angajat cu contract individual de muncă cu normă întreagă sau timp parțial, precum și cu contract de prestări servicii, după caz.
8.
FSS pune la dispoziția personalului de sprijin și alte resurse pentru îndeplinirea atribuțiilor stabilite prin fișa de post, sub forma: nominalizarea unor specialiști din cadrul structurii organizatorice proprii care să ofere îndrumare și suport metodologic, surse de informare suplimentare, altele.
9.
Personalul de sprijin consemnează activitățile realizate în relația cu beneficiarii, precum și aspectele relevante (dificultăți, incidente sau alte situații), în Fișa de monitorizare activități.
10.
Personalul transmite săptămânal Fișa de monitorizare activități, direct sau prin poșta electronică, coordonatorului LACVI.
11.
Coordonatorul LACVI, FSS și managerul de caz analizează fișele de monitorizare activități pentru a identifica nevoi de instruire a personalului și situații care pot determina adaptarea sprijinului oferit beneficiarului; în acest caz, managerul de caz se consultă cu beneficiarul și poate proceda la actualizarea Planului individual.
Ic.1. FSS asigură personal adecvat în funcție de nevoile fiecărui beneficiar.
Ic 2. Fișele de monitorizare activități sunt incluse în dosarele personale ale beneficiarilor.
Ic 3. FSS documentează furnizarea în mod flexibil a serviciilor, prin programul de muncă și repartizarea pe ore/zile.
Ic 4.FSS deține o evidență a cursurilor de formare
STANDARD 4: MANAGEMENTUL SITUAȚIILOR DE RISC ȘI AL INCIDENTELOR PRIVIND SIGURANȚA BENEFICIARILOR
FSS creează cadrul pentru gestionarea adecvată a situațiilor de risc sau a incidentelor privind siguranța beneficiarilor.
Rezultat
Personalul de sprijin acționează adecvat în situații critice.
OBIECTIV: Beneficiarii primesc sprijinul potrivit în situații de risc sau în cazul incidentelor privind siguranța beneficiarilor.
Cerințe minime:
1.
Personalul de sprijin informează și pregătește periodic beneficiarii cu privire la procedurile de urgență și la modul de reacție în situații de risc asociate situațiilor de incendiu, cutremur, explozii, fenomene naturale extreme sau de incident privind siguranța persoanei de tip înec - asfixie cu bol alimentar, tăieturi, răni de la arsuri, căderi - accidente casnice, infecții alimentare, altele sau a celor identificate în planurile de contingență.
2.
Beneficiarii cunosc locurile unde sunt afișate, în formate adaptate, planul de siguranță și traseul de părăsire a locuinței în caz de incendiu.
3.
Beneficiarul și personalul de sprijin exersează pentru consolidarea rutinei de siguranță, constând în verificarea alarmelor de fum și de monoxid de carbon, deconectarea de la curent a aparatelor electrocasnice, pornirea/oprirea ochiurilor de aragaz, păstrarea cuțitelor în suport, altele.
4.
Beneficiarul cunoaște contactele la care poate apela în situații de urgență și locurile unde sunt afișate, de exemplu, ușa frigiderului, salvate în agenda telefonului ca numere prioritare etc.
5.
Pentru fiecare beneficiar cu nevoi totale de sprijin, managerul de caz stabilește, împreună cu personalul de sprijin, o soluție particularizată de intervenție în cazuri de urgență.
6.
Personalul de sprijin aplică modalități potrivite de prevenire și reacție la o situație de risc (apelare la o persoană resursă, la servicii de urgență/organisme abilitate/medic specialist), respectând cerințele din planul de contingență sau din directiva anticipativă.
7.
Personalul notifică imediat situația de risc sau de incident privind siguranța persoanei către coordonatorul LACVI, ulterior o descrie în Fișa de monitorizare activități.
8.
FSS documentează situațiile de risc sau incident în dosarul personal al beneficiarului.
9.
Imediat ce un beneficiar a depășit o situație de risc/incident/urgență, managerul de caz analizează în cadrul întâlnirii de lucru cu echipa, cauzele și efectele și identifică măsuri de sprijin pentru prevenirea unor situații similare, împreună cu persoana.
10.
FSS completează Registrul situațiilor critice și al incidentelor privind siguranța persoanei, pe baza notificărilor primite de la coordonatorul LACVI.
11.
FSS analizează periodic Registrul situațiilor critice și al incidentelor privind siguranța persoanei, în scopul identificării temelor necesare pentru dezvoltarea cunoștințelor personalului de sprijin sau a unor măsuri de intervenție.
12.
Personalul de sprijin exersează periodic cu beneficiarii procedurile de urgență (asociate situațiilor de incendiu, cutremur, altele) sau a celor de risc identificate în planurile de contingență ale beneficiarilor.
13.
Pentru fiecare beneficiar, FSS elaborează și aplică un plan de contingență/plan de criză, care stabilește pașii de urmat în situații de urgență integrat în planul individualizat/PIVIIC, care include măsuri de prevenire și intervenție, responsabilități și resurse (medicală, psiho-socială, violență, dispariție/rătăcire, autovătămare etc.), persoanele de contact, serviciile de urgență și modalitatea de coordonare cu rețeaua comunitară.
14.
Pentru LACVI, planul de contingență/planul de criză este obligatoriu iar pentru LACVI CPVI este detaliat, adaptat nevoilor complexe.
15.
FSS analizează incidentele semnificative și recurente, identifică cauzele și implementează măsuri corective și preventive (inclusiv instruire, modificarea procedurilor, ajustarea sprijinului), monitorizând eficiența acestora.
Im 1. Pentru fiecare beneficiar există plan de contingență/plan de criză, revizuite la termenele stabilite.
Im 2. Incidentele sunt înregistrate și analizate periodic; se urmăresc recurența, tipologia și timpul de răspuns, precum și implementarea măsurilor corective.
Ic 1. FSS documentează existența și aplicarea procedurii de management al riscurilor și incidentelor.
Ic 2. La dosar fiecare beneficiar are plan de contingență/plan de criză, actualizate, detaliat și operațional.
Ic 3. FSS deține Registrul situațiilor critice și al incidentelor privind siguranța beneficiarilor, actualizat.
STANDARD 5: FORMARE CONTINUĂ
FSS creează oportunități pentru dezvoltarea continuă a competențelor personalului de sprijin.
Rezultat
Personalul de sprijin are condițiile necesare pentru a-și dezvolta continuu competențele profesionale astfel încât să ofere sprijin centrat pe persoană.
OBIECTIV: Beneficiarii sunt sprijiniți de un personal format în abordarea centrată pe persoană, care își dezvoltă continuu competențele profesionale pentru a oferi sprijin adecvat și de calitate.
Cerințe minime:
1.
FSS întocmește planul anual de formare continuă a personalului de sprijin pe baza analizei tuturor nevoilor de formare, inclusiv a celor identificate în cadrul evaluărilor anuale.
2.
Planul anual de formare continuă cuprinde module obligatorii, precum: modele de abordare a dizabilității, cu focalizare pe modelul social bazat pe drepturile omului, promovat de CDPD; respectarea autodeterminării; managementul relațiilor (comunicare, emoții, conflicte, confidențialitate și intimitate); informații despre sănătatea sexuală și reproductivă; planificarea centrată pe persoană, sprijin activ centrat pe persoană, recunoașterea semnelor non-verbale ale abuzului.
3.
Coordonatorul LACVI este responsabil pentru implementarea planului anual de formare continuă, pe baza unui calendar stabilit împreună cu membrii personalului.
4.
FSS organizează periodic ateliere de lucru cu personalul de sprijin pentru a consolida competențele și practicile de aplicare a abordării centrate pe persoană în acordarea sprijinului direct.
5.
FSS poate organiza sau susține participarea personalului la alte instruiri/ateliere cu teme necesare pentru abordarea individuală a nevoilor specifice ale persoanelor cu dizabilități, de exemplu: mijloace și tehnici de comunicare alternativă; motivare pentru muncă; utilizare tehnologii asistive; negocierea conflictelor, altele.
6.
FSS se asigură că suporturile de curs ale furnizorilor de formare respectă principiul abordării centrate pe persoană, în sensul recunoașterii și promovării dreptului persoanei cu dizabilități de a trăi în comunitate într-un mod care să corespundă aspirațiilor, nevoilor și preferințelor ei.
7.
FSS solicită furnizorilor de formare profesională să implice persoane cu dizabilități și/sau autoreprezentanți în sesiuni de instruire/formare pentru a împărtăși din experiența proprie, mai ales în cadrul temelor referitoare la viață independentă, diversitate și incluziune, egalizare de șanse, viața de familie, discriminare, segregare, altele.
8.
Coordonatorul LACVI consemnează sesiunile de instruire/atelierele tematice în Registrul privind perfecționarea continuă a personalului, menționând tematica, numele participanților, numele formatorilor, evaluările participanților, de exemplu, pe o scară de la 1 la 5.
Im 1. Conținutul planului anual de formare continuă a personalului respectă cerințele minime ale standardului.
Ic 1. FSS documentează realizarea modulelor obligatorii din planul anual de formare continuă.
Ic 2. FSS documentează implicarea persoanelor cu dizabilități și/sau a autoreprezentanților în realizarea de sesiuni de formare/ateliere/întâlniri de peer support.
