Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 736/2025

privind excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018 privind publicitatea mobiliară

prezumat în vigoare

Data actului
9 decembrie 2025
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 599 din 22 iulie 2026
Citează
8 acte
Structură
0 articole · 11.980 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Elena-Simina Tănăsescu

- președinte

Asztalos Csaba-Ferenc

- judecător

Mihai Busuioc

- judecător

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Mihaela Negulescu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018

privind publicitatea mobiliară, excepție ridicată de către Societatea Finopro I.F.N. - S.A. din Iași în Dosarul nr. 26.825/245/2020 al Tribunalului Iași - Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.378D/2021.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că, în ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor

art. 1 alin. (5) din Constituție , critica este neîntemeiată, considerând că textul este clar sub aspectul reglementării condiției punerii în executare a unui înscris sub semnătură privată. Referitor la critica formulată prin raportare la

art. 21 din Constituție , apreciază că reglementarea unei condiții pentru admisibilitatea unei acțiuni nu înseamnă negarea dreptului de a te adresa unei instanțe. Privitor la invocarea, în prezenta cauză, a prevederilor

art. 147 alin. (4) din Constituție , consideră că ipoteza la care face trimitere autoarea sesizării este diferită de cea reținută în

Decizia Curții Constituționale nr. 238 din 3 iunie 2020 , prin care a fost analizat faptul că orice înscris sub semnătură privată dobândea caracter executoriu dacă era înscris în registru. Soluția legislativă criticată în prezenta cauză prevede că înscrisul este executoriu prin natura sa, iar nu prin îndeplinirea formei de publicitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 25 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 26.825/245/2020, Tribunalul Iași - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018

privind publicitatea mobiliară, excepție ridicată de către Societatea Finopro I.F.N. - S.A. din Iași într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de încuviințare a executării silite a obligațiilor rezultate dintr-un înscris sub semnătură privată.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că dispozițiile de lege criticate încalcă principiul ierarhiei și al forței juridice a actelor normative, deoarece reglementează prin lege ordinară un domeniu ce ține de legea organică, și anume executarea silită și titlurile executorii, domeniu reglementat de

Codul de procedură civilă . În acest sens, consideră că formularea

art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018

este echivocă și contradictorie, încălcând principiul securității raporturilor juridice, sub aspectul clarității și previzibilității legii. Totodată, apreciază că textul criticat restrânge în mod nejustificat dreptul creditorului de a obține executarea silită, impunând o condiție suplimentară, și anume înscrierea în Registrul Național de Publicitate Mobiliară pentru valorificarea unui titlu executoriu sub semnătură privată. Aceasta afectează substanța dreptului de acces la justiție și dreptul la executarea hotărârilor. În opinia autoarei excepției, neconstituționalitatea textului legal criticat reiese și din perspectiva

art. 147 alin. (4) din Constituție , prin raportare la

Decizia Curții Constituționale nr. 238 din 3 iunie 2020 , paragrafele 55 și 56, atestând, printr-o reformulare a textului constatat inițial ca fiind neconstituțional, un raționament juridic contrar celui al Curții, ce a stat la baza deciziei mai sus menționate.

6.

Tribunalul Iași - Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată.

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile

art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018

privind publicitatea mobiliară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1184 din 7 decembrie 2020, care au următorul conținut: „Înscrisurile sub semnătură privată care, potrivit legii, sunt valabil încheiate și au caracter de titlu executoriu, pot fi puse în executare numai sub condiția înscrierii în Registru.“

11.

Autoarea excepției consideră că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor din

Constituție

cuprinse în

art. 1 alin. (5)

privind principiul legalității în componenta referitoare la calitatea legii, coroborat cu

art. 73 alin. (3) lit. t)

referitor la categoriile de legi,

art. 21 alin. (1)

și

(2)

privind accesul liber la justiție și

art. 147 alin. (4)

cu privire la deciziile Curții Constituționale. Se invocă, de asemenea, și prevederile

art. 8 alin. (4)

teza întâi privind forma de redactare a actelor normative și ale

art. 36 alin. (1) privind stilul actelor normative din Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

12.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin

Decizia nr. 748 din 4 noiembrie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 16 februarie 2022, a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018

și a constatat că acestea sunt neconstituționale.

13.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut (paragraful 27 din decizia citată) că textul de lege criticat, deși admite în mod expres caracterul de titlu executoriu al înscrisurilor valabil încheiate, în temeiul legii care l-a instituit, consacră în același timp o condiție suplimentară pentru punerea în executare a acestora, respectiv asigurarea publicității, prin înscrierea în Registrul Național de Publicitate Mobiliară, condiție ce trebuie îndeplinită anterior formulării cererii de încuviințare a executării silite și a sesizării instanței de executare. Or, de vreme ce caracterul de titlu executoriu al înscrisului sub semnătură privată derivă din lege, condiționarea punerii în executare silită de îndeplinirea unei condiții de opozabilitate, de îndeplinirea căreia depinde admiterea sau respingerea cererii de încuviințare a executării silite, constituie un veritabil impediment la executare, în sensul dispozițiilor

art. 666 alin. (5) pct. 7 din Codul de procedură civilă , potrivit căruia instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite dacă există alte impedimente prevăzute de lege.

14.

Curtea a observat că, în măsura în care creditorul deține deja un titlu executoriu, a cărui executorialitate derivă din lege, reprezentat de un înscris sub semnătură privată, obligația îndeplinirii unei formalități suplimentare, anterior formulării cererii de încuviințare a executării silite și a sesizării instanței de executare, se constituie într-o veritabilă ingerință asupra dreptului creditorului de realizare a creanței sale (paragraful 30 din

Decizia nr. 748 din 4 noiembrie 2021 ).

15.

Analizând în ce măsură ingerința etatică asupra dreptului de proprietate reprezintă o limitare rezonabilă care să nu fie disproporționată în raport cu scopul urmărit de legiuitor, Curtea a reținut (paragraful 38 din aceeași decizie) că reglementarea criticată nu este necesară pentru atingerea scopului legitim urmărit, neîndeplinind exigențele testului ingerinței minime, și nu păstrează un just echilibru între interesele în concurs, respectiv interesul general privind evidența priorității în caz de executare silită, pe de o parte, și interesul individual al creditorilor de realizare a creanțelor, pe de altă parte.

16.

În ceea ce privește prezenta excepție de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit

art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“. Având în vedere soluția de neconstituționalitate, dar și data sesizării Curții Constituționale în prezenta cauză, anterioară publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a

Deciziei nr. 748 din 4 noiembrie 2021 , excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018

urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă.

17.

În conformitate cu jurisprudența constantă a Curții Constituționale, chiar dacă, în cauză, în temeiul

art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , excepția de neconstituționalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, decizia anterioară de constatare a neconstituționalității poate reprezenta motiv de revizuire conform

art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă

(a se vedea, de exemplu,

Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20,

Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, sau

Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragrafele 19-23, sau

Decizia nr. 44 din 18 februarie 2025 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 4 august 2025, paragrafele 21 și 22).

18.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018

privind publicitatea mobiliară, excepție ridicată de către Societatea Finopro I.F.N. - S.A. din Iași în Dosarul nr. 26.825/245/2020 al Tribunalului Iași - Secția I civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Iași - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 9 decembrie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Magistrat-asistent,
Mihaela Negulescu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.