Ghidul din 11 iunie 2026
privind echipamentele structurale de operare și de siguranță pentru tunelurile Rutiere - indicativ AND 622-2025
prezumat în vigoare
ORDINUL nr. 592 din 11 iunie 2026 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 24 iunie 2026.
NOTĂ PRELIMINARĂ
Prezentul ghid tehnic are la bază reglementarea tehnică RVS 09.01.24.-"STRUCTURAL EQUIPMENT FOR OPERATION AND SAFETY", elaborată de către FSV Austria.
Aprobat prin
Capitolul I Generalități
Secțiunea 1 Obiect și Domeniu de aplicare
Articolul 1
Prezentul ghid tehnic se utilizează la proiectarea tunelurilor rutiere și a galeriilor acoperite noi, cu respectarea prevederilor
privind cerințele minime de siguranță pentru tunelurile situate pe secțiunile naționale ale Rețelei rutiere transeuropene.
Articolul 2
În cazul lucrărilor de reabilitare sau modernizare, prezentul ghid tehnic se aplică prin analogie, în măsura în care soluțiile adoptate sunt compatibile cu caracteristicile și condițiile de exploatare ale construcției existente.
Secțiunea 2 Terminologie și abrevieri
Tabelul nr. 1: Terminologie și abrevieri
Abreviere
Denumire
bf
Lățimea benzii de circulație
CMT
Centru de Management al Traficului
EOS
Echipamente de operare și de siguranță
COT
Centru Operațional Tunel
LEX
Legătura cu exteriorul, pentru vehiculele de urgență
NE
Nișă pentru dispozitive electrice
P-VT
Pasaje transversale pentru vehiculele de urgență
P-PT
Pasaj transversal pentru pietoni
NHF
Nișă de stingere a incendiilor cu hidrant cu role de furtun
LPE
Legătură pietonală cu exteriorul
TAS
Trafic în ambele sensuri
l
Rampă longitudinală
NAU
Nișă pentru apeluri de urgență
PAU
Punct de Apel de Urgență
CAU
Cabina pentru apeluri de urgență
RU
Refugiu de urgență
q
Rampă transversală
qa
Rampa transversală a parcării
qf
Rampa transversală a suprafeței drumului
NU
Nișă de urgență
SU
Trafic într-un singur sens
CM
Centru de monitorizare
Capitolul II Instrucțiuni generale privind planificarea
Articolul 3
Aspecte generale
Trebuie să se țină cont de următoarele ghiduri tehnice la proiectarea echipamentelor structurale de operare și de siguranță:
a)
AND 621 Model de analiza a riscurilor pentru tunelurile rutiere
b)
AND 623 Echipamente pentru dotarea tunelurilor rutiere
c)
AND 624 Sisteme de ventilație pentru tuneluri rutiere - principii de bază
d)
AND 625 Iluminatul tunelurilor rutiere
Din motive economice, la alegerea amplasamentului pentru lucrările de structură trebuie să se țină cont de condițiile geotehnice și, în anumite situații, de cele topografice.
Tunelurile rutiere, care vor fi utilizate pentru traficul din sens opus în prima etapă de execuție (prima galerie, dacă se va instala și cea de-a doua mai târziu), trebuie realizate astfel încât să se asigure că traficul, siguranța rutieră și traficul din prima galerie nu sunt afectate în condiții normale de exploatare la finalizarea execuției. Trebuie avute în vedere aspectele economice.
Tunelurile rutiere care sunt utilizate temporar pentru traficul din sens opus, de exemplu din cauza unei bariere rutiere instalate pe durata execuției unor lucrări de reabilitare, modernizare sau înlocuire, sunt considerate tuneluri SU.
Structurile de caroiaj standard pentru distribuția nișelor indică distanțele dintre refugiile de urgență și nișele pentru apeluri de urgență.
Distanțele dintre structuri trebuie să țină cont de axul tunelului. Distanțele pot fi depășite cu maxim 5%. În cazul unui tunel rutier mai lung de 500 m din rețeaua de autostrăzi și drumuri expres, trebuie respectate prevederile
Legii 277
privind cerințele minime de siguranță pentru tuneluri, se vor respecta specificațiile referitoare la materiale din ghidul tehnic AND 623 pentru toate componentele echipamentelor.
Toate dimensiunile de mai jos sunt dimensiuni minime, Dimensiunile sunt în [cm] în toate figurile.
Articolul 4
Finisaje interioare ale tunelului
Se impune ca pereții unui tunel rutier să fie vopsiți cu vopsea de protecție anticoroziva culoare deschisa mată (RAL 1013 sau similar). În cazul în care pereții sunt placați cu elemente de construcție rezistente la foc de culori deschise, nu este necesară vopsirea cu vopsea de protecție anticorozivă.