Ic 3. FSS deține Registrul privind perfecționarea continuă a personalului, actualizat.
MODUL II - DREPTURI ȘI ETICĂ (Standarde 6-9)
STANDARD 6: RESPECTAREA DREPTULUI LA VIAȚĂ PRIVATĂ
FSS creează cadrul pentru cunoașterea dreptului beneficiarilor la viață privată.
Rezultat
FSS respectă dreptul beneficiarilor la viață privată.
OBIECTIV: Beneficiarii își exercită dreptul la viață privată.
Cerințe minime:
1.
FSS și personalul de sprijin cunosc dreptul beneficiarului la viață privată care include respectarea vieții personale și de familie, de a trăi așa cum își dorește și cu cine dorește, respectarea domiciliului, indiferent de locul sau tipul de reședință, precum și intimitatea și corespondența.
2.
Beneficiarul poate invita în locuință pe cine dorește și organiza evenimente cu respectarea regulilor de conduită, cu sprijinul coordonatorului și acordul celorlalți co-locatari.
3.
Personalul de sprijin, coordonatorul LACVI și managerul de caz tratează locuința ca fiind casa beneficiarului și manifestă respect față de spațiul său personal, de exemplu, prin a bate la ușă și a aștepta ca persoana să răspundă înainte de a intra.
4.
Personalul de sprijin cunoaște și respectă modul personal de viață al persoanei cu dizabilități, variabilitatea preferințelor și rutinelor sale și planifică acordarea sprijinului împreună cu aceasta.
5.
FSS facilitează accesul beneficiarilor care solicită servicii de planificare familială sau să participe la ateliere de informare/consultații privind metode de contracepție, vaccinare anti-HPV, protecție la infecții cu transmitere sexuală, consimțământ, altele.
6.
FSS utilizează în scop de promovare exclusiv materiale pentru care persoana cu dizabilități și-a exprimat în prealabil consimțământul informat, acordat după informarea privind scopul promovării, durata utilizării și condițiile de revocare; în cazul persoanelor pentru care este instituită măsura de protecție a tutelei speciale, consimțământul este exprimat de tutore.
7.
FSS solicită consimțământ distinct pentru fiecare tip de apariție publică a beneficiarului (testimonial, fotografie, video, altele), după o informare realizată într-un format ușor de înțeles sau adaptat nevoilor persoanei.
8.
FSS/coordonatorul LACVI/managerul de caz poate fi sesizat și/sau se autosesizează cu privire la orice situație care poate indica suspiciunea sau chiar nerespectarea drepturilor beneficiarilor și acționează de urgență (apelarea organelor abilitate, răspunderea disciplinară, civilă, ori, după caz, penală, în condițiile legii, altele).
Ic 1. Consimțământul persoanei, care include scopul promovării, durata și condițiile de revocare a acestuia în orice moment, este inclus în dosarul personal al beneficiarului.
STANDARD 7: SATISFACȚIA BENEFICIARILOR
FSS realizează evaluări anuale ale satisfacției beneficiarilor privind LACVI.
Rezultat
FSS își îmbunătățește serviciile pe baza opiniilor beneficiarilor.
OBIECTIV: Beneficiarii își exprimă opiniile despre serviciile primite.
Cerințe minime:
1.
FSS stabilește și revizuiește anual un set de indicatori de satisfacție a persoanelor cu dizabilități cu calitatea serviciilor LACVI; acești indicatori pot viza, de exemplu, satisfacția beneficiarilor față de sprijinul solicitat și primit, relația cu personalul, accesibilitatea serviciilor sau utilitatea acestora pentru viața de zi cu zi.
2.
FSS elaborează, pe baza indicatorilor de satisfacție, și aplică un chestionar sau alte metode adecvate de colectare a opiniilor; în acest sens, poate apela la beneficiari sau la persoane din cercurile lor de sprijin, organizații ale persoanelor cu dizabilități, sau autoreprezentanți.
3.
Întrebările din chestionar sunt formulate, la nevoie, în limbaj simplu, ușor de înțeles sau adaptat (versiuni audio, pictograme, limbaj ușor de citit), în funcție de nevoile de comunicare ale beneficiarilor.
4.
Managerul de caz discută cu beneficiarii despre importanța pe care o au părerile și observațiile lor, despre înțelegerea termenilor de calitate și confidențialitate și îi încurajează să completeze chestionarele sau să-și comunice opinia în modul în care doresc.
5.
Managerul de caz sau asistentul social aplică chestionarul sau alte metode adecvate de colectare a opiniilor, cu respectarea confidențialității; în situația în care persoana are nevoie de sprijin în comunicare, FSS acordă sprijin din partea unui interpret specializat sau al unei persoane care cunoaște mijloacele de comunicare neconvenționale.
6.
Beneficiarul poate solicita prezența unui membru de familie, a unei persoane din cercul său de sprijin sau a altei persoane care îl cunoaște foarte bine.
7.
FSS și managerul de caz analizează chestionarele, opiniile, părerile și realizează o sinteză privind satisfacția beneficiarilor cu calitatea serviciilor LACVI.
8.
FSS prezintă beneficiarului/beneficiarilor concluziile analizei chestionarelor și măsurile propuse de îmbunătățire, și include aceste informații în raportul privind activitatea din anul anterior celui în curs.
Ic 1. FSS are stabiliți și utilizează indicatori interni de satisfacție a beneficiarilor cu calitatea serviciilor; se asigură că inclusiv beneficiarii cu nevoi complexe de sprijin le este pusă la e pusă la dispoziție o modalitate accesibilă și adaptată de exprimare a opiniei
Ic 2. Beneficiarii și-au exprimat opinia privind satisfacția cu calitatea serviciilor LACVI; feedback-ul beneficiarilor a generat cel puțin o măsură de îmbunătățire inclusă în raportul privind activitatea din anul anterior celui în curs.
STANDARD 8: SESIZĂRI ȘI RECLAMAȚII
FSS creează cadrul pentru ca beneficiarii să-și exprime nemulțumirile în siguranță, fără teamă de repercusiuni.
Rezultat
FSS primește, analizează și soluționează reclamațiile sau sesizările legate de calitatea serviciilor.
OBIECTIV: Beneficiarii se simt în siguranță să-și exprime nemulțumirile și să depună reclamații sau sesizări cu privire la calitatea serviciilor primite.
Cerințe minime:
1.
Managerul de caz informează periodic beneficiarii despre modalitățile prin care pot formula și transmite sesizări sau reclamații cu privire la situații care le creează nemulțumiri; materiale de informare sunt disponibile în formate accesibile.
2.
Beneficiarul cunoaște contactele structurilor unde poate trimite sesizări sau reclamații, contactele fiind fie salvate în memoria telefonului, fie afișate într-un loc accesibil din locuință; pentru beneficiarii cu nevoi totale de sprijin, managerul de caz stabilește, împreună cu persoana, cercul de sprijin și personalul de sprijin, o soluție particularizată de intervenție pentru redactarea și transmiterea de sesizări sau reclamații.
3.
În situația în care un beneficiar își exprimă nemulțumirea față de activitatea/atitudinea personalului de sprijin, managerul de caz stabilește împreună cu beneficiarul și FSS modul de acțiune astfel încât să prevină orice repercusiune.
4.
Atunci când un beneficiar solicită sprijin pentru realizarea unei reclamații/sesizări, managerul de caz îl ajută să o transmită sau facilitează implicarea unei persoane din cercul de sprijin sau a unui autoreprezentant care să îl ajute în redactare și transmitere.
5.
FSS poate pune la dispoziția beneficiarilor o platformă web proprie sau un alt mecanism digital de transmitere a reclamațiilor sau sesizărilor, cu respectarea cerințelor de confidențialitate, securitate a datelor și accesibilitate; managerul de caz informează beneficiarii cu privire la modul de lucru pe platforme interne sau externe, inclusiv cu posibilitatea transmiterii anonime.
6.
În situația în care FSS sau managerul de caz primește o sesizare sau reclamație, acționează în cel mult 24 de ore sau, după caz, o transferă de îndată organelor sau autorităților abilitate.
7.
FSS poate apela la mediatori externi în situații considerate critice, inclusiv la autoreprezentanți.
8.
FSS înregistrează, analizează sesizările/reclamațiile și include concluziile în raportul privind activitatea din anul anterior celui în curs.
9.
FSS arhivează anual, în dosare distincte, toate sesizările și reclamațiile împreună cu soluțiile de rezolvare, pentru o perioadă de 10 ani.
Ic 1. FSS a arhivat corespunzător sesizările și reclamațiile, împreună cu soluțiile de rezolvare.
STANDARD 9: PROTECȚIE ÎMPOTRIVA EXPLOATĂRII, VIOLENȚEI, NEGLIJĂRII ȘI ABUZULUI, ÎMPOTRIVA TORTURII ȘI TRATAMENTELOR CRUDE, INUMANE SAU DEGRADANTE, TRAFICULUI DE PERSOANE
FSS asigură cadrul prin care personalul știe cum să acționeze în situații de exploatare, violență, neglijare, abuz, tratamente crude, inumane sau degradante, trafic de persoane.
