Decizia nr. 690/2023
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, și, în special, a dispozițiilor art. 16 din aceasta
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OUG nr. 80/2013 26 iunie 2013 privind taxele judiciare de timbru
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Ioana Marilena Chiorean
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 5.431/2/2017 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.261D/2019.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă
Decizia Curții Constituționale nr. 371 din 29 iunie 2023 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Sentința civilă nr. 3.376 din 17 iulie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 5.431/2/2017, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Liliana Teodoriu într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a unei rezoluții de clasare emise de Inspecția Judiciară, care a fost sesizată de autoarea excepției pentru cercetarea abaterilor disciplinare prevăzute de
privind statutul judecătorilor și procurorilor.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
a fost emisă cu încălcarea
art. 61 ,
108
și
115 din Constituție , deoarece abrogă nelegal și neconstituțional
privind taxele judiciare de timbru. În acest sens, arată că sunt încălcate dispozițiile
art. 115 din Constituție , întrucât nu există lege specială de abilitare a Guvernului, Parlamentul fiind în activitate în luna iunie 2013. Mai arată că
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
nu a fost supusă dezbaterii parlamentare și nu există o lege de aprobare sau de respingere din partea Parlamentului.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
a intrat în vigoare în termen de 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României și a fost pusă în aplicare la nivel național în complicitate cu puterea judecătorească, asigurându-i acesteia o finanțare substanțială în baza taxelor judiciare majorate cu peste 100%, pe care sunt nevoiți să le plătească justițiabilii din România, în condițiile în care veniturile salariale sau din pensii au crescut cu cel mult 10% din anul 2013 și până în prezent. Această ordonanță de urgență a Guvernului putea fi publicată constituțional în Monitorul Oficial al României doar după aprobarea sa de către Parlament.
6.
Se mai susține că nu au fost îndeplinite cele trei condiții de constituționalitate extrinsecă prevăzute de
art. 115 alin. (4) din Constituție , deoarece nu era justificată situația extraordinară și nici nu exista urgența creșterii taxelor judiciare de timbru, majorare care nu era în interesul justițiabililor, ci satisfăcea doar nevoile acute ale sistemului judiciar, căruia i-a asigurat o finanțare substanțială pe seama justițiabililor obligați să plătească taxe judiciare de timbru majorate și de 10 ori pentru acțiunile în contencios administrativ, comparativ cu
Legea nr. 146/1997 , taxe care au fost actualizate în anul 2010 prin aplicarea indicelui de inflație.
7.
Prin
art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , cuantumul taxelor judiciare de timbru în materia contenciosului administrativ au fost majorate de peste 10 ori, comparativ cu cele stabilite anterior de
Legea nr. 146/1997 . În temeiul acestei din urmă legi, taxa judiciară de timbru pentru judecarea recursului în contencios administrativ era stabilită la jumătate din cea datorată la fond, însă
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
nu precizează care este taxa judiciară datorată în calea de atac în contencios administrativ, reprezentată doar de recurs, fără drept de apel, deci neputând fi aplicabile dispozițiile
art. 23
din acest act normativ, dispoziții care se referă la apel.
Articolul 24
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
prevede că recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 lei. În concluzie,
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
instituie un tratament discriminatoriu privind taxa judiciară datorată în calea de atac în contencios administrativ (recurs), față de taxa judiciară datorată în calea de atac civilă (apel), obligând justițiabilul la plata unei taxe judiciare cel puțin duble față de taxa judiciară datorată la judecarea pe fond a cauzei în contencios administrativ, deși, potrivit
art. 21 alin. (4) din Constituție
și
art. 6 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și gratuite.
8.
Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că nu sunt incidente prevederile
art. 115 alin. (1)
-
(3) din Constituție , deoarece acestea se referă la ordonanțe simple, iar nu la ordonanțe de urgență. Totodată, apreciază că dispozițiile
art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
nu contravin prevederilor
art. 16
și
21 din Constituție , raportat la cuantumul taxelor reglementate, care se situează la un nivel care nu poate fi considerat excesiv, diferența față de reglementarea anterioară fiind privită și prin raportare la fundamentarea adoptării
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 . Pe de altă parte, instanța consideră că partea care se află în situația de a nu face față cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obținerea consultanței juridice în vederea apărării unui drept sau a unui interes legitim în justiție, fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale, poate beneficia de ajutor public judiciar, în condițiile prevăzute de
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
privind ajutorul public judiciar în materie civilă.
