Amenajament din 18 martie 2024

REPARTIȚIA SUPRAFEȚELOR DIN GRUPA I PE CATEGORII FUNCȚIONALE Categoria 4I 5H - - - - TOTAL Suprafața - ha 7,0 28,4 - - - - 35,4

UNITĂȚI DE GOSPODĂRIRE Unitatea A K TOTAL Suprafața - ha 94,0 28,4 122,4 Ciclu de producție 110 -

DENSITATEA REȚELELOR DE DRUMURI Publice Forestiere Total m/ha 3,2 14,5 17,7

ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER La începutul La sfârșitul În perspectivă % 99 99 100 SPECII CE GO CA SC FA TE FR PLT DT DM 7,0 2,1 - - 4,9 - - - - - - 87,0 23,1 25,1 19,7 3,3 8,0 5,5 1,4 0,2 0,4 0,3 94,0 25,2 25,1 19,7 8,2 8,0 5,5 1,4 0,2 0,4 0,3 122,4 42,2 36,5 19,7 8,2 8,0 5,5 1,4 0,2 0,4 0,3 100 27 27 21 9 9 6 1 - - - 100 35 30 16 7 7 4 1 - - - 2,5 2,1 1,7 3,8 2,6 3,0 2,2 2,0 3,0 2,5 3,0 2,4 2,1 1,8 3,8 2,6 3,0 2,2 2,0 3,0 2,5 3,0 0,76 0,70 0,73 0,84 0,84 0,76 0,77 0,94 0,70 0,83 0,90 0,77 0,74 0,75 0,84 0,84 0,76 0,77 0,94 0,70 0,83 0,90 79 97 97 58 22 84 85 30 20 43 30 85 100 100 58 22 84 85 30 20 43 30 24020 7247 8416 2770 914 2423 1870 277 8 59 36 34784 13609 12818 2770 914 2423 1870 277 8 59 36 255 287 335 140 111 302 340 197 40 147 120 284 322 351 140 111 302 340 197 40 147 120 4,2 3,2 3,5 5,3 3,1 6,0 5,8 12,1 - 7,5 10,0 300 87 71 4 96 36 5 - - 1 - 39 5 3 18 1 4 2 4 - 1 1 39 5 3 18 1 4 2 4 - 1 1 Principale Secundare Total 2,5 0,3 2,8 Lucrarea Degajări Curățiri Rărituri Tăieri de igienă Lucrări de ha ha Mc ha Mc ha Mc ha mc Total - - - 26,7 391 73,8 655 - - Anual - - - 2,7 39 73,8 66 - - Specia GO TE - - - - - - Total Integrale 1,5 0,1 - - - - - - 1,6 Complet 0,3 - - - - - - - 0,3 Total 1,8 0,1 - - - - - - 1,9

STRUCTURA PE CLASE DE VÂRSTĂ I (1-20) II (21-40) III (41-60) IV (61-80) V (81-100) VI și → TOTAL 2,7 3 19,1 20 2,1 2 12,9 14 34,9 37 22,3 24 94,0 100 - - - - - - - - - - 28,4 100 28,4 100 2,7 2 19,1 16 2,1 2 12,9 11 34,9 28 50,7 41 122,4 100

PROGNOZA POSIBILITĂȚII DE PRODUSE PRINCIPALE Nivel de prognoză Suprafața în producție Volumul arboretelor de expl. în dec. I (V_D) – mc Volumul arboretelor de expl. în dec. I-II (V_E) – mc Posibilitatea anuală mc/an 2018-2027 94,0 6024 11106 300 2028-2037 94,0 8110 13100 300 2038-2047 94,0 10080 19910 300 2048-2057 94,0 12170 14420 310 * Volumele includ 5 (cinci) creșteri anuale. FIȘA INDICATORILOR DE BAZĂ

SUP "A" - codru regulat, ciclul - 110 ani Nr. crt. Indicatorul U.M. Total S.U.P SPECIA CE GO CA SC FA TE FR PL DT D 1 Păduri pentru care se reglementează recolt. pr. princ.A11- A13) grupa I ha 7,0 2,1 - - 4,9 - - - - - - grupa II 87,0 23,1 25,1 19,7 3,3 8,0 5,5 1,4 0,2 0,4 0,3 Total 94,0 25,2 25,1 19,7 8,2 8,0 5,5 1,4 0,2 0,4 0,3 2 Proporția speciilor % 100 27 27 21 9 9 6 1 - - - 3 Clasa de producție medie - 2,5 2,1 1,7 3,8 2,6 3,0 2,2 2,0 3,0 2,5 3,0 4 Consistența medie - 0,76 0,70 0,73 0,84 0,84 0,76 0,77 0,94 0,70 0,83 0,90 5 Vârsta medie ani 79 97 97 58 22 84 85 30 20 43 30 6 Volum mediu la ha mc/ha 255 287 335 140 111 302 340 197 40 147 120 7 Fond lemnos total mc 24020 7247 8416 2770 914 2423 1870 277 8 59 36 8 Indici de creștere curentă mc/an/ha 4,2 3,2 3,5 5,3 3,1 6,0 5,8 12,1 - 7,5 10,0 9 Indici de creștere indicatoare mc/an/ha 2,6 2,9 3,2 2,0 - 3,4 3,5 4,3 - 2,5 - 10 Posibilitatea de produse principale mc/an 300 87 71 4 96 36 5 - - 1 - 11 Posibilitatea de produse secundare mc/an 39 5 3 18 1 4 2 4 - 1 1 12 Total rând (10+11) mc/an 339 92 74 22 97 40 7 4 - 2 1 13 Indici de recoltare mc/an/ha Principale Secundare Total 3,2 0,4 3,6

STRUCTURA SUPRAFEȚELOR ȘI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ (de 20 ani) CLASA DE VÂRSTĂ Total I II III IV V VI VII → Suprafața ha 94,0 2,7 19,1 2,1 12,9 34,9 16,5 5,8 % 100.00 3 20 2 14 37 18 6 Volum mc 23834 60 2440 433 2964 11639 4335 2149 % 100 10 2 12 49 18 9

SUP "K" - rezervații de semințe Nr. crt. Indicatorul U.M. Total S.U.P SPECIA CE GO - - - - - - - - 1 Păduri pentru care se reglementează recolt. de pr. princ. A11-A13) grupa I ha 28,4 17,0 11,4 - - - - - - - - grupa II - - - - - - - - - - - Total 28,4 17,0 11,4 - - - - - - - - 2 Proporția speciilor % 100 60 40 - - - - - - - - 3 Clasa de producție medie - 2,0 2,0 2,0 - - - - - - - - 4 Consistența medie - 0,80 0,80 0,80 - - - - - - - - 5 Vârsta medie ani 105 105 105 - - - - - - - - 6 Volum mediu la ha mc/ha 379 374 386 - - - - - - - - 7 Fond lemnos total mc 10764 6362 4402 - - - - - - - - 8 Indici de creștere curentă mc/an/ha 2,9 3,0 2,9 - - - - - - - - 9 Indici de creștere indicatoare mc/an/ha - - - - - - - - - - - 10 Posibilitatea din tăieri de conservare mc/an - - - - - - - - - - - 11 Posibilitatea de produse secundare mc/an - - - - - - - - - - - 12 Total rând (10+11) mc/an - - - - - - - - - - - 13 Indici de recoltare mc/an/ha Principale Secundare Total - - -

STRUCTURA SUPRAFEȚELOR ȘI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ (de 10 ani) CLASA DE VÂRSTĂ Total I II III IV V VI VII→ Suprafața ha 28,4 - - - 28,4 - % 100 - - - - - 100 - Volum mc 10764 - - - - - 10764 - % 100 - - - - - 100 -

Evidența mișcărilor de suprafață din fondul forestier Nr. crt. Documentul de apr. Scopul modificării efectuate, denumirea unității de la care provine terenul sau beneficiarul scoaterii definitive sau temporare din fond forestier Unitățile amenajistice (numerotarea anterioară O.S. Tășnad) Modificări în suprafața fondului forestier Scoateri temporale din fondul forestier Defrișări fără scoatere din fond forestier Semnătura șefului de ocol silvic Felul documentului Nr. Data Intrări Scoateri def. din f.f. SOLD Supraf. Termen Data reprimirii ha 1 Proces verbal de punere în posesie Legea nr. 1/2000 și Legea nr. 247/2005 U.P II Cean: 16F, 16H, 21A, 21B, 22A%, 22B, 22C, 22D, 22E, 22F 30,00 30,00 2 Proces verbal de punere în posesie Legea nr. 1/2000 U.P V Supur: 8A% 1,00 31,00 3 Proces verbal de punere în posesie Legea nr. 1/2000 U.P. IV Chegea: 47C% 1,00 32,00 4 Proces verbal de punere în posesie Legea nr. 1/2000 U.P IV Chegea: 84A%, 84B%, 84C%, 84D% 6,98 38,98 5 Proces verbal de punere în posesie Legea nr. 1/2000 și Legea nr. 247/2005 U.P IV Chegea: 49A, 49B, 49C, 49D, 49E, 50A, 50B, 50C, 50D, 51A%, 60, 61A, 61B, 61C 85,00 123,98 Suprafața U.P. I Miterici la 01.01.2018 123,98 123,98 Nr. crt. Documentul de apr. Scopul modificării efectuate, denumirea unității de la care provine terenul sau beneficiarul scoaterii definitive sau temporare din fond forestier Unitățile amenajistice (numerotarea anterioară O.S. Tășnad) Modificări în suprafața fondului forestier Scoateri temporale din fondul forestier Defrișări fără scoatere din fond forestier Semnătura șefului de ocol silvic Felul documentului Nr. Data Intrări Scoateri def. din f.f. SOLD Supraf. Termen Data reprimirii ha ... 2.4.4. Evidența fondului forestier pe destinații și deținători (APROBATĂ CONFORM ARTICOLULUI 3 DIN LEGEA NUMĂRUL 59/1974 ȘI ARTICOLUL 8 DIN CODUL SILVIC - LEGEA NUMĂRUL 3/1962 ) NR. CRT. DENUMIREA INDICATORILOR TOTAL (COL. 2 + 3 + 4 + 5) HA MINISTERUL MEDIULUI HA ALȚI DEȚINĂTORI HA HA HA A B 1 2 3 4 5 1. FONDUL FORESTIER - TOTAL (P) 124.0 124.0 1.1. TERENURI ACOPERITE CU PĂDURE (PD) 122.4 122.4 1.1.1 - RĂȘINOASE (PDR) 1.1.2 - FOIOASE (PDF) 122.4 122.4 1.1.3 - RACHITARII (CULTIVATE ȘI NATURALE) (PDS) 1.2. TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURĂ (PC) 1.2. 1 - PEPINIERE (PCP) 1.2. 2 - PLANTAJE (PCJ) 1.2. 3 - COLECȚII DENDROLOGICE (PCD) 1.3. TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCȚIE SILV. (PS) 1.3.1 - ARBUȘTI FRUCTIFERI (CULTURI SPECIALIZATE) (PSZ) 1.3.2 - TERENURI PENTRU HRANA VÂNATULUI (PSV) 1.3.3 - APE CURGĂTOARE (PSR) 1.3.4 - APE STĂTĂTOARE (PSL) 1.3.5 - PĂSTRĂVĂRII (PSP) 1.3.6 - FAZANERII (PSF) 1.3.7 - CRESCĂTORII ANIMALE CU BLANĂ FINĂ (PSB) 1.3.8 - CENTRE FRUCTE DE PĂDURE (PSD) 1.3.9 - PUNCTE ACHIZIȚII FRUCTE, CIUPERCI (PSU) 1.3.10 - ATELIERE DE ÎMPLETITURI (PSI) 1.3.11 - SECȚII ȘI PUNCTE APICOLE (PSA) 1.3.12 - USCĂTORII ȘI DEPOZITE DE SEMINȚE (PSS) 1.3.13 - CIUPERCĂRII (PSC) 1.4. TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADMINIST. FOREST. (PA) 1.4.1 - SPAȚII DE PRODUCȚIE SILVICĂ ȘI CAZARE PERS. SILV (PAS) 1.4.2 - CĂI FERATE FORESTIERE (PAF) 1.4.3 - DRUMURI FORESTIERE (PAD) 1.4.4 - LINII DE PAZĂ CONTRA INCENDIILOR (PAP) 1.4.5 - DEPOZITE FORESTIERE (PAZ) 1.4.6 - DIGURI (PAG) 1.4.7 - CANALE (PAC) 1.4.8 - ALTE TERENURI (PAA) 1.5. TERENURI AFECTARE ÎMPĂDURIRII (PT) 1.5.1 - CLASA DE REGENERARE (PTR) 1.5.2 - TERENURI INTRATE LEGAL ÎN FOND FORESTIER (PTF) 1.6. TERENURI NEPRODUCTIVE (PN) 1.6.1 - STÂNCĂRII , ABRUPTURI (PNS) 1.6.2 - BOLOVĂNIȘURI PIETRIȘURI (PNP) 1.6.3 - NISIPURI (ZBURĂTOARE ȘI MARINE) (PNN) 1.6.4 - RIPE – RAVENE (PNR) 1.6.5 - SĂRĂTURI CU CRUSTĂ (PNC) 1.6.6 - MOCIRLE-SMIRCURI (PNM) 1.6.7 - GROPI DE ÎMPRUMUT ȘI DEPUNERI STERILE (PNG) 1.7. FISIE FRONTIERA (PF) 1.8. TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FOND FOREST. NEREPRIM. (PT) 1.6 1.6 ... 2.4.5. Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință și specii NR. RD. DENUMIREA INDICATORILOR TOTAL (COL. 2 + 3 + 4) HA MINISTRUL MEDIULUI HA AGRICULT. HA ALȚI DEȚINĂTORI HA A B 1 2 3 4 1 FONDUL FORESTIER TOTAL (RÂND 2+33) 124.0 124.0 2 SUPRAFAȚA PĂDURILOR TOTAL(RÂND 3+10) 122.4 122.4 3 RĂȘINOASE 4 MOLID 5 - DIN CARE : ÎN AFARA AREALULUI 6 BRAD 7 DUGLAS 8 LARICE 9 PINI 10 FOIOASE (RÂND 11+12+15+21) 122.4 122.4 11 FAG 9.3 9.3 12 STEJARI 77.4 77.4 13 - PEDUNCULAT 14 - GORUN 35.8 35.8 15 DIVERSE SPECII TARI 29.5 29.5 16 - SALCÂM 8.2 8.2 17 - PALTIN 18 - FRASIN 1.4 1.4 19 - CIREȘ 20 - NUC 21 DIVERSE SPECII MOI 6.2 6.2 22 - TEI 5.7 5.7 23 - PLOP 0.2 0.2 24 - DIN CARE: PLOPI EURAMERICANI 25 - SALCII 26 - DIN RD. 25 ÎN LUNCA ȘI DELTA DUNĂRII 33 ALTE TERENURI - TOTAL 1.6 1.6 34 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURĂ SILVICĂ 35 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCȚIE SILVICĂ 36 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADMINISTRARE FOREST 37 TERENURI AFECTATE ÎMPĂDURIRII 38 - DIN CARE: ÎN CLASA DE REGENERARE 39 TERENURI NEPRODUCTIVE 40 FÂȘIE FRONTIERĂ 41 TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER 1.6 1.6 ... ... 2.5. Enclave În cadrul unității de producție nu sunt enclave. ... 2.6. Organizarea administrativă (districte, cantoane) La data întocmirii prezentului studiu, fondul forestier studiat se află în administrarea O.S. Codrii Sătmarului, în baza unor contracte de administrare. Ca urmare organizarea administrativă a fondului forestier menționat se regăsește în organizarea administrativă a acestui ocol silvic. Această organizare poate suferi modificări în funcție de interesele ocolului silvic care administrează fondul forestier și de dinamica aplicării legii fondului funciar. ... 2.7. Ocupații și litigii În U.P. I Miterici există o suprafață de 1,6 ha ocupații sau litigii, încadrată în această categorie din cauza unor litigii între Protopopiatul Român Unit cu Roma, Greco-Catolic Tășnad și persoane fizice, acestea sunt prezentate în tabelul următor. Tab. 2.7.1. Nr. Crt. u.a. veche u.a. nouă Suprafața (ha) Observații 1 49C 49M1 0,4 suprapunere amplasament cu persoane fizice 2 61B% 61M1 1,2 suprapunere amplasament cu persoane fizice Total 1,6 - ... ... 3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT a pădurilor Trebuie menționat faptul că pădurile care alcătuiesc unitatea de producție I Miterici provin dintr-o mică parte a trei unități de producție ale O.S. Tășnad (U.P. II Cean, U.P. IV Chegea, U.P. V Supur), astfel că analiza gospodăririi din trecut a pădurilor studiate nu poate fi făcută astfel ca datele istorice să poată fi analizate pentru a fi comparate sau formulate concluzii. În continuare se prezintă totuși date cu caracter general în ceea ce privește gospodărirea din trecut a acestor păduri. 3.1. Istoricul și analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat 3.1.1. Evoluția proprietății și a modului de gospodărire a pădurilor înainte de anul 1948 Din datele existente în amenajamentele anterioare, rezultă că inițial toate pădurile din zonă au aparținut unor latifundiari ai Imperiului austro-ungar și erau folosite ca locuri de agrement prin vânătoare, fără preocupare deosebită de gospodărire, întreaga activitate rezumându-se la paza pădurii, ocrotirea și recoltarea vânatului. Cu timpul, natura proprietății pădurilor a suferit modificări. Astfel în anul 1852, sub presiunea mișcărilor revoluționare de la 1848, în baza "Patentului Imperial de Segregare" aceste păduri au fost defalcate în păduri comunale, composesorale și urbariale. Începând cu anul 1898, prin Legea XXXI, exploatarea pădurilor urma să se facă după amenajamente sumare și regulamente de tăiere care să se sprijine pe principiul raportului susținut. Această lege nu este respectată, astfel că în perioada 1908 - 1921 se fac exploatări masive prin tăieri rase pe suprafețe mari, fără preocupări de regenerare a pădurilor. Perioada 1921-1948 s-a caracterizat printr-o gospodărire a pădurilor în conformitate cu prevederile Codului Silvic Român din 1910 și cu modificările ulterioare ale acestora. Gospodărirea pădurilor s-a făcut pe bază de regulamente de tăiere, fiind axată exclusiv pe lucrări de exploatare a pădurilor, mărimea parchetelor fiind determinată de nevoile și interesele deținătorilor. În general, se aplicau tăieri în crâng, din care cauză o mare parte din arboretele de azi sunt provenite din lăstari (84% din U.P. I Miterici). În anul 1948, pe baza articolului 7 din Constituția țării , toate pădurile au intrat în patrimoniul statului. ... 3.1.2. Istoricul și analiza modului de gospodărire a pădurilor din anul 1948 până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat Deoarece U.P. luată în studiu are 124,0 ha și provine din trei unități de producție dintr-un ocol silvic, nu se poate face o analiză concretă a aplicării amenajamentelor anterioare în ceea privința cantităților propuse, respectiv realizate, acestea referindu-se la întreaga unitate de producție din care s-a desprins suprafața în studiu. Toate pădurile studiate provin din U.P. II, IV și V din cadrul O.S. Tășnad. Bazele de amenajare adoptate de-a lungul a mai multor amenajamente, pentru aceste păduri sunt: regimul: codru (amenajamentele din anii 1953, 1969), codru și crâng (amenajamentele din anii 1979, 1990 și 2003) - pentru salcâmete; exploatabilitate: tehnică; ciclu: 100 ani pentru arboretele gospodărite în regimul codru (mai puțin primul amenajament care stabilea un ciclu de 120 ani), 30 ani pentru arboretele gospodărite în regimul crâng (mai puțin amenajamentul din anul 1979 care stabilea un ciclu de 25 ani); tratamente aplicate: tăieri succesive, tăieri progresive și tăieri rase de refacere. Din punctul de vedere al aplicării prevederilor amenajamentelor se poate afirma că: – posibilitatea adoptată a înregistrat fluctuații de-a lung deceniilor anterioare, generate de suprafețe diferite incluse în rândul arboretelor exploatabile, determinate la rândul lor de distribuția anormală pe clase de vârstă a fondului de producție și s-a realizat prin aplicarea încă de la început a unor tratamente intensive (tăieri progresive) dar și tratamentul tăierilor rase pentru refacerea arboretelor slab productive și a celor alcătuite din specii necorespunzătoare economic. La adoptarea posibilității pe parcursul deceniilor anterioare s-a ținut cont și de ideea normalizării fondului de producție pe clase de vârstă; la primele două amenajamente posibilitatea s-a stabilit prin metoda claselor de vârstă (cu posibilitate pe volum și control pe suprafață), iar la următoarele prin metoda creșterii indicatoare. ... – planul lucrărilor de îngrijire n-a fost realizat din cauza neparcurgerii suprafețelor prevăzute cu aceste lucrări, intensităților de intervenție mult prea mici, lipsei instalațiilor de transport și, mai ales după 1990, din cauza nerentabilității economice. ... – tăierile de igienă au respectat, în general, prevederile amenajamentelor, atât ca volum cât și ca suprafață. ... – împăduririle s-au realizat doar parțial fiind în concordanță cu recoltarea posibilității, dar și datorită unor bune regenerări naturale; s-au folosit următoarele specii: gorun, frasin, etc.. ... ... ... 3.2. Analiza critică a amenajamentului expirat Menționăm faptul că, pentru suprafața de 91,98 ha (procesele verbale de punere în posesie nr. 1800/3.11.2015 și 608/8.04.2016) s-a întocmit un amenajament silvic înainte de retrocedare, în anul 2013, pentru pădurile de stat. Pentru suprafața de 32,0 ha (procesele verbale de punere în posesie nr. 1799/3.11.2015 și 572, 574/4.04.2016) nu mai există amenajament silvic în vigoare. Conform adresei nr. 18155/20.09.2017, Comisia Tehnică de Avizare pentru Silvicultură din cadrul M.A.P., în ședința de avizare din data de 31.07.2016, a avizat favorabil reamenajarea anticipată a fondului forestier cu suprafața de 123,98 ha, cu reamenajarea unitară a tuturor suprafețelor deținute în proprietate. Gospodărirea acestor păduri s-a făcut de către O.S. Tășnad (R.N.P., D.S. Satu Mare) și, în prezent, de O.S. Codrii Sătmarului. Nu am avut date privind prevederile lucrărilor pentru fiecare arboret în parte, în schimb, am dispus de situația lucrărilor executate în pădurile studiate, pentru perioada 2008 - 2017 (pe total). În acești 10 ani s-au recoltat în total 297 mc (155 mc - produse principale, 30 mc - produse secundare și 112 mc - produse accidentale și de igienă), ceea ce, raportat la suprafața păduroasă a proprietății (122,4 ha) duce la un indice de recoltare de 0,2 mc/an/ha. Nu s-au propus sau realizat drumuri sau construcții forestiere. Prevederile și realizările amenajamentului anterior Tabelul 3.2.1. Amenaj. din anul ... Prevederi (P) Împăduriri [ha//an] Degajări [ha/an] Curățiri Rărituri Accidentale II Produse principale Accidentale I Tăieri de conservare Tăieri de igienă Indici de recoltare [mc/an/ha] Indici de creștere curentă [mc/an/ha] Realizări (R) ha/an mc/an ha/an mc/an mc/an ha/an mc/an mc/an ha/an mc/an ha/an mc/an % - P - - 0,92 4 0,14 - - 1,77 214 - - - 6,38 53 2,2 - R - - 0,92 3 - - - 0,21 16 - - - 4,96 11 0,2 % - - 100 75 - - - 12 7 - - - 78 21 9 ... 3.3. Concluzii privind gospodărirea pădurilor 3.3.1. Evoluția structurii pădurilor 3.3.1.1. Evoluția claselor de vârstă Tabelul 3.3.1.1.1. Amenajament anul ... Pădure în producție (ha) Clasa de vârstă (20 ani) ha I II III IV V VI VII 2018 94,0 2,7 19,1 2,1 12,9 34,9 16,5 5,8 Din punctul de vedere al claselor de vârstă, observăm că structura fondului forestier este dezechilibrată, iar o echilibrare va necesita o perioadă lungă de timp. În acest context, prezentul amenajament reprezintă o etapă intermediară în procesul de optimizare a structurii pe clase de vârstă. După cum se prezintă structura pe clase de vârstă se observă că se poate asigura o continuitate a recoltării de produse principale pentru următoarele decenii. ... 3.3.1.2. Evoluția compoziției Tabelul 3.3.1.2.1. Amenajament anul ... Total pădure (ha) Suprafața pe specii: % CE GO CA SC FA TE FR - - - 2018 122,4 35 30 16 7 7 4 1 - - - Din tabelul 3.3.1.2.1. se observă că, în general, arboretele se mențin în limitele compozițiilor tipurilor naturale fundamentale de pădure, corespunzătoare etajului de vegetație existent în această unitate de producție. ... 3.3.1.3. Evoluția claselor de producție Tabelul 3.3.1.3.1. Amenajament anul ... Total pădure (ha) Clase de producție: [%] I II III IV V medie 2018 122,4 7 62 19 12 - 2,4 Condițiile pedoclimatice existente pe teritoriul unității sunt reflectate de repartizarea suprafețelor cu pădure pe categorii de productivitate. În U.P în studiu predomină arboretele de productivitate superioară și mijlocie, ceea ce face ca valoarea clasei de producție pe întreaga unitate să fie superioară (2,4). Nu dispunem de date pentru toate etapele dar putem afirma că potențialul stațional este bun pentru principalele specii: cer, gorun. ... 3.3.1.4. Evoluția densității arboretelor Tabelul 3.3.1.4.1. Amenajament anul ... Categorii de consistență [%] Consistența medie Total pădure [ha] 0,1 - 0,3 0,4 - 0,6 0,7 - 1,0 2018 2 10 88 0,77 122,4 Din tabelul 3.3.1.4.1. se poate remarca o consistență foarte bună a arboretelor - ponderea arboretelor cu consistențe scăzute (0,4-0,6) și foarte scăzute (0,1-0,3) fiind redusă, de 10% și, respectiv 2%; acestea sunt, în marea lor majoritate, arborete parcurse cu tăieri de regenerare. ... ... 3.3.2. Concluzii privind gospodărirea pădurilor În strânsă legătură cu formele de proprietate, gospodărirea pădurilor a fost afectată de interesele celor ce le dețineau. În perioada anterioară naționalizării, pădurile au fost gospodărite în baza normelor tehnice în vigoare în perioadele respective. De asemenea, de la o amenajare la alta s-au modificat obiectivele social - economice ale gospodăririi pădurilor, fapt ce a dus la schimbări în structura funcțională a acestora, amenajamentele ulterioare preluând totuși, experiența și observațiile amenajamentelor anterioare. Având în vedere datele de analiză prezentate în subcapitolele precedente, referitoare la gospodărirea pădurilor, se pot concluziona punctual următoarele: – în fiecare etapă studiile de amenajament întocmite au organizat gospodărirea pădurilor prin stabilirea bazelor de amenajare și reglementarea procesului de producție ținând cont de instrucțiunile tehnice de amenajarea pădurilor în vigoare (la data respectivă) și starea reală a arboretelor; ... – prevederile amenajamentelor nu au putut fi respectate, din motive obiective, fapt ce a avut efecte negative importante asupra structurii arboretelor, mai ales în ce privește clasele de vârstă; ... – normalizarea structurii fondului de producție și pe total nu s-a putut realiza, ajungându-se în situația unui dezechilibru al claselor de vârstă; ... – aspectul mai sus prezentat denotă faptul că procesul de normalizare va fi foarte dificil și se va derula pe o perioadă îndelungată; ... – deși amenajamentele, anterioare celui precedent, au vizat normalizarea fondului de producție, în baza unor principii care practic nu s-au schimbat pe parcurs, situația actuală, în urma reconstituirii dreptului de proprietate, constituie un nou început. ... Efectul gospodăririi pădurilor este evidențiat de evoluția arboretelor ca urmare a aplicării amenajamentelor anterioare, evoluție care privește clasele de vârstă, compozițiile specifice, clasele de producție și densitățile arboretelor. După cum am precizat anterior, "noul început" privind normalizarea fondului de producție îl reprezintă prima amenajare a acestor păduri în componența actuală, respectiv amenajarea actuală. În ceea ce privește modul de întocmire al amenajamentelor, este de remarcat prevederea de gospodărire unitară a tuturor pădurilor, prin adoptarea cu consecvență a principiilor continuității, productivității și rentabilității. În virtutea acestora, pădurile au fost îndrumate spre starea normală, apreciată după structura claselor de vârstă, spre convertirea la codru, pe intensificarea ritmului de refacere a arboretelor slab productive, spre valorificare lor superioară printr-o sortare mereu ameliorată a masei lemnoase în paralel cu dotarea pădurilor cu drumuri și prin extinderea unor specii de rășinoase pentru ameliorarea funcțiilor de producție și protecție. ... ... ... 4. STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI FORESTIERE 4.1. Metode și procedee de culegere și prelucrare a datelor de teren Descrierea parcelară a vizat în primul rând descrierea arboretului și vegetației. Datele culese cu ocazia parcurgerii terenului au fost determinate prin măsurători și estimații. Descrierea arboretului a urmărit determinarea și înregistrarea caracteristicilor de ordin dendrometric, silvobiologic și fito-sanitar, precum și indicarea lucrărilor necesare a se aplica în deceniul următor pentru fiecare unitate amenajistică separat, ținându-se seama de starea arboretului la data efectuării descrierii. Tipurile de stațiune au fost stabilite în funcție de datele fizico-geografice din teren (climă, altitudine, expoziție, înclinare), date privind natura rocii de solificare și caracteristicile solului, potențialul natural forestier, tipul de floră și tipul de pădure natural fundamental. S-a luat în considerare și cartarea stațională anterioară. Tipul de pădure natural fundamental a fost stabilit în corelație cu tipul de stațiune și în funcție de datele culese cu privire la arboret (specii, compoziție, productivitate) și floră. Prin corelarea datelor de teren cu vechea cartare stațională s-au stabilit tipurile definitive de sol, stațiune și pădure, pentru elaborarea unei scheme eco-tipologice coerente, care să aproximeze cât mai fidel realitatea. Tipurile de stațiune și pădure au fost redate în descrierea parcelară și în alte evidențe de amenajament prin indici de clasificare zecimală consacrați, iar tipul și subtipul de sol prin codurile standard. Clasa de producție a arboretelor tinere, de sub 20 de ani s-a apreciat pe teren indirect în funcție de starea de vegetație și potențialul stațional. Elementele taxatorice ale arboretelor au fost determinate prin măsurători directe (diametre și înălțimi) în suprafețe de probă. Arborii măsurați au fost marcați cu punct roșu. Datele culese pe teren au fost trecute în formulare tipizate (fișe de descriere parcelară) care ulterior au fost introduse în calculator și prelucrate. În cadrul descrierii parcelare, vârsta exploatabilității s-a redat numai la arboretele care fac parte din fondul forestier productiv ( S.U.P. "A"). Volumele pe unități amenajistice trecute în "Descrierea parcelară" au fost în parte determinate prin inventarieri statistice (cercuri cu rază variabilă, de 500 mp) sau integrale, iar majoritatea au fost stabilite cu ajutorul calculatorului electronic prin metoda de calcul simplificată. Ridicările în plan s-au executat cu dispozitive GPS. ... 4.2. Elemente privind cadrul natural, specifice unității de producție 4.2.1. Geologie Substratul litologic este variat ca vârstă și ca formațiuni făcând parte dintr-o unitate tectonică numită Depresiunea Panonică. Această depresiune s-a format prin prăbușirea unei întinse suprafețe din regiunea carpatică în timpul neocenului. Prin colmatarea treptată a lacului plioceno - cuaternar, Câmpia Tisei a ieșit de sub apă numai în partea a doua a Pleistocenului, transformându-se în uscat. Constituția geologică a U.P. este următoarea: – Cuaternar - Pleistocenul superior reprezentat prin argile, nisipuri și pietrișuri și se găsește în părțile superioare ale unității de producție; ... – Cuaternar - Halocenul superior reprezentat prin nisipuri și pietrișuri peste care s-au depus pe alocuri și aluviuni, în părțile mai joase ale U.P. ... ... 4.2.2. Geomorfologie După "Atlasul R.S. România", din punct de vedere geomorfologic, teritoriul U.P. este situat în zona de câmpie din nord - vestul țării, în Câmpia Banato - Crișana, Câmpia înaltă a Someșului și Crișurilor, mai precis în Câmpia Ierului. Din punct de vedere fizico - geografic, relieful este de tip geosinclinal de tip Banato - Crișan, adică dealuri prelungi piemontane formate pe depozite monoclinale sau slab cutate, cu văi și terase largi. Unitatea geomorfologică predominantă este versantul plan, ușor înclinat, parțial însorit. Repartiția suprafeței unității de producție în ceea ce privește înclinarea, expoziția și altitudinea se prezintă în tabelele 4.2.2.1., 4.2.2.2, 4.2.2.3.

