Normele din 22 iunie 2026

Prezentele Norme tehnice pentru protecția pădurilor stabilesc cadrul tehnic și juridic referitor la măsurile de protecție a pădurilor împotriva factorilor vătămători.

Principalii factori vătămători din pădurile României sunt de natură biotică-agenți fitopatogeni, organisme nevertebrate și vertebrate și abiotică -vânt, depuneri de zăpadă/gheață, temperaturi extreme, secetă, inundații, poluare.

Semnalarea apariției/evoluției factorilor vătămători reprezintă acțiunea prin care pădurarul titular de canton informează conducerea structurii silvice care asigură administrarea sau serviciile silvice despre apariția sau evoluția unor factori vătămători în suprafețele de fond forestier național sau de vegetație forestieră din afara fondului forestier național, pentru care se asigură administrarea sau servicii silvice, după caz. Semnalarea poate fi făcută și de restul personalului silvic în timpul desfășurării altor activități tehnice în teren.

La momentul constatării apariției unui factor vătămător, pădurarul titular de canton sau orice alt personal silvic întocmește un "Raport de semnalare a apariției factorilor vătămători" al cărui model este prevăzut în

anexa nr. 1 , pe care îl depune la registratura structurii silvice de administrare în maximum 24 de ore.

Ulterior depunerii raportului prevăzut la

alin. (2) , pădurarul titular de canton are obligația de monitoriza evoluția factorilor vătămători la intervale de maxim 10 zile și de a semnala într-un nou raport orice schimbare apărută în evoluția acestora: trecerea insectelor într-un alt stadiu de dezvoltare, atingerea momentelor optime pentru aplicarea măsurilor de prevenire și combatere a dăunătorilor, evoluția gradului de vătămare produs de factorul vătămător sau intensificarea fenomenelor de uscare a arborilor.

Raportul prevăzut la

alin. (2)

cuprinde, în mod obligatoriu, informații privind locul în care a fost semnalată apariția factorului vătămător-U.P./trup de pădure/u.a.-grupe de u.a., denumirea factorului biotic și a stadiului de dezvoltare - dacă acestea au putut fi identificate, denumirea factorului abiotic, elemente estimative ale infestării și/sau vătămării produse, după caz, numărul puieților sau arborilor infestați/uscați/ rupți/doborâți/arși și suprafața afectată.

În cazul gândacilor de scoarță, în afara raportului de semnalare a apariției factorilor vătămători, se ține Evidența semnalării apariției arborilor infestați de ipide pe picior în anul ... și a lucrărilor de combatere efectuate la Ocolul Silvic ....... al cărui model este prevăzut în

anexa nr. 2 , iar poziția focarelor în fiecare arboret va fi înregistrată cu coordonate geografice și marcată pe harta amenajistică, toate aceste informații fiind necesare pentru stabilirea necesarului de arbori-cursă din anul următor și pentru elaborarea planului tehnic referitor la acest grup de insecte potrivit

anexei nr. 8

- Planul lucrărilor de protecție pentru anul ..... în focarele de ipide active în anul precedent și pe lizierele expuse la atacul de ipide în Ocolul silvic .........

Conducătorul ocolului silvic dispune verificarea în teren a raportului de semnalare și efectuarea lucrării de depistare a factorilor vătămători prin verificarea și depistarea de către șeful de district sau de către responsabilul cu activitatea de protecție a pădurilor în termen de cel mult cinci zile lucrătoare de la înregistrarea raportului de semnalare.

2.2.

Depistarea factorilor vătămători

Lucrarea de depistare a factorilor vătămători presupune stabilirea, în detaliu, a caracteristicilor infestărilor și/sau a vătămărilor, după caz, produse la nivel individual-puieți/arbori sau părți ale acestora ori la nivel colectiv -culturi/arborete sau parte din acestea.

Metodele de depistare sunt specifice fiecărui factor vătămător sau grupe de factori vătămători.

În cazul factorilor biotici, depistarea presupune identificarea speciei de dăunător și a stadiului/stadiilor de dezvoltare în care se află acesta, localizarea exactă a dăunătorului- coordonate geografice, u.a. sau grupe de u.a. dacă infestarea este uniformă/Trup de pădure/U.P.), specia/speciile gazdă forestiere sau ornamentale, stabilirea mărimii suprafeței culturilor/arboretelor infectate/infestate/vătămate, a volumului arborilor afectați de gândaci de scoarță și de lemn, a densității populației, a intensității infestării și a gradului de vătămare, după caz, respectiv propunerea măsurilor adecvate de protecție a pădurilor, de monitorizare, de prevenire a înmulțirii, de combatere.

Descrierea detaliată a metodelor de depistare specifice fiecărei categorii de factori vătămători se regăsește în anexa 2 la ordin.

Pentru factorii abiotici, depistarea presupune identificarea factorului, localizarea exactă a acțiunii acestuia - coordonate geografice, u.a. sau grupe de u.a. dacă vătămarea este uniformă/Trup de pădure/U.P.), specia/speciile forestiere sau ornamentale afectate, stabilirea mărimii suprafeței culturilor/arboretelor vătămate, a volumului arborilor doborâți sau rupți de vânt și zăpadă, a gradului de vătămare, respectiv a măsurilor propuse pentru protecția pădurilor în scopul prevenirii infestărilor cu dăunători.

Datele cuprinse în documentele întocmite cu ocazia depistării se folosesc pentru elaborarea lucrărilor de statistică și prognoză precum și pentru stabilirea măsurilor de control a dăunătorilor forestieri.

2.3.

Evaluarea vătămărilor

Pentru fiecare dintre factorii dăunători se stabilesc gradele de vătămare/infectare/infestare, în funcție de impactul lor asupra puieților, arborilor sau arboretelor.

Gradul de vătămare/infectare/infestare poate fi foarte slab, slab, mijlociu, puternic și foarte puternic și se exprimă în funcție de intensitatea vătămării/infectării/infestării și natura agentului cauzal -procente defoliere, procente puieți afectați, procente puieți uscați, procente puieți rupți, procente afectate din circumferința arborelui, procente volume extrase sau coeficienți de afectare a unor organe, potrivit tabelului nr. 1.

Tabel 1 Scări pentru stabilirea gradului de infestare/infectare și vătămare a arboretelor sau culturilor forestiere

Grupa de agenți vătămători

Criteriul estimat

Modul de exprimare

Scara

FS

S

M

P

FP

A. Agenți fitopatogeni

1. Boli la plantule și puieți

Culcarea plantulelor Fusarium, Pytium, Phytophthora, Alternaria, Cladosporium ș.a

Grad de vătămare

% plantule afectate

1-10

11-25

26-50

51-75

>75

Putrezirea rădăcinii și coletului puieților Phytophthora, Rhizoctonia, Rosellinia ș.a

Grad de infectare

% puieți cu putregai

1-10

11-25

26-50

51-75

>75

Grad de vătămare

% puieți uscați

1-10

11-25

26-50

51-75

>75

Uscarea lujerilor puieților de rășinoase Phoma, Diplodia, Phomopsis, Botrytis

Grad de infectare

% lujeri afectați

1-10

11-25

26-50

51-75

>75

Grad de vătămare

% puieți uscați

1-10

11-25

26-50

51-75

>75

Sirococcus, Thekospora Neonectria ș.a.