Rezultat
FSS previne, identifică și acționează cu privire la orice situație de exploatare, violență, abuz, tratamente inumane sau degradante, trafic de persoane.
OBIECTIV: Beneficiarii recunosc situații de exploatare, violență, neglijare sau abuz, tortură și tratamente crude, inumane sau degradante, trafic de persoane și le sesizează în condiții de siguranță și confidențialitate, fără teama de repercusiuni.
Cerințe minime:
1.
FSS se asigură că personalul de sprijin își actualizează anual cunoștințele necesare pentru a preveni și recunoaște forme de exploatare, violență, neglijare sau abuz, tratamente crude, inumane sau degradante, trafic de persoane și pentru a cunoaște forme de intervenție, prin participarea la instruiri/ateliere tematice dedicate, inclusiv livrate de autoreprezentanți.
2.
Beneficiarii sunt sprijiniți să înțeleagă și să recunoască situații de exploatare, violență, neglijare sau abuz, inclusiv în relația cu personalul, alți beneficiari, membri ai familiei sau alte persoane din comunitate, prin informare și discuții adaptate nivelului lor de înțelegere, inclusiv privind drepturile lor la muncă, relații și viața de zi cu zi.
3.
FSS se autosesizează sau poate fi sesizat cu privire la comportamentele neadecvate ale personalului legate de violență, abuz, neglijență sau exploatare, tratamente crude, inumane sau degradante, trafic de persoane și acționează de urgență, direct sau în colaborare cu autoritățile competente și/sau cu organizații de drepturile omului.
4.
Beneficiarii cunosc faptul că pot raporta situații de exploatare, violență, neglijare sau abuz, tratamente crude, inumane sau degradante direct către FSS sau managerul de caz, prin intermediul chestionarelor de evaluare a satisfacției cu calitatea serviciilor, sau prin depunerea directă de plângeri la autoritățile competente.
5.
În cazul în care un beneficiar a raportat o situație de exploatare, violență, abuz, neglijare, tratamente crude, inumane sau degradante, FSS asigură, împreună cu beneficiarul și managerul de caz, evaluarea situației și totodată facilitează accesul la serviciile de sprijin necesare, precum consiliere psihologică, mediere, suport de grup, servicii de abilitare și reabilitare, investigații medico-legale, altele.
6.
FSS arhivează anual, într-un dosar distinct, toate sesizările referitoare la cazuri de exploatare, violență, neglijare și abuz, tortură, tratamente crude, inumane sau degradante, împreună cu soluțiile de rezolvare, pentru o perioadă de 10 ani.
Ic 1. FSS documentează participarea personalului de sprijin la instruirile privind recunoașterea și gestionarea formelor de exploatare, violență, neglijare sau abuz, tortură, tratamente crude, inumane sau degradante, trafic de persoane.
Ic 2. FSS arhivează într-un dosar distinct toate sesizările referitoare la cazuri de exploatare, violență și abuz, tortură, tratamente crude, inumane sau degradante, trafic de persoane, împreună cu soluțiile de rezolvare.
MODUL III - PLANIFICARE PENTRU ACORDAREA DE SPRIJIN INDIVIDUAL (Standarde 10-13)
STANDARD 10: PLANIFICARE
FSS creează cadrul pentru ca persoana cu dizabilități să-și poată realiza obiectivele de viață și să beneficieze de sprijin individualizat.
Rezultat
FSS sprijină implementarea planurilor individualizate pentru viață independentă și integrare în comunitate (PIVIIC), asigurând participarea activă a persoanei și creșterea autonomiei.
Obiectiv: Beneficiarii sunt sprijiniți să își definească și să își realizeze obiectivele de viață, printr-o abordare centrată pe persoană, în vederea exercitării autodeterminării și consolidării controlului asupra propriei vieți.
Cerințe minime:
1.
Persoana cu dizabilități este sprijinită de managerul de caz să conducă realizarea procesului de planificare centrată pe persoană, împreună cu cercul său de sprijin; care reflectă dorințele, preferințele și obiectivele de viață.
2.
Estimarea nevoilor de sprijin pentru atingerea obiectivelor personale de viață, ale persoanei se realizează de managerul de caz împreună cu aceasta și cu cercul de sprijin, utilizând instrumentele prevăzute în Ghidul privind accelerarea procesului de dezinstituționalizare, aprobat prin
Ordinul președintelui ANPDPD nr. 334/2024 , parte a Planului individual (Secțiunea 2: Necesarul, de sprijin pentru o viață independentă
3.
Managerul de caz, împreună cu persoana, cercul de sprijin și implicarea FSS, elaborează Planul de sprijin, utilizând instrumentele din
Ghidul
privind accelerarea procesului de dezinstituționalizare, aprobat prin
Ordinul președintelui ANPDPD nr. 334/2024 , parte a Planului individual (Secțiunea 3: Planul de sprijin).
4.
În procesul de implementare a Planului de sprijin, persoana cu dizabilități poate fi sprijinită de FSS, de persoane din cercul de sprijin sau de alți membri ai comunității, sub monitorizarea managerului de caz; acțiunile din Planul de sprijin urmăresc dezvoltarea autodeterminării și reducerea graduală a dependenței de rețelele formale de sprijin prin creșterea interacțiunii cu persoane și resurse din afara FSS.
5.
Managerul de caz, prin analiza și actualizarea semestrială a Planului individual, urmărește modul în care beneficiarul își consolidează abilitățile de viață independentă și își exercită dreptul la alegere și control, precum și măsura în care sprijinul oferit corespunde obiectivelor și preferințelor persoanei, integrate în PIVIIC.
6.
Managerul de caz monitorizează implementarea Planului individual utilizând instrumentele din
Ghidul
privind accelerarea procesului de dezinstituționalizare, aprobat prin
Ordinul președintelui ANPDPD nr. 334/2024 , parte a Planului individual (Secțiunea 4: Plan personalizat pentru monitorizarea implementării Planului individual).
7.
Planificarea se realizează diferențiat, în funcție de tipul serviciului: pentru LACVI-LP, planificarea și intervenția pe menținerea și consolidarea autonomiei, stabilirea rutinei de zi cu zi și participarea în comunitate pentru LACVI-CPVI, planificarea include sprijin multidisciplinar integrat, intervenții de sănătate mintală, stabilizare psiho-socială, dezvoltare funcțională și, după caz, angajare asistată.
8.
PIVIIC este revizuit periodic cel puțin semestrial pentru LACVI-LP și cel puțin trimestrial pentru LACVI-CPVI sau ori de câte ori apar schimbări semnificative în situația persoanei.
9.
După fiecare revizuire, managerul de caz documentează în PIVIIC evoluția beneficiarului, măsurile de sprijin aplicate și ajustările necesare, inclusiv obstacolele întâmpinate și soluțiile adoptate împreună cu persoana.
Im 1. PIVIIC este elaborat, implementat și revizuit conform prevederilor standardului, conținând obiective personale, măsuri concrete de sprijin și evaluarea progresului.
Ic 1. FSS documentează prin PIVIIC și documentele aferente managementului de caz, că evoluția beneficiarului, progresele și ajustările planului au fost documentate conform frecvenței prevăzute pentru LACVI-LP/CPVI.
Ic 2. PIVIIC reflectă sprijinul în luarea deciziilor, participarea beneficiarului și coerența măsurilor de sprijin cu obiectivele personale.
STANDARD 11: ALEGERE INFORMATĂ
FSS asigură cadrul necesar pentru ca persoanele cu dizabilități interesate să fie informate cu privire să își exercite dreptul la alegere și control în care pot exercita alegerea și controlul asupra furnizării serviciilor ceea ce privește opțiunea de locuire și serviciile de sprijin, printr-un proces de informare accesibil, sprijin în luarea deciziilor și separarea clară a responsabilităților privind locuința și sprijinul.
Rezultat
FSS oferă informații, inclusiv adaptate, clare și accesibile despre specificul serviciilor LACVI și sprijină persoanele cu dizabilități să ia decizii în acord cu propriile preferințe, nevoi și obiective de viață independentă.
Obiectiv: Persoanele cu dizabilități aleg opțiunea de locuire în mod informat, liber de constrângeri, ca opțiune care corespunde nevoilor și preferințelor proprii și cu nivelul de sprijin necesar pentru a trăi în comunitate.
Cerințe minime:
1.
Furnizarea LACVI se bazează pe consimțământul informat, în sensul manifestării libere, explicite, specifice și revocabile a voinței persoanei cu dizabilități.
2.
FSS elaborează împreună cu managerul de caz o procedură de lucru privind obținerea consimțământului din partea persoanei cu dizabilități sau a reprezentantului legal sau a tutorelui pentru furnizarea LACVI; consimțământul include durata și condițiile de revocare.
3.
FSS prezintă persoanei cu dizabilități oferte de locuire care respectă setul de standarde de locuire incluzivă în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilități, aprobat prin Ordinul președintelui ANPDPD nr. 1136/2023, inclusiv locuirea LACVI-LP și LACVI-CPVI, în funcție de intensitatea sprijinului necesar, nivelul de autonomie, nevoile complexe de sprijin așa cum sunt prevăzute în obiectivele din PIVIIC.
4.