Repartiția suprafețelor pe categorii de înclinare Tab. 4.2.2.1. Înclinarea [grade] Suprafața ha % < 16 114,2 92 16 - 30 9,8 8 31 - 40 - - > 40 - - Total 124,0 100

Repartiția suprafețelor în funcție de expoziție Tab. 4.2.2.2. Expoziția Suprafața ha % Însorită 8,6 7 Parțial însorită 97,4 78 Umbrită 18,0 15 Total 124,0 100

Repartiția suprafețelor pe categorii de altitudine Tab. 4.2.2.3. Altitudinea [m] Suprafața ha % 101 - 200 1,0 1 201 - 400 123,0 99 Total 124,0 100 Înclinarea mică și moderată determină subtipuri de sol pseudogleizate pe care se dezvoltă păduri de productivitate mijlocie și superioară, cu o clasă de producție medie de II4. Altitudinal suprafața U.P. se situează între 200 m (u.a. 8A) și 320 m (u.a. 22A). În detaliu situația unităților de relief este prezentată în descrierea parcelară, unde sunt înscrise pentru fiecare u.a. configurația și forma terenului, înclinarea și altitudinea medie a terenului sau limitele altitudinale (minimă și maximă). ... 4.2.3. Hidrologie Teritoriul unității de producție se află în bazinul hidrografic al Văii Ierului. Principalele cursuri de apă din acest sector sunt afluenții de stânga V. Sforasa, V. Sechereșa Mare, V. Checheț (sau V. Chegii cu V. Bercului și V. Mare) și V. Ceha (sau V. Santău cu V. Buderița). Canalul principal al văii Ierului are o lungime de 91 km începând la Eriu-Sîncrai și atinge granița României cu Ungaria la Diosig. Din cauza fragmentării terenului, apele freatice sunt la mari adâncimi, nefiind accesibilă, cu excepția luncilor unde se ridică aproape de nivelul solului. Rețeaua hidrografică este destul de bogată ca lungime, însă săracă în debit. Debitul de apă al acestor văi este redus și inconstant, iar în timpul verii majoritatea acestor văi seacă. Văile nu au caracter torențial și alimentarea lor este mixtă, atât nivală cât și pluvială. Densitatea rețelei hidrografice, după "Atlasul R.S. România" ediția 1979, este de 0,72 km/kmp. ... 4.2.4. Climatologie 4.2.4.1. Regimul termic Temperatura medie anuală este în jurul valorii de 9,3° C, valorile medii lunare oscilând între - 3,5°C în ianuarie și 20,5°C în iunie, cu o amplitudine medie anuală de 24,0°C. Data medie a primului și ultimului îngheț este 5 octombrie, respectiv 5 aprilie. Începutul perioadei de vegetație este 17 aprilie, sfârșitul perioadei de vegetație este 15 octombrie, cu o durată medie de 182 zile. ... 4.2.4.2. Regimul pluviometric Media anuală a precipitațiilor are o valoare de 647 mm la stația Diosig, respectiv 668 mm la stația Satu Mare. Cele mai mari cantități de precipitații cad în luna iunie - 91,5 mm la stația Diosig, respectiv 83,1 mm la stația Satu Mare, iar cele mai scăzute cad în luna februarie - 35,4 mm la stația Diosig, respectiv 38,4 mm la stația Satu Mare. ... 4.2.4.3. Regimul eolian Vânturile nu sunt periculoase și rareori produc doborâturi de vânt izolate. Frecvența medie a vântului dominant din nord - vest este de 12,2%, iar tăria de gradul 3 pe scara Beaufort. ... 4.2.4.4. Indicatorii sintetici ai datelor climatice Teritoriul studiat se situează în sectorul de provincie climatică I cu influențe oceanice, ținutul climatic de dealuri și podișuri joase (200 - 500 m), subținutul climatic Dealurile Banato - Crișene, districtul pădure, topoclimatul complex Dealurile Crișurilor, topoclimatul elementar de pădure și de culmi deluroase (principale, secundare). După clasificarea Koppen, U.P. se află în tipul de climat Cfbk - climat temperat, umed, cu ierni blânde, cu precipitații în tot cursul anului, cu temperaturi sub 22°C în luna cea mai caldă a anului. ... ... ... 4.3. Soluri 4.3.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de sol Tab. 4.3.1.1. Nr. crt. Clasa SRTS 2003 (Clasa SRCS 1980) Tipul și subtipul de sol SRTS 2003 (Tipul și subtipul de sol SRCS 1980) Cod SRTS 2003 Cod SRCS 1980 Succesiunea orizonturilor Suprafața ha % 1 Luvisoluri (Argiluvisoluri) Luvosol (Brun luvic) Stagnic (pseudogleizat) 2212 (2407) Ao-El-Btw-C 73,8 60 Total luvosol 73,8 60 Total luvisoluri 73,8 60 2 Cambisoluri (Cambisoluri) Eutricambosol (Brun eumezobazic) Tipic 3101 (3101) Ao-Bv-C 12,8 10 3 Molic 3102 (3102) Am-Bv-C 25,2 21 4 Stagnic (pseudogleizat) 3108 (3109) Ao-Bvw-Cw 10,6 9 Total eutricambosol 48,6 40 Total cambisoluri 48,6 40 TOTAL U.P. 122,4 100 ... 4.3.2. Descrierea tipurilor și subtipurilor de sol Luvosol tipic (brun luvic): apare pe substraturi sărace în minerale calcice și feromagneziene: luturi, șisturi sericitoase, cuarțite, micașisturi, alternanțe de gresii cu luturi, pe versanți cu pantă ușoară sau platouri. Aciditatea variază între 5,3 - 5,8. Este intens humifer la suprafață, cu un conținut de humus de 11.3 - 4.5% pe grosimea de 10 cm. Cu gradul de saturație în baze de 59% în orizontul El și 72-76% în Ao și Bt este un sol mezobazic. Subtipul stagnic (pseudogleizat), asemănător celui tipic, dar cu proprietăți stagnice între 50 - 100 cm, cu pete vineții de reducere pe < 50% din suprafața agregatelor structurale cât și în interiorul lor. Eutricambosol (brun eumezobazic): apare pe substraturi bogate în minerale calcice și feromagneziene: gresii calcaroase sau alternanțe de gresii cu marne, pe versanți cu expoziții și pante diverse. Este foarte puternic acid la moderat acid, cu pH = 4.2 - 5.7 și moderat la intens humifer, cu un conținut de humus de 3.2 - 15.1 % pe grosimea de 5-15 cm. Este oligomezobazic la suprafață și eubazic în profunzime, cu un grad de saturație în baze de 47-78 %. Textura luto-nisipoasă la lutoasă. Subtipul molic (molic), asemănător celui tipic, dar cu orizont Am. Subtipul stagnic (pseudogleizat), asemănător celui tipic, dar cu proprietăți stagnice între 50 - 100 cm, cu pete vineții de reducere pe < 50% din suprafața agregatelor structurale cât și în interiorul lor. ... 4.3.3. Lista unităților amenajistice pe tipuri și subtipuri de sol Tab. 4.3.3.1. SOLURI ȘI UNITĂȚI AMENAJISTICE 00 0000 49M1 61M1 Total subtip sol 2 UA 1.6 HA Total tip sol 2 UA 1.6 HA 24 Brun luvic 2407 pseudogleizat 8 A 22 C 22 D 22 E 47 C 49 A 49 B 49 D 49 E 50 B 50 C 61 B 84 A 84 B 84 C 84 D Total subtip sol 16 UA 73.8 HA Total tip sol 16 UA 73.8 HA 31 brun eumezobazic 3101 tipic 16 F 16 H 21 A 21 B 22 F Total subtip sol 5 UA 12.8 HA 3102 molic 50 A 50 D 51 60 61 A 61 C Total subtip sol 6 UA 25.2 HA 3109 pseudogleizat 22 A 22 B Total subtip sol 2 UA 10.6 HA Total tip sol 13 UA 4 8.6 HA Total UP 31 UA 124.0 HA ... ... 4.4. Tipuri de stațiune 4.4.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de stațiune Tipurile de stațiune au fost determinate ca o totalitate a suprafețelor cu condiții identice sau asemănătoare pentru producția lemnoasă sau ca un ansamblu de unități staționale elementare identice sau ecologice și silvoproductiv echivalente, cu caractere fizico-geografice (situație, topoclimat, relief, substrat litologic, sol, ape supraterane și subterane) asemănătoare, cu soluri apropiate ca tip genetic și ca proprietăți fizico-chimice. De asemenea, tipurile de stațiuni au asociații de plante ce exprimă același regim de troficitate, umiditate, aerație, consistență în sol și care sunt apte pentru aceeași vegetație forestieră, reacționând în același mod la intervențiile silviculturale. În cadrul U.P. I Miterici s-au determinat 5 tipuri de stațiuni, a căror repartizare teritorială se prezintă astfel: Tab. 4.4.1.1. Nr. crt. Tipul de stațiune Suprafața Categoria de bonitate Tip și subtip de sol superior mijlociu inferior Cod Diagnoza ha % ha FD2 - Deluros de cvercete (de gorun, cer, gârniță, amestecuri dintre acestea) și șleauri de deal 1 6142 Deluros de cvercete (de gorun, cer, gârniță) Bm, podzolit - pseudogleizat edafic mijlociu 10,1 8 - 10,1 - 2212 2 6143 Deluros de cvercete și șleau de deal Bs, podzolit, pseudogleizat edafic mare, cu Carex pilosa 63,7 52 63,7 - - 2212 3 6153 Deluros de cvercete cu șleau de deal fără fag Bs/m, brun și cenușiu edafic mare 33,5 27 33,5 - - 3101, 3102 3108 4 6252 Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară Bm, brun edafic mijlociu cu Asperula - Dentaria 6,9 6 - 6,9 3101 3108 5 6253 Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară, Bs, brun edafic mare 8,2 7 8,2 - - 3101 Total FD2 122,4 100 105,4 17,0 - - Total tipuri de stațiune 122,4 100 105,4 17,0 - 100 86 14 - ... 4.4.2. Descrierea tipurilor de stațiuni cu factori limitativi și măsurile de gospodărire impuse de acești factori Tab. 4.4.2.1. Etajul fitoclimatic Indicativul de clasificare și descrierea concisă a tipului de stațiune Tipul natural de pădure și productivitatea acestuia Factori și determinanți ecologici limitativi, riscuri Măsuri de gospodărire impuse de factorii ecologici și riscuri Recomandări Compoziția optimă Compoziția de împădurire în terenuri goale Tratament FD2 6.1.4.2. Deluros de cvercete (de gorun, cer, gârniță) Bm, podzolit - pseudogleizat edafic mijlociu: Stațiune localizată pe versanți slab înclinați, platforme, terase, depresiuni largi. Soluri brune divers podzolite argiloiluvial, mijlociu - puternic pseudogleizate, până la înmlăștinare temporară, cu orizont BtW mai ridicat (cca 40 cm) și volum edafic mijlociu, lipsite de schelet sau slab scheletice cu drenaj intern lent. Troficitate mijlocie, asigurarea cu apă accesibilă alternantă între vernal excesiv (HE; U8-7) și estival deficitar (HI; U1). Bonitate mijlocie pentru cvercete de gorun, de cer, de gârniță, cerete cu carpen și cereto - gârnițete. 711.2 Ceret de dealuri de productivitate mijlocie (m) Pericol de agravare a înmlaștinării prin rărirea arboretelor sau tăieri rase. Păstrarea solului acoperit; practicarea de tăieri moderate concomitent cu asigurarea regenerării. 7-9 CE. GÎ (GO) 1-3 TE. CI. CA/ 7-8CE, GÎ (GO) 2-3TE, CI, CA, AR, JU, PR Tăieri progresive Tăieri în crâng (de jos) 741.1 Amestec normal de gorun, gârniță și cer (m) 7-9 ST, GO, GÎ, CE 1-3 TE,CI, CA/ 7-8 ST, GO, GÎ, CE2-3 TE, CI, CA, AR, JU, PR FD2 6.1.4.3. Deluros de cvercete șleau de deal Bs, podzolit, pseudogleizat edafic mare, cu Carex pilosa: Stațiune localizată pe versanți slab înclinați, platforme, terase, depresiuni largi. Soluri brune divers podzolite argiloiluvial, cu mull și mull-moder, mijlociu - puternic pseudogleizate, cu orizont BtW sub 50 cm, și volum edafic mare, lipsite de schelet sau slab scheletice cu drenaj intern lent. Troficitate mare, regim de umiditate moderat alternant, vernal U6-5 la estival târziu U2-1. Bonitate superioară pentru cvercete de gorun și stejar pedunculat, șleauri de deal. 711.1 Ceret normal de dealuri (s) - Menținerea ST,GO. Introducerea < 30% a PIS, LA 7-9CE,GÎ(GO) 1-3TE, CI, CA/ 7-9CE, GÎ (GO) 1-3TE, CI, CA, AR, JU, PR Tăieri progresive FD2 6.1.5.3. Deluros de cvercete cu șleau de deal fără fag Bs/m, brun și cenușiu edafic mare: Versanți inferiori slab înclinați, terase. Soluri brune euși mezobazice tipice și slab podzolite +/- slab pseudogleizate, profunde la foarte profunde, nisipo-lutoase până la lutoase, rar luto - argiloase, fără schelet, cu volum edafic mare și foarte mare. Bonitate superioară spre mijlocie pentru șleaurile de deal fără fag, goruneto - șleauri, șleao - cerete de deal. 521.1 Goruneto-făget cu floră de mull (s) - Refacerea arboretelor degradate sau derivate. Introducerea până la 20-30% a LA, DU, PE, STR Păstrarea GO ca specie de bază 6-7GO 2-3FA 1 -2TE, FR, PA, CI, CA/ 6-7GO 2-3FA 1-2TE, FR, PA, CI, CA Tăieri progresive 531.2 Șleau de deal cu gorun și fag de productivitate superioară (s) 6-7GO 2-3FA 1-2TE, FR, PA, CI/ 6-7GO 2-3FA 1-2TE, FR, PA, CI 751.3 Șleao - ceret de deal cu stejar pedunculat (s) 7-9 ST, GO, GÎ, CE 1-3 TE, CI, CA/ 7-8ST, GO, GÎ, CE2-3TE, CI, CA, AR, JU, PR FD2 6.2.5.2. Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară Bm, brun edafic mijlociu cu Asperula - Dentaria: Versanți mijlocii, umbriți și semiumbriți, cu configurație variabită, urcând uneori și în partea superioară a versanților, la altitudini mai mari ale etajului și localizându-se pe poale de versanți adăpostiți, spre limita inferioară a acestora. Soluri brune euși mezobazice cu mull, tipice și - mai rar - slab podzolite, slab pseudogleizate, mijlociu profunde, luto-nisipoase și lutoase, slab scheletice și semischeletice, cu volum edafic mijlociu. Bonitate mijlocie pentru făgetele de deal, făgeto - cărpinete, făgete amestecate, șleauri de deal. 421.2 Făget de deal pe soluri schelete cu floră de mull (m) Pericol de eroziune pe versanți accentuat înclinați, prin descoperirea exagerată a solului. Menținerea sau refacerea tipului natural fundamental de pădure. Introducerea până la 50% a BR, MO, DU, PIS, LA, PA, FR, CI, TE. 5-7FA 3-5TE, CI, PAM, FR/ 4-6FA 2-4TE, CI, PAM, FR2LA Tăieri progresive 431.2 Făgeto - cărpinet cu floră de mull (m) 8 - 10FA 0 - 2PAM, CI, FR, ULM/ 6-8FA2-4PAM, FR, CI, TE, CA, MO, BR FD2 6.2.5.3. Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară, Bs, brun edafic mare: Poale de versanți bine umbrite sau / și lateral, pe unele depresiuni și văi fără apă, umbrite, și urcând uneori ceva mai mult pe veranții inferiori slab înclinați, dar numai cu expoziția umbrită. Soluri brune, slab pseudogleizate, eubazice, profunde, intens humifere. Bonitate superioară pentru făgete, făgeto - cărpinete, făgeto - gorunete, șleauri de deal cu fag și gorun. 431.1 Făgeto - cărpinet cu floră de mull (s) - Menținerea sau refacerea tipului natural fundamental de pădure. Introducerea până la 30% a BR, MO, DU, PIS, LA, PA, FR, CI, TE. 8-10FA 0-2PAM, CI, FR, ULM/ 6-8FA 2-4 PAM, FR, CI, TE, CA, MO, BR Tăieri progresive Tăieri în crâng (de jos) ... 4.4.3. Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiune Tab. 4.4.3.1 TS UNITĂȚI AMENAJISTICE 49M1 61M1 TOTAL TS: 2UA 1.6 HA 6142 8 A 22 D 49 A 84 A 84 B 85 C 84 D TOTAL TS: 7 UA 10.1 HA 6143 22 C 22 E 47 C 49 B 49 D 45 E 50 B 50 C 61 B TOTAL TS: 9 UA 63.7 HA 6153 21 B 22 B 50 A 50 D 51 60 61 A 61 C TOTAL TS: 8 UA 33.5 HA 6252 16 H 21 A 22 A TOTAL TS: 3 UA 6.9 HA 6253 16 F 22 F TOTAL TS: 2 UA 8.2 HA TOTAL UP: 31 UA 124.0 HA ... ... 4.5. Tipuri de pădure 4.5.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor naturale de pădure Tab. 4.5.1.1. Nr. crt. Tip de stațiune Tip de pădure Suprafața Productivitate naturală Codul Diagnoza ha % Superioară Mijlocie Inferioară ha 1 6.1.4.2. 711.2 Ceret de dealuri de productivitate mijlocie (m) 8,0 7 - 8,0 - 2 6.1.4.2. 741.1 Amestec normal de gorun, gârniță și cer (m) 2,1 1 - 2,1 - 3 6.1.4.3. 711.1 Ceret normal de dealuri (s) 63,7 52 63,7 - - 4 6.1.5.3. 521.1 Goruneto-faget cu floră de mull (s) 1,3 1 1,3 - - 5 6.1.5.3. 531.2 Șleau de deal cu gorun și fag de productivitate superioară (s) 25,8 21 25,8 - - 6 6.1.5.3. 751.3 Șleao - ceret de deal cu stejar pedunculat (s) 6,4 5 6,4 - - 7 6.2.5.2. 421.2 Făget de deal pe soluri schelete cu floră de mull (m) 3,6 3 - 3,6 - 8 6.2.5.2. 431.2 Făgeto - cărpinet cu floră de mull (m) 3,3 3 - 3,3 - 9 6.2.5.3. 431.1 Făgeto - cărpinet cu floră de mull (s) 8,2 7 8,2 - - Total tipuri de pădure 122,4 100 105,4 17,0 - % 86 14 - ... 4.5.2. Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiuni și păduri Tab. 4.5.2.1. TS TP UNITĂȚI AMENAJISTICE 49M1 61M1 TOTAL TP: 2 UA 1.6 HA TOTAL TS: 2 UA 1.6 HA 6142 7112 8 A 84 A 84 B 84 C 84 D TOTAL TP: 5 UA 8.0 HA 6142 7411 22 D 49 A TOTAL TP: 2 UA 2.1 HA TOTAL TS: 7 UA 10.1 HA 6143 7111 22 C 22 E 47 C 49 B 49 D 49 E 50 B 50 C 61 B TOTAL TP: 9 UA 63.7 HA TOTAL TS: 9 UA 63.7 HA 6153 5211 21 B TOTAL TP: 1 UA 1.3 HA 6153 5312 22 B 50 D 51 60 61 A 61 C TOTAL TP: 6 UA 25.8 HA 6153 7513 50 A TOTAL TP: 1 UA 6.4 HA TOTAL TS: 8 UA 33.5 HA 6252 4212 22 A TOTAL TP: 1 UA 3.6 HA 6252 4312 16 H 21 A TOTAL TP: 2 UA 3.3 HA TOTAL TS: 3 UA 6.9 HA 6253 4311 16 F 22 F TOTAL TP: 2 UA 8.2 HA TOTAL TS: 2 UA 8.2 HA TOTAL UP: 31 UA 124.0 HA ... 4.5.3. Lista unităților amenajistice în raport cu caracterul actual al tipului de pădure Tab. 4.5.3.1. CRT UNITĂȚI AMENAJISTICE 49M1 61M1 TOTAL CRT: 2 UA 1.6 HA Natural fundamental de prod. sup. 21 B 22 C 47 C 49 B 49 D 49 E 50 B 50 C 50 D 61 B TOTAL CRT: 10 UA 65.3 HA Natural fundamental de prod. mij. 8 A 84 C TOTAL CRT: 2 UA 3.1 HA Parțial derivat 16 F 21 A 22 A 22 B 22 E 49 A 50 A 51 60 A 61 A 61 C TOTAL CRT: 11 UA 44.7 HA Total deriv. de product. inferioară 16 H TOTAL CRT: 1 UA 0.8 HA Artificial de product. superioară 22 F TOTAL CRT: 1 UA 3.3 HA Artificial de product. mijlocie 22 D 84 A 84 B 84 D TOTAL CRT: 4 UA 5.2 HA TOTAL UB: 31 UA 124.0 HA ... 4.5.4. Formații forestiere și caracterul actual al tipului de pădure Tab. 4.5.4.1. FORMAȚIA FORESTIERĂ CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PĂDURE TOTAL PĂDURE HA TERENURI GOALE HA TOTAL NATURAL FUNDAMENTAL DERIVAT ARTIFICIAL NEDEFINIT HA HA % DE PRODUCTIVITATE PARȚIAL HA TOTAL (DE PRODUCTIV.) DE PRODUCTIV. SUP. HA MIJ. HA INF. HA SUBPROD HA SUP. HA MIJ. HA INF. HA SUP+MJ HA INF. HA 01 1.6 100 1.6 100 1 42 FAGETE PURE DE DEALURI 3.6 100 3.6 100 3.6. 100 3 43 FAGETE AMESTECATE 7.4 64 0.8 7 3.3 29 11.5 100 11.5 100 9 52 GORNETCO- FAGETE 1.3 100 1.3 100 1.3 100 1 53 SLEAURI DE DEAL CU GORN 2.1 8 23.7 92 25.8 100 25.8 100 21 71 CERETE PURE 61.9 86 3.1 4 1.8 3 4.9 7 71.7 100 71.7 100 58 74 AMES CI CE CU STEJ MEZOF 1.8 86 0.3 14 2.1 100 2.1 100 2 75 CERO-SLEAU GIRNITETO-SL. 6.4 100 6.4 100 6.4 100 5 TOTAL 65.3 52 3.1 3 44.7 37 0.8 1 8.5 7 122.4 99 1.6 1 124.0 100 100 68.4 55 44.7 37 0.8 1 8.5 7 122.4 99 1.6 1 124.0 100 100 Din analiza tabelelor mai sus prezentate rezultă următoarele: • pădurile natural fundamentale reprezintă 55% din suprafața UP, cele derivate 38% iar cele artificiale 7%; • pădurile în studiu se grupează în 7 formații forestiere: făgete pure de dealuri - 42, făgete amestecate - 43, goruneto - făgete - 52, șleauri de deal cu gorun - 53, cerete pure - 71, amestecuri de GÎ, CE cu stejari mezofiți - 74 și cero - șleauri, șleao - cerete, gârnițeto - șleauri - 75. ... ... 4.6. Structura fondului de producție și de protecție În scopul analizei structurii fondului de protecție și de producție se prezintă mai sus câteva elemente de structură a fondului forestier (tabelul 4.6.1.), precum și principalii indicatori cantitativi ai acestuia (tabelul 4.6.2.). Date mai detaliate privind clasele de vârstă, compoziția specifică, clasele de producție, consistența și alte caracteristici ale arboretelor, pe specii, subunități de producție și protecție și pe total U.P. sunt prezentate în fișa indicatorilor de bază, la capitolul 10.2 . ("Dinamica dezvoltării fondului forestier") și la capitolul 15.2 . ("Evidențe privind mărimea și structura fondului forestier"). O evoluție a structurii fondului forestier se prezintă, în măsura existenței datelor necesare, la capitolul 14 (dinamica dezvoltării fondului forestier). Tabel 4.6.1. SUP Grupa de specii Suprafața - ha - Clase și grupe de clase de vârstă (de 20 ani) Clase de producție I II III IV V VI VII I II III IV V A DR - - - - - - - - - - - - - FA 8,0 - 0,7 - 2,9 3,4 0,2 0,8 - - 8,0 - - CV 50,3 - 1,7 0,8 5,6 21,8 15,4 5,0 8,9 37,2 4,2 - - DT 29,7 2,5 15,8 1,3 4,4 5,2 0,5 - - 5,0 9,1 15,1 0,5 DM 6,0 0,2 0,9 - - 4,5 0,4 - - 4,8 1,2 - - TOTAL 94,0 2,7 19,1 2,1 12,9 34,9 16,5 5,8 8,9 46,7 22,8 15,1 0,5 K DR - - - - - - - - - - - - - FA - - - - - - - - - - - - - CV 28,4 - - - - - 28,4 - - 28,4 - - - DT - - - - - - - - - - - - - DM - - - - - - - - - - - - - TOTAL 28,4 - - - - - 28,4 - - 28,4 - - - TOTAL U.P. 122,4 2,7 19,1 2,1 12,9 34,9 44,9 5,8 8,9 75,1 22,8 15,1 0,5 100% 2% 16% 2% 10% 28% 37% 5% 7% 62% 19% 12% - Menționăm că în tabelul anterior, conform încadrării în programul AS de prelucrare a datelor, cvercineele (CV) includ gorunul, cerul; diversele țări (DT) includ carpenul, salcâmul, frasinul comun și jugastrul; diversele moi (DM) includ teiul pucios și plopul tremurător. Tab. 4.6.2. Structura fondului forestier Specii Total U.P. CE GO CA SC FA TE FR PLT DT DM Compoziția - % 35 30 16 7 7 4 1 - - - 100 Clasa de prod. medie 2,1 1,8 3,8 2,6 3,0 2,2 2,0 3,0 2,5 3,0 2,4 Consistența medie 0,74 0,75 0,84 0,84 0,76 0,77 0,94 0,70 0,83 0,90 0,77 Vârsta medie - ani 100 100 58 22 84 85 30 20 43 30 85 Creștere curentă mc/an/ha 3,1 3,3 5,3 3,1 6,0 5,8 12,1 - 7,5 10,0 3,9 Volum mediu mc/ ha 322 351 140 111 302 340 197 40 147 120 284 Volum total - mc 13609 12818 2770 914 2423 1870 277 8 59 36 34784 Structura arboretelor se caracterizează prin următoarele: • volumul lemnos total este de 34784 mc, corespunzător unui volum mediu la hectar de 284 mc, realizat la vârsta medie de 85 ani, clasa de producție medie este de 2,4, creșterea medie este de 3,9 mc/an/ha, iar consistența medie este de 0,77; • productivitatea superioară se înregistrează la 69% din elementele de arboret, mijlocie la 19% iar inferioară la 12%; • 88% din arborete au consistența între 0,7 - 1,0, 10% între 0,4 - 0,6 și 2% între 0,1 - 0,3; • proveniența elementelor de arboret este: 10% din sămânță, 6% din plantații și 84% din lăstari; • după felul amestecurilor avem 14% arborete pure, 37% amestecuri de 50% - 80% și 49% amestecuri sub 50%; • structura este relativ echienă pentru 99% din arborete și echienă pentru restul de 1%; • vitalitatea este normală pentru 100% din arborete. ... 4.7. Arborete slab productive și provizorii Suprafața totală a arboretelor slab productive și provizorii este de 0,8 ha, reprezentând 1% din suprafața păduroasă. Lucrările prevăzute în sensul refacerii sau substituirii acestora sunt prezentate la capitolul 6.6 . Tab.4.7.1. CRT UNITĂȚI AMENAJISTICE Total derivat de prod. inf. 16 H TOTAL CRT: 1 UA 0.8 HA TOTAL DERIVATE: 1 UA 0.8 HA TOTAL 1 UA 0.8 HA ... 4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori și limitativi 4.8.1. Situația sintetică a factorilor destabilizatori și limitativi Tab. 4.8.1.1. NATURA FACTORILOR % DIN SUPRAFAȚA FONDULUI FORESTIER SUPRAFAȚA AFECTATĂ TOTAL GRADE DE MANIFESTARE SLABĂ MODERATĂ PUTERNICĂ F. PUTERNICĂ EXCESIVĂ DENUMIRE 122.4 HA HA % HA % HA % HA % HA % HA % Doborâturi de vânt (V1-4) 3 3.3 100 3.3 100 Uscare (U1-4) 3 3.3 100 3.3 100 Atacuri de dăunători (I1-3) Incendieri (K1-3) Rupturi de zap. și vânt (Z1-4) Vătămări de exploatare (E1-4) Vătămări produse de vânat (C1-4) Poluare ( 1-4) Alunecări (A1-4) Înmlăștinări (M1-3) Eroziune în suprafață (S1-4) Eroziune în adâncime (A1-5) Eroziune total ( 1-5) Roca la suprafață total (R1-A) din care pe: 0.1-0.2S (R1-2) 0.3-0.5S (R3-5) >0.6S (R6-A) Tulpini nesănătoase-total (T1-A) din care: 10-20% (T1-2) 30-50% (T3-5) >60% (T6-A) ... 4.8.2. Evidența arboretelor (u.a.) afectate de factori destabilizatori și limitativi Tab. 4.8.2.1. Specificări Intensitate UNITĂȚI AMENAJISTICE AFECTATE Uscare slabă 22 F TOTAL U1: 1 UA 3.3 HA TOTAL U: 1 UA 3.3 HA Doborâturi izolate 22 F TOTAL V1: 1 UA 3.3 HA TOTAL V: 1 UA 3.3 HA Suprafața totală afectată de factori destabilizatori și limitativi este de 3,3 ha, reprezentând sub 3% din suprafața totală a unității de producție. ... ... 4.9. Starea sanitară a pădurii Starea sanitară a arboretelor din această unitate de producție prezintă o importanță deosebită deoarece o infestare puternică ar produce pagube mari atât în ceea ce privește producția de biomasă cât și asupra efectului de protecție. În ansamblu, în ceea ce privește vitalitatea actuală, arboretele se prezintă astfel: arborete cu vitalitate viguroasă ....... 0%; arborete cu vitalitate normală ...... 100%; arborete cu vitalitate slabă ............ 0%. Nu s-au semnalat arborete afectate de agenți criptogamici. Organele competente din cadrul ocolului silvic, au efectuat lucrări de depistare și control, determinând în cadrul fiecărui arboret gradul de infestare la care s-a ajuns, luându-se măsuri corespunzătoare de combatere. Prin controlul fitosanitar trebuie să se identifice dăunătorii, suprafața pe care s-au ivit, precum și intensitatea atacului. Este necesar să se țină o evidență clară a dăunătorilor pe fiecare u.a., urmărindu-se evoluția acestora în vederea intervenției la momentul oportun. În ultima perioadă nu au avut loc incendii în pădure. Pentru menținerea unei stări fitosanitare corespunzătoare se prevăd următoarele măsuri: – efectuarea la timp a tăierilor de igienă; ... – se va face un control fitosanitar conform instrucțiunilor în vigoare; ... – în funcție de intensitatea atacului se vor lua imediat măsuri corespunzătoare; ... – interzicerea totală a pășunatului. ... ... 4.10. Concluzii privind condițiile staționale și de vegetație Teritoriul U.P. este situat într-un etaj de vegetație: "Deluros de cvercete (de gorun, cer, gârniță, amestecuri dintre acestea) și șleauri de deal" (FD2) - 100%. Tipurile de sol întâlnite sunt: luvosol stagnic (60%), eutricambosol tipic (10%), eutricambosol molic (21%) și eutricambosol stagnic (9%). Formațiile forestiere întâlnite sunt: făgete pure de dealuri 42 (3%), făgete amestecate - 43 (9%), goruneto - făgete - 52 (1%), șleauri de deal cu gorun - 53 (21%), cerete pure - 71 (59%), amestecuri de GÎ, CE cu stejari mezofiți - 74 (2%) și cero - șleauri, șleao - cerete, gârnițeto - șleauri - 75 (5%). După caracterul actual al tipului de pădure cea mai mare pondere o ocupă arboretele natural fundamentale (55%), urmate de arboretele derivate (38%) și de cele artificiale (7%). După modul de regenerare dat după elementele de arboret, arboretele provenite din sămânță ocupă 10%, cele din plantații 6%, iar cele din lăstari 84%. Structura este relativ echienă pentru 99% din arborete și echienă pentru restul de 1%. Compoziția actuală, în care cvercineele ocupă 65% din suprafața păduroasă, indică prezența unor arborete valoroase. Structura actuală, la nivel de U.P. pe clasele de vârstă, compoziția specifică, clasele de producție și consistența arboretelor, pe specii, subunități de producție și protecție și pe total U.P. se regăsește în fișa indicatorilor de producție, în tabelele 4.6.1. și 4.6.2., precum și la capitolul 10.2 "Dinamica dezvoltării fondului forestier" dar și la capitolul 15.2 . "Evidențe privind mărimea și structura fondului forestier". Suprafața totală a arboretelor slab productive și provizorii este de 0,8 ha, reprezentând 1% din suprafața păduroasă. Lucrările prevăzute în sensul refacerii sau substituirii acestora sunt prezentate la capitolul 6.6 . Starea fitosanitară a arboretelor acestei unități de producție este, în general, bună, acțiunea factorilor destabilizatori și limitativi nepunând probleme deosebite în gospodărirea pădurilor. Pe ansamblu, arboretele corespund în cea mai mare parte condițiilor staționale și de vegetație, arboretele afectate de factori destabilizatori reprezentând un procent totuși semnificativ din suprafața acoperită cu pădure, în cadrul cărora uscarea și doborâturile de vânt și zăpadă sunt fenomenele care afectează starea de sănătate a pădurilor și implicit productivitatea. Suprafața totală afectată de factori destabilizatori și limitativi este de 3,3 ha, reprezentând 3% din suprafața totală a unității de producție. La capitolul 6.7 . "Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori" se prezintă tabelar lucrările prevăzute în arboretele afectate, în funcție de natura și gradul de afectare. Potențialul stațional privit în comparație cu productivitatea arboretelor se prezintă astfel: Tabelul 4.10.1 Bonitatea stațiunilor Productivitatea arboretelor Diferențe (%) Felul Suprafața % Felul Suprafața % + - superioară 105,4 86 superioară 105,4 86 - - mijlocie 17,0 14 mijlocie 16,2 13 - 1 inferioară - - inferioară 0,8 1 1 - Total 122,4 100 - 122,4 100 - - După cum se poate observa sunt mici necorelații dintre bonitatea stațiunilor și productivitatea arboretelor, avându-se în vedere clasa de producție medie pe arboret, dată în principal după elementul de arboret majoritar. Diferențele negative se datorează unui arboret total derivat sau parțial cu carpen, plop tremurător și jugastru, care realizează o productivitate inferioară față de bonitatea stațiunii pe care o ocupă. După refacerea și substituirea arboretelor slab productive și provizorii se va ajunge ca productivitatea arboretelor să fie în concordanță cu bonitatea stațională. O parte dintre aceste necorelații se pot elimina, în cazul arboretelor tinere, prin lucrări de îngrijire. Concluzionând, putem afirma că valoarea economico-socială și ecologică a arboretelor studiate nu se ridică la nivelul potențialului existent și se preconizează a fi crescută în viitor prin promovarea în compozițiile arboretelor a gorunului, cerului, fagului, teiului pucios, frasinului comun, specii care găsesc condiții favorabile de creștere și dezvoltare în cuprinsul U.P. Structurile arboretelor se vor îmbunătăți și printr-o gospodărire judicioasă, superioară calitativ celei anterioare, cu un accent deosebit pe modul de regenerare din sămânță a arboretelor și pe efectuarea corespunzătoare a lucrărilor de îngrijire. Influențele asupra pădurii ale factorului antropic (pășunat, delicte, turism, etc.) în prezent la un nivel relativ redus, vor trebui controlate la fel de atent și în viitor pentru a nu crea probleme în gospodărirea pădurilor. ... ... 4. STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI FORESTIERE 4.1. Metode și procedee de culegere și prelucrare a datelor de teren Descrierea parcelară a vizat în primul rând descrierea arboretului și vegetației. Datele culese cu ocazia parcurgerii terenului au fost determinate prin măsurători și estimații. Descrierea arboretului a urmărit determinarea și înregistrarea caracteristicilor de ordin dendrometric, silvobiologic și fito-sanitar, precum și indicarea lucrărilor necesare a se aplica în deceniul următor pentru fiecare unitate amenajistică separat, ținându-se seama de starea arboretului la data efectuării descrierii. Tipurile de stațiune au fost stabilite în funcție de datele fizico-geografice din teren (climă, altitudine, expoziție, înclinare), date privind natura rocii de solificare și caracteristicile solului, potențialul natural forestier, tipul de floră și tipul de pădure natural fundamental. S-a luat în considerare și cartarea stațională anterioară. Tipul de pădure natural fundamental a fost stabilit în corelație cu tipul de stațiune și în funcție de datele culese cu privire la arboret (specii, compoziție, productivitate) și floră. Prin corelarea datelor de teren cu vechea cartare stațională s-au stabilit tipurile definitive de sol, stațiune și pădure, pentru elaborarea unei scheme eco-tipologice coerente, care să aproximeze cât mai fidel realitatea. Tipurile de stațiune și pădure au fost redate în descrierea parcelară și în alte evidențe de amenajament prin indici de clasificare zecimală consacrați, iar tipul și subtipul de sol prin codurile standard. Clasa de producție a arboretelor tinere, de sub 20 de ani s-a apreciat pe teren indirect în funcție de starea de vegetație și potențialul stațional. Elementele taxatorice ale arboretelor au fost determinate prin măsurători directe (diametre și înălțimi) în suprafețe de probă. Arborii măsurați au fost marcați cu punct roșu. Datele culese pe teren au fost trecute în formulare tipizate (fișe de descriere parcelară) care ulterior au fost introduse în calculator și prelucrate. În cadrul descrierii parcelare, vârsta exploatabilității s-a redat numai la arboretele care fac parte din fondul forestier productiv (S.U.P. "A"). Volumele pe unități amenajistice trecute în "Descrierea parcelară" au fost în parte determinate prin inventarieri statistice (cercuri cu rază variabilă, de 500 mp) sau integrale, iar majoritatea au fost stabilite cu ajutorul calculatorului electronic prin metoda de calcul simplificată. Ridicările în plan s-au executat cu dispozitive GPS. ... 4.2. Elemente privind cadrul natural, specifice unității de producție 4.2.1. Geologie Substratul litologic este variat ca vârstă și ca formațiuni făcând parte dintr-o unitate tectonică numită Depresiunea Panonică. Această depresiune s-a format prin prăbușirea unei întinse suprafețe din regiunea carpatică în timpul neocenului. Prin colmatarea treptată a lacului plioceno - cuaternar, Câmpia Tisei a ieșit de sub apă numai în partea a doua a Pleistocenului, transformându-se în uscat. Constituția geologică a U.P. este următoarea: – Cuaternar - Pleistocenul superior reprezentat prin argile, nisipuri și pietrișuri și se găsește în părțile superioare ale unității de producție; ... – Cuaternar - Halocenul superior reprezentat prin nisipuri și pietrișuri peste care s-au depus pe alocuri și aluviuni, în părțile mai joase ale U.P. ... ... 4.2.2. Geomorfologie După "Atlasul R.S. România", din punct de vedere geomorfologic, teritoriul U.P. este situat în zona de câmpie din nord - vestul țării, în Câmpia Banato - Crișana, Câmpia înaltă a Someșului și Crișurilor, mai precis în Câmpia Ierului. Din punct de vedere fizico - geografic, relieful este de tip geosinclinal de tip Banato - Crișan, adică dealuri prelungi piemontane formate pe depozite monoclinale sau slab cutate, cu văi și terase largi. Unitatea geomorfologică predominantă este versantul plan, ușor înclinat, parțial însorit. Repartiția suprafeței unității de producție în ceea ce privește înclinarea, expoziția și altitudinea se prezintă în tabelele 4.2.2.1., 4.2.2.2, 4.2.2.3.

