Strategia din 31 iulie 2002

I. Cadrul general

Strategia de guvernare - componenta sănătate - subliniaza rolul Guvernului în îmbunătățirea furnizarii și cresterii adresabilitatii la serviciile de sănătate și, în mod particular, în organizarea și functionarea unităților sanitare cu paturi.

Spitalele sunt organizate în raport cu specificul patologiei în spitale generale sau spitale de unica specialitate și au în structura lor sectii distincte pentru tratamentul și ingrijirea bolnavilor cu afecțiuni acute și afecțiuni cronice.

Unitatile sanitare cu paturi (spitale, institute, centre medicale și centre de sănătate) asigura servicii medicale de specialitate: preventive, curative, de urgenta, de recuperare și paliative, precum și pre-, intra- și postnatale.

Unitatile sanitare cu paturi participa în sistem integrat cu asistența medicală primara și ambulatorie de specialitate la asigurarea stării de sănătate a populatiei.

II. Scopul

Scopul reformei unităților sanitare cu paturi este de a crește calitatea ingrijirilor și de a eficientiza modul în care se realizează accesul la serviciile medicale oferite prin unitatile sanitare cu paturi, pentru toate categoriile de cetățeni, din mediul urban și rural, batrani, copii, salariati, șomeri, persoane defavorizate social, persoane fără venituri sau cu venituri modeste.

De asemenea, reforma unităților sanitare cu paturi are ca scop îmbunătățirea raportului cost-eficienta, care se va reflecta asupra indicatorilor de performanță ai intregii activități desfășurate în cadrul unităților sanitare cu paturi.

III. Obiective strategice

● Cresterea eficientei din punct de vedere tehnic a modului de functionare a serviciilor medicale oferite prin unitatile sanitare cu paturi, prin utilizarea adecvata a resurselor limitate existente la nivelul spitalului și prin eliminarea risipei, urmarindu-se scaderea costurilor pentru serviciile furnizate

În acest context principalele obiective sunt:

1. îmbunătățirea raportului cost-eficienta prin utilizarea optima a resurselor cheltuite;

2. îmbunătățirea accesului la serviciile medicale oferite prin unitatile sanitare cu paturi, pentru toate categoriile de cetățeni (din mediul urban și rural, batrani, copii, salariati, șomeri, persoane defavorizate social, persoane fără venituri sau cu venituri modeste);

3. modificarea structurii serviciilor spitalicesti, astfel încât să fie asigurate necesarul de servicii medicale de specialitate și calitatea ingrijirilor corespunzătoare cerințelor beneficiarilor acestora.

IV. Actiunile destinate realizării obiectivelor strategice

1. Rationalizarea capacității excedentare a unităților spitalicesti și oferirea de servicii în prezent deficitare

2. Reorganizarea unităților sanitare cu paturi insuficient folosite și redistribuirea spatiilor pentru ingrijirea persoanelor cu probleme medico-sociale speciale

3. Elaborarea criteriilor minime de acreditare a unităților spitalicesti (asigurarea și garantarea drepturilor pacientilor, controlul infectiilor nosocomiale, asigurarea asistentei de urgenta și altele asemenea)

4. Alocarea resurselor în functie de rezultatele obtinute și de rolul unităților spitalicesti în îmbunătățirea stării de sănătate a populatiei deservite (ani de viața castigati, calitatea vietii, accesul la serviciile de sănătate prioritare)

5. Asigurarea unităților sanitare cu paturi cu personal medico-sanitar cu pregatire superioara de specialitate în toate zonele tarii, în raport cu prevederile pct. 2

6. Ierarhizarea spitalelor în raport de competența

7. Asigurarea unor facilități suplimentare pentru personalul sanitar superior de specialitate în zonele deficitare din punct de vedere al încadrării cu această categorie de personal

8. Implementarea sistemului informational computerizat

9. Realizarea unei colaborari eficiente între structurile guvernamentale, în vederea asigurarii accesului la servicii medicale și medico-sociale al grupurilor de populatie defavorizate

10. Dezvoltarea de parteneriate public-privat pentru îmbunătățirea performantei sectorului sanitar, în conformitate cu mecanismele prevăzute în

Hotărârea Guvernului nr. 717/2001

pentru aprobarea Strategiei privind participarea sectorului privat la îmbunătățirea performantei sistemului sanitar din România (2001-2004)