Pereții unui tunel rutier cu secțiune transversală în formă de arc trebuie să fie vopsiți până la o înălțime de cel puțin 4 m deasupra marginii superioare a bordurii sau până la nivelul lămpilor (corpurilor) de iluminat (se adopta înălțimea cea mai mare).
Pereții unui tunel rutier cu tavane intermediare trebuie să fie vopsiți integral, inclusiv tavanul.
Pereții unui tunel rutier cu o secțiune transversală dreptunghiulară trebuie să fie vopsiți pe întreaga suprafața.
Suprafața pereților tunelurilor trebuie să nu fie inflamabilă și să fie ușor de curățat.
O atenție deosebită trebuie acordată impermeabilizării interfeței dintre căptușeala interioară a tunelului și trotuar. Astfel, vopseaua trebuie aplicată până la suprafața inferioară a capacelor de acoperire ale canalului de utilități.
La tunelurile rutiere cu înălțimea mai mică sau egala cu 6 m se va vopsi inclusiv tavanul.
Galeriile de evacuare de urgență pietonale cât și cele pentru vehicule de urgență se vor vopsi integral, inclusiv tavanul, iar trotuarul se va impermeabiliza.
Capitolul III Refugii de urgență
Articolul 5
Pentru configurarea benzilor de urgență pentru parcare temporară (RU) trebuie respectate prevederile reglementărilor în vigoare. Dacă se prevede bandă de urgență, nu sunt necesare refugii de urgență.
Articolul 6
Amplasament
Refugiile de urgență trebuie amplasate la același nivel în tunelurile rutiere, galerii și tuneluri rutiere cu pasaje conexe cu o lungime mai mare de 1000 m. Acestea trebuie amenajate pe partea dreaptă a benzii de trafic în cazul SU și pe ambele părți în cazul TAS, dacă permit acest lucru condițiile geotehnice. Ca regulă generală, distanța dintre două refugii de urgență succesive precum și distanța între un refugiu de urgență și portal trebuie să fie de maxim 1000 m. Trebuie să se țină cont de benzile de urgență din zonele de intrare la proiectarea refugiilor de urgență.
Este de dorit ca refugiile de urgență să fie distribuite simetric pe lungimea tunelului.
NAU trebuie potrivite în spațiul refugiilor de urgență, astfel încât să se amplaseze o NAU chiar înainte de fiecare refugiu de urgență, în direcția de deplasare (a se vedea Figurile nr. 1-3).
Articolul 7
Configurare
Refugiile de urgență trebuie realizate la același nivel cu banda de circulație. Lățimea zonei de parcare - măsurată între laterală drumului și zona pietonală - trebuie să fie de 3,00 m. Lungimea, excluzând suprafețele pietonale din față, zidul deflector sau amortizorul de impact, trebuie să fie de 40,00 m (a se vedea Figurile nr. 1-3).
În cazul tunelurilor SU (trafic în același sens), trebuie construit un zid deflector cu întoarcere la capătul refugiului respectiv de urgență. Ca regulă generală, acesta va fi un zid din beton armat cu un unghi maxim de deformare de 20˚ și o înălțime minimă de 100 cm.
Figura nr. 1: Planul de amplasare al unui refugiu de urgentă
dispus pe o parte cu perete deflector și PTEX integrat cu un capăt.
Abreviere
Denumire
bf
Lățimea benzii de circulație
NE
Nișă pentru dispozitive electrice
NAU
Nișă pentru apeluri de urgență
NHF
Nișă de stingere a incendiilor cu hidrant și rolă de furtun
(1)
Ca regulă generală, refugiile de urgență din tunelurile TAS (trafic în ambele sensuri) trebuie echipate cu atenuatoare de impact cu retenție pentru nivelul B de gravitate a impactului pe peretele de capăt din dreapta, în direcția de deplasare. În cazul tunelurilor TAS cu volume de trafic reduse sau cu viteză permisă sub 80 km/h, nu se impun, în general, atenuatoare de impact.
(2)
De regulă, trebuie prevăzută o suprafață pietonală în RU uniform cu drumul și trebuie marcată.
În cazul unor tuneluri prevăzute cu refugiu de urgență, lățimile trotuarelor pietonale din acestea se pot reduce de la 70 cm la 55 cm (a se vedea Figurile nr. 1-3).
Trebuie respectat gabaritul conform Figurilor nr. 4 și 5.
Figura nr. 2: Planul de amplasare al unui refugiu de urgență
dispus pe o parte cu perete deflector și P-VT integrat cu două capete.
Abreviere
Denumire
NHF
Nișă de stingere a incendiilor cu hidrant și rolă furtun
bf
Lățimea benzii de circulație
NE
Nișă pentru dispozitive electrice
NAU
Nișă pentru apeluri de urgență
(1)
Pentru pantele transversale ale refugiilor de urgență se aplică următoarele reguli:
a)
Zona de oprire amplasată la marginea superioară a benzii de circulație trebuie înclinată la fel ca suprafața drumului.
b)
Zona de oprire de la marginea inferioară a drumului trebuie să aibă o pantă de 2,0%.