Persoanele cu dizabilități au posibilitatea de a-și alege locul de reședință, unde și cu cine locuiesc, în condiții de egalitate cu ceilalți, și nu sunt obligate să locuiască, într-un anumit tip de locuință.
5.
Managerul de caz și asistentul social FSS sprijină persoana să aleagă între ofertele de locuire, inclusiv prin vizite la fața locului, imagini, descrierea mediului, informații privind accesul la mijloace de transport și la serviciile din comunitate, ținând cont de posibilitatea de a corela opțiunile de locuire cu obiectivele de viață din Planul individual.
6.
FSS informează persoana cu dizabilități cu privire la necesitatea încheierii de contracte separate pentru locuire și pentru furnizare de servicii de sprijin; modificarea, suspendarea sau sistarea unuia dintre contracte nu conduce automat la modificarea sau suspendarea sau sistarea celuilalt.
7.
FSS prezintă contractele, la nevoie, în forme accesibile, adaptate persoanelor cu dizabilități (scriere cu majuscule, limbaj ușor de citit) și se asigură că a înțeles, la nevoie cu implicarea specialiștilor în luarea deciziei sau în comunicare, a personalului de sprijin sau a cercului de sprijin.
8.
În cazul persoanelor cu nevoi complexe de comunicare și înțelegere, FSS solicită sprijin din partea unui interpret specializat sau al unei persoane care cunoaște persoana sau mijloacele de comunicare neconvenționale cu acesta (expresia feței, poziția corpului etc.).
9.
Managerul de caz sprijină beneficiarul în gestionarea relației cu furnizorii implicați, astfel încât responsabilitățile privind locuirea și cele privind sprijinul direct să rămână distincte, clare și centrate pe persoană.
10.
FSS încheie fiecare contract în două exemplare originale: un exemplar se păstrează în dosarul personal iar unul se înmânează beneficiarului/reprezentantului legal.
11.
Ulterior semnării contractelor, FSS emite dispoziția de acordare LACVI, precizând perioada inițială, în două exemplare originale: un exemplar se păstrează în dosarul personal al beneficiarului iar unul se înmânează acestuia.
Ic 1. FSS deține și aplică procedura de lucru pentru obținerea consimțământului informat din partea persoanei cu dizabilități sau a reprezentantului legal sau a tutorelui.
Ic 2. FSS documentează faptul că a prezentat fiecărei persoane interesate opțiuni de locuire corespunzătoare setului de standarde de locuire incluzivă în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilități și a ținut cont de alegerea beneficiarului, în conformitate cu procedura de lucru aplicată.
Ic 3. Contractele sunt disponibile la sediul FSS, în original, în dosarele personale ale beneficiarilor.
Ic 4. Dispoziția de acordare LACVI este inclusă, în original, în dosarul personal al beneficiarului.
STANDARD 12: DOSARUL PERSONAL
FSS întocmește și completează câte un dosar personal pentru fiecare dintre beneficiarii săi.
Rezultat
FSS păstrează dosarele personale în condiții de confidențialitate și siguranță.
OBIECTIV: Beneficiarilor li se respectă confidențialitatea și securitatea informațiilor personale.
Cerințe minime:
1.
Dosarul personal al beneficiarului conține inițial copii de pe următoarele documente: cererea de solicitare LACVI; dispoziția de acordare LACVI; documente de identitate a beneficiarului; documente de identitate a reprezentantului legal, după caz, sau a tutorelui; documentul care atestă încadrarea în grad de handicap, în termen de valabilitate; documentul care atestă măsura de protecție; notificare privind numele și datele de contact ale managerului de caz, la care se adaugă în original: planul de contingență, directiva anticipativă, consimțământul, contractele de furnizare de locuire și de servicii semnat de părți.
2.
Coordonatorul LACVI completează periodic dosarul personal cu documente care urmăresc evoluția situației beneficiarului.
3.
FSS asigură personalului de sprijin instruire autorizată în domeniul protecției datelor personale și a legislației în vigoare în acest domeniu, inclusiv prin persoana responsabilă cu prevederile Regulamentului General privind Protecția Datelor 2016/679 (GDPR).
4.
FSS realizează periodic instruiri pentru personalul de sprijin cu privire la protejarea confidențialității informațiilor referitoare la datele personale și medicale ale beneficiarilor.
5.
FSS păstrează dosarele personale ale beneficiarilor în dulapuri închise, accesibile numai personalului de conducere și angajaților cu atribuții precizate în fișa de post în acest sens.
6.
FSS asigură arhivarea dosarelor personale ale beneficiarilor pe o perioadă de 5 ani de la sistarea LACVI către beneficiar.
7.
FSS ține evidența dosarelor personale arhivate, pe suport hârtie sau electronic.
8.
Beneficiarul sau reprezentantul său legal sau tutorele poate solicita în scris copia documentelor care alcătuiesc dosarul personal atunci când are loc sistarea acordării LACVI; predarea-primirea documentelor se face în baza unui proces-verbal încheiat și semnat între părți.
Ic 1. FSS documentează desfășurarea de instruire autorizată în domeniul protecției datelor personale.
Ic 2. Dosarele personale ale beneficiarilor sunt depozitate la sediul FSS în condiții care permit păstrarea confidențialității datelor.
STANDARD 13: SUSPENDARE/SISTARE SERVICII
FSS suspendă/sistează acordarea LACVI în situații bine definite.
Rezultat
FSS explică beneficiarilor situațiile care pot determina suspendarea sau sistarea acordării LACVI.
OBIECTIV: Beneficiarii cunosc situațiile care pot determina suspendarea sau sistarea acordării LACVI, precum și dreptul și procedura de contestare sau solicitare de ajutor.
Cerințe minime:
1.
Persoana cu dizabilități sau reprezentantul legal/tutorele primește din partea FSS în format accesibil, după caz, toate informațiile referitoare la suspendarea, respectiv sistarea LACVI, înainte de semnarea contractelor.
2.
Situațiile care pot determina suspendarea/sistarea pot fi: cererea în acest sens a beneficiarului sau a reprezentantului legal/tutorelui; nerespectarea clauzelor contractelor; deces; forța majoră (incendii, pandemii, cataclisme).
3.
FSS se consultă cu coordonatorul LACVI, managerul de caz, personalul de sprijin, beneficiarul sau reprezentantul legal/tutorele, după caz, cu familia beneficiarului sau cercul de sprijin în ceea ce privește situațiile care pot determina suspendarea/sistarea LACVI, în vederea identificării celor mai bune soluții de acțiune, inclusiv privind adaptarea sprijinului individual.
4.
În cazul în care se impune suspendarea/sistarea acordării LACVI, FSS notifică beneficiarul în scris, în format accesibil după caz, cu cel puțin 10 zile înainte de aplicare, exceptând cazurile de forță majoră sau deces.
5.
Notificarea include: motivele concrete, cu referire la clauze contractuale, documente care justifică suspendarea sau sistarea LACVI și informarea privind dreptul persoanei la contestare, în scris, la autoritățile competente, în termenul legal.
6.
Beneficiarul poate solicita sprijinul managerului de caz sau al asistentului social în inițierea și pe toată durata desfășurării acțiunii de contestare.
7.
După finalizarea termenului de contestare, notificarea FSS, contestația beneficiarului și documentele aferente rezolvării ei sunt incluse în dosarul personal al beneficiarului.
Im 1. Notificarea către beneficiar respectă cerințele minime ale standardului.
Ic 1. Dosarele personale arhivate ale beneficiarilor conțin notificarea FSS, contestația și documentele aferente rezolvării.
MODUL IV - ACTIVITĂȚI SPECIFICE DE SPRIJIN (Standarde 14-23)
STANDARD 14: LOCUIRE
FSS identifică locuințe care respectă standardele de locuire incluzivă în comunitate.
Rezultat
Locuința se află într-o clădire din perimetrul comunității, oferă condiții decente de locuire și este amenajată conform preferințelor persoanei cu dizabilități care o ocupă.
OBIECTIV: Persoanele cu dizabilități locuiesc în condiții decente, în locuințe obișnuite din comunitate, pe care le amenajează cum doresc, fără risc de segregare sau marginalizare.
Cerințe minime:
1.
Locuința se află în perimetrul comunității, în imediata vecinătate a altor locuințe ale populației generale și permite accesul beneficiarilor la toate resursele și facilitățile acesteia de sănătate, educație, muncă, cultură, socială, petrecerea timpului liber.
2.
Beneficiarii au acces la servicii din comunitate, din punct de vedere al disponibilității și al programului de transport.
3.
Ieșirile de urgență din locuință/clădire, căile de evacuare în caz de incendiu, cutremur sau alte pericole, potențialele surse de risc din interior, curte și împrejurimi sunt semnalizate prin pictograme, instrucțiuni în limbaj ușor de citit, scriere cu caractere de dimensiuni mari.
4.
Locatarii cu mobilitate redusă sau care utilizează scaun rulant/cârje ortopedice/baston alb beneficiază de uși cu deschidere largă, rampe de acces, lift, mână curentă, pavaj tactil, alte adaptări.
5.
Spațiul de locuit are condiții adecvate din punct de vedere al luminozității, al alimentării cu apă caldă/rece, încălzirii și salubrității, energie electrică și alte elemente care țin de calitatea condițiilor de locuit.
6.