Repartiția suprafețelor pe categorii de înclinare Tab.4.2.2.1. Înclinarea [grade] Suprafața ha % <16 114,2 92 16 - 30 9,8 8 31-40 - - >40 - - Total 124,0 100

Repartiția suprafețelor în funcție de expoziție Tab.4.2.2.2. Expoziția Suprafața ha % Însorită 8,6 7 Parțial însorită 97,4 78 Umbrită 18,0 15 Total 124,0 100

Repartiția suprafețelor pe categorii de altitudine Tab. 4.2.2.3. Altitudinea [m] Suprafața ha % 101 - 200 1,0 1 201 - 400 123,0 99 Total 124,0 100 Înclinarea mică și moderată determină subtipuri de sol pseudogleizate pe care se dezvoltă păduri de productivitate mijlocie și superioară, cu o clasă de producție medie de II4. Altitudinal suprafața U.P. se situează între 200 m (u.a. 8A) și 320 m (u.a. 22A). În detaliu situația unităților de relief este prezentată în descrierea parcelară, unde sunt înscrise pentru fiecare u.a. configurația și forma terenului, înclinarea și altitudinea medie a terenului sau limitele altitudinale (minimă și maximă). ... 4.2.3. Hidrologie Teritoriul unității de producție se află în bazinul hidrografic al Văii Ierului. Principalele cursuri de apă din acest sector sunt afluenții de stânga V. Sforasa, V. Sechereșa Mare, V. Checheț (sau V. Chegii cu V. Bercului și V. Mare) și V. Ceha (sau V. Santău cu V. Buderița). Canalul principal al văii Ierului are o lungime de 91 km începând la Eriu-Sîncrai și atinge granița României cu Ungaria la Diosig. Din cauza fragmentării terenului, apele freatice sunt la mari adâncimi, nefiind accesibilă, cu excepția luncilor unde se ridică aproape de nivelul solului. Rețeaua hidrografică este destul de bogată ca lungime, însă săracă în debit. Debitul de apă al acestor văi este redus și inconstant, iar în timpul verii majoritatea acestor văi seacă. Văile nu au caracter torențial și alimentarea lor este mixtă, atât nivală cât și pluvială. Densitatea rețelei hidrografice, după "Atlasul R.S. România" ediția 1979, este de 0,72 km/kmp. ... 4.2.4. Climatologie 4.2.4.1. Regimul termic Temperatura medie anuală este în jurul valorii de 9,3°C, valorile medii lunare oscilând între - 3,5°C în ianuarie și 20,5°C în iunie, cu o amplitudine medie anuală de 24,0°C. Data medie a primului și ultimului îngheț este 5 octombrie, respectiv 5 aprilie. Începutul perioadei de vegetație este 17 aprilie, sfârșitul perioadei de vegetație este 15 octombrie, cu o durată medie de 182 zile. ... 4.2.4.2. Regimul pluviometric Media anuală a precipitațiilor are o valoare de 647 mm la stația Diosig, respectiv 668 mm la stația Satu Mare. Cele mai mari cantități de precipitații cad în luna iunie - 91,5 mm la stația Diosig, respectiv 83,1 mm la stația Satu Mare, iar cele mai scăzute cad în luna februarie - 35,4 mm la stația Diosig, respectiv 38,4 mm la stația Satu Mare. ... 4.2.4.3. Regimul eolian Vânturile nu sunt periculoase și rareori produc doborâturi de vânt izolate. Frecvența medie a vântului dominant din nord - vest este de 12,2 %, iar tăria de gradul 3 pe scara Beaufort. ... 4.2.4.4. Indicatorii sintetici ai datelor climatice Teritoriul studiat se situează în sectorul de provincie climatică I cu influențe oceanice, ținutul climatic de dealuri și podișuri joase (200 - 500 m), subținutul climatic Dealurile Banato - Crișene, districtul pădure, topoclimatul complex Dealurile Crișurilor, topoclimatul elementar de pădure și de culmi deluroase (principale, secundare). După clasificarea Koppen, U.P. se află în tipul de climat Cfbk - climat temperat, umed, cu ierni blânde, cu precipitații în tot cursul anului, cu temperaturi sub 22°C în luna cea mai caldă a anului. ... ... ... 4.3. Soluri 4.3.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de sol Tab. 4.3.1.1. Nr. crt. Clasa SRTS 2003 (Clasa SRCS 1980) Tipul și subtipul de sol SRTS 2003 (Tipul și subtipul de sol SRCS 1980) Cod SRTS 2003 Cod SRCS 1980 Succesiunea orizonturilor Suprafața ha % 1 Luvisoluri (Argiluvisoluri) Luvosol (Brun luvic) Stagnic (pseudogleizat) 2212 (2407) Ao-El-Btw-C 73,8 60 Total luvosol 73,8 60 Total luvisoluri 73,8 60 2 Cambisoluri (Cambisoluri) Eutricambosol (Brun eumezobazic) Tipic 3101 (3101) Ao-Bv-C 12,8 10 3 Molic 3102 (3102) Am-Bv-C 25,2 21 4 Stagnic (pseudogleizat) 3108 (3109) Ao-Bvw-Cw 10,6 9 Total eutricambosol 48,6 40 Total cambisoluri 48,6 40 TOTAL U.P. 122,4 100 ... 4.3.2. Descrierea tipurilor și subtipurilor de sol Luvosol tipic (brun luvic): apare pe substraturi sărace în minerale calcice și feromagneziene: luturi, șisturi sericitoase, cuarțite, micașisturi, alternanțe de gresii cu luturi, pe versanți cu pantă ușoară sau platouri. Aciditatea variază între 5,3 - 5,8. Este intens humifer la suprafață, cu un conținut de humus de 11.3 - 4.5 % pe grosimea de 10 cm. Cu gradul de saturație în baze de 59% în orizontul El și 72-76% în Ao și Bt este un sol mezobazic. Subtipul stagnic (pseudogleizat), asemănător celui tipic, dar cu proprietăți stagnice între 50 - 100 cm, cu pete vineții de reducere pe < 50% din suprafața agregatelor structurale cât și în interiorul lor. Eutricambosol (brun eumezobazic): apare pe substraturi bogate în minerale calcice și feromagneziene: gresii calcaroase sau alternanțe de gresii cu marne, pe versanți cu expoziții și pante diverse. Este foarte puternic acid la moderat acid, cu pH = 4.2 - 5.7 și moderat la intens humifer, cu un conținut de humus de 3.2 - 15.1 % pe grosimea de 5-15 cm. Este oligomezobazic la suprafață și eubazic în profunzime, cu un grad de saturație în baze de 47-78 %. Textura luto-nisipoasă la lutoasă. Subtipul molic (molic), asemănător celui tipic, dar cu orizont Am. Subtipul stagnic (pseudogleizat), asemănător celui tipic, dar cu proprietăți stagnice între 50 - 100 cm, cu pete vineții de reducere pe < 50% din suprafața agregatelor structurale cât și în interiorul lor. ... 4.3.3. Lista unităților amenajistice pe tipuri și subtipuri de sol Tab. 4.3.3.1. SOLURI ȘI UNITĂȚI AMENAJISTICE 00 0000 49M1 61M1 Total subtip sol 2 UA 1.6 HA Total tip sol 2 UA 1.6 HA 24 Brun luvic 2407 pseudogleizat 8 A 22 C 22 D 22 E 47 C 49 A 49 B 49 D 49 E 50 B 50 C 61 B 84 A 84 B 84 C 84 D Total subtip sol 16 UA 73.8 HA Total tip sol 16 UA 73.8 HA 31 brun eumezobazic 3101 tipic 16 F 16 H 21 A 21 B 22 F Total subtip sol 5 UA 12.8 HA 3102 molic 50 A 50 D 51 60 61 A 61 C Total subtip sol 6 UA 25.2 HA 3109 pseudogleizat 22 A 22 B Total subtip sol 2 UA 10.6 HA Total tip sol 13 UA 48.6 HA Total UP 31 UA 124.0 HA ... ... 4.4. Tipuri de stațiune 4.4.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de stațiune Tipurile de stațiune au fost determinate ca o totalitate a suprafețelor cu condiții identice sau asemănătoare pentru producția lemnoasă sau ca un ansamblu de unități staționale elementare identice sau ecologice și silvoproductiv echivalente, cu caractere fizico-geografice (situație, topoclimat, relief, substrat litologic, sol, ape supraterane și subterane) asemănătoare, cu soluri apropiate ca tip genetic și ca proprietăți fizico-chimice. De asemenea, tipurile de stațiuni au asociații de plante ce exprimă același regim de troficitate, umiditate, aerație, consistență în sol și care sunt apte pentru aceeași vegetație forestieră, reacționând în același mod la intervențiile silviculturale. În cadrul U.P. I Miterici s-au determinat 5 tipuri de stațiuni, a căror repartizare teritorială se prezintă astfel: Tab. 4.4.1.1. Nr. crt. Tipul de stațiune Suprafața Categoria de bonitate Tip și subtip de sol superior mijlociu inferior Cod Diagnoza ha % ha FD2- Deluros de cvercete (de gorun, cer, gârniță, amestecuri dintre acestea) și șleauri de deal 1 6142 Deluros de cvercete (de gorun, cer, gîrniță) Bm, podzolit - pseudogleizat edafic mijlociu 10,1 8 - 10,1 - 2212 2 6143 Deluros de cvercete și șleau de deal Bs, podzolit, pseudogleizat edafic mare, cu Carex pilosa 63,7 52 63,7 - - 2212 3 6153 Deluros de cvercete cu șleau de deal fără fag Bs/m, brun și cenușiu edafic mare 33,5 27 33,5 - - 3101, 3102 3108 4 6252 Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară Bm, brun edafic mijlociu cu Asperula - Dentaria 6,9 6 - 6,9 3101 3108 5 6253 Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară, Bs, brun edafic mare 8,2 7 8,2 - - 3101 Total FD2 122,4 100 105,4 17,0 - - Total tipuri de stațiune 122,4 100 105,4 17,0 - 100 86 14 - ... 4.4.2. Descrierea tipurilor de stațiuni cu factori limitativi și măsurile de gospodărire impuse de acești factori Tab. 4.4.2.1. Etajul fitoclimatic Indicativul de clasificare și descrierea concisă a tipului de stațiune Tipul natural de pădure și productivitatea acestuia Factori și determinanți ecologici limitativi, riscuri Măsuri de gospodărire impuse de factorii ecologici și riscuri Recomandări Compoziția optimă Compoziția de împădurire în terenuri goale Tratament FD2 6.1.4.2. Deluros de cvercete (de gorun, cer, gîrniță) Bm, podzolit – pseudogleizat edafic mijlociu: Stațiune localizată pe versanți slab înclinați, platforme, terase, depresiuni largi. Soluri brune divers podzolite argiloiluvial, mijlociu - puternic pseudogleizate, până la inmlăștinare temporară, cu orizont BtW mai ridicat (cca 40 cm) și volum edafic mijlociu, lipsite de schelet sau slab scheletice cu drenaj intern lent. Troficitate mijlocie, asigurarea cu apă accesibilă alternantă între vernal excesiv (HE; U8-7) și estival deficitar (HI; U1). Bonitate mijlocie pentru cvercete de gorun, de cer, de gârniță, cerete cu carpen și cereto – gârnițete 711.2 Ceret de dealuri de productivitate mijlocie (m) Pericol de agravare a înmlaștinării prin rărirea arboretelor sau tăieri rase. Păstrarea solului acoperit; practicarea de tăieri moderate concomitent cu asigurarea regenerării. 7-9 CE, GÎ (GO) 1-3 TE, CI, CA/ 7-8CE, GÎ(GO) 2-3TE, CI, CA, AR, JU, PR Tăieri progresive Tăieri în crâng (de jos) 741.1 Amestec normal de gorun, gârniță și cer (m) 7-9 ST,GO,GÎ,CE 1-3 TE,CI,CA/ 7-8 ST,GO,GÎ,CE2-3 TE,CI,CA,AR,JU,PR FD2 6.1.4.3. Deluros de cvercete șleau de deal Bs, podzolit, pseudogleizat edafic mare, cu Carex pilosa: Stațiune localizată pe versanți slab înclinați, platforme, terase, depresiuni largi. Soluri brune divers podzolite argiloiluvial, cu mull și mull-moder, mijlociu - puternic pseudogleizate, cu orizont BtW sub 50 cm, și volum edafic mare, lipsite de schelet sau slab scheletice cu drenaj intern lent. Troficitate mare, regim de umiditate moderat alternant, vernal U6-5 la estival târziu U2-1. Bonitate superioară pentru cvercete de gorun și stejar pedunculat, șleauri de deal. 711.1 Ceret normal de dealuri (s) - Menținerea ST,GO. Introducerea <30% a PIS, LA 7-9CE,GÎ(GO) 1-3TE,CI,CA/ 7-9CE,GÎ(GO) 1-3TE,CI,CA,AR,JU,PR Tăieri progresive FD2 6.1.5.3. Deluros de cvercete cu șleau de deal fără fag Bs/m, brun și cenușiu edafic mare: Versanți inferiori slab înclinați, terase. Soluri brune euși mezobazice tipice și slab podzolite +/- slab pseudogleizate, profunde la foarte profunde, nisipo-lutoase până la lutoase, rar luto – argiloase, fără schelet, cu volum edafic mare și foarte mare. Bonitate superioară spre mijlocie pentru șleaurile de deal fără fag, goruneto - șleauri, șleao – cerete de deal 521.1 Goruneto-făget cu floră de mull (s) - Refacerea arboretelor degradate sau derivate. Introducerea până la 20–30% a LA, DU, PIS, STR. Păstrarea GO ca specie de bază. 6-7GO 2-3FA 1-2TE,FR,PA,CI,CA/ 6-7GO 2-3FA 1-2TE,FR,PA,CI,CA Tăieri progresive 531.2 Șleau de deal cu gorun și fag de productivitate superioară (s) 6-7GO 2-3FA 1-2TE,FR,PA,CI/ 6-7GO 2-3FA 1-2TE,FR,PA,CI 751.3 Șleao - ceret de deal cu stejar pedunculat (s) 7-9 ST, GO, GÎ, CE 1-3 TE, CI, CA/ 7-8ST, GO, GÎ, CE 2-3TE, CI, CA, AR, JU, PR FD2 6.2.5.2. Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară Bm, brun edafic mijlociu cu Asperula – Dentaria: Versanți mijlocii, umbriți și semiumbriți, cu configurație variabită, urcând uneori și în partea superioară a versanților, la altitudini mai mari ale etajului și localizându-se pe poale de versanți adăpostiți, spre limita inferioară a acestora. Soluri brune euși mezobazice cu mull, tipice și – mai rar – slab podzolite, slab pseudogleizate, mijlociu profunde, luto-nisipoase și lutoase, slab scheletice și semischeletice, cu volum edafic mijlociu. Bonitate mijlocie pentru făgetele de deal, făgeto – cărpinete, făgete amestecate, șleauri de deal. 421.2 Faget de deal pe soluri schelete cu flora de mull (m) Pericol de eroziune pe versanți accentuat înclinați, prin descoperirea exagerată a solului. Menținerea sau refacerea tipului natural fundamental de pădure. Introducerea până la 50% a BR, MO, DU, PIS, LA, PA, FR, O, TE.. 5-7FA3-5TE,CI,PAM,FR/ 4-6FA2-4TE,CI,PAM,FR2LA Tăieri progresive 431.2 Făgeto – cărpinet cu floră de mull (m) 8 -10FA 0 - 2PAM, CI, FR, ULM/ 6 - 8FA 2 - 4PAM, FR, CI, TE, CA, MO, BR FD2 6.2.5.3. Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară, Bs, brun edafic mare: Poale de versanți bine umbrite sau / și lateral, pe unele depresiuni și văi fără apă, umbrite, și urcând uneori ceva mai mult pe veranții inferiori slab înclinați, dar numai cu expoziția umbrită. Soluri brune, slab pseudogleizate, eubazice, profunde, intens humifere. Bonitate superioară pentru făgete, făgeto – cărpinete, făgeto - gorunete, șleauri de deal cu fag și gorun. 431.1 Făgeto - cărpinet cu floră de mull (s) - Menținerea sau refacerea tipului natural fundamental de pădure. Introducerea până la 30% a BR, MO, DU, PIS, LA, PA, FR, O, TE. 8-10FA 0-2PAM,CI,FR,ULM/ 6-8FA 2-4PAM,FR,CI,TE,CA,MO,BR Tăieri progresive Tăieri în crâng (de jos) ... 4.4.3. Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiune Tab. 4.4.3.1 TS UNITĂȚI AMENAJISTICE 49M1 61M1 TOTAL TS: 2UA 1.6 HA 6142 8 A 22 D 49 A 84 A 84 B 85 C 84 D TOTAL TS: 7 UA 10.1 HA 6143 22 C 22 E 47 C 49 B 49 D 45 E 50 B 50 C 61 B TOTAL TS: 9 UA 63.7 HA 6153 21 B 22 B 50 A 50 D 51 60 61 A 61 C TOTAL TS: 8 UA 33.5 HA 6252 16 H 21 A 22 A TOTAL TS: 3 UA 6.9 HA 6253 16 F 22 F TOTAL TS: 2 UA 8.2 HA TOTAL UP: 31 UA 124.0 HA ... ... 4.5. Tipuri de pădure 4.5.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor naturale de pădure Tab. 4.5.1.1. Nr. crt. Tip de stațiune Tip de pădure Suprafața Productivitate naturală Codul Diagnoza ha % Superioară Mijlocie Inferioară ha 1 6.1.4.2. 711.2 Ceret de dealuri de productivitate mijlocie (m) 8,0 7 - 8,0 - 2 6.1.4.2. 741.1 Amestec normal de gorun, gârniță și cer (m) 2,1 1 - 2,1 - 3 6.1.4.3. 711.1 Ceret normal de dealuri (s) 63,7 52 63,7 - - 4 6.1.5.3. 521.1 Goruneto-făget cu floră de mull (s) 1,3 1 1,3 - - 5 6.1.5.3. 531.2 Șleau de deal cu gorun și fag de productivitate superioară (s) 25,8 21 25,8 - - 6 6.1.5.3. 751.3 Șleao - ceret de deal cu stejar pedunculat (s) 6,4 5 6,4 - - 7 6.2.5.2. 421.2 Făget de deal pe soluri schelete cu flora de mull (m) 3,6 3 - 3,6 - 8 6.2.5.2. 431.2 Făgeto - cărpinet cu floră de mull (m) 3,3 3 - 3,3 - 9 6.2.5.3. 431.1 Făgeto - cărpinet cu floră de mull (s) 8,2 7 8,2 - - Total tipuri de pădure 122,4 100 105,4 17,0 - % 86 14 - ... 4.5.2. Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiuni și păduri Tab. 4.5.2.1. TS TP UNITĂȚI AMENAJISTICE 49M1 61M1 TOTAL TP: 2 UA 1.6 HA TOTAL TS: 2 UA 1.6 HA 6142 7112 8 A 84 A 84 B 84 C 84 D TOTAL TP: 5 UA 8.0 HA 6142 7411 22 D 49 A TOTAL TP: 2 UA 2.1 HA TOTAL TS: 7 UA 10.1 HA 6143 7111 22 C 22 E 47 C 49 B 49 D 49 E 50 B 50 C 61 B TOTAL TP: 9 UA 63.7 HA TOTAL TS: 9 UA 63.7 HA 6153 5211 21 B TOTAL TP: 1 UA 1.3 HA 6153 5312 22 B 50 D 51 60 61 A 61 C TOTAL TP: 6 UA 25.8 HA 6153 7513 50 A TOTAL TP: 1 UA 6.4 HA TOTAL TS: 8 UA 33.5 HA 6252 4212 22 A TOTAL TP: 1 UA 3.6 HA 6252 4312 16 H 21 A TOTAL TP: 2 UA 3.3 HA TOTAL TS: 3 UA 6.9 HA 6253 4311 16 F 22 F TOTAL TP: 2 UA 8.2 HA TOTAL TS: 2 UA 8.2 HA TOTAL UP: 31 UA 124.0 HA ... 4.5.3. Lista unităților amenajistice în raport cu caracterul actual al tipului de pădure Tab. 4.5.3.1. CRT UNITĂȚI AMENAJISTICE 49M1 61M1 TOTAL CRT: 2 UA 1.6 HA Natural fundamental de prod. sup. 21 B 22 C 47 C 49 B 49 D 49 E 50 B 50 C 50 D 61 B TOTAL CRT: 10 UA 65.3 HA Natural fundamental de prod. mij. 8 A 84 C TOTAL CRT: 2 UA 3.1 HA Parțial derivat 16 F 21 A 22 A 22 B 22 E 49 A 50 A 51 60 A 61 A 61 C TOTAL CRT: 11 UA 44.7 HA Total deriv. de product. inferioară 16 H TOTAL CRT: 1 UA 0.8 HA Artificial de product. superioară 22 F TOTAL CRT: 1 UA 3.3 HA Artificial de product. mijlocie 22 D 84 A 84 B 84 D TOTAL CRT: 4 UA 5.2 HA TOTAL UB: 31 UA 124.0 HA ... 4.5.4. Formații forestiere și caracterul actual al tipului de pădure Tab. 4.5.4.1. FORMAȚIA FORESTIERĂ CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PĂDURE DERIVAT TOTAL PĂDURE HA TERENURI GOALE HA TOTAL NATURAL FUNDAMENTAL DE PRODUCTIVITATE TOTAL (DE PRODUCTIV.) ARTIFICIAL DE PRODUCTIV. NEDEFINIT HA HA % SUP. HA MIJ. HA INF. HA SUBPROD. HA PARȚIAL HA SUP. HA MIJ. HA INF. HA SUP+ MIJ HA INF. HA 01 1.6 100 1.6 100 1 42 FAGETE PURE DE DEALURI 3.6 100 3.6 100 3.6 100 3 43 FAGETE AMESTECATE 7.4 64 0.8 7 3.3 29 11.5 100 11.5 100 9 52GORUNETO - FAGETE 1.3 100 1.3 100 1.3 100 1 53 SLEAURI DE DEAL CU GORUN 2.1 8 23.7 92 25.8 100 25.8 100 21 71 CEREALE PURE 61.9 86 3.1 4 1.8 3 4.9 7 71.7 100 71.7 100 58 74AMES CI CE CU STEJ MEZOF 1.8 86 0.3 14 2.1 100 2.1 100 2 75 CERO-SLEAU GIRNITETO-SL 6.4 100 6.4 100 6.4 100 5 TOTAL 65.3 52 3.1 3 44.7 37 0.8 1 8.5 7 122.4 99 1.6 1 124.0 100 100 68.4 55 44.7 37 0.8 1 8.5 7 122.4 99 1.6 1 124.0 100 100 Din analiza tabelelor mai sus prezentate rezultă următoarele: • pădurile natural fundamentale reprezintă 55% din suprafața UP, cele derivate 38% iar cele artificiale 7%; • pădurile în studiu se grupează în 7 formații forestiere: făgete pure de dealuri - 42, făgete amestecate - 43, goruneto - făgete - 52, șleauri de deal cu gorun - 53, cerete pure - 71, amestecuri de GÎ, CE cu stejari mezofiți - 74 și cero - șleauri, șleao - cerete, gârnițeto - șleauri - 75. ... ... 4.6. Structura fondului de producție și de protecție În scopul analizei structurii fondului de protecție și de producție se prezintă mai sus câteva elemente de structură a fondului forestier (tabelul 4.6.1.), precum și principalii indicatori cantitativi ai acestuia (tabelul 4.6.2.). Date mai detaliate privind clasele de vârstă, compoziția specifică, clasele de producție, consistența și alte caracteristici ale arboretelor, pe specii, subunități de producție și protecție și pe total U.P. sunt prezentate în fișa indicatorilor de bază, la capitolul 10.2 . ("Dinamica dezvoltării fondului forestier") și la capitolul 15.2 . ("Evidențe privind mărimea și structura fondului forestier"). O evoluție a structurii fondului forestier se prezintă, în măsura existenței datelor necesare, la capitolul 14 (dinamica dezvoltării fondului forestier). Tabel 4.6.1. SUP Grupa de specii Suprafața - ha - Clase și grupe de clase de vârstă (de 20 ani) Clase de producție I II III IV V VI -> VII I II III IV V A DR - - - - - - - - - - - - - FA 8,0 - 0,7 - 2,9 3,4 0,2 0,8 - - 8,0 - - CV 50,3 - 1,7 0,8 5,6 21,8 15,4 5,0 8,9 37,2 4,2 - - DT 29,7 2,5 15,8 1,3 4,4 5,2 0,5 - - 5,0 9,1 15,1 0,5 DM 6,0 0,2 0,9 - - 4,5 0,4 - - 4,8 1,2 - - TOTAL 94,0 2,7 19,1 2,1 12,9 349 16,5 5,8 8,9 46,7 22,8 15,1 0,5 K DR - - - - - - - - - - - - - FA - - - - - - - - - - - - - CV 28,4 - - - - - 28,4 - - 28,4 - - - DT - - - - - - - - - - - - - DM - - - - - - - - - - - - - TOTAL 28,4 - - - - - 28,4 - - 28,4 - - - TOTAL U.P. 122,4 2,7 19,1 2,1 12,9 34,9 44,9 5,8 8,9 75,1 22,8 15,1 0,5 100% 2% 16% 2% 10% 28% 37% 5% 7% 62% 19% 12% - Menționăm că în tabelul anterior, conform încadrării în programul AS de prelucrare a datelor, cvercineele (CV) includ gorunul, cerul; diversele țări (DT) includ carpenul, salcâmul, frasinul comun și jugastrul; diversele moi (DM) includ teiul pucios și plopul tremurător. Tab.4.6.2. Structura fondului forestier Specii Total U.P. CE GO CA SC FA TE FR PLT DT DM Compoziția - % 35 30 16 7 7 4 1 - - - 100 Clasa de prod. medie 2,1 1,8 3,8 2,6 3,0 2,2 2,0 3,0 2,5 3,0 2,4 Consistența medie 0,74 0,75 0,84 0,84 0,76 0,77 0,94 0,70 0,83 0,90 0,77 Vârsta medie - ani 100 100 58 22 84 85 30 20 43 30 85 Creștere curentă mc/an/ha 3,1 3,3 5,3 3,1 6,0 5,8 12,1 - 7,5 10,0 3,9 Volum mediu mc/ ha 322 351 140 111 302 340 197 40 147 120 284 Volum total - mc 13609 12818 2770 914 2423 1870 277 8 59 36 34784 Structura arboretelor se caracterizează prin următoarele: • volumul lemnos total este de 34784 mc, corespunzător unui volum mediu la hectar de 284 mc, realizat la vârsta medie de 85 ani, clasa de producție medie este de 2,4, creșterea medie este de 3,9 mc/an/ha, iar consistența medie este de 0,77; • productivitatea superioară se înregistrează la 69% din elementele de arboret, mijlocie la 19% iar inferioară la 12%; • 88% din arborete au consistența între 0,7 - 1,0, 10% între 0,4 - 0,6 și 2% între 0,1 - 0,3; • proveniența elementelor de arboret este: 10% din sămânță, 6% din plantații și 84% din lăstari; • după felul amestecurilor avem 14% arborete pure, 37% amestecuri de 50% - 80% și 49% amestecuri sub 50%; • structura este relativ echienă pentru 99% din arborete și echienă pentru restul de 1%; • vitalitatea este normală pentru 100% din arborete. ... 4.7. Arborete slab productive și provizorii Suprafața totală a arboretelor slab productive și provizorii este de 0,8 ha, reprezentând 1% din suprafața păduroasă. Lucrările prevăzute în sensul refacerii sau substituirii acestora sunt prezentate la capitolul 6.6 . Tab.4.7.1. CRT UNITĂȚI AMENAJISTICE Total derivat de prod. inf. 16 H TOTAL CRT: 1 UA 0.8 HA TOTAL DERIVATE: 1 UA 0.8 HA TOTAL 1 UA 0.8 HA ... 4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori și limitativi 4.8.1. Situația sintetică a factorilor destabilizatori și limitativi Tab. 4.8.1.1. NATURA FACTORILOR % DIN SUPRAFAȚA FONDULUI FORESTIER SUPRAFAȚA AFECTATĂ TOTAL GRADE DE MANIFESTARE SLABĂ MODERATĂ PUTERNICĂ F. PUTERNICĂ EXCESIVĂ DENUMIRE 122.4HA HA % HA % HA % HA % HA % HA % Doborâturi de vânt (V1-4) 3 3.3 100 3.3 100 Uscare (U1-4) 3 3.3 100 3.3 100 Atacuri de dăunători (I1-3) Incendieri (K1-3) Rupturi de zăp. și vânt (Z1-4) Vătămări de exploatare (E1-4) Vătămări produse de vânat (C1-4) Poluare ( 1-4) Alunecări (A1-4) Înmlăștinări (M1-3) Eroziune în suprafață (S1-4) Eroziune în adâncime (A1-5) Eroziune total ( 1-5) Roca la suprafața total (R1-A) din care pe: 0.1-0.2S (R1-2) 0.3-0.5S (R3-5) >0.6S (R6-A) Tulpini nesănătoase-total (T1-A) din care: 10-20% (T1-2) 30-50% (T3-5) >60% (T6-A) ... 4.8.2. Evidența arboretelor (u.a.) afectate de factori destabilizatori și limitativi Tab. 4.8.2.1. Specificări Intensitate UNITĂȚI AMENAJISTICE AFECTATE Uscare slabă 22 F TOTAL U1: 1 UA 3.3 HA TOTAL U: 1 UA 3.3 HA Doborâturi izolate 22 F TOTAL V1: 1 UA 3.3 HA TOTAL V: 1 UA 3.3 HA Suprafața totală afectată de factori destabilizatori și limitativi este de 3,3 ha, reprezentând sub 3% din suprafața totală a unității de producție. ... ... 