Uscarea lujerilor și ramurilor de plop Chondroplea (Dothichiza), Cytospora

Grad de infectare

% lujeri afectați

1-10

11-25

26-50

51-75

>75

Grad de vătămare

% puieți uscați

1-10

11-25

26-50

51-75

>75

2. Boli de rădăcină

Putrezirea rădăcinilor

Heterobasidium, Phytophthora, Armillaria, ș.a.

Grad de infectare

% arbori afectați

1-5

6-10

11-25

26-50

>50

Grad de vătămare

% arbori uscați din arbori afectați

1-5

6-10

11-25

26-50

>50

3. Boli de tulpină, ramuri și lujeri

Putregaiul de tulpină Phellinus, Fomes, Piptoporus, Laetiporus, Inonotus, Polyporus,Ganode rma,

Grad de infectare

% arbori afectați

1-5

6-10

11-25

26-50

>50

Grad de vătămare

% arbori uscați din arbori afectați

1-5

6-10

11-25

26-50

>50

Boli vasculare Ceratocystis, Ophiostomataceae , Fusarium, Verticillium fitcplasmoze ș.a.

Grad de vătămare

% arbori afectați

1-5

6-10

11-25

26-50

>50

Cancere Rhizobium, Pseudomonas, Neonectria, Cryphonectria, Cronartium

Grad de infectare

% arbori afectați

1-5

6-10

11-25

26-50

>50

Grad de vătămare

% arbori uscați din arbori afectați

1-5

6-10

11-25

26-50

>50

Antofitoze

Viscum, Loranthus

Grad de infectare

% arbori afectați

1-5

6-10

11-25

26-50

>50

4. Boli foliare

Făinare, rugini, pătări, ciuruiri, necroze

Erysiphaceae, Glomerella, Marssonina, Mycosphaerella, Blumeriella,

Apiognomonia, Lophodermium, Hypodermella, Naemacyclus,

Grad de infectare

% frunze afectate (proporția din frunze infectate)

1-10

11-25

26-50

51-75

>75

Grad de vătămare

% suprafață foliară afectată

1-10

11-25

26-50

51-75

>75

Dothistroma, Rhabdocline, Hetpotrichia, Chrysomyxa, Melampsora,

5. Boli ale fructificației

Putrezire, necroze Thekospora, Sphaeropsis, Taphrina,

Phomopsis, Aspergillus, Penicillium, Diaporthe, Sclerotinia

Grad de vătămare

% fructe/semințe afectate

1-5

6-10

11-25

26-50

>50

B. Nevertebrate (insecte)

1. Insecte care vatămă rădăcina arborilor

Cărăbuși Melolontha, Amphimallon, Polyphylla, Anoxia, Anomala, Amphimallon, Rhizotrogus, Phylloperta ș.a.

Gradul infestare în stadiul de larvă

nr.mediu larve vârsta III de M. melolontha/mp sol

0,01-0,1

0,11-0,25

0,260,50

0,511,0

>1,0

Gradul de vătămare în stadiul de larvă

frecvența atacului (% puieti atacati)

1-10

11-25

26-50

51-75

>75

Intensitatea zborului

nr.pupe sau gândaci /mp sol

0,01-0,1

0,11-0,25

0,260,50

0,511,0

>1,0

Gradul de vătămare în stadiul de adult

% defoliere

1-10

11-25

26-50

51-75

>75

Larve sârmă (Elateridae)

Gradul de infestare

nr. larve/mp

-

<5,0

5,1-10,0

>10,0

-

Gradul de vătămare

frecvența atacului (% plantule sau semințe atacate)

1-10

11-25

26-50

51-75

>75

Coropișnița (Gryllotalpa)

Gradul de infestare

nr. cuiburi cu ouă/ar

-

< 1

1-2,5

2,6-4

>4

Gradul de vătămare

% puieți vatămați

1-10

11-25

26-50

51-75

>75

2. Insecte care vatămă frunzele

2.1. Insecte defoliatoare rășinoase

Lymantria monacha

Gradul de infestare

Nr. omizi/arbore - în stadiul de omidă pentru arborete de vârsta:

< 40 ani

<30

31-150

151-750

>750

40-80 ani

<80

81-400

4012000

>2000

81-100 ani

<120

121-600

601-3000

>3000

Nr. ouă/arbore - în stadiul de ou pentru arborete de vârsta:

< 40 ani

< 150

150-375

376-750

>750

40-80 ani

< 400

400-1000

1001-2000

>2000

81-100 ani

< 600

600-1500

1501-3000

>3000

Choristoneura murimana

Gradul de infestare

coef. de infestare (nr oua/nr muguri)

<0,10

0,10-0,25

0,260,50

0,51-0,90

>0,90

Gradul de infestare

Nr. omizi/arbore - în stadiul de omidă pentru arborete de vârsta:

61-80 ani

<405

406-1013

1014-2028

2029-3043

>3043

81-100 ani

<607

608-1519

1520-3040

3041-4561

>4561

101-120 ani

<677

678-1693

1694-3387

3388-5083

>5083

Nr. pupe/arbore - în stadiul de pupă pentru arborete de vârsta:

61-80 ani

<5

5-12

13-25

26-40

>40

81-100 ani

<8

8-19

20-40

41-61

>61

101-120 ani

<9

9-22

23-44

45-68

>68

Semasia rufimitrana

Gradul de infestare

Nr. ouă/nr. muguri

<0,1

0,1-0,25

0,260,50

0,51-0,75

>0,75

Gradul de infestare

Nr. omizi/arbore - în stadiul de omidă pentru arborete de vârsta:

61-80 ani

<986

9872466

2467-4932

49337398

>7398

81-100 ani

<1387

1388-3468

3469-6931

6932-10404

>1040 4

101-120 ani

<1485

1486-3714

3715-7428

7429-11142

>1114 2

Nr. pupe/arbore - în stadiul de pupă pentru arborete de vârsta:

61-80 ani

<17

17-44

45-87

88-131

>131

81-100 ani

<25

25-63

64-127

128-191

>191

101-120 ani

<27

27-68

69-187

187-206

>206

Dendrolimus pini

Grad de infestare

omizi/mp litieră

<1

1-2,5

2,65,0

5,1-7,5

>7,5

Omizi/arbore - în stadiul de omida pentru arborete cu vârsta:

< 40 ani

<9

9-22

23-45

46-68

>68

40-80 ani

<14

15-35

36-70

71-105

>105

81-100 ani

<18

19-45

46-90

91-135

>135

101-120 ani

<20

20-50

51-100

101-150

>150

Diprion pini

Gradul de infestare

Nr.ouă/arbore - în stadiul de ou în arboret cu vârsta:

< 40 ani

<667

667-1667

1668-3334

3335-5001

>5001

40-80 ani

<1038

1038-3270

3271-6540

6541-9810

>9810

81-100 ani

<1783

1783-4457

4458-8914

8915-13371

>1337 1

Nr. coconi de vară/arbore - în stadiul de pupa în arborete cu vârsta:

< 40 ani

<13

13-33

34-67

68-100

>100

40-80 ani

<26

26-65

66-131

132-197

>197

81-100 ani

<36

36-89

90-178

179-268

>268

Nr. coconi de iarnă/mp - în stadiul de pupa în arborete cu vârsta:

< 40 ani

<1,0

1,0-2,6

2,7-5,2

5,3-7,7

>7,7

40-80 ani

<1,8

1,8-4,6

4,7-9,2

9,2-10,4

>10,4

81-100 ani

<2,4

2,4-5,9

6,0-11,9

12-17,9

>17,9

Cephalcia abietis

Gradul de infestare

Nr. pronimfe/mp

<17

17-32

33-64

65-96

<96

Nr. femele/capcana

<50

51-95

96-170

171-285

>285

Nr.oua si larve/arbore

<400

400-1000

1000-2000

2000-4000

<4000

Pristiphora abietina

Gradul de infestare

Nr. pupe, pronimfe/mp pentru arborete cu vârsta:

5 ani

< 0,2

0,2-0,5

0,6-1,0

1,1-1,5

1,6-2,0

15 ani

<1,5

1,5-3,8

3,9-7,5

7,6-11,3

11,4-15

25 ani

<2,5

2,5-6,3

6,4-12,5

12,6-18,8

18,9-25

40 ani

<5,0

5,0-12,5

12,6-25

25,1-37,5

37,6-50

60 ani

< 6,0

6-15

15,1-30

30,1-45

45,1-60

insecte defoliatoare rășinoase

Gradul de vătămare

% defoliere

1-10

11-25

26-50

51-75

>75

2.2. Insecte sugătoare la rășinoase

Adelges laricis Dreyfusia piceae

Gradul de vătămare

Frecvența arborilor atacati (%)

1-10

11-25

26-50

51-75

>75

2.3. Insecte galigene la rășinoase

Chermes sp.

Sacchiphantes abietis

Physokermes picea

Gradul de vătămare e

Frecventa arborilor cu gale (%)

1-10

11-25

26-50

51-75

>75

2.4. Insecte defoliatoare la foioase

Lymantria dispar Malacosoma neustria, Thaumetopoea processionea, Stilpnotia salicis ș.a.

Gradul de infestare

% probabil de defoliere

1-10

11-25

26-50

51-75

>75

Tortrix viridana

Gradul de infestare

În stadiul de ou

Coeficient de infestare (nr. oua/mugure sau

nr. larve/creștere)

<0,1

0,1-0,2

0,2-0,5

0,5-1,0

>1,0

În stadiul de fluture

Nr.fluturi/panou

<50

50-75

76-175

176-250

>250

Operophtera brumata

Grad de infestare

În stadiul de pupă:

Nr.mediu pupe/arbore

<1,0

1-5

5-10

11-15

>15

În stadiul de adult - Nr. fluturi femelă pe arbore cu diametrul ...........

<15 cm

< 9

9- 30

31-60

61-90

>90

15-25 cm

< 15

15- 45

46-110

111-160

>160

>40 cm

< 70

70-175

176-350

351-500

>500

Erannis defoliaria Phigalia pedaria

Grad de infestare

În stadiul de pupă:

Nr.mediu pupe/arbore

<2,0

2-4,0

4,1-6,0

>6

Erannis aurantiaria Erannis marginaria

Grad de infestare

În stadiul de pupă:

Nr.mediu pupe/arbore

<3,0

3,0-6,0

6,1-9,0

>9,0

Drymonia ruficornis

Gradul de infestare

coef.de infestare (nr.pupe (feminin)/ mp)

<0,1

0,11-0,25

0,26-0,50

0,51-0,75

>0,75

Dasychira pudibunda

Gradul de infestare

coef. de infestare nr.pupe/ mp

<1,0

1,0-2,0

2,1-3,0

>3,0

Hyponomeuta rorellus

Gradul de infestare

Coeficient de infestare (nr.ouă/arbore) - în stadiul de ou, în arborete cu vârsta:

<5 ani

372

930

1860

2790

3720

6-10 ani

810

2025

4500

6075

8110

11-20 ani

1014

2535

5070

7605

10140

>20 ani

1428

3570

7040

10710

14280

Nr.cuiburi/arbore - în stadiul de omida, în arborete cu vârsta:

<5 ani

9,3

23,5

46,5

69,5

93,0

6-10 ani

20,3

50,5

101,0

151,5

203

11-20 ani

25,3

63,0

66,0

189,0

253

>20 ani

35,7

89,0

178

268

357

Hyponomeuta cognatella

Gradul de infestare

% lujeri cu cuiburi

<20

20-50

>50

Omizi defoliatoare foioase

Gradul de vătămare

% defoliere

1-10

11-25

26-50

51-75

>75

2.5. Omizi false defoliatoare

Apethymus filformis

Gradul de infestare

nr. ouă/nr.muguri

<0,1

0,1-0,25

0,250,50

0,510,75

>0,75

Gradul de vatamare

% defoliere

1-10

11-25

25-50

50-75

>75

2.6. Gândaci defoliatori

Melasoma sp.

Phylodecta sp.

Plagiodera sp.

Lochmaea caprea Chalcoides sp.