(2)
Ca regulă generală, tubulatura din RU trebuie continuată de-a lungul axului acostamentului ridicat pentru secțiunea transversală a tunelului. Refugiile de urgență trebuie să fie marcate pe întreaga suprafața.
Figura nr. 3: Planul de amplasare al unor RU, dispuse
pe ambele părți, cu amortizor de impact și LEX sau P-VT integrat.
Abreviere
Denumire
NAU
Nișă pentru apeluri de urgență
bf
Lățimea benzii de circulație
NE
Nișă pentru dispozitive electrice
Figura nr. 4: Gabarit în zona RU amenajat pe o parte.
Abreviere
Denumire
qf
Panta transversală a suprafeței drumului
qa
Panta transversală a zonei de oprire
bf
Lățimea benzii de circulație
Figura nr. 5: Gabarit în zona RU amenajat pe ambele părți
Abreviere
Denumire
qa
Panta transversală a zonei de oprire
qf
Panta transversală a suprafeței drumului
bf
Lățimea benzii de circulație
Articolul 8
Distanța până la portaluri
Distanța până la portaluri trebuie indicată în refugiile de urgență, conform exemplului din Figura nr. 6. Se va utiliza fontul TERN. Fontul și simbolurile trebuie să fie rezistente în timp și să fie aplicate pe vopseaua tunelului în culoarea RAL 6002 (verde frunză).
Figura nr. 6: Autocolant indicare distanța
până la portal amplasat în refugiul de urgență.
Capitolul IV Căi de evacuare și de salvare
Articolul 9
Căile de evacuare și salvare sunt pasaje de evacuare care conduc către tunelul adiacent sau leagă tunelul rutier cu exteriorul. În cazul tunelurilor rutiere cu pasaje de evacuare, trebuie analizată situația ieșirilor de urgență din zona pasajelor împreună cu riscurile relevante și cu sistemele de extracție a fumului sau presurizare de pe căile de evacuare.
Articolul 10
Distanțe până la căile de evacuare și salvare
(1)
Trebuie respectate următoarele distanțe pentru căile de evacuare și de salvare:
a)
P-PT/LPE: minim un pasaj pentru un tunel cu lungimea între 300 - 500 m.
b)
P-PT/LPE: la maxim 250 m pentru un tunel rutier cu lungimea > 500 m
c)
P-VT/LEX: la maxim 1000 m
Secțiunea 1 Pasaje transversale
Articolul 11
Pasaje transversale pentru vehicule de urgență (P-VT)
P-VT pentru fiecare refugiu de urgență trebuie prevăzute conform Figurilor nr. 1-3. De regulă, accesul în P-VT se amenajează pe partea opusă centrului Refugiului de Urgență.
Gabaritul rutier și pietonal se va asigura conform Figura nr. 7. Gabaritul pietonal poate fi restricționat de instalații amplasate pe o singură parte a P-VT.
Trotuarele trebuie coborâte în zona de legătură cu P-VT. Ca regulă generală, trotuarul tunelului trebuie coborât de la 15 cm până la maxim 3 cm, utilizând o pantă longitudinală de 10% față de declivitatea autostrăzii.
Panta longitudinală a unui P-VT trebuie să fie de max. 6%.Pantele longitudinale de până la 10% sunt permise numai în zonele în care se garantează o oprire intermediară sigură (zona minimă 1,50 x 1,50 m). Pantele longitudinale mai mari de 6% trebuie să aibă o suprafață antiderapantă de clasa I.
Capetele P-VT trebuie amenajate la o distanță de 1,50 m de gabaritul tunelului, măsurat la înălțimea de 1,0 m. Dacă distanța între secțiunile închise de capăt este mai mică de 12 m, se va asigura o închidere în mijlocul P-VT.
Pentru fiecare capăt trebuie asigurate 2 uși de evacuare și o poartă. P-VT care conduc direct către LEX trebuie echipate cu o singură închidere pe partea tunelului. Pereții în care sunt înglobate ușile și porțile(după caz) trebuie să asigure o rezistență la foc de minimum 120 de minute.
Panta transversală impusă trebuie să prevadă drenajul benzii de circulație și a suprafețelor pietonale. Nu trebuie să existe pante longitudinale sau transversale în raza de deschidere a ușilor sau porților.
Astfel, în zona de închidere trebuie asigurată o deschidere mai mare a secțiunii transversale a pasajului de evacuare (a se vedea AND 623 și Figura nr. 8). Dacă condițiile geotehnice nu permit și există motive economice în acest sens, se permite folosirea unei soluții "ușă în poartă".
La proiectarea secțiunilor transversale trebuie să se țină cont de toate elementele structurale necesare între poartă, ușă și pragul superior al zidului tunelului, precum și de gurile de ventilație.