9.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
10.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul- raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
11.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
12.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din actul de sesizare a Curții Constituționale, îl constituie dispozițiile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare. Analizând motivarea autoarei excepției de neconstituționalitate, reiese că aceasta critică atât dispozițiile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013
în ansamblul său, cât și, în special, dispozițiile
art. 16
din aceasta, având următorul conținut: "În materia contenciosului administrativ, cererile introduse de cei vătămați în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorități administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege se taxează după cum urmează: a) cererile pentru anularea actului sau, după caz, recunoașterea dreptului pretins, precum și pentru eliberarea unui certificat, a unei adeverințe sau a oricărui altui înscris - 50 lei; b) cererile cu caracter patrimonial, prin care se solicită și repararea pagubelor suferite printr-un act administrativ - 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 300 lei."
13.
În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în
art. 21 alin. (4)
privind jurisdicțiile speciale administrative,
art. 61
privind rolul Parlamentului,
art. 108
privind actele Guvernului și
art. 115
privind delegarea legislativă.
14.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor criticate de aceeași autoare a excepției de neconstituționalitate, prin
Decizia nr. 371 din 29 iunie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 25 septembrie 2023. Curtea a reținut că
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , în ansamblul său, a mai fost supusă controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare celor formulate în cauză, iar, prin mai multe decizii (spre exemplu,
Decizia nr. 46 din 4 februarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 15 aprilie 2014,
Decizia nr. 425 din 8 iulie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 26 august 2014,
Decizia nr. 752 din 16 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 6 februarie 2015,
Decizia nr. 7 din 15 ianuarie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 12 februarie 2015, sau
Decizia nr. 11 din 17 ianuarie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 25 aprilie 2017), Curtea Constituțională a constatat constituționalitatea acestui act normativ.
15.
Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă privind
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , formulate prin raportare la
art. 61 ,
108
și
115 din Constituție , la paragrafele 15-18 ale
Deciziei nr. 371 din 29 iunie 2023 , precitată, Curtea a reținut că, potrivit
art. 115 alin. (1)
-
(3) din Constituție , Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, fiind vorba însă de ordonanțe simple, și nu de ordonanțe de urgență. Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul și data până la care se pot emite ordonanțe, iar, dacă legea de abilitare o cere, ordonanțele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Ordonanța de urgență nu este o varietate a ordonanței emise în temeiul unei legi speciale de abilitare, ci reprezintă un act normativ adoptat de Guvern în temeiul unei prevederi constituționale care permite Guvernului, sub controlul strict al Parlamentului, să facă față unui caz excepțional (a se vedea
Decizia nr. 11 din 17 ianuarie 2017 , precitată, paragrafele 15-19). Cum în cauză este criticată o ordonanță de urgență, și nu o ordonanță simplă, rezultă că nu se poate vorbi despre necesitatea existenței unei legi de abilitare, așa încât critica formulată din această perspectivă este nefondată.
16.
De asemenea, în jurisprudența sa (spre exemplu,
Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014), Curtea a statuat că dispozițiile constituționale cuprinse în
art. 115 alin. (5)
condiționează intrarea în vigoare a ordonanței de urgență de îndeplinirea cumulativă a două cerințe: depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată și publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Totodată,
Constituția
nu condiționează intrarea în vigoare a unei ordonanțe de urgență a Guvernului de existența unei legi de aprobare a respectivei ordonanțe, adoptată de Parlament. Dispozițiile constituționale sunt transpuse la nivel legal de
art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit căruia "Ordonanțele de urgență ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub condiția depunerii lor prealabile la Camera competentă să fie sesizată, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară". Depunerea ordonanței de urgență spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată, drept condiție necesară intrării în vigoare a actului normativ, nu reprezintă altceva decât o obligație ce incumbă emitentului, respectiv Guvernului, în calitate de legiuitor delegat.
17.