Un beneficiar dispune de o cameră proprie/dormitor cu și are acces la grupul sanitar.
7.
Fiecare cameră/dormitor de o persoană are o suprafață minimă de 6 mp.
8.
Camera poate găzdui două persoane numai la solicitarea/cu acordul fiecăreia dintre ele.
9.
Camera este dotată cu pat, de preferință ajustabil electric pentru persoanele cu mobilitate redusă, dulap, masă și scaune.
10.
Locatarul care dorește să-și re/decoreze camera/dormitorul conform propriilor preferințe poate solicita sprijin din partea personalului.
11.
În situația în care persoana are nevoie sau își dorește activități zilnice de exerciții, poate fi montat/ă un spalier/bară multifuncțională/bicicletă ergometrică.
12.
Baia locuinței asigură intimitate și este dotată cu vas de toaletă, chiuvetă, cadă sau duș, instalații funcționale de apă caldă și rece.
13.
Locuința dispune electrocasnice de bază necesare vieții cotidiene precum mașină de spălat, televizor, aspirator, altele.
14.
FSS susține realizarea unor adaptări personalizate, de exemplu: sonerii vizuale, iluminare îmbunătățită, tratamente acustice, bare de sprijin/mână curentă, înălțător grup sanitar, în funcție de nevoi individuale care limitează mobilitatea locatarilor.
15.
Bucătăria locuinței este dotată cu chiuvetă, aragaz/microunde/plită electrică/plită cu inducție, frigider, dulap de veselă, masă, scaune; după caz, locuința poate cuprinde un spațiu pentru depozitare.
16.
Locuința are internet de utilizarea căruia se pot bucura toți locatarii.
17.
Beneficiarul sesizează FSS atunci când sunt necesare reparații, și este implicat, în măsura în care dorește, în evaluarea situației și în stabilirea intervalele de acțiune în locuință.
18.
Locuința este organizată astfel încât să permită viață cotidiană obișnuită, relații cu vecinii și participare naturală la viața comunității, evitând orice organizare de tip colectiv sau instituțional.
Ic 1. Locuința nu este situată în curtea sau imediata proximitate a unui serviciu social rezidențial sau în comunitate, cu excepția centrului de zi, pentru persoane adulte cu dizabilități sau orice alt grup țintă. Locuința este amplasată și organizată astfel încât să prevină segregarea și instituționalizarea beneficiarilor și să asigure integrarea reală a acestora în comunitate.
Ic 2. Dacă locuința este situată într-o clădire mai mare (bloc de apartamente), aceasta este amplasată și organizată să prevină segregarea și instituționalizarea beneficiarilor.
Ic 3. FSS se asigură că locuința nu figurează în evidențele oficiale ca fiind încadrată în clasa I sau II de risc seismic.
STANDARD 15: SPRIJIN PENTRU LUAREA DECIZIILOR
FSS promovează și susține autodeterminarea persoanelor cu dizabilități.
Rezultat:
FSS asigură persoanelor cu dizabilități suport individual, centrat pe persoană, pentru exercitarea dreptului la luarea deciziilor.
OBIECTIV: Beneficiarilor li se acordă asistență individuală și diversificată pentru exercitarea dreptului la luarea deciziilor.
Cerințe minime:
1.
Sprijinul pentru luarea deciziilor presupune acțiuni complexe și de durată de pregătire, consiliere și sprijin direct în scopul realizării unei alegeri între două sau mai multe alternative, într-un cadru sigur, de încredere și accesibil persoanei cu dizabilități.
2.
Sprijinul pentru luarea deciziilor de către persoanele cu dizabilități se bazează pe principiul autodeterminării și se poate referi, după caz, la: prezentarea informațiilor într-un mod ușor de înțeles; explorarea și evaluarea alternativelor; alegerea variantei finale și înțelegerea responsabilității asupra consecințelor; revizuirea deciziei în funcție de modificarea contextului.
3.
Beneficiarul poate solicita ca managerul de caz, un membru din cercul de sprijin sau din personalul de sprijin sau orice altă persoană aleasă de beneficiar să fie prezent/ă la întâlnirile organizate în cadrul activității de luarea deciziilor.
4.
Beneficiarii sunt sprijiniți de personal de specialitate să-și identifice punctele tari și slabe, valorile și interesele pentru a-și clarifica contextul în care se află și decizia pe care trebuie să o ia.
5.
Beneficiarii cu nevoi complexe de comunicare și înțelegere primesc sprijin personalizat, inclusiv prin metode și formate alternative de comunicare.
6.
Personalul de specialitate implicat în asistența pentru luarea deciziilor poate include, după caz: asistent social, psiholog, consilier vocațional, medic în specialitate psihiatrie, jurist, interpret în limba semnelor, terapeut ocupațional, alți terapeuți.
7.
Personalul de specialitate susține beneficiarii să analizeze cu atenție și răbdare avantajele, dezavantajele și riscurile fiecărei alternative, să aleagă opțiunea pe care o consideră potrivită și să stabilească priorități.
8.
Beneficiarii sunt sprijiniți să participe la întâlniri de peer support sau cu autoreprezentanți care pot împărtăși din experiența proprie.
9.
Managerul de caz urmărește evoluția situației unui beneficiar în cadrul întâlnirilor de caz cu personalul de specialitate implicat; în funcție de nevoi imediate, poate propune și alte tipuri de aranjamente benefice beneficiarului, de exemplu: includerea într-o rețea de sprijin sau de autoreprezentare, suport în înțelegerea informațiilor, ateliere de advocacy independent, altele.
Ic 1. FSS documentează prin Fișa de monitorizare activități, sprijinul pentru luarea deciziilor pe care l-a primit beneficiarul sub diferite forme, de exemplu: consiliere, participare întâlniri de lucru sau de peer support, altele.
STANDARD 16: SPRIJIN PENTRU ACTIVITĂȚILE DE BAZĂ ȘI INSTRUMENTALE ALE VIEȚII ZILNICE
FSS creează cadrul pentru a răspunde nevoilor individuale de viață independentă conform preferințelor persoanelor cu dizabilități.
Rezultat
FSS asigură sprijin direct personalizat pentru activitățile de bază și instrumentale zilnice.
OBIECTIV: Beneficiarii își organizează viața zilnică potrivit preferințelor proprii și primesc sprijinul necesar, în măsura și ritmul ales de ei.
Cerințe minime:
1.
Beneficiarul stabilește cu personalul de sprijin un program estimativ de activități de bază și/sau instrumentale ale vieții zilnice, pentru o perioadă de timp.
2.
Sprijinul este personalizat și încurajează participarea activă a beneficiarului; personalul de sprijin facilitează autonomia și învățarea, fără a înlocui persoana în realizarea activităților.
3.
Beneficiarul convine cu personalul de sprijin un mod de comunicare: formule de adresare, comunicare prin semnale non-verbale (expresii faciale, gesturi, postura corporală, contact vizual, proximitatea fizică, altele), prin comunicare paraverbală (tonalitate, volumul vocii, pauze), limbaj mimico-gestual, simboluri și imagini, citit de pe buze sau utilizând tehnici și alte instrumente de comunicare: computer, gadgeturi adaptate.
4.
Personalul de sprijin cunoaște semnalele din partea persoanelor non-verbale care pot indica stare de durere sau supărare sau neliniște și intervine adecvat sau solicită sprijin pentru a preveni înrăutățirea situației.
5.
Beneficiarul primește sprijin pentru igiena personală, totală sau parțială, la solicitare și în funcție de preferințele, nevoile și ritmul de viață; personalul de sprijin cunoaște tehnici de utilizare a unor dispozitive asistive care pot fi utilizate pentru a susține cât mai mult autonomia personală, de exemplu: scaun de duș, bare sau ham de susținere, altele.
6.
Personalul de sprijin respectă dreptul la intimitate, cunoaște principalele dificultăți ale beneficiarului în ceea ce privește: a intra/ieși din cadă/duș, a utiliza instalațiile sanitare, a se îmbrăca/dezbrăca, altele, și poate interveni numai cu acordul acestuia.
7.
Fiecare beneficiar își alege singur vestimentația și o poate procura fie prin comandă online, fie prin cumpărare directă, din magazin; în cazul cumpărării directe, poate solicita sprijin în acompaniere din partea personalului de sprijin.
8.
Beneficiarii care au nevoie solicită sprijin pentru a se îmbrăca/dezbrăca, încălța/descălța.
9.
Beneficiarul primește sprijin pentru a se îngriji de aspectul personal, prin acompaniere la servicii de tip frizerie, coafură, manichiură, masaj, altele.
10.
Fiecare beneficiar alege unde, ce poate mânca, când și cu cine servește masa, cu excepția beneficiarilor a căror nevoi și/sau condiție de sănătate impun servirea mesei la pat, cu sprijinul personalului de sprijin; pentru persoanele cu nevoi totale de sprijin sau non-verbale, personalul de sprijin urmărește respectarea restricțiilor alimentare legate de diete, stare de sănătate, stil de viață, vârstă, pentru a evita încălcarea acestora.
11.
Personalul de sprijin cunoaște tehnici de manipulare și transfer pentru a interveni atunci când este solicitat și oferă explicații cu privire la modul de acțiune, eventuale reacții adverse sau riscuri, poziții vicioase, altele.