Gradul de infestare

În stadiul de larvă

nr.larve/lujer 150cm

<9

9-20

>20

În stadiul de adult

nr.adulti /lujer 150cm

<1

1-2

>2

Gradul de vătămare

% defoliere

<10

10-25

25-50

50-75

>75

Orcheste fagi

Gradul de infestare

Nr mediu perforari/frunza

<10

10-30

>30

% frunzelor cu mine

<20

20-50

>50

Gradul de vătămare

% defoliere

1-10

11-25

26-50

51-75

>75

Stereonychus fraxini Galerucella luteola Haltica quercetorium Agelastica alni Lytta vesicatoria

Gradul de infestare

% defolieri anterioare

1-10

11-25

26-50

51-75

>75

Gradul de vătămare

% defoliere

1-10

11-25

25-50

50-75

>75

2.7. Insecte miniere

Tischeria ekebladella

Gradul de vătămare

Nr. mine/frunză în:

plantații tinere

<2,8

2,9-5,6

>5,7

arborete 15-25 ani

<4,5

4,6-9,0

>9,0

Parectopa robiniella Phylonorychter robiniella

Gradul de infestare

nr.pupe/ mp litieră

<2,0

2,0-5,0

>5,0

Gradul de vătămare

nr. mine/foliolă

<0,6

0,6-1,5

1,53,0

>3,0

2.8. Insecte galigene

Mikiola fagi

Gradul de vătămare

Nr. gale/frunza

<5

6-15

>15

2.9. Insecte sugătoare

Phyllaphys fagi

Gradul de vătămare

% frunze răsucite

1-10

11-25

26-50

51-75

>75

Alte specii de Aphidae

Gradul de vătămare

% lujeri afectați

1-10

11-25

26-50

51-75

>75

Corythucha arcuata

Gradul de vătămare

% decolorare

1-10

11-25

26-50

51-75

>75

3. Insecte care vatămă lujerii, mugurii sau tulpina puieților

Hylobius abietis

Gradul de infestare

Nr. gândaci la 100 puieți în plantații instalate în:

Stațiuni normale

1-12

13-25

26-50

>50

Grohotișuri

1-5

6-15

16-30

>30

Gradul de vătămare

% puieți vătămați

1-10

11-20

21-35

36-50

>50

Hylastes cunicularius Hylastes ater

Gradul de infestare

nr.intrari/mp la pari cursa

<10

11-50

>50

Gradul de vătămare

% puieți vătămați

1-10

11-20

21-35

36-50

>50

4.1. Gândaci de scoarță la rășinoase

Ips typographus

Gradul de infestare

nr. sisteme galerii/mp scoarță

<8

8-20

21-40

41-80

>80

Ips duplicatus

<12

12-28

29-56

57-113

>113

Pytiogenes chalcographus

<80

81-200

201-400

401-800

>800

<12

12-28

29-56

57-113

>113

Pytiogenes curvidens

Gradul de vătămare

vol. arbori infestați/ha (mc/ha)

<0,4

0,41-1,2

1,21-2,4

2,4-10

>10

4.2. Gândaci de scoarță la foioase

Scolytus scolytus Hylesinus fraxini

Gradul de vătămare

vol.arbori infectați/ha (mc/ha)

<0,4

0,41-1,2

1,21-2,4

2,4-10

>10

5.1. Insecte xilofage la rășinoase

Tetropium castaneum Tetropium fuscum Monochamus sp. Urocerus gigas Sirex juvencus

Gradul de vătămare

% arbori atacați

<5

6-10

11-25

26-50

>50

Trypodendron lineatum

Gradul de vătămare

orificii/mp

<10

11-30

>30

5.2. Insecte xilofage la foioase

Cossus cossus Paranthrene taban'iformis Saperdasp Aegeria filiformis Melanophila sp. Agrilus suvurovi

Gradul de vătămare

% puieți/arbori atacați

<5

6-10

11-25

26-50

>50

Trypodendron domesticum

Gradul de vătămare

orificii/mp

<10

11-30

>30

6.1. Insecte care vatămă conurile sau semințele rășinoaselor

Dioryctria sp. Strobilomyia sp Kaltenbachiola strobi Resseliella sp. Cydia strobilella

Gradul de vătămare

% conuri atacate

1-5

6-10

11-25

26-50

>50

6.2. Insecte care vatămă florile, fructele sau semințele foioaselor

Balaninus glandium Catpocapsa sp.

Gradul de vătămare

% ghindă atacată

1-5

6-10

11-25

26-50

>50

C. Vertebrate

Specii de animale sălbatice sau domestice, care rod muguri, lujeri, frunze sau ramuri

Gradul de vătămare

În culturi/regenerări naturale fără masiv închis;

% puieți atacați

1-5

6-10

11-25

26-50

>50

În arborete tinere cu masivul închis prin roaderi și/sau decojirea tulpinii

Indicele de vătămare

<0,1

0,1-1,4

1,5-2,4

2,5-3,4

>3,5

Șoareci, pârși, orbeți și cârtițe

Gradul de vătămare

Frecvența puieților atacați (%)

1-5

6-10

11-25

26-50

>50

Păsări

Gradul de vătămare

% semințelor, fructelor (conurilor), puieților prejudiciați

1-5

6-10

11-25

26-50

>50

D. Factori abiotici

Doborâturi/ rupturi de vânt sau zăpadă

Gradul de vătămare

% volum afectat/ % arbori afectați

1-5

6-10

11-25

26-50

>50

Înghețuri

- frunziș

- tulpina (deger. sau

- gelivuri

Gradul de vătămare

% frunziș afectat

1-10

11-25

26-50

51-75

>75

% puieți/arbori afectați

1-5

6-10

11-25

26-50

>50

Inundații, viituri și alunec.de teren

Gradul de vătămare

% puieți/arbori uscați sau dezrădăcinați

1-5

6-10

11-25

26-50

>50

Avalanșe

Gradul de vătămare

- arborete: % arbori afect

- regen. % supraf. afect.

1-5

6-10

11-25

26-50

>50

Seceta și valurile de căldură:

Gradul de vătămare

- plantații: % puieți uscați

1-5

6-10

11-25

26-50

>50

- arborete: % defoliere (monitoring)

1-10

11-25

26-60

>60

Poluare

Gradul de vătămare

% frunze afectate (monitoring)

1-10

11-25

26-60

>60

E. Uscare complexa

Uscare

Gradul de vătămare

% arbori uscați

1-5

6-10

11-25

26-50

>50

% defoliere (monitoring)

1-10

11-25

26-60

>60

Observațiile și estimările făcute în teren în baza rapoartelor de semnalare asupra gradului de vătămare produs de unul sau mai mulți factori vătămători, se înscriu, pe grade de afectare și pe suprafață, în Statistica dăunătorilor și dinamica focarelor active în pepiniere, culturi tinere și arborete, în anul ......... al cărui model este prevăzut în

anexa nr. 3 , document care se completează anual, de fiecare ocol silvic, pe categorii de agenți vătămători, pe trupuri de pădure, subparcele sau grupe de subparcele omogen afectate.

2.4.

Prognoza vătămărilor

Prognoza vătămărilor prevede evoluția unor factori dăunători de natură biotică și a vătămărilor probabile produse de aceștia. Astfel, pe baza unor date biologice, ecologice, climatice etc. se poate anticipa evoluția unor factori dăunători, în vederea adoptării unor măsuri specifice de control.