11. Introducerea unei noi modalități de alocare a fondurilor pentru spitale.

V. Măsuri strategice

A. Pe termen scurt:

- până la 31 iulie 2002:

1. evaluarea unităților sanitare cu paturi existente din punct de vedere al serviciilor medicale acordate în raport de: capacitate, resurse umane, dotare cu aparatura medicală și altele asemenea, în vederea elaborarii programelor de restructurare și reorganizare, și stabilirea necesitatilor în domeniul asistentei medicale oferite de unitatile sanitare cu paturi;

2. restructurarea și reorganizarea centrelor de sănătate cu paturi;

- până la 30 septembrie 2002:

1. elaborarea criteriilor pentru ierarhizarea spitalelor în raport de competența;

2. elaborarea criteriilor de restructurare și reorganizare a unităților sanitare cu paturi;

- până la 31 decembrie 2002:

1. reorganizarea și eficientizarea centrelor medicale cu paturi și a spitalelor orășenești, municipale și de unica specialitate;

2. organizarea retelei de tratament pentru toxicomani pe centre interjudetene;

3. implementarea sistemului de prelucrare automata a datelor;

4. implementarea sistemului de finanțare a spitalelor, bazata pe sistemul grupelor de diagnostic - DRG.

B. Pe termen mediu:

- până la 31 decembrie 2003:

1. reorganizarea și eficientizarea spitalelor judetene, clinice și a institutelor;

2. organizarea unor compartimente speciale de terapie intensiva judetene și interjudetene pentru nou-nascuti care necesita ingrijire complexa de terapie intensiva, în vederea reducerii numarului de decese în randul acestor copii.

C. Pe termen lung:

1. stabilirea unor politici de sănătate privind utilizarea noilor tehnologii (echipamente, medicamente) în spitale pe baza unor studii de cost-eficienta, eficacitate și raportarea la necesarul de servicii medicale, în vederea asigurarii calității actului medical;

2. planificarea serviciilor spitalicesti și reforma instituțională

Acțiuni necesare:

a) evaluarea nevoilor de servicii spitalicesti în concordanta cu indicatorii de morbiditate din aria geografica deservita, adresabilitatea pacientilor dinspre alte judete;

b) elaborarea unor planuri naționale și locale privind numărul de paturi și tipul de servicii furnizate;

c) reorganizarea spitalelor în functie de nevoile de servicii, în ceea ce priveste echipamentele, tehnologiile, inclusiv incadrarea cu personal;

d) stabilirea unui plan de dezvoltare profesionala a personalului unităților cu paturi de la toate nivelurile;

e) dezvoltarea unui organism național de monitorizare a calității serviciilor spitalicesti;

f) dezvoltarea unui sistem de indicatori ai problemelor privind calitatea ingrijirilor la nivelul fiecarei sectii sau compartiment al spitalului.

VI. Măsuri strategice privind eficientizarea gestionarii resurselor la nivelul spitalului

Scopul acestor măsuri consta în îmbunătățirea calității serviciilor acordate prin utilizarea eficienta a fondurilor existente, în condițiile date și la un nivel corespunzător de calitate.

Indicatorii de performanță pentru unitatile sanitare cu paturi trebuie să reflecte calitatea ingrijirilor medicale și eficienta din punct de vedere economic.

Pentru urmarirea celor două obiective se vor utiliza, în principal, urmatorii indicatori:

1. numar de cazuri rezolvate pe grupe de specialitati medicale și în cadrul acestora pe grupe de diagnostic medical, în raport cu complexitatea actului medical (indicatori de evaluare folositi în programul-pilot DRG);

2. indicele de calitate al diagnosticului;

3. durata optima de spitalizare;

4. gradul de utilizare a paturilor;

5. indicele de infectii intraspitalicesti (nosocomiale);

6. indicator cost spitalizare/zi, pe pat și pe bolnav;

7. indicele de rulaj/pat al bolnavilor;

8. indicatorii de condiții de spitalizare (cazare și masa).