12.
Beneficiarul care are un animal de companie respectă acțiunile sanitar-veterinare obligatorii pentru îngrijirea acestuia, precum și normele de conviețuire stabilite de asociația de proprietari.
13.
Nevoile și preferințele beneficiarului privind bunurile, serviciile și sprijinul necesar sunt comunicate managerului de caz și integrate în necesarul individual, iar FSS le asigură în limita standardelor de cost aplicabile și a bugetului aprobat, cu respectarea opțiunilor exprimate de persoană.
Ic 1. FSS documentează cu Fișa de monitorizare activități realizarea a cel puțin două ieșiri pe lună la cumpărături pentru alimente, haine, produse de igienă, altele.
STANDARD 17: SPRIJIN PENTRU AUTOGOSPODĂRIRE
FSS creează cadrul pentru asigurarea nevoilor de autogospodărire a persoanelor cu dizabilități.
Rezultat
FSS asigură sprijin direct pentru realizarea acțiunilor și sarcinilor casnice în viața de zi cu zi.
OBIECTIV: Beneficiarii primesc sprijin pentru realizarea de acțiuni și sarcini casnice potrivit preferințelor și ritmului propriu.
Cerințe minime:
1.
Autogospodărirea se referă la acțiuni de achiziționare a hranei, îmbrăcămintei, a obiectelor de îngrijire personală și a altor lucruri necesare sieși și/sau locuinței, la curățenia și reparații ale locuinței, precum și la ajutorul pentru ceilalți.
2.
Beneficiarul primește sprijin de la personal de specialitate (terapeut ocupațional, psiholog, ergoterapeut, alți terapeuți) pentru dezvoltarea/consolidarea rutinelor de autogospodărire, în perspectiva asumării unor sarcini mai importante, de exemplu întemeierea unei familii.
3.
Tipul de sprijin pentru executarea sarcinilor casnice, de exemplu: a mătura, a face ordine, a șterge pe jos, a colecta și arunca gunoiul luând în calcul reciclarea, a aspira, a șterge praful, altele, poate fi acordat regulat sau secvențial, conform programului stabilit de comun acord cu personalul de sprijin.
4.
Beneficiarii solicită ajutor din partea personalului de sprijin atunci când utilizează aparate de uz casnic ale căror funcțiuni nu le stăpânesc pe deplin; sprijinul poate consta în exersarea etapelor de utilizare, în crearea unei instrucțiuni în limbaj ușor de citit sau pictograme și afișarea ei în loc cunoscut, altele.
5.
Beneficiarii aleg individual tipurile de materiale necesare pentru igiena personală (hârtie igienică, săpun, șampon, pastă de dinți, absorbante/pampers), conform preferințelor personale; atunci când își exprimă dorința de a merge la cumpărături în acest sens, pot solicita sprijin din partea personalului de sprijin.
6.
Beneficiarii își spală lucrurile proprii folosind mașina de spălat din dotare; în cazul în care un beneficiar solicită sprijin în utilizare, acesta stabilește programul de acțiune împreună cu personalul de sprijin implicat.
7.
Pentru realizarea cumpărăturilor de care are nevoie pentru a pregăti o masă, beneficiarul și personalul de sprijin estimează un meniu, un buget, o listă de cumpărături și alte acțiuni necesare pentru gătit.
8.
Beneficiarii pot exersa împreună cu personalul de sprijin realizarea unor rețete simple, cu puține ingrediente sau mai complexe, în funcție de interes și preferințe.
9.
Beneficiarul cunoaște rutinele legate de curățenia de după gătit sau servitul mesei, de exemplu, spălatul vaselor, al ustensilelor folosite, depozitarea alimentelor și le realizează în ritmul propriu.
10.
În situația în care beneficiarul utilizează dispozitive asistive sau de îngrijire personală (proteze, orteze, scaune rulante etc.), personal de specialitate îl sprijină să aplice tehnici de întreținere pentru a le menține în stare bună de funcționare.
11.
Ajutorul pentru ceilalți constă în ajutorul pe care persoana cu dizabilități îl poate da membrilor familiei, altor persoane cu dizabilități ca să comunice, să se îngrijească, să se deplaseze prin locuință sau înafara ei, altele.
Ic 1. FSS documentează cu Fișa de monitorizare activități acordarea de sprijin beneficiarilor pentru activitățile de autogospodărire.
STANDARD 18: SPRIJIN PENTRU GESTIONAREA BANILOR
FSS creează cadrul pentru asigurarea nevoilor persoanelor cu dizabilități de gestionare a banilor.
Rezultat
FSS asigură sprijin direct pentru dobândirea și/sau consolidarea abilităților de autonomie în gestionarea banilor.
OBIECTIV: Beneficiarii primesc sprijin pentru a înțelege și aplică modalitățile în care își pot gestiona sursele de venit.
Cerințe minime:
1.
Beneficiarii își cunosc toate sursele de venituri și toate categoriile de cheltuieli aplicabile lor și/sau solicită sprijin în acest sens pentru a înțelege sau exersa.
2.
Managerul de caz sprijină beneficiarul pentru a dobândi și gestiona un card bancar, implicând, la nevoie și cu sprijinul beneficiarului, personalul de sprijin, autoreprezentanți, grupul de peer support.
3.
Personalul de sprijin exersează cu beneficiarii recunoașterea și utilizarea banilor.
4.
Managerul de caz urmărește în cadrul întâlnirilor de echipă modul în care beneficiarul evoluează în ceea ce privește gestiunea banilor, în vederea identificării și a altor acțiuni necesare pentru obținerea abilităților necesare.
5.
Oricare dintre beneficiari poate solicita sprijin pentru înțelegerea valorii banilor și a sumelor care trebuie achitate pentru achiziționare directă.
6.
Un beneficiar îl poate ajuta pe un altul în ceea ce privește înțelegerea valorii banilor.
Ic 1. FSS documentează cu Fișa de monitorizare activități acordarea de sprijin beneficiarilor sub forma de exersare sau gestionare a banilor în timpul cumpărăturilor.
STANDARD 19: SPRIJIN PENTRU ÎNGRIJIREA SĂNĂTĂȚII
FSS facilitează accesul beneficiarilor la servicii de prevenire, stomatologice, medicale din comunitate.
Rezultat
FSS sprijină beneficiarii să se preocupe de îmbunătățirea stării lor generale.
OBIECTIV: Beneficiarii accesează servicii medicale de prevenire și tratament din comunitate.
Cerințe minime:
1.
Beneficiarul cunoaște și relaționează direct cu medicul de familie.
2.
Beneficiarii stabilesc tipul de sprijin de care au nevoie (planificare, transport, însoțire) pentru a realiza anual investigațiile medicale standard incluse în asigurarea de sănătate de bază sau alte tipuri de analize.
3.
Beneficiarul care are o persoană resursă în situații de criză/de sănătate poate comunica personalului de sprijin contactele acesteia.
4.
În vederea obținerii consimțământului informat pentru o acțiune medicală, managerul de caz/asistentul social împreună cu medicul/asistentul medical explică beneficiarului, prin formate adaptate după caz, diagnosticul, riscurile și consecințele tratamentului propus, alternativele viabile de tratament, prognosticul în lipsa aplicării tratamentului.
5.
Beneficiarii aleg, în cunoștință de cauză, serviciile medicale, de reabilitare, stomatologice, de spital sau ambulatorii din comunitate pe care doresc să le acceseze, și solicită sprijinul personalului pentru facilitarea accesului (programări, transport, acompaniere).
6.
FSS facilitează accesul beneficiarilor care solicită servicii de planificare familială sau să participe la ateliere de informare/consultații privind metode de contracepție, vaccinare anti-HPV, protecție la infecții cu transmitere sexuală, altele.
7.
Managerul de caz/asistentul social completează/actualizează Fișa de monitorizare a stării de sănătate, care cuprinde internările, tratamentele, imunizările, accidentele, situațiile de prim ajutor în care au fost implicați beneficiarii, pe baza Fișelor de monitorizare activități și a altor documente medicale.
8.
FSS poate organiza și gestiona, în nume propriu sau în colaborare, un sistem de teleasistență 24h/24h pentru persoane cu nevoi totale de sprijin, în acord cu acestea.
9.
În LACVI-CPVI FSS poate asigura personal de îngrijire și supraveghere, în funcție de nevoile beneficiarilor.
Ic 1. Fișa de monitorizare a stării de sănătate este inclusă în dosarul personal al beneficiarului.
FSS documentează faptul că a facilitat accesul beneficiarilor care au făcut solicitări la servicii de planificare familială.
Ic 3. FSS documentează cu Fișa de monitorizare activități acordarea de sprijin beneficiarilor pentru îngrijire personală și menținerea stării de sănătate.
STANDARD 20: CONSILIERE PSIHOLOGICĂ
FSS creează cadrul pentru sprijin emoțional și psihologic, în funcție de nevoile și opțiunile beneficiarilor.
Rezultat:
FSS facilitează accesul la consiliere psihologică voluntară, adaptată nevoilor și preferințelor beneficiarilor.
OBIECTIV: Beneficiarii au acces la sprijin psihologic pentru bunăstare emoțională, gestionarea situațiilor dificile și dezvoltare personală.