Dacă P-VT se deschid spre o LEX, acestea trebuie să se închidă cu o poartă și doar o ușă pe partea tunelului. În acest caz, se poate reduce distanța dintre închiderea galeriei și gabaritul tunelului.
Ca regulă generală,în cazul spațiului izolat trebuie prevăzute uși culisante (de exemplu pentru tuneluri tip cut & cover).În această situație pe lângă ușa culisantă, trebuie prevăzute uși de evacuare ca în Figura nr. 9.
Figura nr. 7: Gabaritul unui P-VT/LEX
Un P-VT cu două secțiuni de capăt trebuie implementat conform Figurii nr. 2, P-VT-ul cu o singură secțiune de capăt trebuie implementat conform Figurii nr. 8.
Figura nr. 8: Planul platformei pentru o închidere centrală
într-un P-VT
Articolul 12
Pasaje transversale pentru pietoni (P-PT).
Gabaritul se poate limita la o lățime de 1,20 m pentru o lungime de maxim 10 m. Acesta trebuie implementat conform Figurii nr. 10.
Trotuarele trebuie coborâte în zona de legătură cu P-PT. Ca regulă generală, trotuarul tunelului trebuie coborât de la 15 cm până la maxim 3 cm, utilizând o pantă longitudinală de 10% față de declivitatea autostrăzii.
Panta longitudinală a unui P-PT trebuie să fie de max. 6%.Pantele longitudinale de până la 8% sunt permise numai în zonele în care se garantează o oprire intermediară sigură (zona minimă 1,50 x 1,50 m). Pantele longitudinale mai mari de 6% trebuie să aibă o suprafață antiderapantă de clasa I.
Capetele P-PT trebuie amenajate la o distanță de 1,50 m de gabaritul tunelului, măsurat la înălțimea de 1,0 m. Dacă distanța rezultată între secțiunile închise de capăt este mai mică de 12 m, se va asigura o închidere în mijlocul P-PT. Pentru fiecare capăt trebuie asigurate două uși de evacuare. Dacă P-PT se termină într-o LEX sau LPE, acestea trebuie echipate doar cu o ușă pe partea tunelului. Pereții în care sunt înglobate ușile și porțile(după caz) trebuie să asigure o rezistență la foc de minimum 120 de minute.
Panta transversală impusă trebuie să prevadă drenajul suprafețelor pietonale. Nu trebuie să existe pante longitudinale sau transversale în raza de deschidere a ușii.
La proiectarea secțiunilor transversale trebuie să se țină cont de toate elementele structurale necesare între uși și pragul superior al zidului tunelului, precum și de gurile de ventilație.
În cazul spațiului izolat trebuie prevăzute uși de evacuare conform Figurii nr. 9 (de ex. pentru tuneluri rutiere cu construcție deschisă (cut &cover).
La construcțiile deschise, trebuie implementat un P-PT conform Figurii nr. 9. La construcțiile închise, trebuie proiectat conform Figurii nr. 11.
Figura nr. 9: Planul platformei
unui P-PT într-un tunel rutier deschis
Figura nr. 10: Gabaritul unui P-PT/LPE
Figura nr. 11: Planul platformei unui P-PT
într-un tunel rutier închis
Articolul 13
Legături cu exteriorul
Trebuie asigurate spațiile de parcare pentru vehiculele de urgență, precum și o legătură cu rețeaua de drumuri de la exterior.
Articolul 14
Legături cu exteriorul, pentru vehiculele de urgență (LEX)
Pentru LEX trebuie amenajate spații de evacuare (L x W = 20,00 x 2,50 m) cu un gabarit vertical de 4,00 m la o distanță de 250 m.
Integrarea, panta longitudinală și gabaritul trebuie realizate analog unui P-VT (a se vedea Figura nr. 3 și 7). LEX trebuie să se termine cu o poartă și o ușă pe partea tunelului. În acest caz, trebuie redusă distanța dintre secțiunea de capăt și spațiul liber al tunelului.
Gabaritul benzii pietonale poate fi limitat de instalații pe o parte.
Articolul 15
Legături pietonale cu exteriorul (LPE)
Integrarea, panta longitudinală și gabaritul trebuie realizate analog unui P-PT (a se vedea Figura nr. 10).Gabaritul se poate limita la o lățime de 1,20 m pentru o lungime de maxim 10 m. LPE trebuie să se termine cu o ușă pe partea tunelului. În acest caz, trebuie redusă distanța dintre secțiunea de capăt și spațiul liber al tunelului.
LPE cu o lungime mai mare de 150 m trebuie implementată ca LEX conform
Art. 12 .
Secțiunea 2 Legături pe verticală cu exteriorul
Articolul 16
Scări și podeste
Scările trebuie să aibă o lățime utilă a rampei de scară de minim 1,40 m. La proiectarea podestului, se ține cont de transportul cu o targă. Podestele sau palierele de scară trebuie să aibă lățime de minimum 2,20 m.
