Decizia nr. 613/2023

Marian Enache

-

președinte

Mihaela Ciochină

-

judecător

Cristian Deliorga

-

judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

-

judeător

Laura-Iuliana Scântei

-

judecător

Gheorghe Stan

-

judecător

Livia Doina Stanciu

-

judecător

Elena-Simina Tănăsescu

-

judecător

Varga Attila

-

judecător

Mihaela Ionescu

-

magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 425 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Ionica Vajnar în Dosarul nr. 2.723/186/2019/a1.1 al Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 362D/2020.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, iar, în subsidiar, de respingere ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudența anterioară a instanței de control constituțional, respectiv

Decizia nr. 102 din 7 martie 2017 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea penală nr. 17/CCP din 26 februarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.723/186/2019/a1.1, Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 425 alin. (l) pct. 5 din Codul de procedură penală . Excepția a fost ridicată de Ionica Vajnar cu ocazia soluționării contestației formulate de aceasta împotriva încheierii prin care au fost respinse cererile și excepțiile și s-a dispus începerea judecății.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că, potrivit normelor procesual penale criticate, hotărârea judecătoriei asupra cererilor și excepțiilor formulate în camera preliminară poate fi atacată cu contestație la tribunal, care va pronunța o hotărâre definitivă sub acest aspect. Hotărârea dată pe fondul cauzei poate fi atacată cu apel, de competența curții de apel, iar instanța de apel va fi ținută, sub acest aspect, de hotărârea definitivă a tribunalului, din camera preliminară, instanță inferioară în grad curții de apel. Susține că legiuitorul trebuie să uniformizeze calea de atac din procedura de cameră preliminară cu procedura de fond, astfel că dacă o hotărâre dată de judecătorie pe fondul cauzei poate fi atacată cu apel la curtea de apel și contestația îndreptată împotriva hotărârii judecătoriei, prin care se pronunță asupra cererilor și excepțiilor în camera preliminară, trebuie să fie atacată cu contestație tot la curtea de apel.

6.

Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că norma criticată reprezintă textul de lege general care reglementează procedura contestației în procesul penal și se află în corelație cu prevederile

art. 347 din Codul de procedură penală , care reglementează contestația în materia procedurii de cameră preliminară. Din această perspectivă, reține că instanța de control constituțional s-a pronunțat în repetate rânduri asupra constituționalității dispozițiilor

art. 347 alin. (2) din Codul de procedură penală , care reglementează competența de soluționare a contestației împotriva încheierii de cameră preliminară prin care sunt soluționate cererile și excepțiile. În acest sens, invocă

deciziile nr. 641 din 11 noiembrie 2014 ,

nr. 552 din 16 iulie 2015

și

nr. 102 din 7 martie 2017 , prin care au fost analizate critici identice celor formulate prin prezenta excepție de neconstituționalitate. Apreciază că nu au fost învederate aspecte de noutate, de natură să determine un reviriment de jurisprudență a Curții Constituționale, și reține că reglementarea legiuitorului în materia căilor de atac se încadrează în marja largă de apreciere de care se bucură în acest domeniu, conform dispozițiilor art. 129 din Constituție, astfel încât consideră că textele legale criticate sunt constituționale.

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile

art. 425 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură penală . Curtea constată că, în realitate, autoarea excepției formulează critici de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile

art. 425^1 alin. (5) din Codul de procedură penală , care au următorul cuprins: "Contestația se soluționează de către judecătorul de drepturi și libertăți, respectiv de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța superioară celei sesizate sau, după caz, de către instanța superioară celei sesizate, respectiv de completul competent al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ședință publică, cu participarea procurorului."

11.

Autoarea excepției de neconstituționalitate invocă atât dispozițiile constituționale ale

art. 21

privind accesul liber la justiție și dreptul părților la un proces echitabil și ale

art. 129

referitor la folosirea căilor de atac, cât și prevederile

art. 13

referitor la dreptul al un recurs efectiv din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale .

12.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în examinarea dispozițiilor

art. 425^1 alin. (5) din Codul de procedură penală , a pronunțat

Decizia nr. 497 din 23 iunie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 3 august 2015, și

Decizia nr. 214 din 2 iunie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 10 iulie 2020, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. În motivarea soluției sale, instanța de control constituțional a reținut că normele procesual penale criticate se regăsesc într-un capitol distinct al noului cod referitor la "Contestație", cale de atac ordinară, aplicabilă "când legea nu prevede altfel", stabilindu-se că soluționarea contestației se face de către judecătorul de drepturi și libertăți, respectiv de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța superioară celei sesizate sau, după caz, de către instanța superioară celei sesizate, respectiv de completul competent al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ședință publică, cu participarea procurorului, a persoanei care a făcut contestația, precum și a subiecților procesuali la care hotărârea atacată se referă, fiind citați potrivit

alin. (6) al aceluiași articol .

13.

Față de criticile autoarei excepției din prezenta cauză, în acord cu deciziile anterior citate, Curtea constată că motivele de neconstituționalitate invocate sunt neîntemeiate, atât timp cât, astfel cum s-a reținut în jurisprudența constantă a instanței de control constituțional, mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția presupun și instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, iar legiuitorul, în virtutea rolului său constituțional consacrat de

art. 126 alin. (2)

și

art. 129 din Legea fundamentală , poate stabili prin lege procedura de judecată, competența și modul de judecare, soluțiile ce pot fi adoptate și altele asemenea, de vreme ce, potrivit dispozițiilor constituționale invocate, "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege".

14.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ionica Vajnar în Dosarul nr. 2.723/186/2019/a1.1 al Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția penală și constată că dispozițiile

art. 425^1 alin. (5) din Codul de procedură penală

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 21 noiembrie 2023.