Pentru stabilirea tendinței de evoluție a populațiilor de insecte și a vătămărilor ce pot fi produse de acestea, se efectuează observații repetate și se recoltează probe biologice.

Metodele de observație se stabilesc în funcție de specia urmărită, stadiul de dezvoltare al insectei și habitatul acesteia. Pentru anumite insecte defoliatoare și de scoarță se folosesc cursele feromonale, arborii cursă sau inelele de clei, iar în unele cazuri observații directe și recoltări de material biologic aflat în diverse stadii de dezvoltare a insectei - adult, ou, larvă și pupă. Pentru insectele ale căror stadii de dezvoltare, integrale sau parțiale, își desfășoară activitatea în sol se efectuează sondaje pe suprafețe sau cu volume bine determinate, în care se stabilește densitatea populației.

Descrierea detaliată a metodelor de prognoză specifice fiecărei categorii de factori vătămători se regăsește în anexa 2 la ordin.

Rezultatele prognozei se înscriu în Prognoza vătămărilor produse de speciile de cărăbuși și alte specii vătămătoare găsite în sol, pentru anul ....... al cărui model este prevăzut în

anexa nr. 4

și în Prognoza vătămărilor produse de insectele defoliatoare, în anul ....., pe fiecare dăunător în parte, etapa I-a al cărui model este prevăzut în anexa nr. 5, pe ocoale silvice, pe trupuri de pădure, subparcele sau grupe de subparcele omogen infestate.

Rezultatele prevăzute la

alin. (5) , coroborate cu Situația suprafețelor infestate de insecte defoliatoare, propuse pentru avizare în scopul aplicării măsurilor de supraveghere și de combatere în anul .... al cărui model este prevăzut în

anexa nr. 6

și cu Situația suprafeței arboretelor de rășinoase în care a fost semnalată prezența defoliatorului Lymantria monacha și a măsurilor de protecție prevăzute pentru anul ... al cărui model este prevăzut în

anexa nr. 7 , stau la baza planificării anuale a lucrărilor de protecția pădurilor și încadrarea suprafețelor infestate în zona de supraveghere sau de combatere.

Pentru preîntâmpinarea vătămărilor sau a apariției înmulțirilor în masă a organismelor dăunătoare în culturi forestiere și în păduri se impune luarea unor măsuri care, în raport cu caracterul lor, pot fi: silviculturale, de carantină, de ocrotire a organismelor folositoare și tratamente preventive.

Măsurile de prevenire cu caracter silvicultural se întreprind cu scopul de a asigura culturilor și arboretelor o dezvoltare viguroasă și rezistență la factori perturbatori. Ele se aplică în cadrul tuturor lucrărilor tehnice din silvicultură, de la înființarea și până la exploatarea arboretelor, după cum urmează:

a)

la lucrările din rezervațiile de semințe și plantaje: recoltarea semințelor de la arbori seminceri sănătoși, de vârstă mijlocie, cu trunchiuri drepte, bine dezvoltate; evitarea rănirii arborilor și a semințelor în timpul recoltării; selecționarea și dezinfectarea semințelor, apoi depozitarea corespunzătoare;

b)

la lucrările din pepiniere: evitarea amplasării pepinierelor în depresiuni sau pe terenurile prea ridicate, expuse factorilor climatici extremi -vânt, ger, exces hidric; controlul stării fitosanitare a solului; menținerea culturilor într-o stare bună prin aplicarea la timp a lucrărilor de îngrijire; evitarea rănirii puieților la lucrările de îngrijire, de repicare, scos, sortat, depozitat, ambalat și transportul acestora;

c)

la lucrările de împăduriri: controlul stării fitosanitare a solului; utilizarea de puieți / butași / sade / semințe sănătoase, libere de patogeni sau dăunători; amânarea timp de până la 2 ani a plantării parchetelor rezultate prin exploatarea arboretelor de rășinoase, în special pini și molid, pentru evitarea atacurilor de Hylobius abietis, fără a se mai face cojirea cioatelor; utilizarea speciilor conform cu cerințele lor ecologice și condițiile staționale; crearea de arborete de amestec, similare amestecurilor naturale existente în zonă; aplicarea la timp a lucrărilor de îngrijire;

d)

la lucrările de punere în valoare: extragerea cu ocazia curățirilor, a răriturilor și a tăierilor de produse principale și accidentale, a exemplarelor vătămate, slăbite, care constituie medii favorabile pentru instalarea dăunătorilor; adoptarea unor tratamente care să asigure pe cât posibil regenerarea pe cale naturală; în cazul doborâturilor sau rupturilor, în arboretele de rășinoase, punerea în valoare și îndepărtarea din pădure a materialului lemnos favorabil înmulțirii dăunătorilor să se realizeze cât mai rapid posibil de la producerea lor;

e)

la lucrările de exploatare se va evita rănirea semințișului natural și a arborilor rămași pe picior. Lemnul și resturile de exploatare rezultate din procesul de exploatare a arboretelor de rășinoase, din perioada de toamnă și de iarnă, precum și arborii atacați de insecte se scot din pădure, la cel puțin 3 km de pădurea de rășinoase, înainte de ieșirea insectelor din arbori, iar dacă nu sunt scoși, aceștia se cojesc.

Lemnul rezultat din doborâturi de vânt, necolonizat de insecte, se poate proteja împotriva infestării fie prin acoperirea stivelor cu plase impregnate în insecticide, fie prin scufundare în apă sau prin udarea cu aspersoare.

Lemnul de rășinoase care rămâne în pădure mai mult de o lună în perioada de primăvară și vară trebuie să fie cojit, iar vârfurile și ramurile groase trebuie mărunțite și împrăștiate, pentru a se usca cât mai rapid, dacă nu se scot din pădure pentru valorificare.

În arboretele cu arbori debilitați, colonizați de dăunători secundari, aceștia trebuie căutați și scoși din pădure pe tot parcursul anului, la intervale de timp adaptate la biologia diferitelor specii de insecte care au colonizat arborii respectivi.

În arboretele de rășinoase, arborii depistați ca fiind infestați trebuie să fie tăiați și cojiți sau scoși din pădure, în afara zonei de pericol, în 2-3 săptămâni de la observarea primelor intrări de gândaci în scoarță. Arborii care au insecte sub scoarță trebuie scoși cu prioritate, înaintea celor deja părăsiți de insecte. În cazul arboretelor de molid, cele afectate de înmulțirea în masă a gândacilor de scoarță trebuie să aibă prioritate în cazul exploatărilor efectuate în timpul iernii.

Măsurile de carantină fitosanitară au scopul de a împiedica răspândirea insectelor și a bolilor dintr-un loc în altul, atât pe plan intern cât și extern. Aceste măsuri sunt reglementate de către Autoritatea Națională Fitosanitară.