Rampele de scări sau planurile înclinate pentru 2 fluxuri de evacuare cu targa trebuie să aibă lățime minimum 2,20 m, iar podestele sau palierele de scară trebuie să aibă lățime minimum 2,60 m. Se asigură un podest după maxim 20 de trepte.
Pentru scări, trebuie asigurată o balustradă cu o înălțime de 85-90 cm (marginea superioară) cel puțin pe o parte. Scările cu lățime utilă a rampei de scară mai mare de 1,80 m trebuie echipate cu o balustradă sau mână curentă pe fiecare parte, pe întreaga lungime. Balustradele și mâinile curente trebuie continuate de-a lungul podestelor.
Înclinarea rampei trebuie să corespundă regulii lungimi pasului (2h + b = 62 cm ± 3 cm).
Articolul 17
Puțuri
În cazul legăturilor verticale cu exteriorul cu o diferență de înălțime între 10 și 30 m, se va asigura un gabarit minim de 1,50 m x 2,50 m pentru operațiunile de ridicare. La capătul puțului trebuie prevăzută o șină de ghidaj cu dispozitiv de suspensie pentru echipamentul de ridicare (capacitatea minimă a sarcinii 10 kN).
Pentru legăturile verticale cu exteriorul cu o diferență de înălțime mai mare de 30 m trebuie prevăzut un lift pentru transportul echipamentelor grele, al echipelor, al persoanelor vătămate și al persoanelor cu mobilitate redusă.
Articolul 18
Centrul de control și stația de operațiuni
Încăperile CMT și COT trebuie proiectate conform ghidului tehnic indicativ AND 623 Secțiunea a 12-a și implementate ca și compartimente separate de incendiu. Punctele de acces trebuie să fie accesibile, de preferat, din exterior.
Capitolul V Nișe
Articolul 19
NAU, CAU, NE și NHF trebuie să îndeplinească următoarele cerințe structurale (conform
Anexelor 1-3 ):
a)
Trebuie respectate dimensiunile minime conform Anexelor 1-4 pe orizontală și verticală fără să fie limitate de toleranțele structurale.
b)
Ca regulă, înclinația pereților nișelor trebuie să fie de-a lungul pantelor longitudinale și transversale ale tunelului.
c)
Pragul nișelor trebuie să fie orizontal și să aibă o înălțime minimă de 5 cm.
d)
Trebuie să se asigure drenajul platformei nișelor.
Secțiunea 1 Nișe și cabine pentru apeluri de urgență
Articolul 20
Amplasament
Tunelurile rutiere cu lungime mai mare de 500 m trebuie echipate cu NAU. Distribuția nișelor se stabilește de proiectanți împreună cu inginerii EOS. La amplasarea NAU, se vor respecta următoarele specificații:
a)
NAU trebuie amenajate pe partea dreaptă a benzii de circulație. În cazul tunelurilor TAS (trafic în ambele sensuri), care pot fi prelungite cu o a doua galerie, NAU trebuie amenajată pe banda de trafic din dreapta a tunelului TU (trafic unidirecțional). În cazul traficului în ambele sensuri continuu, NAU trebuie amenajată pe partea tunelului care asigură o vizibilitate mai bună.
b)
Ca regulă generală, distanța maximă dintre NAU sau dintre o NAU și portal trebuie să fie de 125 m, până la maxim 150 m. În cazul claselor de pericol I și II și dacă tunelul nu este tunel nou conform Legii privind cerințe minime de siguranța în tunelurile rutiere, distanța dintre NAU și portal poate crește până la 250 m.
c)
În cazul tunelurilor artificiale cu perete central comun, distanța dintre nișe în interiorul tunelului sau distanța între ultima nișă și portalul de ieșire poate fi extinsă până la 250 m.
d)
Interdistanța maximă dintre nișe în zona de tranziție dintre tunel și tunelul artificial (la capete) trebuie să fie între 125 m și 150 m. În cazul claselor de pericol I și II și dacă tunelul nu este tunel nou, conform
Legii 277
privind cerințele minime de siguranța în tunelurile rutiere, această distanță poate crește până la 250 m.
e)
Ca regulă, pentru orice a doua NAU se va realiza o PAU. Trebuie asigurată o NAU în fiecare RU.
f)
NAU trebuie amplasată la începutul RU în direcția de deplasare (a se vedea Figurile nr. 1-3)
Articolul 21
Configurarea nișelor pentru apeluri de urgență
NAU vor fi configurate conform
Anexei 1 .
Articolul 22
Configurarea cabinelor pentru apeluri de urgență
CAU vor fi configurate conform
Anexei 2 .