4.9. Starea sanitară a pădurii Starea sanitară a arboretelor din această unitate de producție prezintă o importanță deosebită deoarece o infestare puternică ar produce pagube mari atât în ceea ce privește producția de biomasă cât și asupra efectului de protecție. În ansamblu, în ceea ce privește vitalitatea actuală, arboretele se prezintă astfel: – arborete cu vitalitate viguroasă ............... 0%; ... – arborete cu vitalitate normală ............... 100%; ... – arborete cu vitalitate slabă ................... 0%. ... Nu s-au semnalat arborete afectate de agenți criptogamici. Organele competente din cadrul ocolului silvic, au efectuat lucrări de depistare și control, determinând în cadrul fiecărui arboret gradul de infestare la care s-a ajuns, luându-se măsuri corespunzătoare de combatere. Prin controlul fitosanitar trebuie să se identifice dăunătorii, suprafața pe care s-au ivit, precum și intensitatea atacului. Este necesar să se țină o evidență clară a dăunătorilor pe fiecare u.a., urmărindu-se evoluția acestora în vederea intervenției la momentul oportun. În ultima perioadă nu au avut loc incendii în pădure. Pentru menținerea unei stări fitosanitare corespunzătoare se prevăd următoarele măsuri: – efectuarea la timp a tăierilor de igienă; ... – se va face un control fitosanitar conform instrucțiunilor în vigoare; ... – în funcție de intensitatea atacului se vor lua imediat măsuri corespunzătoare; ... – interzicerea totală a pășunatului. ... ... 4.10. Concluzii privind condițiile staționale și de vegetație Teritoriul U.P. este situat într-un etaj de vegetație: "Deluros de cvercete (de gorun, cer, gârniță, amestecuri dintre acestea) și șleauri de deal " (FD2) - 100%. Tipurile de sol întâlnite sunt: luvosol stagnic (60%), eutricambosol tipic (10%), eutricambosol molic (21%) și eutricambosol stagnic (9%). Formațiile forestiere întâlnite sunt: făgete pure de dealuri 42 (3%), făgete amestecate - 43 (9%), goruneto - făgete - 52 (1%), șleauri de deal cu gorun - 53 (21%), cerete pure - 71 (59%), amestecuri de GÎ, CE cu stejari mezofiți - 74 (2%) și cero - șleauri, șleao - cerete, gârnițeto - șleauri - 75 (5%). După caracterul actual al tipului de pădure cea mai mare pondere o ocupă arboretele natural fundamentale (55%), urmate de arboretele derivate (38%) și de cele artificiale (7%). După modul de regenerare dat după elementele de arboret, arboretele provenite din sămânță ocupă 10%, cele din plantații 6%, iar cele din lăstari 84%. Structura este relativ echienă pentru 99% din arborete și echienă pentru restul de 1%. Compoziția actuală, în care cvercineele ocupă 65% din suprafața păduroasă, indică prezența unor arborete valoroase. Structura actuală, la nivel de U.P. pe clasele de vârstă, compoziția specifică, clasele de producție și consistența arboretelor, pe specii, subunități de producție și protecție și pe total U.P. se regăsește în fișa indicatorilor de producție, în tabelele 4.6.1. și 4.6.2., precum și la capitolul 10.2 "Dinamica dezvoltării fondului forestier" dar și la capitolul 15.2 . "Evidențe privind mărimea și structura fondului forestier". Suprafața totală a arboretelor slab productive și provizorii este de 0,8 ha, reprezentând 1% din suprafața păduroasă. Lucrările prevăzute în sensul refacerii sau substituirii acestora sunt prezentate la capitolul 6.6 . Starea fitosanitară a arboretelor acestei unități de producție este, în general, bună, acțiunea factorilor destabilizatori și limitativi nepunând probleme deosebite în gospodărirea pădurilor. Pe ansamblu, arboretele corespund în cea mai mare parte condițiilor staționale și de vegetație, arboretele afectate de factori destabilizatori reprezentând un procent totuși semnificativ din suprafața acoperită cu pădure, în cadrul cărora uscarea și doborâturile de vânt și zăpadă sunt fenomenele care afectează starea de sănătate a pădurilor și implicit productivitatea. Suprafața totală afectată de factori destabilizatori și limitativi este de 3,3 ha, reprezentând 3% din suprafața totală a unității de producție. La capitolul 6.7 . "Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori" se prezintă tabelar lucrările prevăzute în arboretele afectate, în funcție de natura și gradul de afectare. Potențialul stațional privit în comparație cu productivitatea arboretelor se prezintă astfel: Tabelul 4.10.1 Bonitatea stațiunilor Productivitatea arboretelor Diferențe (%) Felul Suprafața % Felul Suprafața % + - superioară 105,4 86 superioară 105,4 86 - - mijlocie 17,0 14 mijlocie 16,2 13 - 1 inferioară - - inferioară 0,8 1 1 - Total 122,4 100 - 122,4 100 - - După cum se poate observa sunt mici necorelații dintre bonitatea stațiunilor și productivitatea arboretelor, avându-se în vedere clasa de producție medie pe arboret, dată în principal după elementul de arboret majoritar. Diferențele negative se datorează unui arboret total derivat sau parțial cu carpen, plop tremurător și jugastru, care realizează o productivitate inferioară față de bonitatea stațiunii pe care o ocupă. După refacerea și substituirea arboretelor slab productive și provizorii se va ajunge ca productivitatea arboretelor să fie în concordanță cu bonitatea stațională. O parte dintre aceste necorelații se pot elimina, în cazul arboretelor tinere, prin lucrări de îngrijire. Concluzionând, putem afirma că valoarea economico-socială și ecologică a arboretelor studiate nu se ridică la nivelul potențialului existent și se preconizează a fi crescută în viitor prin promovarea în compozițiile arboretelor a gorunului, cerului, fagului, teiului pucios, frasinului comun, specii care găsesc condiții favorabile de creștere și dezvoltare în cuprinsul U.P. Structurile arboretelor se vor îmbunătăți și printr-o gospodărire judicioasă, superioară calitativ celei anterioare, cu un accent deosebit pe modul de regenerare din sămânță a arboretelor și pe efectuarea corespunzătoare a lucrărilor de îngrijire. Influențele asupra pădurii ale factorului antropic (pășunat, delicte, turism, etc.) în prezent la un nivel relativ redus, vor trebui controlate la fel de atent și în viitor pentru a nu crea probleme în gospodărirea pădurilor. ... ... 5. STABILIREA FUNCȚIILOR SOCIAL - ECONOMICE ALE PĂDURII ȘI A BAZELOR DE AMENAJARE 5.1. Stabilirea funcțiilor social-economice și ecologice ale pădurii 5.1.1. Obiective social-economice și ecologice Obiectivele social-economice se exprimă prin natura produselor și a serviciilor de protecție ori social-culturale ale pădurii. Pentru pădurile aparținând Protopopiatului Român Unit cu Roma, Greco-Catolic Tășnad, județul Satu Mare, organizat în U.P. I Miterici, obiectivele socialeconomice avute în vedere la reglementarea modului de gospodărire a acestora, detaliate prin stabilirea țelurilor de producție ori de protecție la nivelul unităților de amenajament (parcelă, subparcelă) sunt prezentate în tabelul următor: Tab. 5.1.1.1 Nr. crt. Grupa de obiective și servicii Denumirea obiectivului de protejat sau a serviciilor de realizat 1 Servicii de recreere - drumurile publice de interes deosebit 2 Servicii științifice și de ocrotire a genofondului și ecofondului forestier - rezervații pentru producerea de semințe forestiere 4 Produse lemnoase - lemn de gorun, cer, salcâm, etc., pentru cherestea, celuloză 5 Alte produse în afara lemnului și a serviciilor - vânatul, fructe de pădure, ciuperci comestibile, plante medicinale și aromate etc. În raport cu aceste necesități fiecărui arboret îi este destinat să îndeplinească unul sau mai multe obiective social-economice sau ecologice, din care unul prioritar, ajungându-se astfel la o specializare tehnologică a arboretelor, corelată cu potențialul lor stațional și biocenotic. ... 5.1.2. Funcțiile pădurii În vederea satisfacerii obiectivelor social-economice și ecologice stabilite, s-a realizat zonarea funcțională pe grupe, subgrupe și categorii funcționale a arboretelor, conform criteriilor din "Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor" și prevederilor proceselor verbale întocmite la Conferințele I și a II-a de amenajare. Zonarea funcțională a pădurilor este cadrul prin care s-a concretizat stabilirea funcției fiecărui arboret în parte. La încadrarea arboretelor în diverse categorii funcționale s-au avut în vedere atât obiective de ordin economic, cât și obiective sociale. Situația u.a. pe categorii funcționale se redă detaliat la capitolul 15.2.1. din partea a III-a a amenajamentului. În raport cu funcțiile atribuite arboretelor au rezultat categoriile funcționale din tabelul următor. Tab. 5.1.2.1. Grupa, subgrupa și categoria funcțională Suprafața Grupa Cod Denumire ha % 1 4I Benzile de pădure constituite din parcele întregi, situate de-a lungul șoselelor turistice de importanță deosebită, internațională și națională, prevăzute în amenajamentele silvice, precum și cele care se vor stabili prin studii speciale aprobate de Ministerul Silviculturii (T II). Arboretele situate de-a lungul celorlalte căi de comunicație de interes turistic se vor menține în aceeași categorie funcțională, încadrându-se în T IV. 7,0 6 Total subgrupa 4 - păduri cu funcții de recreere 7,0 6 5H Pădurile stabilite ca rezervații pentru producerea de semințe forestiere și conservării genofondului forestier, stabilite de Ministerul Silviculturii, neincluse în rezervațiile constituite potrivit „Legii privind protecția mediului înconjurător” (categoriile 5A-5F) (T II) 28,4 23 Total subgrupa 5 - păduri de interes științific și de ocrotire a genofondului și ecofondului forestier 28,4 23 Total grupa 1 - păduri cu funcții speciale de protecție 35,4 29 2 1B Păduri destinate să producă, în principal, arbori groși de calitate superioară pentru lemn de cherestea (T VI) 87,0 71 Total grupa 2 - păduri cu funcții de producție și protecție 87,0 71 TOTAL U.P. 122,4 100 În raport cu funcțiile atribuite arboretelor, se diferențiază mai multe tipuri de categorii funcționale, prezentate în tabelul următor. Tabelul 5.1.2.2. Tipul de categorie funcțională Categorii funcționale Țelul de gospodărire Suprafața ha % T II 1.5H - rezervații de semințe 28,4 23 T IV 1.4I - drumurile publice de interes deosebit 7,0 6 T VI 2.1B - producerea de arbori groși, mijlocii și subțiri, pentru lemn de cherestea, celuloză, construcții rurale 87,0 71 TOTAL U.P. 122,4 100 ... 5.1.3. Subunități de producție și protecție constituite Constituirea subunităților de gospodărire este prezentată în tabelul următor. Tab. 5.1.3.1. SUP UNITĂȚI AMENAJISTICE 1.6HA 49M1 61M1 NR. DE UA-uri: 2 A 8 A 16 F 16 H 21 A 21 B 22 A 22 B 22 C 22 D 22 E 22 F 47 C 49 A 49 B 49 D 49 E 50 A 50 B 50 D 51 60 61 A 61 B 61 C 84 A 84 B 84 C 84 D 94.0 HA NR. DE UA-uri: 28 K 50 C 28.4HA NR. DE UA-uri: 1 TOTAL UP 124.0HA NR. TOTAL DE UA-uri: 31 Potrivit obiectivelor social-economice, a structurii actuale a pădurilor și a funcțiilor atribuite, în vederea gospodăririi pădurilor s-au constituit după cum urmează: – o subunitate de producție și protecție S.U.P."A" - codru regulat, sortimente obișnuite ce cuprinde arborete din grupa funcțională I (categoria 4I) și din grupa funcțională II (categoria 1B), având o suprafață totală de 94,0 ha ce reprezintă 77% din suprafața totală a pădurii; ... – S.U.P."K" - rezervații de semințe, ce cuprinde arboretele din grupa I, categoria 5H, având o suprafață totală de 28,4 ha (23% din suprafața pădurii). ... ... ... 5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor și ale pădurii Pentru a conduce arboretele, de la actuala structură spre structura corespunzătoare menită să îndeplinească în cele mai bune condiții obiectivele social-economice, este necesar să se stabilească modul prin care să se poată ajunge la această structură. Bazele de amenajare care conduc la îndeplinirea obiectivelor propuse sunt: regimul, compoziția-țel, tratamentul, exploatabilitatea și ciclul de producție. 5.2.1. Regimul Pentru pădurile din U.P. I Miterici, ținând seama de obiectivele social-economice fixate, de funcțiile atribuite și de structura actuală a fondului productiv și protectiv al unității de bază, de necesitățile folosirii cât mai eficiente a capacității de producție și protecție se adoptă regimul codru (cu regenerarea din sămânță sau artificială din plantații), cu excepția salcâmetelor care vor fi tratate în regimul crâng. ... 5.2.2. Compoziția-țel Pentru fiecare arboret în parte, amenajamentul a stabilit o compoziție corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure, condițiilor staționale, funcțiilor social-economice atribuite, precum și stării de fapt actuale a acestuia. Compoziția-țel din descrierea parcelară este redată diferit după cum urmează: – compoziția-țel la exploatabilitate, este redată pentru arboretele preexploatabile și neexploatabile, reprezentând cea mai favorabilă compoziție la care trebuie să ajungă arboretele la vârsta exploatabilității, în raport cu compoziția lor actuală și cu posibilitatea de modificare a ei, prin intervențiile posibile a se executa. ... – compoziția-țel de regenerare, este redată numai pentru terenurile goale de împădurit, arboretele exploatabile în prezent și pentru cele care devin exploatabile în deceniul primei perioade de amenajare. La stabilirea acesteia s-a ținut cont de compoziția corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure, din "Norme tehnice pentru compoziții, scheme și tehnologii de regenerarea pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate", ediția 2000. ... Compoziția-țel optimă este compoziția stabilită pentru fiecare tip de pădure în parte reprezentând compoziția-țel optimă corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure. Prin lucrările propuse de amenajament, se va urmări realizarea compoziției optime. Din analiza tabelului prezentat mai jos se observă că există o mare diferență între structura pe specii a arboretelor din cadrul U.P. și structura considerată optimă, diferență care vorbește despre rezultatele gospodăririlor anterioare. Această structură optimă trebuie, însă, privită ca o structură-țel, realizabilă într-un viitor mai îndepărtat, dar spre care trebuie să se orienteze gospodărirea pădurilor. Tab. 5.2.2.1. SUP Tip stațiune Tip pădure Compoziția țel Supraf ha Suprafața pe specii GO CE FA TE FR - - - ”A” 6.1.4.2. 711.2 5GO 4CE 1TE 8.0 4.0 3.2 - 0.8 - - - - 6.1.4.2. 741.1 5GO 4CE 1TE 2.1 1.1 0.8 - 0.2 - - - - 6.1.4.3. 711.1 5CE 4GO 1TE 35.3 14.1 17.7 - 3.5 - - - - 6.1.5.3. 521.1 7GO 2FA 1TE 1.3 0.9 - 0.3 0.1 - - - - 6.1.5.3. 531.2 7GO 2FA 1TE 25.8 18.0 - 5.2 2.6 - - - - 6.1.5.3. 751.3 7GO 2CE 1TE 6.4 4.5 1.3 - 0.6 - - - - 6.2.5.2. 421.2 7FA 2FR 1TE 3.6 - - 2.5 0.4 0.7 - - - 6.2.5.2. 431.2 9FA 1FR 3.3 - - 3.0 0.0 0.3 - - - 6.2.5.3. 431.1 9FA 1FR 8.2 - - 7.4 0.0 0.8 - - - TOTAL 94.0 42.6 23.0 18.4 8.2 1.8 - - - % 100 45 24 20 9 2 - - - ”K” 6.1.4.3. 711.1 6GO 4CE 28.4 17.0 11.4 - - - - - - TOTAL 28.4 17.0 11.4 - - - - - - % 100 60 40 - - - - - - TOTAL U.P. 122.4 59.6 34.4 18.4 8.2 1.8 - - - % 100 49 28 15 7 1 - - - Compoziția actuală 35CE 30GO 16CA 7SC 7FA 4TE 1FR La fixarea compoziției țel a fiecărui arboret s-au avut în vedere compoziția corespunzătoare tipului fundamental de pădure, condițiile staționale și starea actuală a arboretului existent, ținând cont de rolul funcțional atribuit acestor arborete, de experiența locală precum și de "Normele tehnice pentru compoziții, scheme și tehnologii de regenerarea pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate" și "Normele tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor". Tendința actuală la alegerea compozițiilor-țel optime este revenirea la compozițiile caracteristice arboretelor natural fundamentale. La stabilirea compozițiilor s-au avut în vedere speciile autohtone cu o valoare economică ridicată și productivitate mare cum sunt: gorunul, cerul, fagul, teiul pucios, frasinul comun, etc., precum și mersul regenerării naturale iar acolo unde aceasta este deficitară se vor face completări. Deși nu s-au inclus în compoziția țel finală (nefiind prezente nici în compozițiile recomandate de normative pentru tipurile de pădure existente), se pot utiliza ca specie de amestec specii exotice ce se pot adapta condițiilor date, dar numai în proporții reduse. ... 5.2.3. Tratamentul Ca bază de amenajare, tratamentul definește structura arboretelor din punct de vedere al repartiției arborilor pe categorii dimensionale și al etajării populațiilor de arbori și arbuști. Prin tratament se înțelege modul cum se face exploatarea unei păduri și se asigură regenerarea unei păduri în cadrul aceluiași regim, în conformitate cu țelurile fixate. În principiu se urmărește alegerea unui tratament cât mai intensiv posibil în condițiile date. În principiu se urmărește alegerea unui tratament cât mai intensiv posibil în condițiile date. Pentru arborete le exploatabile din cuprinsul U.P., ținându-se cont de caracteristicile acestora, de obiectivele social-economice și ecologice urmărite și în concordanță cu prevederile din "Norme tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor", s-au adoptat următoarele tratamente: – tratamentul tăierilor progresive - în toate formațiile forestiere, care se pretează acestui tip de tratament; ... – tratamentul tăierilor în crâng cu tăiere de jos - pentru salcâmetele provenite din plantații sau la prima generație din lăstari. ... Tehnica aplicării tratamentelor este cea prevăzută în "Normele tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor". ... 5.2.4. Exploatabilitatea Exploatabilitatea definește structura arboretelor sub raport dimensional, și se exprimă prin diametrul mediu de realizat în cadrul structurilor de codru grădinărit, respectiv prin vârsta exploatabilității în cazul structurilor de codru regulat. S-a adoptat exploatabilitatea tehnică pentru arboretele din S.U.P."A" - grupa a II-a funcțională și exploatabilitatea de protecție pentru arboretele din S.U.P."A" - grupa I-a funcțională. Această vârstă s-a stabilit pentru fiecare arboret în parte, în raport cu specia preponderentă corespunzătoare compoziției țel la exploatabilitate. Din prelucrarea automată a datelor a rezultat o vârsta medie a exploatabilității de 97 ani pentru S.U.P."A" (vezi cap.15.4.3. din partea a III-a a amenajamentului). Pentru arboretele cu funcții speciale de protecție din S.U.P. "K", excluse de la reglementarea procesului de producție, nu s-au stabilit vârste ale exploatabilității, ele urmând a fi gospodărite doar prin tăieri de igienă. ... 5.2.5. Ciclul Ciclul determină mărimea și structura pădurii în ansamblul său, în raport cu vârsta arboretelor componente. Luându-se în considerare speciile și formațiunile forestiere existente, starea actuală a arboretelor, obiectivele social-economice și ecologice de realizat și media vârstei exploatabilității de producție, pentru arboretele din S.U.P."A" - codru regulat s-a adoptat un ciclu de 110 ani. În tabelul 5.2.5.1. sunt prezentate bazele de amenajare adoptate la actuala amenajare. Sinteza bazelor de amenajare adoptate Tabelul 5.2.5.1. S.U.P. Suprafața (ha) Regim de gospodărire Compoziția actuală Compoziția-țel Tratament Exploatabilitatea și vârsta exploatabilității Ciclul A 94,0 codru 27CE 27GO 21CA 9SC 9FA 6TE 1FR 45GO 24CE 20FA 9TE 2FR T. progresive T. crâng de jos tehnică protecție 97 110 K 28,4 codru 60CE 40GO 60GO 40CE Lucrări de igienă - - U.P. 122,4 - 35CE 30GO 16CA 7SC 7FA 4TE 1FR 49GO 28CE 15FA 7TE 1FR - - - ... ... ... 6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ și măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcții speciale de protecție 6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale 6.1.1. Reglementarea procesului de producție la SUP "A" codru regulat În conformitate cu cele prezentate anterior, s-a constituit SUP "A" - codru regulat, sortimente obișnuite pentru suprafața de 94,0 ha. Scopul reglementării este îndeplinirea următoarelor cerințe: – realizarea unui fond de producție cu o structură care să permită exercitarea cu continuitate a funcției de protecție și producție; ... – optimizarea structurii pădurii în raport cu condițiile ecologice și cerințele social-economice; ... – crearea cadrului adecvat pentru aplicarea unei culturi silvice intensive și respectarea până la nivel de arboret a reglementărilor de ordin silvicultural. ... Reglementarea procesului de producție se realizează prin: – calculul și adoptarea posibilității de produse principale; ... – elaborarea planurilor de recoltare; ... – elaborarea planurilor de cultură. ... 6.1.1.1. Stabilirea posibilității de produse principale Deoarece U.P. I Miterici are un excedent de masă lemnoasă exploatabilă (Q = 2,2) posibilitatea de produse principale s-a stabilit cu ajutorul formulelor: P = C_i • m, m = a + b • Q, unde: C_i - creșterea indicatoare; m - factor modificator dedus în raport cu volumele de masă lemnoasă exploatabile în primele perioade ale ciclului; a, b - coeficienții diferențiați în raport cu ciclul (pentru ciclul de 110 ani, a = 0,867 și b = 0,133); Q - raportul dintre volumele de masă lemnoasă exploatabile în intervalele de timp considerate și volumele care ar fi necesare pentru recoltarea anuală și continuă a unei posibilități egale cu creșterea indicatoare (Q = 2,2). Valorile parametrilor prezentați sunt redate în tabelul 6.1.1.1.1.1., anexat în continuare, iar procedeele de calcul sunt detaliate în lucrarea "Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor", edițiile 1986 și 2000. Posibilitatea după procedeul creșterii indicatoare are valoarea P1 = 287 mc/an. 6.1.1.1.1.1. Posibilitatea după procedeul creșterii indicatoare Tab. 6.1.1.1.1.1. SPECIA CE GO CA SC FA TE FR PLT DT DM TOTAL CI 74 81 40 27 19 6 1 248 VD 6024 VD1 1098 894 18 1486 351 51 3898 VD2 1511 1320 47 20 2898 VD3 1713 319 2032 VD4 VE 11106 VE1 1115 907 18 1486 355 51 3932 VE2 1530 1331 49 20 2930 VE3 4430 4387 448 386 791 10442 VF 7114 7716 1211 1529 1669 1809 18 27 21093 VG 7624 9139 2620 1529 2678 1842 231 21 88 44 25816 DD1 7088 DD2 6146 DD3 11173 DD4 10936 DM 6146 Q 2.2 POSIB. 287 A: 0.8670 M: 1.159 CICLUL 110.0 ANI SUPRAFAȚA TOTALĂ 94.0 HA SUPRAFAȚA ÎN GR. I FUNC. 7.0 HA SUPRAFAȚA ÎN GR. II FUNC. (CU TEL 2 SAU 3) 87.0 HA ... 6.1.1.1.2. Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă s-a făcut luându-se în considerare următoarele etape: a) Analiza structurii claselor de vârstă Pentru această analiză se prezintă situația claselor de vârstă pentru subunitatea de gospodărire în care se reglementează procesul de producție (S.U.P. "A") Tab. 6.1.1.1.2.1. Specificări Clase de vârstă Clasa de vârstă medie - ha I II III IV V VI VII Total Suprafața - ha 2,7 19,1 2,1 12,9 34,9 16,5 5,8 94,0 17,1 % 3 20 2 14 37 18 6 100 18 Din analiza structurii pe clase de vârstă se constată deficitul arboretelor existent la nivelul claselor de vârstă I, III, IV și excedentul claselor de vârstă II, V. ... b) Constituirea suprafețelor periodice Subunitatea de gospodărire având un ciclu de 110 ani, s-au constituit 4 suprafețe periodice, primele 3 de 30 ani și ultima de 20 ani, suprafața periodică normală fiind de 25,6 ha. ... c) Încadrarea arboretelor în suprafețe periodice, în funcție de urgențele de regenerare Încadrarea primelor două suprafețe periodice s-a făcut conform criteriilor din "Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor", cu arborete nominalizate și în limita sacrificiilor de exploatabilitate admise. S-a urmărit, pe cât posibil, și asigurarea continuității producției pe specii principale apte să producă sortimente valoroase. ... d) Determinarea indicatorului de posibilitate prin: d.1. procedeul deductiv Calculul posibilității de produse principale prin procedeul deductiv - prezentare recapitulativă Tabelul 6.1.1.1.2.2. Clasa de vârstă S.U.P. „A” SP I SP II Suprafața periodică [ha] S [ha] V [mc] Creștere curentă S [ha] V+5Cr S [ha] Volum III IV Vi [mc] Vk [mc] Vj [mc] Actual [mc] 25 x Cr [mc] Total S [ha] S [ha] I 2.7 60 14 0 0 0 0 0.8 31 75 106 1.9 0 II 19.1 2440 128 6.3 0 0 995 0 0 0 0 2.8 10 III 2.1 433 11 0 0 0 0 0 0 0 0 1.8 0.3 IV 12.9 2964 69 1 0 200 0 0 0 0 0 4.9 7 V 34.9 11639 141 2.3 0 0 0 17.8 5551 1850 7401 14.8 0 VI 16.5 4335 32 9.6 0 956 771 6.9 2668 500 3168 0 0 VII 5.8 2149 9 5.8 0 1736 458 0 0 0 0 0 0 Total 94.0 24020 404 25.0 0 2892 2224 25.5 8250 2425 10675 26.2 17.3 Normal 25.6 - 25.6 - 25.6 17.2 Diferențe -0.6 - -0.1 - 0.6 0.1 Pd = Vj / 10 + Vk / 20 + Vi / 30 + vj / nj = 370 mc/an Posibilitatea de produse principale după procedeul claselor de vârstă - calculator Tab. 6.1.1.1.2.3. Suprafața totală: 94.0 Ciclul: 110 SFM1: 3.6 ST6: 87.0 SU1: 2.1 SU2: 49.8 SP1P: 20.4 SP1D: 20.4 M: 20.4 E: 32.7 Q: 1.20 VG1: 4389 VG2: 0 VG3: 0 VG4: 0 NR. LP1 LS1 LP2 LS2 LP3 LS3 LP4 LS4 LP5 LS5 LP6 LS6 LP7 LS7 LP8 LS8 5 20 53.7 13.5 20. 20 16.5 20 6.7 30 3.6 PI: 4052 PD: 438 Întrucât modul de determinare a posibilității de produse principale prin acest procedeu este detaliat în normele tehnice, în continuare se redă doar prezentarea recapitulativă a calcului posibilității. Valoarea adoptată prin acest procedeu este următoarea: Pd = 370 mc/an ... d.2. procedeul inductiv Procedeul analitic sau inductiv se bazează pe însumarea volumelor posibil de extras în primul deceniu, stabilite pentru arboretele încadrate provizoriu în suprafața periodică în rând. Aceste volume s-au determinat pe teren în baza indicilor de recoltare (exprimați procentual) pentru fiecare arboret exploatabil în parte, cu luarea în considerare a mărimii perioadei de regenerare, a periodicității și numărului necesar de intervenții, mărimii și perioadei de alăturare a parchetelor. Valoarea adoptată prin acest procedeu este următoarea: Pi = 405 mc/an. După metoda claselor de vârstă indicatorul de posibilitate semnificativ este cel calculat după procedeul deductiv, deci P2 = 370 mc/an. ... ... ... ... 6.1.1.2. Adoptarea posibilității Tabel 6.1.1.2.1. Metoda de calcul Prin intermediul creșterii indicatoare După criteriul claselor de vârstă Elemente de calcul Valori Elemente de calcul Valori Ci - mc 248 S.P. normală - ha 25,6 V_d /10- mc 602 Perioada I - ani 30 V_e /20- mc 555 S.P. I - ha 25,0 V_f /40- mc 527 Perioada a II-a - ani 30 V_g /60- mc 430 S.P. II - ha 25,5 Q 2,2 Volumul arboretelor exploatabile [mc/ha]*) 310 m 1,159 P inductiv - mc 405 rho - P deductiv - mc 370 P1 - mc/an 287 P2 - mc/an 370 Posibilitatea adoptată - P = 300 mc/an *) Include volumul actual + 5 creșteri anuale. Posibilitatea anuală Tabelul 6.1.1.2.2. Amenajamentul din anul .... Posibilitatea [ mc/an ] Calculată Adoptată După Ci După clase de vârstă 2018 287 370 300 Deoarece avem excedent de arborete exploatabile (Q = 2,2 > 1,0), iar diferența dintre valorile posibilității calculate prin cele două metode depășește 10%, s-a adoptat valoarea de 300 mc/an, după indicatorul de posibilitate după creșterea indicatoare (287 mc/an), considerată potrivită pentru normalizarea structurii arboretelor și pentru asigurarea îndeplinirii în cele mai bune condiții și cu continuitate a funcțiilor social-economice și ecologice atribuite. Această valoare a fost supusă analizei Conferinței a II-a de amenajare fiind adoptată ca posibilitate. ... 6.1.1.3. Recoltarea posibilității de produse principale Situația pe urgențe a arboretelor încadrate în planul decenal precum și volumele de extras în deceniu se prezintă în următorul tabel: Tab.6.1.1.3.1. Urgența U.a. Suprafața ha Volum - mc total de extras 14 50D 2,1 237 237 Total urgența 1 2,1 237 237 24 22F, 84B, 84D 6,3 960 960 25 8A, 22C, 49D%, 49E 10,9 3436 1345 26 21B 1,3 458 458 Total urgența 2 18,5 4854 2763 TOTAL 20,6 5091 3000 În partea a III-a a amenajamentului la punctele 12.1.2.1 și 12.1.2.2. sunt prezentate "Evidența arboretelor din care urmează să se recolteze posibilitatea decenală de produse principale", respectiv "Planul decenal de recoltare a produselor principale". Alegerea arboretelor din care urmează a se recolta posibilitatea de produse principale s-a făcut pe baza cartării acestora pe categorii de urgențe de regenerare, ținându-se seama de necesitățile regenerării, de starea arboretelor și de condițiile reale de exploatare și de accesibilitate. Tratamentele adoptate pentru arboretele incluse în planul decenal s-au ales potrivit prevederilor din "Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor", cu luarea în considerare a structurii și productivității arboretelor, a condițiilor naturale și cerințelor social-economice. Volumul de extras s-a ales în funcție de particularitățile arboretelor, stadiul regenerării naturale, lungimea perioadei de regenerare, structura urmărită, temperamentul speciilor, funcția atribuită și tratamentul aplicat. La întocmirea planului s-a urmărit și respectarea restricțiilor silvice referitoare la mărimea parchetelor și intensitatea de intervenție. Prezentul amenajament prevede pentru S.U.P. "A" codru regulat două tipuri de tratamente, și anume: 1. Tratamentul tăierilor progresive s-a propus pentru toate formațiile forestiere existente în cadrul unității de producție care pot fi dirijate spre tipul natural fundamental de pădure prin promovarea semințișului natural. Tratamentul se va executa pe o suprafață de 14,3 ha (70% din suprafața planului decenal) preconizându-se un volum de 2040 mc (68% din planul decenal). Intensitatea intervenției este de 143 mc/ha. Perioada de regenerare adoptată este de 20 ani. Pentru arboretele cu o singură intervenție în deceniu, lucrările vor fi aplicate în funcție de anii de fructificație și de evoluția semințișului, urmate de lucrări de împădurire și îngrijirea semințișului. Pentru arboretele cu două intervenții în deceniu, cum sunt unitățile amenajistice cu punere în lumină și racordare, prima intervenție va fi executată în prima parte a deceniului, iar cea de-a doua intervenție va fi executată spre sfârșitul deceniului. În funcție de starea arboretelor și stadiul regenerării s-au propus următoarele tipuri de tăieri: – tăieri progresive de însămânțare în u.a. 22C (4,5 ha), arboret cu consistența 0,7 și fără semințiș instalat; tăierile de însămânțare vor fi urmate de lucrări de mobilizare a solului pentru a facilita instalarea regenerării naturale; ... – tăieri progresive de punere în lumină în u.a. 8A, 49E (4,5 ha), arborete cu consistența 0,6 și semințiș utilizabil instalat pe 0,3 - 0,5S; acestea vor fi urmate de lucrări de descopleșire a semințișului, pentru a facilita dezvoltarea regenerării naturale; ... – tăieri progresive de punere în lumină și racordare în u.a. 21B, 49D% (3,2 ha), arborete cu consistența 0,6 și semințiș utilizabil instalat pe 0,3 - 0,4S; tăierile de punere în lumină vor fi urmate de lucrări de descopleșire a semințișurilor, pentru a facilita dezvoltarea regenerării naturale; tăierile de racordare vor fi urmate de receparea semințișurilor sau tinereturilor vătămate, de lucrări de împădurire pentru completarea regenerării naturale și de lucrări de îngrijire a culturilor nou create, până la atingerea stării de masiv; ... – tăieri progresive de racordare în u.a 50D (2,1 ha), arboret cu consistența 0,2 și semințiș utilizabil instalat pe 0,5 S; acestea se vor efectua spre finele deceniului, după asigurarea regenerării naturale pe 70 - 80 % din suprafață și vor fi urmate de receparea semințișurilor sau tinereturilor vătămate, de lucrări de împădurire pentru completarea regenerării naturale și de lucrări de îngrijire a culturilor nou create, până la atingerea stării de masiv. ... ... 2. Tratamentul tăierilor în crâng (de jos) s-au propus pentru arboretele de salcâm ajunse la exploatabilitate (u.a. 22F, 84B, 84D). Aceste arborete sunt provenite din plantații sau din prima generație din lăstari, astfel încât înlocuirea lor în momentul de față ar fi foarte dificilă și nerentabilă economic. În perspectivă, însă, pe măsura îmbătrânirii cioatelor și reducerii capacității de lăstărire, se va urmări revenirea la tipul natural fundamental de pădure. Tratamentul se va executa pe o suprafață de 6,3 ha (30% din suprafața planului decenal) preconizându-se un volum de 960 mc (32% din planul decenal). Intensitatea intervenției este de 152 mc/ha. Perioada de regenerare adoptată este de 10 ani. Lucrările de exploatare vor fi urmate de lucrări de ajutorare a regenerării (provocarea drajonării) salcâmului. ... Se observă alegerea tratamentului bazat pe tăierile progresive - cel mai corespunzător tipurilor de pădure din cuprinsul U.P. și funcțiilor atribuite acestora. Acest tratament permite promovarea speciilor valoroase, cu proveniențe locale, asigură menținerea solului acoperit și continuitatea pădurii și asigură condiții mai bune, economic și ecologic, pentru regenerarea arboretelor. Posibilitatea pe tratamente, grupe funcționale și specii Tab. 6.1.1.3.2. Tratamentul Suprafața de parcurs Volum de extras Posibilitatea pe specii (mc) Total Anual Total Anual CE GO CA SC FA TE FR PLT DT DM Tăieri progresive 14,3 1,5 2040 204 87 71 4 - 36 5 - - 1 - Tăieri în crâng 6,3 0,6 960 96 - - - 96 - - - - - - TOTAL 20,6 2,1 3000 300 87 71 4 96 36 5 - - 1 - Indicele de recoltare la produse principale va fi de 3,2 mc/an/ha pentru fondul productiv și de 2,5 mc/an/ha pentru toată suprafața păduroasă. ... 6.1.1.4. Prognoza posibilității de produse principale Modul de calcul al posibilității pentru următoarele decenii fiind detaliat în normele tehnice, în continuare se redau doar valorile posibilităților și a altor parametri de calcul pentru următorii 10, 20, respectiv, 30 de ani (tabel 6.1.1.4.1.). Tab. 6.1.1.4.1. Actuala amenajare După 10 ani După 20 ani După 30 ani Elemente Valori Elemente Valori Elemente Valori Elemente Valori Ci 248 Ci 248 Ci 248 Ci 248 VD 6024 VD' 8110 VD'' 10080 VD''' 12170 VE 11106 VE' 13100 VE'' 19910 VE''' 14420 VF 21093 VF' 20455 VF'' 19905 VF''' 17090 VG 25816 VG' 23120 VG'' 22870 VG''' 22630 Q 2.2391 Q' 2.6410 Q'' 2.6111 Q''' 2.4452 m 1.1648 m' 1,2183 m'' 1,2143 m''' 1,2529 P 290 P' 300 P'' 300 P'" 310 Prognoza posibilității de produse principale pentru următorii 10, 20, 30 de ani, după expirarea prezentului amenajament, cu asigurarea continuității pe 60 de ani, are la bază următoarele condiții: – ciclul, creșterea indicatoare și suprafața subunității în producție (S.U.P."A") rămân constante; ... – se consideră că se recoltează integral posibilitatea de produse principale; ... – se mențin constante și creșterile adăugate volumelor actuale ale elementelor privind calculul posibilității; ... – la fiecare nivel de prognoză, se acceptă ipoteza că volumul de recoltat în următorii 60 de ani, după efectuarea scăderilor datorate recoltării integrale a posibilității, se completează cu volumul arboretelor din subclasa de vârstă care, în acest interval, îndeplinește condițiile de exploatabilitate și care nu a fost luată în considerare la calculul indicatorului de posibilitate determinat în prezent. ... ... ... ... 6.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcții speciale de protecție 6.2.1. Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul II de categorii funcționale Arboretele din tipul II funcțional formează subunitatea S.U.P. "K" - rezervații de semințe. 6.2.1.1. Măsuri de gospodărire a rezervațiilor de semințe - S.U.P. "K" Conform Catalogului Național al materialelor de bază pentru producerea materialelor forestiere de reproducere din anul 2012, în cadrul pădurilor studiate, există un arboret (u.a. 50C - 28,4 ha) sursă pentru producerea materialelor forestiere de reproducere din categoria "Selecționat". Acesta trebuie încadrat în categoria funcțională 1.5H - Păduri stabilite ca rezervații pentru producerea de semințe forestiere și conservarea genofondului forestier (T.II) (Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor, 1986). Acest arboret face parte din arboretul sursă cu codul E-250-26 Valea Chegii (total 115,9 ha), care are ca scop al selecției producția de lemn și calitatea lemnului pentru specia gorun. Rezervațiile de semințe au ca scop obținerea de semințe selecționate, de mare valoare. Din aceste arborete se vor alege, printr-o selecție riguroasă, arborii seminceri, din care se vor recolta semințele. O bună producție de semințe este condiționată, între altele, de o bună luminare a coroanelor arborilor seminceri. Gospodărirea arboretelor din S.U.P. "K" nu prezintă particularități la nivel de U.P. și, ca atare, se va face în conformitate cu lucrarea "Îndrumări tehnice pentru îngrijirea și conducerea rezervațiilor de semințe", ediția 1985, succint, aceasta va presupune: – delimitarea rezervațiilor, sau refacerea acesteia, cu vopsea de culoare galbenă, în conformitate cu O.M. nr. 10/16.01.1988, în vederea identificării exacte și cu ușurință a acestora, de către personalul de teren al ocolului și de către culegătorii de semințe; ... – alegerea sau reactualizarea alegerii arborilor seminceri, însemnarea lor cu "buline" de vopsea galbenă, inventarierea numerică pe specii a tuturor semincerilor, datele rezultate se vor înregistra în situațiile existente la responsabilul cu probleme de cultură de la ocol; ... – recoltarea de produse principale nu este permisă, prevăzându-se doar tăieri de igienă, concomitent cu care se vor extrage exemplarele rău conformate, cu valoare genetică redusă, din specia/speciile care formează obiectul rezervației; ... – se vor efectua tăieri de fructificare (de punere în lumină a coroanelor) și se vor administra amendamente solului. ... Dezafectarea unei rezervații de semințe se va putea face numai cu avizul specialiștilor de la I.N.C.D.S., prin înlocuirea arboretului cu alt arboret valoros similar, din aceeași specie și aceeași zonă de transfer. Toate acestea se pot face numai în urma solicitării în scris, făcută de către ocolul silvic care administrează pădurile studiate (în prezent O.S. Codrii Sătmarului), respectiv Garda Forestieră teritorială, colectivului de genetică forestieră din cadrul I.N.C.D.S. "Marin Drăcea" București. Starea actuală a arboretelor constituite ca rezervații de semințe este bună, considerându-se corespunzătoare funcțiilor atribuite. Situația rezervațiilor de semințe forestiere Tabelul 6.2.1.1.1. Codul rezervației u.a. Suprafața [ha] Compoziția Vârsta Clasa de prod. medie pe u.a. Consistența Speciile care fac obiectul rezervației Categ. Funcționale S.U.P. Totală Efectivă GO-E250-26 50C 28,4 28,4 6CE 4GO 105 2 0,8 GO 5H / K O sinteză a lucrărilor propuse (volume și suprafețe), pe grupe de categorii funcționale, este redată în tabelul 6.2.1.1.2. Recapitulația posibilității totale, indicii de recoltare și creștere curentă pe subunitate de protecție sunt date în tabelul 6.2.1.1.3. Din analiza acestuia reiese faptul că indicele de creștere curentă este mai mare decât cel de recoltare, astfel că va exista în continuare o acumulare de masă lemnoasă. Recapitulația posibilității totale pentru S.U.P. "K" Tabelul 6.2.1.1.2. Specificări Tipul funcțional Suprafața [ha] Volumul [mc] Posibilitatea anuală pe specii [mc] Totală Anuală Total Anual CE GO CA SC FA TE FR PL T DT DM Tăieri de conservare II - - - - - - - - - - - - - - Degajări II - - - - - - - - - - - - - - Curățiri (C) II - - - - - - - - - - - - - - Rărituri (R) II - - - - - - - - - - - - - - C + R Total sec. - - - - - - - - - - - - - - Tăieri de igienă II 28,4 28,4 256 26 16 10 - - - - - - - - Total general II 28,4 28,4 256 26 16 10 - - - - - - - - În total, din arboretele din S.U.P. "K", se va extrage un volum de 26 mc/an (26 mc/an - tăieri de igienă), rezultând un indice de recoltare de 0,9 mc/an/ha. Tabelul 6.2.1.1.3. Posibilitatea mc/an Indice de creștere curentă mc/an/ha Indice de recoltare mc/an/ha Tăieri de conservare Produse secundare Tăieri de igienă Total Tăieri de conservare Produse secundare Tăieri de igienă Total - - 26 26 2,9 - - 0,9 0,9 ... 6.2.1.2. Calcule conform Legii nr. 46/2008 (Codul Silvic), articolul 25, alineatul (3) Conform articolului 25 alineatul (3) din Legea nr. 46/2008 (Codul Silvic), republicată (după schimbările produse de Legea 133/13.06.2015 ), cu modificările ulterioare: "În vederea cuantificării volumului de lemn nerecoltat ca urmare a instituirii măsurilor de protecție, pentru pădurile încadrate în grupa I funcțională, pentru care nu se reglementează procesul de producție lemnoasă, amenajamentul silvic va prevedea distinct și reglementarea procesului de producție pentru acestea, considerându-le încadrate în grupa a II-a funcțională." În conformitate cu art. 25 alin. 3 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată , cu modificările ulterioare și H.G. nr. 447/2017 , s-au calculat indicatorii de posibilitate pentru arboretele din grupa I, S.U.P. "K": – suprafața arboretelor încadrate în tipul II de categorii funcționale (TII) este de 28,4 ha; ... – volumul mediu anual nerecoltat pe hectar utilizat pentru calculul compensațiilor în cazul arboretelor încadrate în tipul II de categorii funcționale (TII) este de 1,97 mc/an/ha; ... – volumul mediu anual nerecoltat = 28,4 x1,97 = 55,948 mc/an; ... Pierderea de masă lemnoasă pentru arboretele încadrate în subunitatea de tip "K" este de 55,948 mc/an. ... ... 6.2.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor de tipul IV de categorii funcționale În cuprinsul unității de producție studiate sunt zonate în acest tip de categorii funcționale 7,0 ha, categoria funcțională 1.4I (arborete situate de-a lungul DN 1F Urziceni - Cluj Napoca). Acestea sunt incluse în S.U.P. "A" și se gospodăresc normal, cu restricțiile impuse de tipul funcțional. ... ... 6.3. Lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor O sinteză a lucrărilor propuse (volume și suprafețe), pe grupe de categorii funcționale, este redată în tabelul 6.3.1. Situația lucrărilor de îngrijire pe tipuri de categorii funcționale și specii Tabelul 6.3.1. Specificări Tipul funcțional Suprafața [ha] Volumul [mc] Posibilitatea anuală pe specii [mc] Totală Anuală Total Anual CE GO CA SC FA TE FR PLT DT DM Degajări II - - - - - - - - - - - - - - III-VI - - - - - - - - - - - - - - Total - - - - - - - - - - - - - - Curățiri (C) II - - - - - - - - - - - - - - III-VI - - - - - - - - - - - - - - Total - - - - - - - - - - - - - - Rărituri (R) II - - - - - - - - - - - - - - III-VI 26,7 2,7 391 39 5 3 18 1 4 2 4 - 1 1 Total 26,7 2,7 391 39 5 3 18 1 4 2 4 - 1 1 Total C + R II - - - - - - - - - - - - - - III-VI 26,7 2,7 391 39 5 3 18 1 4 2 4 - 1 1 Total „C+R” 26,7 2,7 391 39 5 3 18 1 4 2 4 - 1 1 Tăieri de igienă II 28,4 28,4 256 26 16 10 - - - - - - - - III-VI 45,4 45,4 399 40 11 15 6 - 4 4 - - - - Total 73,8 73,8 655 66 27 25 6 - 4 4 - - - - Lucrările de îngrijire și conducere a arboretelor s-au propus în timpul efectuării descrierilor parcelare, în funcție de situația existentă în fiecare u.a. și având în vedere prevederile normelor tehnice în vigoare. S-a urmărit ca arboretele să fie parcurse cu una sau mai multe lucrări de îngrijire, în raport cu stadiul de dezvoltare, compoziția, densitatea, condițiile staționale și obiectivele vizate. Periodicitățile și tehnica de execuție ale acestor lucrări sunt cele prevăzute în "Norme tehnice pentru îngrijirea și conducerea arboretelor" - edițiile 1986 și 2000, și urmăresc ameliorarea compoziției și calității arboretelor, creșterea rezistenței lor, factorii dăunători, stimularea creșterilor curente și mărirea potențialului de stabilitate ecologică a pădurii în ansamblul ei. Fiecare unitate amenajistică a fost analizată în perspectiva celor 10 ani de valabilitate a amenajamentului stabilindu-se după caz, atât numărul de intervenții cât și natura lor. Nu s-au prevăzut degajări și curățiri. Răriturile se vor executa în stadiul de dezvoltare păriș-codrișor, promovându-se în continuare speciile și exemplarele valoroase. Concomitent cu aceste lucrări se vor extrage și eventualii preexistenți, fără însă a crea goluri în arboret. În ceea ce privește răriturile, în plan s-au inclus arboretele de 5 - 65 ani, având consistența 0,8 - 1,0 ce vor fi parcurse cu 1 - 2 intervenții în deceniu. S-au prevăzut rărituri și în unele arborete cu consistența de 0,8 în care, proiectantul a apreciat în teren că, în perioada de aplicare a amenajamentului, acestea își pot împlini consistența. Acestea se vor executa cu un procent de extras mai redus. Vârsta medie a u.a. prevăzute la rărituri este de 40 ani, consistența medie 0,9. Suprafața de parcurs în deceniu cu rărituri este de 26,7 ha, fiind prevăzut un volum de extras de 391 mc, intensitatea intervenției fiind de 14,6 mc/ha, iar indicele mediu de extracție (socotit fără creșteri) 12%. Tăierile de igienă se fac ori de câte ori este nevoie, în toate arboretele care le reclamă, dar pentru cele incluse în planuri decenale de recoltare (planul de recoltare a produselor principale, de conservare, sau de îngrijire), volumul recoltat va fi contabilizat la tăierile respective și nu la tăieri de igienă. Prin tăieri de igienă se vor extrage anual circa 66 mc de pe 73,8 ha, intensitatea medie a intervenției fiind de 0,89 mc/an/ha. Indicele de recoltare la produse secundare va fi de 0,4 mc/an/ha pentru fondul productiv și de 0,3 mc/an/ha pentru toată suprafața păduroasă. Planurile lucrărilor de îngrijire cuprind arborete care la data descrierii parcelare îndeplinesc condițiile de a fi parcurse cu astfel de lucrări (consistență, diametru). În plan nu au fost incluse arboretele care se vor crea în acest deceniu respectiv semințișurile rezultate în urma tăierilor de racordare. La aplicarea lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor se vor respecta indicațiile date prin "Normele tehnice pentru îngrijirea și conducerea arboretelor" ediția 2000. În legătură cu aplicarea lucrărilor de îngrijire se fac următoarele precizări: – lucrările de îngrijire prevăzute prin amenajament sunt cele corespunzătoare la data efectuării descrierii parcelare. Anual, organele de aplicare vor urmări în teren evoluția arboretelor și, în măsura în care acestea îndeplinesc (chiar și pe porțiuni din suprafața unității amenajistice) condițiile prin care pot fi parcurse cu astfel de lucrări, ele se vor aplica chiar dacă nu au fost prevăzute în planul lucrărilor de îngrijire. ... – în situația în care arboretul nu este omogen, lucrările de îngrijire vor fi efectuate în raport de caracteristicile arboretului de pe porțiunile care necesită intervenții; ... – posibilitatea de produse secundare obligatorie este cea pe suprafață, volumul de extras fiind orientativ; ... – având în vedere importanța lucrărilor de îngrijire în ceea ce privește îmbunătățirea stării fitosanitare, ameliorarea compoziției și creșterea productivității arboretelor, se recomandă ca aceste lucrări să se execute la timp, de bună calitate și de câte ori este cazul. ... Suprafețele și volumele de extras prin rărituri și curățiri sunt redate pe drumuri existente și la nivel de u.a., iar tăierile de igienă - global, pe instalații de transport, în planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor (tabelul 12.2.1.). Menționăm că volumele de masă lemnoasă de recoltat prin lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor au un caracter orientativ și, din această cauză, la executarea lucrărilor nu se va urmări în mod special recoltarea masei lemnoase prevăzute în amenajament, ci parcurgerea suprafețelor prevăzute și realizarea obiectivelor de ordin cultural. Se recomandă ca ocolul să efectueze lucrări de îngrijire și în arboretele neprevăzute în plan, dar care, în cursul deceniului, realizează condiții pentru aplicarea lor. Intensitatea cu care se vor executa aceste categorii de lucrări rămâne în atenția organului executor. Ordinea parcurgerii arboretelor se va stabili de către ocol, în funcție de necesități. ... 