A. Măsuri strategice la nivel central sau local

1. Definirea organizarii și funcționarii spitalelor publice ca unități sanitare cu paturi nonprofit, prestatoare de servicii medicale de specialitate

2. Evaluarea performantelor spitalelor (indicatori - durata medie de spitalizare, rata de ocupare a paturilor, numar de pacienti în functie de morbiditatea intraspitaliceasca diagnosticata, numar de urgente, numar de reinternari, numar de transferuri, mod de internare și altele asemenea)

Acțiuni necesare:

2.1. definirea rolurilor și responsabilitatilor membrilor echipei de management spitalicesc;

2.2. evaluarea performantei managementului spitalicesc în baza contractului de administrare;

2.3. analiza comparativa a performantei spitalelor pe baza indicatorilor prevăzuți la cap. VI pct. 1;

2.4. analiza lunara a structurii cheltuielilor;

2.5. elaborarea unor planuri naționale și locale privind investițiile;

2.6. organizarea de controale tematice pe tipuri de spitale, în scopul identificarii diferentelor dintre costurile serviciilor medicale și al verificării modului de gestionare a fondurilor alocate;

2.7. organizarea monitorizarii costurilor serviciilor medicale spitalicesti în scopul cresterii calității acestora;

2.8. solicitarea de către Ministerul Sănătății și Familiei a publicarii de către Casa Naționala de Asigurari de Sănătate a bilantului contabil anual al fondului asigurarilor sociale de sănătate, în scopul îmbunătățirii transparentei sistemului și a metodelor de gestionare a fondului asigurarilor sociale de sănătate.

3. Reorganizarea structurii spitalelor în vederea scaderii costurilor fixe (sectii, compartimente, laboratoare, servicii, ambulatoriu, structuri auxiliare - în ceea ce priveste numărul de paturi, incadrarea cu personal, functiile și responsabilitatile și altele asemenea)

Acțiuni necesare:

3.1. reorganizarea spitalelor pe principii de performanță, în concordanta cu nevoia de servicii medicale;

3.2. crearea unui sistem de stimulente pentru atragerea personalului medical de specialitate în zone defavorizate și furnizarea de servicii medicale în sistem ambulatoriu.

B. Principalele acțiuni strategice și operationale necesare la nivelul spitalelor

1. Îmbunătățirea managementului spitalului

Acțiuni necesare:

1.1. implementarea unui plan anual de furnizare a serviciilor (tipuri și numar de servicii, resurse disponibile, infrastructura și intentiile de dezvoltare ale spitalului și altele asemenea);

1.2. definirea indicatorilor de performanță a echipei manageriale (director general, director general adjunct, director financiar-contabil, director de ingrijiri, director pentru reforma);

1.3. evaluarea performantei spitalului și elaborarea de măsuri privind îmbunătățirea acesteia;

1.4. corelarea stimulentelor sau a penalizarilor (financiare, de angajare și altele asemenea) echipei manageriale cu performantele spitalului;

1.5. definirea în fisa postului a rolurilor și responsabilitatilor celor implicati în gestionarea și functionarea spitalului, sectiilor, serviciilor și compartimentelor;

1.6. colectarea continua a datelor necesare managementului sistemului informational.

2. Îmbunătățirea structurii spitalului (cladiri, echipamente și altele asemenea).

Acțiuni necesare:

2.1. organizarea evaluării și a masurilor necesare pentru obtinerea autorizatiei sanitare de functionare a spitalelor;

2.2. întreținerea corespunzătoare a cladirii și echipamentelor:

a) dezvoltarea unui plan anual privind investițiile și reparatiile capitale ale cladirilor și echipamentelor;

b) functionarea echipamentelor conform specificatiilor tehnice ale acestora, în vederea obtinerii eficientei maxime în utilizarea lor (personal adecvat ca numar și pregatire, aprovizionare cu materiale consumabile necesare și altele asemenea);

c) analiza eficientei economice a contractelor de service pentru echipamente;

2.3. reorganizarea sectiilor și compartimentelor în vederea cresterii eficientei;

2.4. utilizarea unei platforme tehnice comune pentru serviciile spitalicesti și cele ambulatorii, cu reducerea numarului de internari ce nu sunt necesare.

3. Utilizarea eficienta a resurselor umane ale spitalului

Acțiuni necesare:

3.1. incadrarea în normele maximale de personal pentru diferitele structuri ale spitalului;

3.2. evaluarea performantelor personalului pe baza indeplinirii unor criterii definite în concordanta cu obiectivele din planul anual al spitalului;

3.3. stabilirea unor criterii precise de evaluare și stimulare a personalului;

3.4. elaborarea unor planuri de recrutare de personal de specialitate în vederea asigurarii serviciilor necesare pacientilor asigurati.