Secțiunea 2 Nișe electrice
Articolul 23
Distribuția NE trebuie să țină cont de aspectele operaționale și economice, pe lângă următoarele:
a)
În cazul tunelurilor rutiere, planificate cu SU, este de preferat ca NE să fie amenajate pe partea dreaptă a drumului pe direcția de deplasare în tunel.
b)
Ca regulă generală, NE trebuie poziționate în RU. Se pot implementa NE în galerii tranversale dacă există două ieșiri.
c)
Este de preferat ca accesul la NE se asigure în zona portalului sau, în cazul tunelurilor rutiere cu construcție deschisă (cut & cover), pe partea exterioară a tunelului.
Secțiunea 3 Nișe pentru stingerea incendiilor
Articolul 24
Nișe pentru stingerea incendiilor cu hidrant și role de furtun (NHF)
Amplasați NHF cu echipamentele aferente conform
Anexei 3 .
Pereții de compartimentare trebuie să asigure o rezistență la foc de minimum 120 minute. Aceștia trebuie executați din beton sau alte componente incombustibile A1 sau A2-s1,d0. NHF trebuie amenajate în RU conform Figurilor 1-3.
Capitolul VI Cabluri și trasee de cabluri
Articolul 25
Aspecte generale
Cablurile și traseele de cabluri trebuie proiectate și pozate astfel încât să se păstreze razele admise de curbură pentru cabluri și conducte. Pentru proiectare și execuție se vor consulta Normativul I 7 (instalații electrice) sau standardele din seria IEC/SR EN aplicabile tipurilor de cabluri.
Ca regulă generală, se vor utiliza cabluri cu manta rezistentă la încărcări mecanice mari, tuburi cu interior neted sau prin conducte pentru fibră optică (tuburi de fibră optică). Tuburile trebuie prevăzute cu fir de tragere.
Lungimea maximă a unui traseu de cabluri trebuie limitată la 100 m pentru traseu de cabluri electrice și la 1100 m pentru traseu de fibră optică.
Cerințele și configurația traseelor de cabluri pentru galeriile rutiere din zona portalurilor trebuie clarificate cu proiectantul EOS și cu proiectantul portalurilor (structură și arhitectură).
Articolul 26
Canale de cabluri în trotuare
În interiorul trotuarului se prevăd canale în funcție de necesități.
Canalele de cabluri trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
a)
Suprafețele trebuie să fie uniforme și netede
b)
Trebuie îndepărtate bavurile din beton
c)
Colțurile și marginile canalelor trebuie să fie rotunjite
d)
Trebuie prevăzute scurgeri pentru canale cel puțin la fiecare NAU, prin intermediul unor țevi cu diametrul intern minim de 5 cm
e)
Separatoarele de cabluri trebuie proiectate conform AND 623 art.136.
Articolul 27
Trasee de cabluri în căptușeala interioară
Ghidajele și conexiunile de cabluri amplasate pe fața elementelor tunelului trebuie trase prin căptușeala internă.
Cablajele se instalează în tuburi încastrate în beton, cu un capac de beton de minim 5 cm, sau în canale.
Canalele pentru cabluri trebuie să fie adânci de minim 10 cm și trebuie închise cu capac conform AND 623.
Pentru cablajele din instalațiile viitoare pot fi utilizate îmbinări în bloc. Acestea trebuie acoperite similar canalelor. În tunel, trebuie evitată poziționarea tubulaturii pe tencuială din motive operaționale.
Articolul 28
Tubulaturile pentru sistemul de monitorizare a traficului
Tubulaturile pentru sistemul de monitorizare a traficului dintre LEX și/sau NAU și partea carosabilă trebuie pozate prin intermediul unor conducte flexibile din plastic, cel puțin pentru o încărcare mecanică medie și cu un diametru exterior minim de 40 mm. Acestea vor fi pozate sub cablurile de curenți tari.
Articolul 29
Canale de cabluri
Canalele de cabluri trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
a)
Gabaritul pentru zona pietonală trebuie să fie de minim L x H = 0,70 x 2,00 m, dar va fi adaptat la circumstanțele specifice ale proiectului (amplasament, lungime, cerințe operaționale etc.)
b)
Punctele de acces trebuie monitorizate din COT și CMT. Se vor prevedea puncte de acces suplimentare pentru evacuarea de urgență.
c)
Se va asigura o ventilație corespunzătoare pentru canalele de cabluri în conformitate cu normativele în vigoare I 7, NTE 007/08/00( Rețele de Cabluri Electrice) și SR EN 50085.
d)
Canalele de cabluri vor fi prevăzute cu bașe. Acestea vor fi prevăzute cu pompe automate pentru evacuarea apei sau se vor scurge în rețeaua pluvială a tunelului.
Articolul 30
Protecție împotriva incendiilor
Cablurile și conductele, care trec prin elemente ce îndeplinesc criterii de rezistență la foc sau prin pereți antifoc, trebuie izolate cu material cel puțin EI 90, în funcție de rezistența la foc a peretelui.