Cerințe minime:
1.
Consilierea psihologică se oferă la solicitarea sau cu acordul beneficiarului și poate viza, după caz: gestionarea emoțiilor, creșterea încrederii în sine, dezvoltarea abilităților de relaționare, prevenirea izolării, sprijin în situații de stres sau dificultăți personale, reducerea dependențelor, autocunoaștere și alte obiective stabilite împreună cu persoana cu dizabilități.
2.
Personalul implicat în realizarea consilierii psihologice poate fi psiholog sau psihoterapeut; instrumentul principal de lucru este Fișa de consiliere psihologică.
3.
Managerul de caz, psihologul și asistentul social procedează la actualizarea planului de contingență, urmărind fiecare dintre dimensiunile indicate în Secțiunea 3: Planul de sprijin, parte din Planul individual, inclus în
Ghidul
privind accelerarea procesului de dezinstituționalizare, aprobat prin
Ordinul președintelui ANPDPD nr. 334/2024 .
4.
Planul de contingență cuprinde informații pentru fiecare dintre dimensiunile vieții în comunitate: descrierea riscurilor identificate sau a posibilelor situații indezirabile, ce poate fi făcut pentru a evita riscul, ce trebuie făcut la confruntarea cu riscul și responsabilitățile persoanelor implicate.
5.
Coordonatorul LACVI stabilește responsabilitățile personalului de sprijin în ceea ce privește gestionarea riscurilor asociate fiecărei dimensiuni.
6.
Managerul de caz și psihologul explică personalului de sprijin toate dimensiunile, modurile de gestionare, precum și propuneri de acțiuni concrete în vederea reducerii sau eliminării riscului. Psihologul sprijină persoana cu dizabilități să înțeleagă riscurile din mediul de viață și o susține în consolidarea rutinei de siguranță în ceea ce privește reducerea sau eliminarea acestora.
7.
Consilierea psihologică poate asigura sprijin pentru beneficiarul care dorește să cunoască mai multe despre viața de cuplu, intimitate, parteneriat, viața de familie.
8.
Beneficiarul a cărui încredere este subminată de eșecuri minore sau de răspunsuri indiferente din partea altora sau de alte situații de viață poate solicita sprijin suplimentar în vederea menținerii echilibrului psiho-afectiv.
9.
În cadrul sesiunilor de consiliere, personalul de specialitate poate trata gestionarea relației profesionist-beneficiar, cu accent pe limite profesionale clare și menținerea unor relații de sprijin echilibrate și sigure.
10.
Managerul de caz, împreună cu echipa implicată în furnizarea serviciilor, monitorizează situația beneficiarului având ca reper obiectivele stabilite și măsura în care aceste servicii au reușit să sprijine și să stimuleze viața independentă și participarea la viața comunității.
11.
FSS poate implica și alți specialiști din comunitate, în vederea asigurării unor servicii specifice pentru beneficiari.
Ic 1. Consilierea psihologică este acordată la solicitarea sau cu acordul beneficiarului și este realizată de personal de specialitate.
STANDARD 21: INFORMARE ȘI CONSILIERE SOCIALĂ
FSS sprijină beneficiarii să obțină informații referitoare la conținutul și modalitățile de acordare a măsurilor de asistență socială.
Rezultat
FSS oferă sprijin concret beneficiarilor pentru cunoașterea și exercitarea drepturilor sociale.
OBIECTIV: Beneficiarii sunt sprijiniți să cunoască și să obțină drepturi și facilități sociale, precum și informații și asistență în funcție de interesul și situația specifică a persoanei cu dizabilități.
Cerințe minime:
1.
Personalul implicat în activitățile de informare și consiliere socială este asistentul social ca personal de specialitate care poate coordona alte categorii de personal cu formare de nivel mediu.
2.
În funcție de interesul și situația specifică a beneficiarului, sprijinul direct al asistentului social se poate referi la:
a)
realizarea documentației necesare pentru obținerea drepturilor și facilităților sociale cuvenite;
b)
situații de competența serviciilor de evidența populației;
c)
servicii de suport pentru membrii familiei;
d)
menținerea relației cu membrii de familie/îngrijitori informali/rețele/cercul de sprijin;
e)
obținerea de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces;
f)
activități și servicii alternative sau complementare din comunitate, oferite de furnizori sociali privați, servicii de abilitare și reabilitare, rețele de suport existente;
g)
asistență pentru angajare, păstrarea locului de muncă;
h)
facilitarea accesului la serviciile din comunitate pentru populația generală sau la cele specializate.
Beneficiarii pot solicita de asemenea informații și/sau sprijin direct pentru planificarea la evaluarea complexă în vederea modificării încadrării, pentru medierea relației cu autoritățile în ceea ce privește ocuparea, formarea continuă sau profesională, obstacole în integrare, altele. Ic 1. FSS documentează cu Fișa de monitorizare activități acordarea de sprijin beneficiarilor pentru cunoașterea și exercitarea drepturilor sociale.
STANDARD 22: SPRIJIN PENTRU EDUCAȚIE ȘI ANGAJARE
FSS creează cadrul pentru respectarea dreptului la educație și angajare în muncă a persoanelor cu dizabilități.
Rezultat
FSS sprijină beneficiarii să participe la activitățile pe care le aleg pentru creșterea nivelului de educație sau pentru angajare și păstrarea unui loc de muncă.
OBIECTIV: Beneficiarii primesc sprijin individual pentru a-și dezvolta competențele și pentru a accesa noi roluri sociale în comunitate.
Cerințe minime:
1.
Beneficiarul care dorește să-și îmbunătățească nivelul de educație sau de formare primește sprijin de tipul: asistență în comunicare, consiliere și orientare profesională, motivare pentru muncă, ajutor pentru întocmirea dosarului, rechizite, dispozitive asistive, acompaniere, altele.
2.
Asistentul social identifică în comunitate servicii de consiliere vocațională sau de pregătire pentru muncă/angajare asistată și sprijină beneficiarii care doresc să le acceseze.
3.
În cazul în care un beneficiar decide să facă demersuri pentru angajare, personal de specialitate (asistent social, psiholog, terapeut ocupațional, alți terapeuți) îl pregătește pentru a înțelege și a face față situațiilor de discriminare, bullying, segregare, alte atitudini negative.
4.
Beneficiarii sunt sprijiniți de personal de specialitate pentru a înțelege și recunoaște forme de angajare (timp normal/parțial, remunerare corectă/incorectă propria afacere/antreprenoriat).
5.
Personalul de sprijin acompaniază beneficiarii când aceștia aleg să participe la burse ale locurilor de muncă sau la cursuri/instruiri înainte și după angajare.
6.
Un beneficiar poate alege educația non-formală, de exemplu: învățarea de meșteșuguri, grădinărit, comunicare și jocuri online, editare video, altele și poate primi sprijin prin punerea la dispoziție de către FSS a unor materii prime, consumabile și echipamente.
7.
Beneficiarii care doresc să se înscrie în căutarea unui loc de muncă primesc sprijin direct pentru întocmirea dosarului, pentru comunicare sau acompanierea la cursuri și instruiri dedicate motivării pentru muncă.
8.
Beneficiarii interesați de antreprenoriat solicită primesc sprijinul necesar pentru a se înscrie și urma cursuri specifice.
Ic 1. FSS documentează cu Fișa de monitorizare activități acordarea de sprijin beneficiarilor pentru educație și angajare în muncă.
STANDARD 23: SPRIJIN PENTRU PARTICIPARE SOCIALĂ
FSS creează cadrul pentru facilitarea participării, interacțiunii sociale și a dezvoltării personale a persoanelor cu dizabilități.
Rezultat
FSS recunoaște, respectă și promovează dreptul persoanelor cu dizabilități de a participa la viața politică, publică, culturală, la activități recreative, timp liber și sport.
OBIECTIV: Beneficiarii cunosc și iau parte la viața socială a comunității conform dorințelor și preferințelor proprii.
Cerințe minime:
1.
Beneficiarul primește sprijin din partea personalului ca să inițieze relații de cunoaștere/prietenie cu vecinii sau cu alți membri ai comunității; sprijinul poate consta în: asistență pentru comunicare, în special în cazul celor care folosesc forme de comunicare non-verbală pentru a-și exprima voința și preferințele, consiliere pentru încredere în sine, adaptare la stres și emoții, sprijin pentru organizare vizite, altele.
2.
Beneficiarul care dorește să cunoască comunitatea sau cartierul în care locuiește și să dobândească abilități pentru a utiliza transportul public sau o aplicație de navigare solicită personalului sprijin în acest sens.
3.
Beneficiarii se pot deplasa în interiorul sau exteriorul locuinței atunci când doresc, folosind sau nu echipamente/mijloace de transport și pot solicita sprijin sau acompaniere; pentru persoanele cu nevoi totale de sprijin sau non-verbale, personalul de sprijin urmărește respectarea restricțiilor legate de orientare, echilibru, vârstă, pentru a evita încălcarea acestora.
4.
Personalul sprijină beneficiarii să mențină relații personale cu membrii familiei, dacă nu există recomandări contrare în acest sens, precum și cu prieteni, vecini, membri ai cercului de sprijin, colegi, autoreprezentanți, alții.