6.4. Posibilitatea totală (produse principale + produse secundare) Tab. 6.4.1. Specificări Tipul funcțional Suprafața [ha] Volumul [mc] Posibilitatea anuală pe specii [mc] Totală Anuală Total Anual CE GO CA SC FA TE FR PLT DT DM Produse principale III-VI 20,6 2,1 3000 300 87 71 4 96 36 5 - - 1 - Tăieri de conservare II - - - - - - - - - - Produse secundare II - - - - - - - - - - - - - - III-VI 26,7 2,7 391 39 5 3 18 1 4 2 4 - 1 1 Total sec. 26,7 2,7 391 39 5 3 18 1 4 2 4 - 1 1 Tăieri de igienă II 28,4 28,4 256 26 16 10 - - - - - - - - III-VI 45,4 45,4 399 40 11 15 6 - 4 4 - - - - Total 73,8 73,8 655 66 27 25 6 - 4 4 - - - - Total general*) II 28,4 28,4 256 26 16 10 - - - - - - - - III-VI 92,7 50,2 3790 379 103 89 28 97 44 11 4 - 2 1 Total 121,1 78,6 4046 405 119 99 28 97 44 11 4 - 2 1 *) diferența dintre această valoare și suprafața totală a pădurilor (122,4 ha) provine de la faptul că unele arborete vor fi parcurse cu lucrări de îngrijire sau tăieri principale pe procente de suprafață Volumul total de masă lemnoasă posibil de recoltat (prezentat în tabelul 6.4.1.) a fost estimat la 4046 mc, pentru întreaga perioadă de aplicare a amenajamentului (10 ani), rezultând o intensitate medie de 5,1 mc/an/ha pentru suprafața anuală de parcurs cu lucrări de recoltare a masei lemnoase (78,6 ha) și, respectiv 3,3 mc/an/ha raportat la întreaga suprafață a arboretelor (122,4 ha), adică 85% din valoarea creșterii curente medii a arboretelor (3,9 mc/an/ha). Cerul și gorunul sunt speciile din care se va recolta ponderea cea mai mare (54%) din posibilitatea totală și care sunt, de altfel, preponderente (76%) în actualul volum total al arboretelor. În cazul în care fondul de producție este afectat de tăierile accidentale, volumul provenit din acestea se va precompta fie din produsele principale, fie secundare, în funcție de vârsta arboretului. Recapitulația posibilității totale, indicii de recoltare și creștere curentă pe unitate de producție sunt date în tabelul 6.4.2. Din analiza acestuia reiese faptul că indicele de creștere curentă este mai mare decât cel de recoltare, astfel că va exista o acumulare de masă lemnoasă în următorii 10 ani. Recapitulația posibilității totale Tabelul 6.4.2. Posibilitatea mc/an Indice de creștere curentă mc/an/ha Indice de recoltare mc/an/ha Produse principale Tăieri de conservare Produse secundare Tăieri de igienă Total Produse principale Tăieri de conservare Produse secundare Tăieri de igienă Total 300 - 39 66 405 3,9 2,5 - 0,3 0,5 3,3 ... 6.5. Lucrări de ajutorarea regenerării naturale și împăduriri Lucrări de ajutorare a regenerării naturale și de împădurire Tabelul 6.5.1. Simbol Categoria de lucrări Suprafața [ha] A. LUCRĂRI NECESARE PENTRU ASIGURAREA REGENERĂRII NATURALE 3,2 A.1. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale 1,9 A.1.4 . Mobilizarea solului 0,5 A.1.6 . Extragerea semințișului și tineretului neutilizabil preexistent 0,8 A.1.7 . Provocarea drajonării la arboretele de salcâm 0,6 A.2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale 1,3 A.2.1 . Receparea semințișurilor sau tinereturilor vătămate 0,5 A.2.2 . Descopleșirea semințișurilor 0,8 B. LUCRĂRI DE REGENERARE 1,6 B.2. Împăduriri în suprafețe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare 1,6 B.2.3. Împăduriri după tăieri progresive 1,6 C. COMPLETĂRI ÎN ARBORETELE CARE NU AU ÎNCHIS STAREA DE MASIV 0,3 C.2. Completări în arboretele nou create (20% din B) 0,3 D. ÎNGRIJIREA CULTURILOR TINERE 14,3 D.2. Îngrijirea culturilor tinere nou create și a celor instalate în actuala clasă de regenerare 14,3 Aceste lucrări s-au planificat în funcție de situația înregistrată în timpul descrierii parcelare, de nevoile de regenerare ce decurg din aplicarea planurilor de recoltare și de necesitatea introducerii în circuitul productiv a terenurilor fără vegetație forestieră destinate împăduririi, urmărindu-se realizarea unor structuri cât mai apropiate de cele normale în raport cu funcțiile atribuite arboretelor respective. Lucrările de ajutorarea regenerării naturale și de împădurire prevăzute pentru U.P. studiată sunt prezentate în tabelul 6.5.1. Compozițiile de regenerare s-au stabilit în funcție de particularitățile staționale și de cerințele ecologice ale speciilor, ținând seama de prevederile din " Norme tehnice pentru compoziții, scheme și tehnologii de regenerarea pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate" ediția 2000 și din "Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor" ediția 2000. Referitor la lucrările de regenerare, de ajutorare a regenerării naturale și de îngrijire a culturilor, se fac următoarele precizări, de care s-a ținut seama la întocmirea proiectului: – împăduririle și eventualele completări se vor face cu material de proveniență locală sau de la alți producători, dar numai cu proveniențe valoroase și certe și cu respectarea strictă a zonelor de transfer; ... – s-a dat prioritate speciilor cu valoare economică ridicată: gorun, tei pucios; ... – puieții folosiți la împăduriri vor fi de proveniență locală, pe cât posibil produși în pepinierele cantonale, sau proveniți din regiuni cu condiții edafo - climatice similare; semințele folosite la producerea puieților să fie recoltate din zonă, păstrându-se astfel caracterele ereditare ale arboretelor locale; ... – ritmul împăduririlor va trebui să-l urmărească pe cel al tăierilor, dar cu respectarea perioadei optime pentru aceste lucrări; ... – se va urmări realizarea cât mai repede posibil a stării de masiv; ... – în culturile nou create și regenerările naturale se vor executa lucrări corespunzătoare stadiului de dezvoltare și situației din teren, cu o periodicitate adecvată. ... În partea a II-a a amenajamentului, la subcapitolul 12.3 . este prezentat "Planul lucrărilor de regenerare și împădurire". Regenerarea naturală va fi stimulată prin lucrări de mobilizare a solului (u.a. 22C), de extragere a semințișului și tineretului neutilizabil preexistent (u.a. 49D%, 50D), de provocare a drajonării la arboretele de salcâm (22F, 84B, 84D), de recepare a semințișurilor sau tinereturilor vătămate (21B, 49D%, 50D) și de descopleșire a semințișurilor (8A, 21B, 49D%, 49E). În următorul deceniu, în U.P. se vor împăduri 1,9 ha (completări - 0,3 ha) cu 95GO 5TE. Necesarul total de puieți se estimează la 9,5 mii bucăți. Împăduririle vor fi urmate de lucrări de îngrijire a culturilor nou create. Volumele de lucrări stabilite în acest plan sunt orientative, urmând ca la elaborarea planurilor anuale ocolul să stabilească în mod concret lucrările ce se execută, precum și volumul acestora. Pentru urmărirea procesului de regenerare naturală ocolul va completa anual formularele privind "Evidența dinamicii procesului de regenerare naturală" introduse în acest scop în partea a IV-a a amenajamentului ( subcapitolul 16.2 .). Ocolul are obligația ca în "evidența lucrărilor executate" din fiecare u.a. în care s-au executat plantații (integrale sau completări) să înscrie proveniența puieților (rezervația sau O.S., U.P. și u.a. din care provine sămânța utilizată la producerea puieților). Aceleași date vor fi înregistrate și în cazul unor semănături directe. În U.P. nu există pepiniere. ... 6.6. Refacerea arboretelor slab productive și substituirea celor cu compoziții necorespunzătoare Tabel 6.6.1. Caracterul actual al tipului de pădure Suprafața ha Arborete din tipurile III-VI de categorii funcționale Arborete din tipul II de categorii funcționale Tăieri cu regenerarea naturală din sămânță Tăieri rase Tăieri în crâng Lucrări de îngrijire Tăieri de igienă Tăieri de conservare Lucrări de îngrijire Tăieri de igienă dec.I dec.II Alte dec. dec.I dec. II Alte dec. dec.I dec. II Alte dec. Total derivat de prod. inferioară 0,8 - - - - - 0,8 - - - - - - - - TOTAL 0,8 - - - - - 0,8 - - - - - - - - În cadrul U.P. există 0,8 ha de arborete slab productive și provizorii, ceea ce reprezintă 1% din suprafața arboretelor, reprezentate de un arboret (16H) de productivitate inferioară, care, în deceniul următor, se va parcurge cu tăieri de igienă. ... 6.7. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori Situația arboretelor afectate de factorii destabilizatori este prezentată la capitolul 4.8 . "Arborete afectate de factori destabilizatori și limitativi" iar măsurile de prevenire și combatere a acestora se regăsesc la capitolul 8 . "Protecția fondului forestier". Suprafața totală afectată de factori destabilizatori și limitativi este de 3,3 ha (u.a. 22F - este afectată de 2 factori), reprezentând 3% din suprafața totală a unității de producție. Tab. 6.7.1. Natura și gradul de afectare Suprafața [ha] Lucrări prevăzute [ha] Tăieri progresive Tăieri succesive Tăieri rase Tăieri crâng Tăieri de conservare Rărituri Curățiri Igienă Îngrijirea culturilor Uscare slabă 3,3 - - - 3,3 - - - - - Total 3,3 - - - 3,3 - - - - - Doborâturi izolate 3,3 - - - 3,3 - - - - - Total 3,3 - - - 3,3 - - - - - Într-o perspectivă mai largă, folosind întreg ansamblul lucrărilor de regenerare, îngrijire și conducere a arboretelor, se va urmări realizarea unor arborete cu structuri diversificate, stabile ecologic și silvoproductiv din specii adecvate condițiilor staționale, cu proveniențe corespunzătoare, capabile să opună o rezistență cât mai mare la acțiunile diverșilor factori destabilizatori și să satisfacă, în deplină măsură, cerințele ecologice și economice ale societății. ... ... 7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI 7.1. Producția cinegetică Teritoriul U.P. I Miterici face parte din fondurile de vânătoare (F.V.) nr. 44 Cehal și F.V. nr. 47 Supur (administrate în anul 2018 de A.V.P. Valea Bercului) din raza teritorială a Gărzii Forestiere Județene Satu Mare (G.F. Oradea). Vânatul principal este reprezentat de căprior și mistreț, iar cel secundar de iepure. Pentru speciile erbivore hrana este asigurată din abundență pe tot parcursul sezonului de vegetație atât în pădure, cât și în fondul agricol și pastoral învecinat. În iernile grele se impune însă administrarea de hrană suplimentară. În U.P. nu există terenuri afectate pentru hrană vânatului, arabile sau fânețe (la data descrierii parcelare). Pentru mistreț hrana este suficientă pe tot parcursul anului. Însă în vederea înlăturării pagubelor produse de această specie în culturile agricole se recomandă administrarea unor cantități mici de hrană în bazinetele cu grupuri compacte de pădure, cu scopul de a concentra efectivele în interiorul fondului forestier. Stocul vânatului se apreciază a fi sub efectivul optim datorită localizării trupurilor de pădure pe lângă localități și drumuri publice, înconjurate de terenuri arabile și pășuni, unde liniștea vânatului este tulburată. Pentru viitor se impune mărirea efectivelor de vânat spre cele optime prin repopulări adecvate, precum și construirea unor instalații de vânătoare - hrănitori, sărării, poteci de vânătoare, observatoare ș.a. Pentru sporirea efectivelor de vânat, atât cantitativ cât și calitativ, se prevăd următoarele măsuri: – prevenirea și combaterea braconajului; ... – combaterea dăunătorilor vânatului; ... – prevenirea îmbolnăvirii vânatului; ... – interzicerea pășunatului în pădure. ... Recoltarea vânatului trebuie să se facă după un plan bine stabilit pe baza unei evaluări corecte a efectivelor de vânat. Trebuie avute în vedere efectivul optim și recoltarea anuală rațională. ... 7.2. Producția salmonicolă În teritoriul U.P. I nu sunt ape care să întrunească condiții pentru a fi populate cu salmonizi. ... 7.3. Producția de fructe de pădure În condițiile geografice și pedoclimatice ale unității de producție găsesc condiții bune de vegetație o serie de specii lemnoase și erbacee, care pot fi ușor valorificate. Dintre acestea cea mai mare pondere economică o au: măceșul, murul, porumbele. Se mai poate recolta jir, ghindă, mere pădurețe, etc. Fructele de pădure sunt recoltate din fondul forestier, dar și de pe terenurile învecinate: pășuni, fânețe, margini de terenuri cultivate, aliniamente de drumuri, etc. cantitățile de fructe de pădure ce se pot recolta variază de la an la an, în funcție de condițiile meteorologice, intensitatea fructificației și de modificarea condițiilor legate de gradul de acoperire a solului cu vegetație forestieră. ... 7.4. Producția de ciuperci comestibile Se pot recolta cantități relativ mari de hribi, gălbiori și ghebe. Producția de ciuperci comestibile variază de la an la an în funcție de condițiile climatice astfel încât nu se poate estima producția viitoare. ... 7.5. Resurse melifere Sursa importantă meliferă din U.P. I Miterici o constituie arboretele de salcâm și tei pucios care ocupă 13,7 ha (11%). O altă sursă importantă o constituie flora din suprafața limitrofa pădurii, din fânețe, culturi agricole (floarea soarelui, rapița) și pășuni, apreciată la 11 ha. În aceste condiții, la pastoral pot fi aduse între 10 - 15 familii de albine. Producția medie pe familie este de 20 kg miere, în funcție de cules. În condițiile unui an normal rezultă că s-ar putea obține până la cca. 0,25 tone miere/an. Periodicitatea unui an normal este de 6-7 ani. Anual se pot obține producții ce reprezintă 30-50% din producția unui an normal. ... 7.6. Alte produse Pe lângă produsele fondului forestier în afara lemnului prezentate anterior, din cadrul U.P. mai pot fi recoltate și valorificate, în cantități nu întotdeauna neglijabile, următoarele: – plante medicinale și aromate din flora spontană (flori de mușețel, coada șoricelului, urzica moartă, etc.; frunze: mur, zmeur, podbal, păpădie; rădăcini: ferigă, spin, urzică, brusture, etc.; fructe: măceșe, afin, etc.; semințe: brândușa de toamnă, etc.); ... – araci; ... – coaja de cvercinee (pentru industria tananților) ale exemplarelor exploatate; ... – materii prime pentru produse artizanale. ... ... ... 8. PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER În gospodărirea optimă a pădurilor un rol esențial îl are o stare fitosanitară bună. Asigurarea acesteia impune instituirea unui sistem informațional, care să permită cunoașterea în timp și spațiu a situației, precum și interpretarea corectă a tuturor datelor privind starea pădurii. Având permanent la dispoziție date concrete despre starea pădurii și condițiile ecologice în care acestea se dezvoltă se pot desfășura activități complexe și interne de protecție, între care măsurile preventive sunt de importanță majoră. 8.1. Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor de vânt și zăpadă În paralel cu efectuarea descrierii parcelare, în teren s-au făcut și observații cu privire la gradul de periclitare a arboretelor datorită acestor fenomene. Luând în considerare documentele de arhivă se poate aprecia că anual s-au produs doborâturi de vânt și zăpadă dar cu caracter izolat, și acestea în urma unor furtuni foarte puternice. Ceva mai frecvent s-au observat arbori ce au suferit vătămări slabe (rupturi de ramuri sau lujeri, încovoieri sau aplecări slabe a tulpinii). ... 8.2. Protecția împotriva incendiilor Cu toate că în fondul forestier nu s-au produs incendii (și chiar dacă au avut loc, au fost stinse încă din stadiu incipient) cauzele care pot duce la izbucnirea unor incendii în pădure sunt: – aprinderea focului în pădure, nesupravegherea sau lăsarea acestuia nestins de către muncitorii forestieri, turiști, vânători, etc. ... – fumatul în alte locuri decât cele amenajate în acest scop și aruncarea țigărilor aprinse la întâmplare; ... – trăsnetul, accidental, în timpul furtunilor puternice. ... Majoritatea cauzelor care produc incendii în pădure provin, în general, din nerespectarea instrucțiunilor de pază și prevenirea incendiilor, din neglijența persoanelor care lucrează în pădure, a turiștilor, etc. În scopul prevenirii izbucnirii unor incendii în pădure, se vor lua următoarele măsuri preventive: – întocmirea cu regularitate a planurilor de prevenire și stingerea incendiilor; ... – procurarea și verificarea periodică a materialelor pentru stingerea incendiilor; ... – amenajarea locurilor speciale pentru popas și fumat; ... – organizarea patrulării pe timpul sezonului uscat; ... – organizarea și instruirea formațiilor pentru stingerea incendiilor; ... – organizarea tuturor lucrărilor ce se execută în pădure în conformitate cu normele pentru paza și stingerea incendiilor; ... – revizuirea amănunțită a cablurilor și instalațiilor electrice (grupuri electrogene, electropompe, fierăstraie electrice, etc); ... – amenajarea unor observatoare pentru depistarea incendiilor; ... – dotarea tuturor punctelor de lucru și a cantoanelor silvice cu pichete pentru prevenirea și stingerea incendiilor echipate corespunzător; ... – supravegherea focurilor din parchete rase în care se ard resturile de exploatare pe toată durata acestora; ... – dotarea tractoarelor cu dispozitive de captare a scânteilor. ... În trupurile de pădure în care se practică turismul la sfârșit de săptămână se va avea în vedere ca turiștii să nu facă foc în pădure și nici mai aproape de 100 m de liziera pădurii. Persoanele însărcinate cu paza și protecția pădurilor trebuie să dispună de mijloace radio (stații mobile, telefoane) pentru a anunța în timp util orice eventual incendiu. ... 8.3. Protecția împotriva poluării industriale Efectele poluării industriale nu se resimt pe teritoriul U.P.. ... 8.4. Protecția împotriva bolilor și a altor dăunători Vegetația forestieră este expusă în permanență acțiunii unor factori biotici, agenți patogenii de natură entomologică sau criptogamică. În vederea evitării pagubelor produse de dăunători se vor lua următoarele măsuri de protecție: – măsuri preventive; ... – măsuri de carantină; ... – măsuri de combatere propriu-zisă; ... Măsurile preventive - au scopul de a asigura arboretelor condiții bune de vegetație pentru a le conferi rezistență față de diferite boli și dăunători. Aceste măsuri se realizează prin: – urmărirea cu continuitate a stării de vegetație a arboretelor și efectuarea la timp a lucrărilor de îngrijire și a tăierilor de igienă; ... – ameliorarea condițiilor staționale prin fertilizări, desecări și irigări. ... Măsurile de carantină - se aplică pentru împiedicarea răspândirii bolilor și dăunătorilor dintr-un loc în altul. Ele constau în: – efectuarea controlului fitosanitar a materialului săditor; ... – izolarea pădurilor atacate și combaterea urgentă a dăunătorilor din aceste păduri. ... Măsurile de combatere - au scopul de a distruge dăunătorii prin: – metode fizico-chimice, ce utilizează insecticide organoclorurate (Detox, Defatox) cu mențiunea că acestea pot da reacții adverse prin accentuarea în diferite grade a dezechilibrului ecologic propriu ecosistemelor forestiere; ... – biologice, ce folosesc introducerea în pădure a faunei entomofage, înmulțirea pe cale artificială a zoofagilor, a prădătorilor și a paraziților și introducerea lor în pădurile atacate, precum și folosirea preparatelor microbiologice (Dipel, Bactospeine, Thuringin) sau a virusurilor entomopatogene. ... Speciile de dăunători pot fi grupate, după natura vătămării în patru mari categorii: – vătămări provocate lemnului, tulpinii, etc; ... – defoliatori; ... – dăunători criptogamici ai lemnului; ... – dăunători criptogamici ai frunzelor, fructelor, etc. ... Indiferent de felul atacului (criptogamic sau entomologic), este necesară o urmărire atentă a apariției atacurilor, extragerea imediată a arborilor afectați și combaterea dăunătorilor pe micile suprafețe localizate pentru a preîntâmpina extinderea lor. Personalul de teren va executa, periodic, lucrări de depistare și control conform instrucțiunilor în vigoare. În vederea stabilirii concrete a dăunătorilor și a gradației la care s-a ajuns se vor recolta probe și se vor trimite la laborator. Este necesar să se țină o evidență clară a dăunătorilor pe fiecare u.a. urmându-se evoluția acestora în vederea intervenției la momentul oportun. ... ... 9. INSTALAȚII DE TRANSPORT, tehnologii de exploatare și coNSTRUCȚII FORESTIERE 9.1. Instalații de transport Pentru drumurile care pot deservi fondul forestier al U.P. I Miterici, datele de identificare sunt prezentate în tabelul următor: Tab. 9.1.1 Nr. crt. Indicativ drum Denumirea drumului Lungime - km Suprafața deservită - ha - Volumul deservit - mc - Felul drumului În pădure* În afara pădurii Total DRUMURI EXISTENTE Drumuri publice 1 DP005 DN1F Urziceni - Cluj Napoca - 0,4 0,4 7,0 469 asfalt TOTAL DP - 0,4 0,4 7,0 469 - Drumuri forestiere 2 FE001 V. Chegii - 1,0 1,0 86,0 1865 pietruit 3 FE006 Cehal - 0,8 0,8 30,0 1628 pietruit TOTAL FE - 1,8 1,8 116,0 3493 - TOTAL DRUMURI EXISTENTE - 2,2 2,2 123,0 3962 - DRUMURI NECESARE 4 FN001 Sesder - 2,0 2,0 1,0 84 pietruit TOTAL FN - 2,0 2,0 1,0 84 - TOTAL DRUMURI NECESARE - 2,0 2,0 1,0 84 - TOTAL GENERAL - 4,2 4,2 124,0 4046 - În tabel, la lungime, s-a trecut tronsonul (sau suma tronsoanelor) cu care drumul respectiv participă la accesibilizarea fondului forestier studiat. Menționăm că s-au considerat accesibile arboretele având distanța medie de colectare de până la 1,6 km.