Articolul 31
Sistem împământare
Trebuie asigurată împământare conform normativului I 7.
Articolul 32
Protejarea zonelor critice
Zonele critice de trafic (precum traversările, zidurile frontale) trebuie asigurate în conformitate cu Capitolul 3.
Capitolul VII Sisteme de stingere a incendiilor
Articolul 33
Sistemul de stingere a incendiilor pe bază de apă se va dimensiona în funcție de echipamentele de stingere (hidranți echipați cu accesorii pentru trecerea apei) .Se va asigura protecția împotriva înghețului a instalațiilor. Pentru tunelurile aflate la mică distanță se poate lua în considerare un sistem comun de stingere pentru mai multe tuneluri. (stație de pompare și rezervă de apa comună).
Articolul 34
Principii de bază
Sistemele de stingere a incendiilor pe bază de apă trebuie dimensionate astfel încât să se asigure un debit de apă de 20 l/s cu o presiune de minim 6 bari până la maxim 12 bari timp de 90 de minute, în punctul de utilizare cel mai nefavorabil din punct de vedere hidraulic.
Cu un punct de utilizare deschis, aceste cerințe trebuie asigurate în maxim 80s pentru instalațiile de stingere a incendiilor cu conducte permanent umplute cu apă. La dimensionarea sistemului de protecție în caz de incendiu pe bază de apă trebuie avută în vedere și apa pentru spălarea tunelului.
Rezerva de apă pentru instalațiile de stingere a incendiilor este intangibilă.
În general, pentru sistemele de stingere a incendiilor cu apă sunt preferate soluțiile fără instalații sub presiune.
Sistemul de stingere trebuie monitorizat și asigurat în ceea ce privește pierderile mari de apă (de exemplu, fisura conductei). Sistemul de stingere se va integra în sistemul de control general al tunelului.
Articolul 35
Conducte de apă
Conducta de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor alimentează punctele din NHF și hidranții exteriori supraterani de la portaluri.
Trebuie adoptate măsuri adecvate pentru protecția la îngheț, precum:
a)
Izolarea conductelor
b)
Recirculare
c)
Modul îngheț
d)
Utilizarea energiei termice reziduale în zonele operaționale
e)
Încălzirea apei cu circulare continuă
f)
Radiatoare electrice auxiliare în cazuri speciale
Sistemul trebuie să poată să prevină înghețul la anumite temperaturi ambientale. Dacă nu sunt disponibile valori ale temperaturii de la echipamente comparabile, trebuie folosite valorile din Tabelul nr. 2.
Tabelul nr. 2: Temperaturi din conductă
Distanță de la portal
[m]
Temperatură
[°C]
< 1500
– 10
1500 până la 2500
– 5
> 2500
– 2
Conducta de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor trebuie instalată în conducta de pe partea cu NHF. În cazul unor colectoare paralele, linia de apă pentru stingerea incendiilor poate fi trasă prin colector. Legătura la NHF din RU trebuie efectuată pe sub banda de circulație.
Pentru tunelurile SU în construcție închisă, trebuie instalată o linie de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor pentru fiecare galerie a tunelului. Acestea trebuie implementate independent în cele două galerii ale tunelului.
În cazul tunelurilor SU cu construcție deschisă(cut&cover) cu NHF accesibile pe ambele părți, se aplică următoarele specificații:
a)
Clasă de pericol I, II și III: o singură conductă de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor
Clasă de pericol IV: o conductă de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor în fiecare galerie a tunelului. NHF trebuie conectate alternativ la cele două conducte de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor.
Se pot folosi următoarele materiale:
a)
Conducte(țevi), fitinguri și accesorii din fontă ductilă în conformitate cu SR EN 545.
b)
Conducte(țevi) și fitinguri din oțel în conformitate cu SR EN 10224.
Toate conductele (țevile) trebuie prevăzute cu protecție anticorozivă exterioară și cu o protecție anticorozivă interioară.
Tabelul 3 menționează protecțiile anticorozive exterioare și interioare permise pentru conductele de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor cu trimitere la standardele aplicabile de testare și producție.
Tabelul nr. 3: Conducte de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor
- protecții anticorozive exterioare și interioare -
Conducte (țevi) din fontă ductilă
Conducte (țevi) de oțel
Protecții exterioare
Zinc + strat finisare
SR EN 545
Polietilenă extru-dată (3PE)
SR EN 10288
Polietilenă extrudată (PE)
SR EN 14628
Polipropilenă (PP)
SR EN ISO 21809-1
Poliuretan (PU)
SR EN 15189
Mortar de ciment
SR EN 15542
Protecții interioare
Mortar de ciment
SR ISO 4179
SR EN 196-1
SR EN 545
Mortar de ciment
SR EN 10298
Poliuretan (PU)
SR EN 15655
Ca fitinguri sau conectori se pot utiliza prize cu rezistență mare la tracțiune, precum și conexiuni sudate sau cuplaje cu aceleași clase de presiune.