5.
Personalul sprijină participarea unui beneficiar la practici religioase atunci când este solicitat.
6.
La solicitare, personalul de sprijin acompaniază beneficiarul când acesta alege să participe în comunitate la activități de petrecere a timpului liber, de tip jocuri și sporturi, programe de relaxare sau divertisment, în parcuri, cluburi, piețe sau alte spații publice.
7.
Beneficiarul poate solicita sprijin sau acompaniere pentru a vizita muzee, a merge la film sau la teatru, a participa la diferite acțiuni culturale sau la ateliere de lucru de tip meșteșuguri, pictură, muzică, altele.
8.
Personalul acompaniază beneficiarii atunci când aceștia solicită să-și exercite drepturile, inclusiv dreptul la vot.
9.
FSS/managerul de caz se preocupă să identifice persoane cu experiențe asemănătoare de viață în ceea ce privește viața în comunitate după un trecut instituțional sau organizații neguvernamentale ale persoanelor cu dizabilități și le invită să participe la întâlniri cu beneficiarii LACVI, dacă aceștia își doresc.
Ic 1. FSS documentează cu Fișa de monitorizare activități realizarea a cel puțin două ieșiri lunare de interes personal în spații publice (altele decât cele la cumpărături).
MODUL V - EVALUAREA LACVI DIN PUNCT DE VEDERE AL APLICĂRII PRACTICILOR INSTITUȚIONALE (STANDARD 24)
STANDARD 24: EVALUAREA LACVI DIN PUNCT DE VEDERE AL APLICĂRII PRACTICILOR INSTITUȚIONALE
FSS organizează și furnizează LACVI astfel încât viața beneficiarilor să nu fie organizată după reguli colective sau rutine impuse de serviciu, ci după alegerile individuale ale fiecărei persoane.
Rezultat
FSS demonstrează anual că serviciul nu reproduce practici instituționale.
OBIECTIV: Fiecare beneficiar LACVI are rutină zilnică diferită, în funcție de preferințe și alegeri individuale, în comunitate.
Cerințe minime:
1.
FSS deține și aplică un instrument anual de autoevaluare prin care verifică dacă organizarea serviciului LACVI nu reproduce practici instituționale.
2.
Practicile instituționale incluse în instrumentul de autoevaluare cuprind: program impus (ora de trezire, de masă, de culcare), meniu fix, programul de ieșire din locuințe, programul de vizite, programul de activități, decizii luate de personal în locul persoanei, reguli colective aplicate tuturor beneficiarilor.
3.
În locuință nu există afișat niciun sau nu sunt utilizate programe zilnice colective referitoare la: ora de trezire, ora de culcare, orele de masă, programul de ieșire din locuință, programul de vizite, programul de activități.
4.
Programul zilnic al fiecărui beneficiar este stabilit de acesta, cu sprijinul personalului, dacă este solicitat.
5.
FSS se asigură că personalul nu ia decizii în locul beneficiarilor, ci îi sprijină în dezvoltarea autonomiei și autodeterminării, inclusiv prin implicarea autoreprezentanților.
6.
FSS se asigură că personalul nu ia decizii în locul beneficiarului care are nevoie de sprijin în luarea deciziilor, ci oferă sau mediază acest tip de sprijin.
7.
În situația în care un beneficiar refuză un tratament recomandat sau sprijinul propus, personalul informează managerul de caz/coordonatorului LACVI și consemnează situația în Fișa de monitorizare activități.
8.
FSS se asigură că beneficiarii pot refuza sprijinul propus fără consecințe asupra furnizării serviciului.
Ic 1. FSS documentează completarea anuală a instrumentului de autoevaluare.
Ic 2. FSS documentează prin Fișele de monitorizare activități că fiecare beneficiar are rutină zilnică diferită.
Ic 3. FSS documentează, în Fișa de monitorizare activități, cazurile în care un beneficiar a refuzat un tratament recomandat, sprijinul sau personalul implicat.
Documente prevăzute în standardele specifice minime
obligatorii de calitate pentru serviciul social de locuire
asistată în comunitate pentru viață independentă
Nr. crt.
Modul și standard
Denumire document
1.
Modul I, S 1
Raport privind activitatea din anul anterior celui în curs
2.
Modul I, S 2
Protocol
3.
Modul I, S 3
Fișa de monitorizare activități
4.
Modul I, S 4
Notificare privind situația de risc sau de incident privind siguranța persoanei
5.
Modul I, S 4
Soluție particularizată de intervenție în cazuri de urgență pentru persoana cu dizabilități cu nevoi totale de sprijin
7.
Modul I, S 5
Planul anual de formare continuă a personalului
8.
Modul I, S 5
Calendar privind implementarea planului anual de formare continuă a personalului
9.
Modul I, S 5
Registrul privind perfecționarea continuă a personalului
10.
Modul II, S 6
Consimțământul informat al persoanei cu dizabilități sau al tutorelui pentru situațiile de promovare
11.
Modul II, S 7
Indicatori interni de satisfacție a persoanelor cu dizabilități cu calitatea serviciilor LACVI
12.
Modul II, S 7
Chestionar de colectare a opiniilor referitoare la satisfacția beneficiarilor
13.
Modul II, S 8
Soluție particularizată de intervenție pentru redactarea și transmiterea sesizărilor și reclamațiilor de către persoana cu dizabilități cu nevoi totale de sprijin
14.
Modul III, S 10
Plan de sprijin - parte din Planul individual al beneficiarului
15.
Modul III, S 11
Procedură de lucru pentru obținerea consimțământului privind furnizarea LACVI
16.
Modul III, S 11
Contract cadru de furnizare de servicii + Anexa privind modul specific de organizare, funcționare și acordare LACVI
17.
Modul III, S 11
Dispoziția FSS de acordare LACVI
18.
Modul III, S 12
Evidența dosarelor personale arhivate, pe suport hârtie sau electronic
19.
Modul III, S 12
Proces-verbal de predare-primire a documentelor din dosarul personal al beneficiarului, în copie, semnat între părți
20.
Modul III, S 13
Notificare scrisă FSS către beneficiar cu privire la suspendarea/sistarea acordării LACVI
21.
Modul IV, S 14
Pictograme/instrucțiuni în limbaj ușor de citit/scriere cu caractere de dimensiuni mari pentru semnalizarea ieșirilor de urgență din locuință
22.
Modul IV, S 17
Instrucțiune în limbaj ușor de citit sau pictograme necesare pentru folosirea aparatelor de uz casnic
23.
Modulul IV, S 19
Fișa de monitorizare a stării de sănătate
24.
Modului V, S 20
Fișa de consiliere psihologică
25.
Modul V, S 24
Instrument anual de autoevaluare din punct de vedere al aplicării practicilor instituționale
Secțiunea II FIȘĂ DE AUTOEVALUARE
Serviciu social de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă:
[ ] Locuință protejată pentru persoane adulte cu dizabilități
[ ] Centru pentru viață independentă pentru persoane adulte cu dizabilități
Cod serviciu (nomenclator): .............
Furnizor: ............
Perioada evaluată: ...........
Evaluator: ...........
I.
MATRICE GENERALĂ DE EVALUARE A CELOR 24 STANDARDE
Nr.
standard
Denumire
standard
Conform
Parțial
Neconform
%
realizare
Dovezi
Observații
(Se completează pentru fiecare dintre cele 24 standarde)
II.
FIȘĂ DETALIATĂ PE FIECARE STANDARD
(Se repetă secțiunea pentru Standardul 1-24)
STANDARD nr. ___
Denumire: .............
1.
REZULTAT AȘTEPTAT
(Se preia exact formularea din standard)
2.
CRITERII DE EVALUARE:
(Criteriu - condiție concretă și verificabilă care demonstrează implementarea standardului)
Criteriu
Da
Parțial
Nu
Dovezi concrete
C1
[ ]
[ ]
[ ]
C2
[ ]
[ ]
[ ]
C3
[ ]
[ ]
[ ]
3.
INDICATORI DE MONITORIZARE
Indicator
Valoare
Sursă verificare
Frecvență
4.
INDICATORI DE CONTROL
Element verificat
Conform
Neconform
Risc identificat
5.
ANALIZĂ CALITATIVĂ
● Probleme identificate:
● Impact asupra beneficiarilor:
● Nivel de risc (scăzut / mediu / ridicat):
6.
SCOR STANDARD
Scor acordat (0-3):
0 = neimplementat
1 = implementare formală
2 = implementare parțială funcțională
3 = implementare completă și centrată pe persoană
Scor obținut: __ / 3
III.
SINTEZĂ GENERALĂ
Total punctaj obținut: __ / 66 (24 x 3)
Grad general de conformitate: __ %
Nivel
Interval
Interpretare
Excelent
85-100%
Standardele sunt implementate funcțional
Bun
70-84%
Necesită îmbunătățiri punctuale
Vulnerabil
50-69%
Necesită plan urgent de conformare
Critic
<50%
Risc major pentru calitatea serviciului
IV.
ANALIZA DE RISC GLOBALĂ
Domeniu
Risc identificat
Impact
Măsură corectivă
V.
PLAN DE ÎMBUNĂTĂȚIRE
Standard
Problemă
Măsură
Termen
Responsabil
-----
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.