4. Elaborarea și implementarea unui sistem de monitorizare a calității ingrijirilor

Acțiuni necesare:

4.1. realizarea și utilizarea unui sistem de evaluare a satisfactiei pacientilor privind serviciile furnizate de spital;

4.2. înființarea de comisii interdisciplinare de etica și analiza a incidentelor și accidentelor clinice, inclusiv a implicatiilor financiare;

4.3. utilizarea unui sistem de identificare a problemelor privind calitatea ingrijirilor la nivelul fiecarei sectii sau departament al spitalului.

VII. Măsuri de restructurare a unităților sanitare cu paturi

Implementarea masurilor de restructurare a unităților sanitare cu paturi se va efectua în concordanta cu analiza performantelor acestora.

Factorii care influențează performanta spitalelor sunt:

1. dotarea și incadrarea corespunzătoare profilului și atribuțiilor spitalului;

2. gradul de autonomie;

3. expunerea la presiunile pieței;

4. gradul de responsabilitate financiară;

5. responsabilitatea spitalelor pentru performanta lor;

6. functia sociala.

A. Măsuri strategice privind resursele umane:

1. cresterea flexibilitatii privind incadrarea cu personal (este important de luat în calcul aportul stagiarilor, rezidentilor, cercetatorilor și cadrelor universitare în furnizarea serviciilor spitalicesti pentru pacientii internati) alaturi de stabilirea unor limite minimale care să asigure calitatea serviciilor și fără de care spitalul sa nu primeasca certificare pentru furnizarea anumitor tipuri de servicii, precum și a unor limite maximale, astfel încât între cele doua limite conducerea spitalului să poată decide nivelul de încadrare cu personal;

2. reglementarea relatiei dintre activitatea spitaliceasca și cea de invatamant medical și cercetare prin:

a) stabilirea unor relatii contractuale între universitati și spitale, avandu-se în vedere controlul duratei medii de spitalizare, al resurselor umane, al medicamentelor și materialelor sanitare, precum și al investigatiilor paraclinice pentru cazurile didactice sau cele implicate în activitatea de cercetare;

b) definirea responsabilitatilor cadrelor didactice universitare în desfășurarea activității spitalelor;

c) clarificarea rolului și functiilor medicilor rezidenti în cadrul spitalelor (contabilizarea acestora în momentul definirii necesarului de personal pe sectiile de spital).

B. Măsuri strategice privind managementul clinic:

1. elaborarea ghidurilor de practica medicală;

2. functionarea comisiilor de calitate;

3. optimizarea circuitului pacientilor de la diagnosticare până la externare (transferuri între sectii, relația cu alte unități sanitare în functie de competentele spitalului etc.).

C. Măsuri strategice privind expunerea spitalelor pe piața serviciilor spitalicesti:

1. realizarea unei relatii directe între veniturile spitalelor și performanta serviciilor oferite;

2. cresterea responsabilitatii spitalelor în ceea ce priveste capacitatea de acoperire a costurilor serviciilor furnizate cu veniturile, prin nivelul de rambursare a acestora;

3. controlul costurilor;

4. realizarea mecanismelor de competitie pentru resursele umane și investițiile de capital.

D. Măsuri strategice privind gradul de responsabilitate financiară:

1. cresterea eficientei prin cresterea responsabilitatii conducerii spitalului în constituirea și aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli, cu pastrarea economiilor facute și penalizarea în cazul datoriilor;

2. elaborarea de decizii corecte pentru constituirea bugetului de venituri și cheltuieli.

E. Măsuri strategice privind responsabilizarea spitalelor pentru performantele realizate:

1. stimularea transferului de responsabilitate către spital;

2. eficientizarea mecanismelor de control indirecte, și anume: planificare de servicii, acreditare și contractare de servicii. În acest sens se impune totodata definirea clara a rolurilor și responsabilitatilor Ministerului Sănătății și Familiei, Casei Naționale de Asigurari de Sănătate, Colegiului Medicilor din România și Ministerului Finanțelor Publice.

F. Măsuri strategice privind indeplinirea functiei sociale:

- identificarea functiilor sociale și definirea organizațiilor responsabile.

VIII. Evaluarea Strategiei naționale privind reforma în unitatile sanitare cu paturi va fi realizata la sfârșitul fiecarei etape de către o comisie mixta formata din reprezentanti ai Ministerului Sănătății și Familiei, Casei Naționale de Asigurari de Sănătate și Colegiului Medicilor din România, comisie care va fi numita în termen de 15 zile de la publicarea prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I.