Este necesar un certificat de testare conform SR EN 10204 pentru toate materialele utilizate.
Secțiunile sistemului de conducte finalizat trebuie supus unui test de presiune conform SR EN 805.
Articolul 36
Alimentare cu apă
Hidranții se vor marca cu simbolurile specifice și se vor evidenția cu corpuri de iluminat local de siguranță conform normativelor în vigoare. Punctele de alimentare cu apă trebuie marcate conform AND 623 art.154, litera g.
Hidranții din NHF trebuie echipați cu roată de mână și două ieșiri B, blocabile separat, cu reducții B-C și racorduri înfundate C. În cazul NHF accesibile din ambele părți în construcție deschisă, trebuie prevăzute două astfel de puncte de alimentare pe fiecare parte.
Hidranții din NHF trebuie echipați cu vană de izolare și două ieșiri B, puse una peste cealaltă, cu reducții B-C și racorduri înfundate C.
În zona portalurilor se vor amplasa hidranți exteriori supraterani sau puncte de alimentare cu apă adecvate pentru stingerea incendiilor.
Rețeaua inelară de hidranți va fi prevăzută cu vane de sectorizare care vor izola secțiuni de maxim 300 m în conformitate cu normativele aflate în vigoare.
Articolul 37
Echipamentele de stingere în nișele pentru stingerea incendiilor
Echipamentele de stingere din NHF se echipează conform ghidului tehnic AND 623 art. 96, litera f.
Articolul 38
Rezervor cu apă pentru incendiu
Durata pentru refacerea rezervei de apă pentru incendiu trebuie să fie de maxim 24 de ore.
Refacerea capacității rezervorului cu apă pentru incendiu se poate asigura din mai multe surse de alimentare cu apă.
Capitolul VIII Referințe
Legea 277
privind cerințele minime de siguranță pentru tunelurile situate pe secțiunile naționale ale Rețelei rutiere transeuropene, 10 octombrie 2007
AND 621
Model de analiza a riscurilor pentru tunelurile rutiere
AND 623
Echipamente pentru dotarea tunelurilor rutiere
AND 624
Sisteme de ventilație pentru tunelurile rutiere – principii de baza
AND 625
Iluminatul tunelurilor rutiere
SR EN 545
Tuburi, racorduri și accesorii de fontă ductilă și îmbinarea lor la rețelele de apă. Condiții și metode de încercare
SR EN 196-1
Metode de încercare ciment. Partea 1: Determinarea rezistenței
SR EN ISO 21809-1
Acoperiri exterioare pentru conducte îngropate sau imersate utilizate în sistemele de transport prin conducte. Partea 1: Acoperiri pe bază de poliolefine (PE trei straturi și PP trei straturi)
SR EN 10204
Produse metalice. Tipuri de documente de inspecție
SR EN 10224
Țevi și racorduri de oțel nealiat pentru transportul apei și al altor lichide apoase. Condiții tehnice de livrare
SR EN 10288
Țevi și racorduri de oțel pentru conducte subterane și imersate. Acoperiri exterioare de polietilenă extrudată aplicate în două straturi
SR EN 10298
Țevi și racorduri de oțel pentru conducte subterane și imersate. Acoperire interioară cu mortar de ciment
SR EN 14628
Tuburi, racorduri și accesorii de fontă ductilă. Cerințe și metode de încercare. Partea 1: Protecții exterioare din PE
SR EN 15189
Tuburi, racorduri și accesorii de fontă ductilă. Acoperiri poliuretanice exterioare pentru tuburi. Condiții și metode de încercare
SR EN 15542
Tuburi, racorduri și accesorii de fontă ductilă. Acoperire exterioară cu mortar de ciment pentru tuburi. Condiții și metode de încercare
SR EN 15655
(toate părțile)
Tuburi, racorduri și accesorii de fontă ductilă. Cerințe și metode de încercare pentru acoperiri organice pentru țevi și racorduri de fontă ductilă
SR EN 50085
Sisteme de jgheaburi și de tuburi profilate pentru instalații electrice
P 118/2-2013
Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea a-II-a- Instalații de stingere.
I 7
Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor.
NTE 007/08/00
Normativ pentru proiectarea și executarea rețelelor de cabluri electrice
SR ISO 4179:2025
Țevi și racorduri din fontă ductilă pentru conducte sub presiune și fără presiune – Protecție interioară din mortar de ciment
Se utilizează cele mai recente ediții ale standardelor române de referință, împreună cu, după caz, anexele naționale, amendamentele și eratele publicate de către organismul național de standardizare.
Anexa
Anexa 1 Nișă apeluri de urgență
Anexa 2 Cabină pentru apeluri de urgentă
Anexa 3 Nișă de stingere a incendiilor cu hidrant cu role de furtun
------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.