Densitatea rețelei instalațiilor de transport Tab. 9.1.2. Natura drum Densitate Actuală La sfârșitul deceniului Drumuri publice - DP 400/124,0 = 3,2 m/ha 400/124,0 = 3,2 m/ha Drumuri forestiere - FE 1800/124,0 = 14,5 m/ha 1800/124,0 = 14,5 m/ha Total 17,7 m/ha 17,7 m/ha

Accesibilitatea fondului de producție și a posibilității Tab. 9.1.3. SPECIFICĂRI Accesibilitatea -% actuală la sfârșitul deceniului a) Fondul de producție: 99 99 din care: exploatabil 98 98 preexploatabil 100 100 neexploatabil 100 100 b) Posibilitatea: 98 98 din care: produse principale 98 98 produse secundare 100 100 tăieri igienă 100 100 În prezent accesibilitatea este de 99%. În vederea accesibilizării 100% a arboretelor studiate ar fi necesară construirea unui drum auto forestier pietruit, cu o lungime totală de 2,0 km. Însă, după cum se observă la punctul 13.1 Planul instalațiilor de transport, drumul propus nu este rentabil de executat în următorul deceniu, deoarece, investiția specifică alocată acestuia nu depășește investiția specifică minimă pentru un drum auto forestier (250 mc/an/km). Pentru scoaterea și transportul materialului lemnos se folosesc numeroasele drumuri de pământ care se racordează sau sunt în prelungire la drumurile prezentate mai sus sau la drumurile intravilane ale localităților. În calculul accesibilității nu au fost incluse drumurile de pământ ce pot fi folosite pe vreme uscată sau cu înghețuri. Drumurile de pământ sunt, în general, în stare bună, însă se recomandă a fi folosite doar în sezonul uscat sau când solul este înghețat. Date privind accesibilitatea fondului forestier și a posibilității sunt prezentate și în capitolul 15.5 . ("Evidențe privind accesibilitatea fondului forestier și a posibilității"). ... 9.2. Tehnologii de exploatare La recoltarea și colectarea masei lemnoase din parchete trebuie să se respecte tehnologiile de exploatare care urmăresc evitarea degradării solului și să se asigure o stare de sănătate corespunzătoare a arboretelor, precum și regenerarea acestora în cele mai bune condiții. Tehnologia de exploatare este cea a arborilor secționați și a părților de arbore. Tehnologiile de exploatare vor avea în vedere următoarele restricții: – protejarea solului; ... – protejarea arborilor care rămân în arboret. ... Pe parcursul exploatării parchetelor de către agenții economici se vor efectua controale de către personalul silvic pentru a se asigura respectarea regulilor silvice la exploatare. Reprimirea parchetelor se va face la termen și în condițiile prevăzute prin autorizația de exploatare, numai după evacuarea completă a materialului lemnos și curățirea corespunzătoare a acestora. ... 9.3. Construcții forestiere În cadrul U.P. nu există și nu se propun construcții forestiere. ... ... 10. ANALIZA EFICACITĂȚII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR 10.1. Realizarea continuității funcționale Asigurarea continuității funcționale a pădurilor presupune în general două aspecte: asigurarea continuității producției și asigurarea continuității protecției în limitele determinate de structura pe clase de vârstă a arboretelor. Pentru realizarea acesteia au fost atribuite funcții pentru fiecare arboret (vezi cap. 5 ), amenajamentul prevăzând modalitățile specifice de gospodărire prin care se urmărește o anumită specializare a arboretelor în vederea asigurării continuității și exercitării la maxim a funcțiilor atribuite. Din suprafața proprietății (124,0 ha) pădurile ocupă 122,4 ha (99%) iar terenurile goale (afectate gospodăririi silvice, neproductive și scoase temporar din fondul forestier) 1,6 ha (1%). Din suprafața ocupată de păduri 94,0 ha (77%) sunt grupate în S.U.P. "A"- codru regulat, având rol de producție și secundar de protecție și alcătuind fondul productiv al U.P. Pe lângă aceasta s-a mai constituit o subunitate de rezervații de semințe - S.U.P. "K"- cu o suprafață de 28,4 ha (23%), pentru care nu se reglementează producția de masă lemnoasă. Suprafața păduroasă este împărțită după cum urmează: – grupa I (35,4 ha), fiind formată din: – arborete situate de-a lungul DN 1F Urziceni - Cluj Napoca (TIV) - categoria 4I (7,0 ha); ... – pădurile stabilite ca rezervații pentru producerea de semințe forestiere și conservării genofondului forestier, stabilite de Ministerul Silviculturii, neincluse în rezervațiile constituite potrivit "Legii privind protecția mediului înconjurător" (categoriile 5A-5F) (T II) - categoria 5H (28,4 ha). ... ... – grupa a II-a (87,0 ha) fiind formată din: – păduri destinate să producă, în principal, arbori groși de calitate superioară pentru lemn de cherestea - categoria 1B (87,0 ha). ... ... Se consideră că această zonare funcțională este corespunzătoare și pe viitor, asigurând cadrul adecvat pentru realizarea continuității funcționale a arboretelor. Alte aspecte privind zonarea arboretelor pe categorii funcționale, încadrarea lor în subunități de protecție sau de producție, precum și măsurile de gospodărire a arboretelor cu funcții speciale de protecție, sunt prezentate la subcapitolele 5.1 ., respectiv 6.2 . În tabelul 10.1.1. se prezintă valorile actuale ale categoriilor funcționale pentru arboretele cuprinse în grupa I funcțională: Realizarea continuității funcționale pentru arboretele cuprinse în grupa I funcțională Tab. 10.1.1. Amenajament anul ... Grupa I Total TII TIV 5H 4I 2018 28,4 7,0 35,4 ... 10.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier Datele prezentate în partea a II-a a amenajamentului, la paragraful 14.1 . și 14.2 . sintetizează dezvoltarea fondului forestier productiv în următoarele trei decenii, prezentând și situația viitorului optim. Dinamica dezvoltării fondului forestier productiv este prezentată cu ajutorul a două grupe de indicatori: cantitativi și calitativi. 10.2.1. Indicatori cantitativi Tab. 10.2.1.1. Nr. crt. Indicatori cantitativi UM Valoare actuală peste 10 ani peste 20 ani în viitor 1. Ponderea pădurilor în suprafața totală a fondului forestier % 99 99 99 99 2. Volum lemnos pe picior - total mc 24020 24600 25700 24775 3. Volum lemnos pe picior - mediu (la hectar) mc/ha 255 262 273 264 4. Clasa de producție medie - 2,5 2,5 2,4 1,9 5. Creșterea curentă totală mc 404 415 425 670 6. Creșterea curentă medie mc/an/ha 4,2 4,4 4,5 7,1 7. Creșterea indicatoare totală mc/an 248 255 265 390 8. Creșterea indicatoare medie mc/an/ha 2,6 2,7 2,8 4,1 9. Posibilitatea de produse principale - totală mc/an 300 300 300 390 10. Posibilitatea de produse principale - la hectar mc/ha 3,2 3,2 3,2 4,1 11. Posibilitatea de produse secundare - totală mc/an 39 30 35 230 12. Posibilitatea de produse secundare - la hectar mc/ha 0,4 0,3 0,4 2,4 1. Suprafața fondului productiv nu se va modifica în acest deceniu. ... 2. Consistența actuală de 0.76 este sub cea optimă (0.85-0.90). Se estimează că aceasta va crește la 0.77 în deceniul al II-lea și la 0.78 în al treilea deceniu, urmând a se apropia de cea optimă în viitor. ... 3. Fondul lemnos productiv și volumul mediu la hectar vor crește în următoarele două decenii datorită creșterii vârstei medii a arboretelor și prin îmbunătățirea indicatorilor calitativi, apoi o să scadă, odată cu vârsta medie a arboretelor, ajungând în viitor la cca. 25 mii mc (264 mc/ha). ... 4. Creșterea curentă totală și indicele de creștere curentă va înregistra în viitor o creștere constantă, odată cu modificarea vârstei medii a arboretelor, ajungând la cca. 670 mc/ha (7,1 mc/an/ha). ... 5. Posibilitatea prognozată va asigura recolte crescânde sau cel puțin uniforme de masă lemnoasă, în limitele impuse de dezechilibrul structural al vârstelor. În regimul de codru s-ar putea recolta susținut în viitor, anual, circa 390 mc de produse principale și 230 mc de produse secundare (inclusiv tăieri de igienă). ... 6. Creșterea indicatoare este în prezent de 2,6 mc/an/ha (raportat la suprafața S.U.P. "A"), el urmând să crească treptat la nivelul etapelor viitoare, odată cu creșterea prognozată a productivității pădurilor, cu normalizarea claselor de vârstă și optimizarea compoziției arboretelor, ajungând in viitor la 4,1 mc/an/ha. ... ... 10.2.2. Indicatori calitativi a) Structura fondului de producție pe specii: Structura fondului de producție (S.U.P. "A") pe specii, la data întocmirii amenajamentului, este următoarea: 27CE 27GO 21CA 9SC 9FA 6TE 1FR. Se observă ponderea mare a gorunului și cerului în structura arboretelor, situație firească dacă ținem cont de etajul de vegetație în care ne aflăm, ca și proporția prea mare a salcâmului și carpenului în totalul suprafeței păduroase. Aceste aspecte sunt cauzate de gospodăririle deficitare din trecut și vor trebui remediate în viitor prin lucrările de ajutorare a regenerării naturale, împăduririle, completările, lucrările de îngrijire și tăierile de regenerare ce se vor efectua. Se vor promova, îndeosebi gorunul, cerul, fagul și speciile de amestec corespunzătoare (tei, frasin, etc), specii valoroase, care vor duce la obținerea unor arborete bune, capabile să ofere sortimente mai variate de lemn, în cantități mai mari și de calitate superioară, îndeplinindu-și concomitent și funcțiile de protecție atribuite. ... b) Ponderea speciilor de valoare ridicată: Din compoziția țel propusă, rezultă o îmbunătățire de la GO + CE + FA + TE + FR = 70%, în prezent, la GO + CE + FA + TE + FR =100%, în viitor. ... c) Ponderea arboretelor cu structură plurienă: Marea majoritate a arboretelor din U.P. au structură relativ echienă (99%) sau echienă (1%); nu există arborete pluriene. În perspectivă se vor crea arborete pluriene și relativ pluriene, superioare celor echiene atât sub raport economic cât și funcțional. ... d) Structura fondului de producție pe clase de calitate: La nivelul U.P. nu s-a realizat o cartare a arborilor și arboretelor pe clase de calitate, dar, din observațiile făcute pe teren cu ocazia descrierilor parcelare și ținând cont de speciile din U.P. și de modul lor de regenerare (majoritar din lăstari) și dezvoltare, se poate afirma că predomină clasele I - III de calitate, arborii cu trunchiuri nesănătoase având o pondere neînsemnată în structura arboretelor. ... e) Structura fondului forestier în raport cu modul de regenerare: Suprafața păduroasă a U.P., în raport cu modul de regenerare, se împarte astfel: 10% regenerare din sămânță, 6% din plantații și 84% din lăstari. Se va promova regenerarea naturală din sămânță, adoptându-se tratamentele adecvate și ajutorându-se regenerarea naturală. Unde este cazul, se vor efectua plantații și semănături directe, dar numai cu specii corespunzătoare și cu proveniențe controlate. ... f) Suprafața pădurilor destinate să producă lemn de calitate superioară: În U.P. în studiu nu există arborete destinate să producă, în principal, arbori groși și de calitate superioară, în vederea obținerii de lemn pentru furnire estetice și tehnice, sau lemn de rezonanță și claviatură. ... g) Principalele efecte protective: Efectele protective principale ale arboretelor din cadrul U.P. sunt prezentate la capitolul 5.1 . și se referă la protecția DN 1F Urziceni - Cluj Napoca și la conservarea genofondului forestier și producerea de semințe de gorun (arboretul sursă GO-E-250-26 Valea Chegii). ... Măsurile silviculturale de ansamblu vor duce la refacerea treptată a tipurilor natural fundamentale de pădure și apropierea de compoziția generală optimă ceea ce va determina sporuri de productivitate și posibilități de recoltare crescute în deceniile viitoare. ... ... ... 11. DIVERSE 11.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului si durata de valabilitate a acestuia Prezentul amenajament intră în vigoare începând cu data de ... 11.2. Recomandări privind tinerea evidentei lucrărilor executate pe parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului Conform instrucțiunilor în vigoare, ocolul silvic are obligația de a completa toate evidențele referitoare la lucrările efectuate pe baza prevederilor amenajamentului precum și altele neprevăzute dar executate din diverse motive fortuite. Astfel, pe bază de acte legale se vor înregistra: – mișcări de suprafețe din fondul forestier cu indicarea suprafețelor în cauză, a u.a.-urilor, precum și actul legal care a aprobat mișcarea respectivă ; ... – suprafața arboretelor parcurse cu tăieri de regenerare și volumul de masă lemnoasă rezultat în urma acestor tăieri; ... – suprafața arboretelor slab productive, parcurse cu tăieri de refacere și substituire și volumul de masă lemnoasă recoltat; ... – suprafața arboretelor parcurse cu tăieri de îngrijire și volumul rezultat; ... – volumul de masă lemnoasă recoltat din produse accidentale, precum și precomptarea lui pe seama posibilității de produse principale; ... – suprafețe efectiv realizate cu lucrări de regenerare și împăduriri; ... – stadiul regenerărilor naturale în arboretele prevăzute și parcurse cu tăieri de regenerare în cursul deceniului; ... – suprafețe efectiv realizate cu culturi speciale; ... – realizări în dotarea cu drumuri forestiere și construcții silvice; ... – realizări în deschiderea liniilor parcelare; ... – menționarea u.a. în care au avut loc fenomene deosebite - incendii, uscare, doborâturi de vânt etc. ... La finele fiecărui an de aplicare se vor totaliza pe UP elementele cumulabile înregistrate în evidența anuală. Evidența decenală a aplicării amenajamentului este un centralizator pe ani a categoriilor de lucrări executate în UP, unde se acumulează diferențele în plus sau în minus dintre cantitățile planificate și cele realizate. ... 11.3. Indicarea hărților anexate amenajamentului – Harta arboretelor la scara 1:20.000 ... – Harta lucrărilor de cultură și exploatare, la scara 1:20.000 ... ... 11.4. Colectivul de elaborare a amenajamentului Faza de teren: – descrieri parcelare: ing. ... – ridicări în plan: ing. ... Faza birou: – redactarea amenajamentului: ing. - membru C.T.A.P. ... – îndrumare și control: ing. - șef proiect ... ... 11.5. Bibliografie Academia României - Atlas climatologic; Academia României - Monografia geografică; Amenajamentul U.P. II, IV, V - O.S. Tășnad. Dr. doc. V. Giurgiu - Biometria arborilor și arboretelor din România, ed. 1972; Dr. ing. C. D. Chiriță și dr. ing. N. Pătrășcoiu - Extras din sistematica unităților de bază ale tipologiei forestiere; Dr. ing. Al. Beldie - Flora indicatoare din pădurile noastre - ed. 1967; Dr. ing. At. Haralamb - Cultura speciilor forestiere - ed. 1967; Dr. ing. C.D. Chiriță și colaboratorii - Solurile României - ed. 1967; Dr. ing. C.D. Chiriță și colaboratorii - Stațiuni forestiere, ed. 1977; Dr. ing. F. Carcea: Metodă de amenajare a pădurilor - ed. 1972 Dr. ing. N. Rucăreanu și dr. ing. I. Leahu - Amenajarea pădurilor - ed. 1982; Dr. ing. V. Giurgiu - Biometria arborilor și arboretelor din România - ed. 1972; I.C.P.P.A. - Sistemul român de clasificare a solurilor, ed. 1980; M.A.P.P.M. - Îndrumar pentru amenajarea pădurilor, ed. 2000; M.A.P.P.M. - Norme tehnice privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate (1), ed. 2000; M.A.P.P.M. - Norme tehnice pentru îngrijirea și conducerea arboretelor (2), ed. 2000. M.A.P.P.M. - Norme tehnice privind alegerea și aplicarea tratamentelor (3), ed. 2000; M.A.P.P.M. - Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor (5), ed. 2000; ... ...

