Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 3/2026

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1)-(4) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii , în redactarea anterioară intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2021 privind utilizarea semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate, însoțite de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat al angajatorului în domeniul relațiilor de muncă, și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și ale art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii , în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative

prezumat în vigoare

Data actului
15 ianuarie 2026
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 463 din 2 iunie 2026
Citează
8 acte
Structură
2 articole · 14.023 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Elena-Simina Tănăsescu

- președinte

Asztalos Csaba-Ferenc

- judecător

Mihai Busuioc

- judecător

Mihaela Ciochină

- judecător

Dacian-Cosmin Dragoș

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Ioana Marilena Chiorean

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 16 alin. (1)

-

(4)

și ale

art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii , excepție ridicată de Societatea Euroka Premium - S.R.L. din Simeria în Dosarul nr. 1.920/243/2019 al Tribunalului Hunedoara - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 584D/2021.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, deoarece dispozițiile de lege criticate sunt suficient de clare, iar termenii pretinși a fi neclari sunt suficient de bine definiți astfel încât oricine să își dea seama la cine se referă și în ce context pot fi aplicați.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 4 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.920/243/2019, Tribunalul Hunedoara - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 16 alin. (1)-(4)

și ale

art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Euroka Premium - S.R.L. din Simeria într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului declarat împotriva unei sentințe civile pronunțate de Judecătoria Hunedoara prin care s-a respins cererea de anulare a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de

art. 260 alin. (1) lit. e) din Codul muncii .

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile criticate nu prevăd definiția termenilor „muncă“ și „activitate“, fiind neclare și imprecise, astfel că nu permit oricărui subiect de drept să își adapteze conduita la ipoteza normativă a legii, în sensul de a ști în concret ce trebuie să facă pentru a nu săvârși contravenția. Arată că a fost amendată deoarece nu a încheiat contract de muncă unei persoane care hrănea ocazional câinii din curtea societății.

6.

Tribunalul Hunedoara - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată deoarece dispozițiile criticate îndeplinesc cerințele de precizie, claritate și predictibilitate ale legii, astfel încât destinatarii acestora să își poată adapta în mod corespunzător conduita.

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile

art. 16 alin. (1)-(4)

și ale

art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările și completările ulterioare.

11.

Curtea constată că ulterior sesizării sale,

art. 16 din Legea nr. 53/2003

a fost completat cu șapte noi alineate,

alineatele (1^1)

-

(1^7) , prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2021

privind utilizarea semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate, însoțite de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat al angajatorului în domeniul relațiilor de muncă, și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 6 mai 2021, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 208/2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 22 iulie 2021. Totodată,

art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

a fost modificat, ulterior sesizării Curții Constituționale, prin

Legea nr. 239/2025

privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1160 din 15 decembrie 2025.

12.

Având în vedere aceste modificări și ținând cont de

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea Constituțională a statuat că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, instanța de contencios constituțional se va pronunța asupra dispozițiilor

art. 16 alin. (1)-(4) din Legea nr. 53/2003 , în redactarea anterioară intrării în vigoare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2021 , și ale

art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 , în redactarea anterioară intrării în vigoare a

Legii nr. 239/2025 , dispoziții care sunt aplicabile în cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate și care au următorul cuprins:

–

Articolul 16

(0)

alin. (1) - (4):

(1)

Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română, cel târziu în ziua anterioară începerii activității de către salariat. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului.

(2)

Anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă cel târziu în ziua anterioară începerii activității.

(3)

Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activității, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă.

(4)

Angajatorul este obligat să păstreze la locul de muncă o copie a contractului individual de muncă pentru salariații care prestează activitate în acel loc.

–

Articolul 260

alin. (1) lit. e):

„Constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte: (...) e) primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit

art. 16 alin. (1) , cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 200.000 lei;“.

13.

În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în

art. 1 alin. (5)

privind principiul legalității, în componenta referitoare la exigențele de calitate a legii.

14.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile criticate din Codul muncii normează reguli privind obligativitatea încheierii unui contract individual de muncă înaintea începerii activității și reglementează contravenția constând în primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără încheierea unui contract individual de muncă.

15.

Analizând motivarea autoarei excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că, în realitate, aceasta este nemulțumită de modalitatea de aplicare a dispozițiilor criticate din

Codul muncii

în speța dedusă judecății instanței care a sesizat Curtea Constituțională. Astfel, autoarea excepției - o societate - arată că textele criticate sunt neclare deoarece au permis să fie amendată pentru că „o persoană (...) dădea de mâncare ocazional la câinii din incinta unității (...) fără a-i fi încheiat contract de muncă“ și că a fost obligată să îi încheie acestei persoane contract de muncă, „după data decesului“. Or, aceste susțineri nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate a textelor de lege criticate, ci aspecte privind modalitatea de aplicare în cauză a acestor dispoziții din Codul muncii. Prin urmare, susținerile autoarei excepției de neconstituționalitate reprezintă chestiuni de interpretare și aplicare a legii de către instanțele judecătorești și nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, potrivit

art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției.

16.

Printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Referitor la conținutul și întinderea celor două noțiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituțională a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 838 din 27 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009, sau

Decizia nr. 164 din 21 martie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 25 septembrie 2024, paragraful 20).

17.

Prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale

art. 126 alin. (1)

și

(3) din Constituție .

18.

În consecință, excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.

19.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 16 alin. (1)

-

(4) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii , în redactarea anterioară intrării în vigoare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2021

privind utilizarea semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate, însoțite de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat al angajatorului în domeniul relațiilor de muncă, și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și ale

art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii , în redactarea anterioară intrării în vigoare a

Legii nr. 239/2025

privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, excepție ridicată de Societatea Euroka Premium - S.R.L. din Simeria în Dosarul nr. 1.920/243/2019 al Tribunalului Hunedoara - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Hunedoara - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 15 ianuarie 2026.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.