Măsuri pentru ocrotirea organismelor folositoare constau în: menținerea sau chiar introducerea plantelor erbacee și a arbuștilor cu flori bogate; menținerea în stare bună a mușuroaielor de furnici; ocrotirea păsărilor insectivore prin instalarea de cuiburi artificiale și plantarea arbuștilor fructiferi; interzicerea pășunatului în culturile forestiere și în arborete; utilizarea în lucrările de combatere a celor mai selective produse disponibile și aplicarea timpurie a tratamentelor chimice, în primele două vârste ale omizilor, când insectele folositoare sunt încă în locurile de iernare.

Măsurile de combatere se aplică în condițiile unor infestări/infectări sau suprapopulări produse de factorii vătămători de natură biotică care - prin efectul lor - ar depăși anumite praguri economice sau ecologice de vătămare ce ar putea deveni limitative pentru buna dezvoltare a culturilor sau a arboretelor. Aceasta categorie de măsuri presupune utilizarea unor procedee de diminuare a populațiilor de dăunători, care, în raport cu natura lor, sunt fizico-mecanice, chimice și biologice.

Lucrările de combatere specifice fiecărei categorii de factori vătămători și sunt cele prevăzute în anexa 2 la ordin.

Documentațiile tehnico-economice pentru protecția pădurilor sunt elaborate în urma monitorizării și supravegherii anuale a factorilor vătămători din păduri, culturi și pepiniere silvice, și au ca scop:

a)

cunoașterea spectrului de factori vătămători care au afectat în anul curent culturile forestiere și arboretele, suprafețele culturilor/ arboretelor afectate și amploarea vătămărilor;

b)

evoluția probabilă a vătămărilor în anul ce urmează;

c)

previzionarea volumului lucrărilor de prevenire și combatere ce ar trebui efectuate pentru prevenirea sau reducerea pagubelor în anul ce urmează;

d)

estimarea costurilor aferente lucrărilor previzionate.

În toamna fiecărui an calendaristic, până cel târziu la data de 30 noiembrie, administratorii de păduri și ocoalele care asigură serviciile silvice, pe baza datelor culese din teren cu privire la depistarea bolilor și dăunătorilor și evaluarea gradului de infectare/infestare/afectare a culturilor sau arboretelor, elaborează documentațiile tehnico-economice pentru protecția pădurilor.

Documentațiile tehnico-economice pentru protecția pădurilor se întocmesc distinct, pe natură de deținători.

Documentația tehnico-economică pentru protecția pădurilor va cuprinde:

a)

Anexa nr. 3 : Statistica dăunătorilor și dinamica focarelor active în pepiniere, culturi tinere și arborete, în anul ...... (curent și comparativ cu anul anterior);

b)

Anexa nr. 4 : Prognoza vătămărilor probabile produse de speciile de cărăbuși și alte specii vătămătoare găsite în sol, pentru anul ...... (următor);

c)

Anexa nr. 5 : Prognoza vătămărilor probabile produse de insectele defoliatoare, în anul ....... (următor), pe fiecare dăunător în parte, etapa I-a;

d)

Anexa nr. 6 : Situația suprafețelor infestate de insecte defoliatoare, propuse spre avizare în scopul aplicării măsurilor de supraveghere și de combatere în anul ......(următor);

e)

Anexa nr. 7 : Situația suprafeței arboretelor de rășinoase în care a fost semnalată prezența defoliatorului Lymantria monacha și a măsurilor de protecție prevăzute pentru anul .......(următor);

f)

Anexa nr. 8 : Planul lucrărilor de protecție pentru anul ...... (următor) în focarele de ipide active în anul curent și pe lizierele expuse la atacul de ipide în Ocolul silvic , etapa I-a;

g)

Anexa nr. 9

Planul lucrărilor de protecție a plantațiilor de rășinoase împotriva atacurilor de Hylobius abietis și Hylastes cunicularius (sau H. ater) la Ocolul silvic ..... pentru anul ...... (următor);

h)

Anexa nr. 10 : Antemăsurătoarea și Devizul lucrărilor de protecție a pădurilor previzionate a se efectua în anul (următor) și necesarul de substanțe, materiale și utilaje;

i)

Anexa nr. 11 : Programul lucrărilor de protecție a pădurilor previzionate a se efectua în anul (următor);

j)

Anexa nr. 12 : Memoriu justificativ privind efectuarea lucrărilor de protecție a pădurilor și întocmirea lucrării Statistica dăunătorilor și dinamica focarelor active în pepiniere, culturi tinere și arborete, în anul ..... (curent), respectiv a prognozei vătămărilor produse de insectele defoliatoare, precum și a lucrărilor propuse previzionate pentru anul ...... (următor);

k)

Anexa nr. 13

Aviz CTE.

4.1.

Elaborarea proiectului tehnic pentru protecția pădurilor

Rezultatele lucrărilor de prognoză a vătămărilor ce pot fi produse de principalele insecte defoliatoare, efectuate în toamna fiecărui an, și, în unele cazuri, revizuite în perioada februarie-martie, ca urmare a activității factorilor biotici și abiotici limitativi din timpul repausului vegetativ, iar în cazul speciilor de Geometridae după efectuarea prognozei în stadiul de adult, stau la baza întocmirii

anexei nr. 6 ;

Situația se întocmește numai pentru defoliatorii de prognoză, care afectează aceeași specie sau grupă de specii forestieră, în aceeași perioadă a anului. Pentru ceilalți dăunători, în vederea includerii în zona de combatere/supraveghere, se iau în considerare tendințele obținute în urma interpretării rezultatelor vătămărilor produse de acestea în generația/generațiile anterioară/anterioare.

Pe baza rezultatelor cuprinse în

anexa nr. 6 , se colorează hărțile amenajistice, la scara 1: 20 000, ale trupurilor de pădure sau bazinetelor infestate cu una sau mai multe specii de insecte defoliatoare, pe grade de infestare cumulate. Colorarea se face la nivelul fiecărei subparcele sau grupe de subparcele, omogen infestate, adoptând culorile consacrate pe plan european și anume: infestări foarte slabe - verde deschis, slabe - galben, medii - portocaliu, puternice - roz, foarte puternice - roșu.

Lucrările de protecția pădurilor pot avea caracter de supraveghere, de prevenție și de combatere. După aplicarea măsurilor corespunzătoare de prevenire a înmulțirilor în masă a unor insecte defoliatoare, administratorii de păduri și ocoalele care asigură serviciile silvice sunt obligați să efectueze supravegherea populațiilor, iar pentru menținerea acestora la un nivel la care vătămările să fie cât mai reduse trebuie să apeleze la efectuarea unor tratamente biologice sau chimice, aeriene sau de la sol.

Situația din

anexa nr. 7

și hărțile colorate stau la baza planificării anuale a lucrărilor de protecție a pădurilor și încadrarea suprafețelor infestate în zona de supraveghere sau de combatere.