Proiectul de Lege pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru a fost depus și înregistrat pentru dezbatere la Senat în data de 28 iunie 2013, fiind adoptat de Senat la data de 21 octombrie 2013. Ulterior, la data de 28 octombrie 2013, proiectul de lege a fost înregistrat la Camera Deputaților pentru dezbatere și adoptare.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013 și a intrat, așadar, în vigoare după depunerea sa la Camera competentă să fie sesizată spre dezbatere în procedură de urgență, potrivit
art. 115 alin. (5) din Constituție . În consecință, criticile formulate din această perspectivă sunt neîntemeiate.
18.
Totodată, Curtea a mai reținut că delegarea legislativă, consacrată expres de
Legea fundamentală , presupune o excepție de la principiul constituțional al separației puterilor în stat și o derogare de la prevederile
art. 61 alin. (1) din Constituție , potrivit cărora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării". Dispozițiile
art. 115 din Constituție
atribuie Guvernului, autoritate constitutivă a puterii executive, dreptul de a legifera alături de Parlamentul României. Însă prevederile constituționale stabilesc cadrul și limitele exercitării acestui drept, condiționând legitimitatea și deci constituționalitatea ordonanțelor Guvernului de îndeplinirea unor cerințe exprese, calificate în jurisprudența Curții Constituționale drept criterii de constituționalitate. Astfel, mandatul atribuit Guvernului, în temeiul
art. 115 , trebuie să fie dublat de un mandat legal - legea specială de abilitare, adoptată de Parlament -, în cazul ordonanțelor simple, sau izvorăște direct din
Constituție
- în cazuri extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată -, în cazul ordonanțelor de urgență.
19.
La paragrafele 19 și 20 ale
Deciziei nr. 371 din 29 iunie 2023 , Curtea a reținut că în nota de fundamentare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013
legiuitorul delegat a subliniat că modificarea cadrului legal de desfășurare a procesului civil prin adoptarea
Codului de procedură civilă , precum și punerea în aplicare a noilor instituții adoptate prin
impuneau revizuirea urgentă a legislației și în materia taxelor judiciare de timbru, care trebuie să reflecte noua structură și dinamică a procesului civil, noile garanții procedurale acordate părților pentru asigurarea unui proces echitabil, precum și acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii și pregătirea personalului din sistemul justiției. De asemenea, Curtea a analizat motivele invocate de către Guvern în preambulul
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013
referitoare la condițiile concrete în care urmează să se desfășoare activitatea sistemului judiciar, având în vedere adoptarea noilor coduri,
și
Codul de procedură civilă , și necesitatea finanțării optime a acestui sistem prin raportare la nevoile sale reale. Prin urmare, Curtea a precizat că aspectele menționate vizează un interes public și constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu putea fi amânată, iar acestea au impus adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență, cu respectarea
art. 115 alin. (4) din Constituție , astfel încât critica de neconstituționalitate extrinsecă este neîntemeiată.
20.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză.
21.
În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , criticile aduse de autoarea excepției țin de interpretarea și aplicarea legii de către instanța judecătorească învestită cu soluționarea cauzei. Astfel, autoarea excepției de neconstituționalitate susține că prevederile
art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
nu precizează care este taxa judiciară de timbru datorată în calea de atac în contencios administrativ, reprezentată doar de recurs, fără drept de apel, deci neputând fi aplicabile, astfel, dispozițiile
art. 23
din acest act normativ, dispoziții care se referă la apel. Or, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că atribuția sa de soluționare a excepției de neconstituționalitate, statuată de
art. 146 lit. d) din Constituție , nu constă în analizarea conformității cu normele fundamentale a anumitor interpretări pe care organe, instituții sau autorități publice competente le dau textelor legale în procesul de aplicare a legii la diferite cazuri și circumstanțe, ci rezidă în controlul efectuat asupra unei pretinse stări de neconstituționalitate extrinsecă sau intrinsecă a unui text legal (a se vedea
Decizia nr. 232 din 15 aprilie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 23 iunie 2014). Așa fiind, aspectele ce țin de modalitatea de interpretare și de aplicare concretă a textelor de lege deduse controlului de constituționalitate excedează atribuțiilor instanței de contencios constituțional.
22.
În consecință, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.
23.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1
-
3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1.
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 5.431/2/2017 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, este constituțională în raport cu criticile formulate.
2.
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de aceeași autoare în același dosar al aceleiași instanțe.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 12 decembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.