Pentru constituirea zonelor de combatere și de supraveghere din pădurile infestate cu insecte defoliatoare, se au în vedere următoarele criterii:

a)

caracteristicile structurale ale arboretelor gazdă -compoziția, vârsta, clasa de producție, vigoarea arborilor;

b)

natura speciei defoliatoare- gradul de infestare sau densitatea populației, potențialul de vătămare, faza gradației, momentul fenologic al producerii defolierii;

c)

rolul ecologic și socio-economic al arboretelor;

d)

condițiile climatice locale și generale în care se dezvoltă gradația -temperatura medie, precipitații medii, gradul de aridizare .

Având în vedere susceptibilitatea și vulnerabilitatea pădurilor de cvercinee la atacul insectelor defoliatoare -Lymantria dispar, Tortrix viridana, Geometridae, Malacosoma neustria, Euproctis chrysorrhoea, Thaumaetopoea processionea, Drymonia ruficornis - precum și aspectele multicriteriale amintite mai sus, se constituie priorități pentru includerea arboretelor de cvercinee în zona de combatere sau de supraveghere potrivit tabelului nr. 2.

Tabel 2. Criterii pentru constituirea zonelor de combatere și de supraveghere în pădurile de foioase infestate cu insecte defoliatoare

Natura criteriului

Caracteristi ca

Priorități pentru zona de combatere

Zona de supraveghere

1

2

3

4

5

Structura arboretelor

Compoziția

>70% Q

>60% Q

>50% Q

>40% Q

>30% Q*

indiferent

Exploatarea

În afara deceniului

În afara deceniului

În afara deceniului

În afara deceniului

În afara deceniului

În deceniu

Clasa de producție

I-II

II-III

III

IV-V

IV-V

I-V

Natura insectei defoliatoare

% infestare

>50%

>50%

>50%

>50%

>50%

<=50%

Faza gradației

I-II

I-III

I-III

I-III

I-III

I-IV

Moment defoliere

Timpuriu apr-iun

Timpuriu apr- iun

Timpuriu apr-iun

Târziu iun-sept

Târziu iun-sept

Indiferent

Valoarea ecologica și socio- economică

Grupa funcțională

I

I

I-II

II

II

I-II

Condiții climatice locale

Evapotransp irația potențială** (mm)

>700

650-700

650-700

600-650

<600

indiferent

* aici pot fi incluse și arboretele de tip sibliac din platoul dobrogean chiar și atunci când au în compoziție mai puțin de 30% stejar pufos sau brumăriu.

** în cazul în care acest criteriu nu este prevăzut în amenajamentul silvic, nu va fi folosit la constituirea zonelor de combatere și de supraveghere

În cazul arboretelor infestate cu mai multe specii de insecte, includerea în zona de combatere se face după procentul de infestare cumulat iar momentul fenologic de aplicare a stropirilor se stabilește după specia dominantă. În trupurile de pădure cu infestări neuniforme, se delimitează suprafețe distincte de combatere, dacă, în suprafața respectivă, arboretele se încadrează în una din urgențele zonei de combatere.

Culturile de plop euramerican și salcie selecționată se includ în zona de combatere când infestările cu insecte defoliatoare specifice- Lymantria dispar, Leucoma salicis, Hyponomeuta sp., Pygaera anastomosis, Nycteola asiatica - sunt peste 75%. Combaterile se vor face, pe cât posibil, cu produse biologice, preparate bacteriene, micotice sau virale.

Arboretele de salcâm infestate de Semiothisa alternaria și alte specii de cotari se tratează când infestarea este mai mare de 50%. În zona de combatere nu se includ arboretele de salcâm infestate de Lymantria dispar, indiferent de procentul de infestare, și nici rezervațiile științifice sau pădurile în care se efectuează cercetări.

În cazul arboretelor de fag infestate cu defoliatorul Dasychira pudibunda, se vor include în zona de combatere doar cele infestate foarte puternic de peste 75%. Combaterile se vor face, pe cât posibil, cu insecticide selective, de preferat pe baza virusului poliedrozei nucleare, specific acestui dăunător, sau preparate bacteriene.

Pădurile de rășinoase și cele cu amestec de rășinoase cu foioase, infestate de Lymantria monacha în care se prevăd defolieri de peste 25%, indiferent de grupa funcțională, se includ în zona de combatere. Arboretele de brad sau brad în amestec cu alte specii, în care bradul participă în procent de peste 30%, infestate de Choristoneura murinana și Semasia rufimitrana, indiferent de grupa funcțională, se includ în zona de combatere când defolierea prognozată este peste 25 %.

Plantațiile și arboretele de rășinoase infestate de Pristiphora abietina, Cephalcia abietis, Diprion pini, Coleophora laricella, Neodiprion sertifer ș.a. se includ în zona de combatere la un procent de defoliere mai mare de 25%.

4.1.2.

Planul tehnic de combatere a gândacilor de scoarță în arboretele de rășinoase

Pentru ca lucrările de combatere a gândacilor de scoarță, preconizate a se efectua în anul următor, să aibă o eficiență cât mai bună, mijloacele de protecție care se folosesc trebuie să fie amplasate acolo unde riscul de atac este cel mai mare, respectiv în focarele active din anul curent și pe lizierele expuse la atacul de ipide.

Locul unde se amplasează aborii-cursă sau cursele feromonale și numărul acestora se stabilesc potrivit

anexei nr. 8 . Tabelul cu unitățile amenajistice în care se planifică să se facă lucrările se completează cu harta amenajistică pe care se marchează poziția focarelor.

În afara obiectivului menționat, planul servește ca suport pentru facilitarea lucrărilor de supraveghere a atacurilor de ipide, precum și ca instrument de control al realizării lucrărilor de protecție planificate.

4.1.3.

Planul lucrărilor de prevenire a atacurilor de Hylobius și Hylastes în plantațiile de rășinoase

Pe baza proiectului tehnic de protecție a pădurilor se elaborează antemăsurătoarea și devizul lucrărilor previzionate de protecție a pădurilor potrivit anexei nr. 10.

Ulterior se întocmește Programul lucrărilor previzionate de protecția pădurilor pentru anul ... potrivit

anexei nr. 11 .

4.3.

Piese finale ale documentațiilor tehnico-economice pentru protecția pădurilor

Fiecare documentație tehnico-economică va fi însoțită de un un memoriu justificativ întocmit potrivit

anexei nr. 12 , în care se vor prezenta lucrările de protecție efectuate în anul curent și va explica oportunitatea măsurilor de protecție a pădurilor previzionate pentru anul următor.

Documentația prevăzută la

alin. (1)

se depune, de către structura care asigură administrarea sau serviciile silvice, la garda forestieră competentă regional, pentru a fi verificată și însușită, și transmisă către garda forestieră națională.

Pe baza documentațiilor întocmite de ocoalele silvice, la nivelul direcțiilor silvice, în cazul fondului forestier proprietate publică a statului se elaborează o documentație care trebuie analizată și avizată în C.T.E., potrivit

anexei nr. 13 .

În cazul ocoalelor silvice de regim, cheltuielile aferente lucrărilor de protecție a pădurilor se includ în bugetul de venituri și cheltuieli, într-un capitol distinct, cu evidențierea separată a acestora.

Carantina fitosanitară se referă la ansamblul de măsuri care vizează introducerea și/sau răspândirea organismelor de carantină sau combaterea acestora. Se consideră organism de carantină acel organism dăunător cu importanță economică potențială pentru o zonă amenințată, care nu este în prezent în acea zonă sau care este în prezent cu o distribuție limitată.

Monitorizarea organismelor de carantină de pe teritoriul României se realizează de către Agenția Națională Fitosanitară, prin Laboratorul Central Fitosanitar, Unitățile Fitosanitare județene și Inspectoratele de Carantină Fitosanitară Vamală.

Proprietarii și administratorii de fond forestier sau vegetație forestieră, serviciile de specialitate din cadrul autorității publice centrale pentru silvicultură sau specialiștii în protecția pădurilor pot sprijini acțiunile de monitorizare a organismelor de carantină realizate de către Autoritatea Națională Fitosanitară, prin semnalarea prezenței organismelor de carantină, prin asigurarea accesului în pădure pentru reprezentanții agenției.

Lista de organisme dăunătoare de interes pentru carantina fitosanitară este actualizată permanent prin acte legislative publicare pe situl web al Autorității Naționale Fitosanitare.

În situația în care în pădurile României sau în depozitele de material lemnos sunt semnalate organisme de carantină, proprietarii și/ sau administratorii de păduri, Garda Forestieră competentă teritorial, vor informa de urgență Autoritatea Națională Fitosanitară.

Imediat după producerea acțiunii factorilor vătămători abiotici, în baza rapoartelor de semnalare, depuse de către personalul de teren, se procedează la inventarierea arborilor afectați.

Volumele de lemn și suprafețele afectate de factorii vătămători abiotici, pe specii, pe grade de vătămare, potrivit tab. nr. 1, pentru fiecare unitate amenajistică, se raportează în situațiile de la serviciul de fond forestier, care sunt puse la dispoziție și serviciului de protecție a pădurilor, pentru a fi evidențiate în Statistica dăunătorilor, potrivit

anexei nr. 3 .

Modul de monitorizare și de evaluare a vătămărilor produse de toți factorii abiotici se face potrivit anexei nr. 2 la ordin.

Pentru monitorizarea și limitarea procesului de uscare a arborilor se semnalează imediat fenomenul și se urmărește evoluția acestuia, se valorifică arborii în curs de uscare sau uscați și se ameliorează sau se refac arboretele respective.

Modul de monitorizare și de evaluare și raportare a procesului de uscare se face potrivit anexei nr. 2 la ordin.

Obligația întocmirii documentațiilor tehnico-economice pentru protecția pădurilor, conform specificațiilor prezentelor norme, revine ocoalelor silvice care asigură administrarea și/sau servicii silvice, după caz, pentru suprafețele de fond forestier național sau cu vegetație forestieră din afara fondului forestier național.

Ocoalele silvice au obligația ca, până la data de 31 decembrie, să informeze proprietarii sau deținătorii suprafețelor pentru care asigură administrarea/servicii silvice cu privire la lucrările de protecție a pădurilor previzionate a se efectua în anul următor.

Lucrările de protecție a pădurilor pot fi executate, atât de către ocoalele silvice, cât și de către prestatori de servicii, care dețin capabilitățile și autorizațiile necesare, în condițiile legii.

Anual, ocoalele silvice au obligația de a întocmi un raport privind starea de sănătate a pădurilor, pe care îl transmit gărzilor forestiere până cel târziu la data de 15 februarie a anului următor. Gărzile forestiere vor întocmi un raport privind starea de sănătate a pădurilor pentru fiecare județ arondat, care va fi trimis gărzii forestiere naționale până cel târziu la data de 15 martie. Garda forestieră națională va întocmi raportul privind starea de sănătate a pădurilor României pentru anul .... până cel târziu la data de 15 aprilie, raport ce va fi publicat în format sintetic pe pagina web a instituției.

În conformitate cu prevederile

art. 18 ,

art. 66 ,

art. 67

și

art. 79 din Legea nr. 331/2024 , cu modificările și completările ulterioare, autoritatea publică centrală pentru silvicultură are obligația de a coordona acțiunea de monitorizare a stării de sănătate a pădurilor și de a publica raportul anual privind starea pădurilor.

Pentru realizarea acestor deziderate, autoritatea publică centrală pentru silvicultură va implementa un Sistem de Monitoring Forestier Național, denumit SMFN, care va avea ca obiective:

a)

monitorizarea anuală a stării de sănătate a pădurilor din fondul forestier național prin indicatori de stare a pădurilor;

b)

cuantificarea anuală a arborilor morți și a celor puternic vătămați din fondul forestier național;

c)

analiza potențialelor cauze care influențează starea de sănătate a pădurilor și elaborarea unor programe de măsuri silvotehnice și sanitare pentru prevenirea degradării sau, după caz, pentru reabilitarea arboretelor;

d)

asigurarea suporturilor pentru elaborarea Raportului anual privind starea de sănătate a pădurilor și Harta interactivă a indicatorilor privind starea de sănătate a pădurilor.

Condițiile privind dezvoltarea și implementarea SMFN se vor aproba prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru silvicultură.

Finanțarea și mijloacele necesare dezvoltării SMFN se vor realiza în concordanță cu prevederile

art. 17, alin. (1)

și

(2) din Legea nr. 331/2024 , cu modificările și completările ulterioare, prin grija autorității publice centrale pentru silvicultură.

În lucrările de prevenire și de combatere a dăunătorilor forestieri se folosesc exclusiv echipamente și produse de uz fitosanitar omologate în România pentru a fi utilizate în silvicultură.

Arborii selectați a fi instalați ca arbori cursă sau utilizați ca arbori de control, vor fi încadrați ca produse accidentale și vor fi exploatați cu prioritate, la momentele oportune, pentru a preîntâmpina apariția unor focare de înmulțire în masă a dăunătorilor.

În termen de 24 de luni de la intrarea în vigoare a prezentelor norme, autoritatea publică centrală pentru silvicultură va integra în sistemul informațional integrat pentru păduri - SUMAL 3.0 un modul pentru gestionarea activității de protecție a pădurilor.