DINAMICA STRUCTURII ARBORETELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ - SUP A Amenajamentul anterior: Noul amenajament: Pădure în producție - ha Pădure în producție 94,0 ha Terenuri destinate împăduririi - ha Terenuri destinate împăduririi - ha TOTAL - ha TOTAL 94,0 ha Scara 1cm - ha Scara 1cm 5,9 ha GRAFICUL I

Clasele de vârstă actuale GRAFICUL II

Clasele de vârstă după expirarea a 20 ani GRAFICUL III

Clasele de vârstă normale ... ...

SUP: A CL. de vârsta Grupa Specia Clasa de producție TOTAL Vârsta Ani Cl. pr. med Consistența I Ha II Ha III Ha IV Ha V Ha Suprafața VOLUM Creștere < 0.4 Ha 0.4-0.6 Ha > 0.6 Ha Ha % % K M.C. % Mc/Ha M.C. Mc/Ha 1 1 SC 1.9 1.9 100 80 29 100 15 11 5.7 5 3.0 1.9 T.Grupa 1.9 100% 1.9 100% 70 80 29 48 15 11 5.7 5 3.0 1.9 100% 2 CA 0.6 0.6 75 70 19 61 31 3 5.0 20 4.0 0.6 PLT 0.2 0.2 25 70 8 26 40 20 3.0 0.2 DT 4 13 T.Grupa 0.2 25% 0.6 75% 0.8 100% 30 70 31 52 38 3 3.7 20 3.8 0.8 100% CA 0.6 0.6 22 70 19 32 31 3 5.0 20 4.0 0.6 SC 1.9 1.9 70 80 29 48 15 11 5.7 5 3.0 1.9 PLT 0.2 0.2 8 70 8 13 40 20 3.0 0.2 DT 4 7 T.cl.vârsta 2.1 78% 0.6 22% 2.7 100% 3 77 60 22 14 5.1 9 3.2 2.7 100%

L02.6 STRUCTURA SI MARIMEA FONDULUI FORESTIER PE SUBUNITATI DE PRODUCTIE/PROTECTIE DUPA VIRSTA,GRUPE FUNCTIONALE SI SPECII CL. de vârsta Grupa Specia Clasa de producție TOTAL Vârsta Ani Cl. pr. med Consistența I Ha II Ha III Ha IV Ha V Ha Suprafața VOLUM Creștere < 0.4 Ha 0.4-0.6 Ha > 0.6 Ha Ha % % K M.C. % Mc/Ha M.C. Mc/Ha 2 1 SC 3.0 3.0 100 90 390 100 130 10 3.3 25 3.0 3.0 T.Grupa 3.0 100% 3.0 100% 16 90 390 16 130 10 3.3 25 3.0 3.0 100% 2 CE 1.7 1.7 11 94 222 11 130 15 8.8 30 2.0 1.7 CA 1.4 6.4 7.8 48 96 740 36 94 60 7.6 30 3.8 7.8 SC 3.3 3.3 20 80 495 24 150 5 1.5 30 2.0 3.3 FA 0.7 0.7 4 90 90 4 128 6 8.5 30 3.0 0.7 TE 0.6 0.6 4 154 8 256 9 15.0 30 2.0 0.6 FR 1.4 1.4 9 94 277 13 197 17 12.1 30 2.0 1.4 DT 0.3 0.3 2 90 36 2 120 3 10.0 30 2.0 0.3 DM 0.3 0.3 2 90 36 2 120 3 10.0 30 3.0 0.3 T.Grupa 7.3 45% 2.4 15% 6.4 40% 16.1 100% 84 92 2050 84 127 118 7.3 30 2.9 16.1 100% CE 1.7 1.7 9 94 222 9 130 15 8.8 30 2.0 1.7 CA 1.4 6.4 7.8 41 96 740 30 94 60 7.6 30 3.8 7.8 SC 3.3 3.0 6.3 33 85 885 36 140 15 2.3 28 2.5 6.3 FA 0.7 0.7 4 90 90 4 128 6 8.5 30 3.0 0.7 TE 0.6 0.6 3 154 6 256 9 15.0 30 2.0 0.6 FR 1.4 1.4 7 94 277 11 197 17 12.1 30 2.0 1.4 DT 0.3 0.3 2 90 36 2 120 3 10.0 30 2.0 0.3 DM 0.3 0.3 1 90 36 2 120 3 10.0 30 3.0 0.3 T.cl.vârsta 7.3 38% 5.4 28% 6.4 34% 19.1 100% 20 92 2440 10 127 128 6.7 29 3.0 19.1 100% 3 2 CE 0.1 0.1 0.2 10 80 54 12 270 1 5.0 60 2.5 0.2 GO 0.4 0.2 0.6 28 80 143 33 238 3 5.0 60 2.3 0.6 CA 1.3 1.3 62 80 236 55 181 7 5.3 60 3.0 1.3 T.Grupa 0.5 24% 1.6 76% 2.1 100% 100 80 433 100 206 11 5.2 60 2.8 2.1 100% CE 0.1 0.1 0.2 10 80 54 12 270 1 5.0 60 2.5 0.2 GO 0.4 0.2 0.6 28 80 143 33 238 3 5.0 60 2.3 0.6 CA 1.3 1.3 62 80 236 55 181 7 5.3 60 3.0 1.3 T.cl.vârsta 0.5 24% 1.6 76% 2.1 100% 2 80 433 2 206 11 5.2 60 2.8 2.1 100% 4 2 CE 1.2 0.9 2.1 16 71 460 15 219 9 4.2 75 2.4 0.9 1.2 GO 3.5 3.5 27 80 973 33 278 21 6.0 71 2.0 3.5 CA 4.3 4.3 33 80 705 24 163 19 4.4 70 4.0 4.3 FA 2.9 2.9 23 80 807 27 278 20 6.8 78 3.0 2.9 DT 0.1 0.1 1 60 19 1 190 80 4.0 0.1 T.Grupa 4.7 37% 3.8 29% 4.4 34% 12.9 100% 100 78 2964 100 229 69 5.3 73 3.0 1.0 8% 11.9 92% CE 1.2 0.9 2.1 16 71 460 15 219 9 4.2 75 2.4 0.9 1.2 GO 3.5 3.5 27 80 973 33 278 21 6.0 71 2.0 3.5 CA 4.3 4.3 33 80 705 24 163 19 4.4 70 4.0 4.3 FA 2.9 2.9 23 80 807 27 278 20 6.8 78 3.0 2.9 DT 0.1 0.1 1 60 19 1 190 80 4.0 0.1 T.cl.vârsta 4.7 37% 3.8 29% 4.4 34% 12.9 100% 14 78 2964 12 229 69 5.3 73 3.0 1.0 8% 11.9 92% 5 1 CE 2.1 2.1 100 70 462 100 220 7 3.3 90 3.0 2.1 T.Grupa 2.1 100% 2.1 100% 6 70 462 4 220 7 3.3 90 3.0 2.1 100% 2 CE 6.9 6.9 21 79 2504 22 362 24 3.4 95 2.0 6.9 GO 8.9 3.7 0.2 12.8 39 79 4818 43 376 51 3.9 93 1.3 12.8 CA 1.5 3.7 5.2 16 74 1011 9 194 16 3.0 87 3.7 5.2 FA 3.4 3.4 10 78 1178 11 346 20 5.8 88 3.0 3.4 TE 3.9 0.6 4.5 14 79 1666 15 370 23 5.1 89 2.1 4.5 T.Grupa 8.9 27% 14.5 45% 5.7 17% 3.7 11% 32.8 100% 94 78 11177 96 340 134 4.0 91 2.1 32.8 100% CE 6.9 2.1 9.0 26 77 2966 26 329 31 3.4 94 2.2 9.0 GO 8.9 3.7 0.2 12.8 36 79 4818 41 376 51 3.9 93 1.3 12.8 CA 1.5 3.7 5.2 15 74 1011 9 194 16 3.0 87 3.7 5.2 FA 3.4 3.4 10 78 1178 10 346 20 5.8 88 3.0 3.4 TE 3.9 0.6 4.5 13 79 1666 14 370 23 5.1 89 2.1 4.5 T.cl.vârsta 8.9 26% 14.5 41% 7.8 22% 3.7 11% 34.9 100% 37 78 11639 49 333 141 4.0 91 2.2 34.9 100% 6 2 CE 10.8 10.8 66 61 3028 70 280 23 2.1 111 2.0 0.6 6.6 3.6 GO 3.9 0.7 4.6 28 56 1175 27 255 9 1.9 112 2.2 0.7 3.0 0.9 CA 0.5 0.5 3 44 59 1 118 112 5.0 0.2 0.3 FA 0.2 0.2 1 20 23 1 115 120 3.0 0.2 TE 0.4 0.4 2 20 50 1 125 120 3.0 0.4 T.Grupa 14.7 89% 1.3 8% 0.5 3% 16.5 100% 100 58 4335 100 262 32 1.9 111 2.2 2.1 13% 9.9 60% 4.5 27% CE 10.8 10.8 66 61 3028 70 280 23 2.1 111 2.0 0.6 6.6 3.6 GO 3.9 0.7 4.6 28 56 1175 27 255 9 1.9 112 2.2 0.7 3.0 0.9 CA 0.5 0.5 3 44 59 1 118 112 5.0 0.2 0.3 FA 0.2 0.2 1 20 23 1 115 120 3.0 0.2 TE 0.4 0.4 2 20 50 1 125 120 3.0 0.4 T.cl.vârsta 14.7 89% 1.3 8% 0.5 3% 16.5 100% 18 58 4335 18 262 32 1.9 111 2.2 2.1 13% 9.9 60% 4.5 27% 7 2 CE 1.4 1.4 24 69 517 24 369 3 2.1 125 2.0 0.1 1.3 GO 3.6 3.6 62 69 1307 61 363 4 1.1 126 2.0 0.4 3.2 FA 0.8 0.8 14 60 325 15 406 2 2.5 130 3.0 0.8 T.Grupa 5.0 86% 0.8 14% 5.8 100% 100 68 2149 100 370 9 1.5 126 2.1 1.3 22% 4.5 78% CE 1.4 1.4 24 69 517 24 369 3 2.1 125 2.0 0.1 1.3 GO 3.6 3.6 62 69 1307 61 363 4 1.1 126 2.0 0.4 3.2 FA 0.8 0.8 14 60 325 15 406 2 2.5 130 3.0 0.8 T.cl.vârsta 5.0 86% 0.8 14% 5.8 100% 6 68 2149 9 370 9 1.5 126 2.1 1.3 22% 4.5 78% 1 CE 2.1 2.1 30 70 462 52 220 7 3.3 90 3.0 2.1 SC 4.9 4.9 70 86 419 48 85 21 4.2 17 3.0 4.9 T.Grupa 7.0 100% 7.0 100% 7 81 881 4 125 28 4.0 39 3.0 7.0 100% 2 CE 22.1 1.0 23.1 27 70 6785 30 293 75 3.2 97 2.0 0.6 7.6 14.9 GO 8.9 15.1 1.1 25.1 29 73 8416 36 335 88 3.5 97 1.7 0.7 3.4 21.0 CA 4.2 15.0 0.5 19.7 23 84 2770 12 140 105 5.3 58 3.8 0.2 0.3 19.2 SC 3.3 3.3 4 80 495 2 150 5 1.5 30 2.0 3.3 FA 8.0 8.0 9 76 2423 11 302 48 6.0 84 3.0 0.2 0.8 7.0 TE 4.5 1.0 5.5 6 77 1870 8 340 32 5.8 85 2.2 0.4 5.1 FR 1.4 1.4 2 94 277 1 197 17 12.1 30 2.0 1.4 PLT 0.2 0.2 70 8 40 20 3.0 0.2 2 DT 0.3 0.1 0.4 83 59 147 3 7.5 43 2.5 0.1 0.3 DM 0.3 0.3 90 36 120 3 10.0 30 3.0 0.3 T.Grupa 8.9 10% 46.7 54% 15.8 18% 15.1 17% 0.5 1% 87.0 100% 93 76 23139 96 265 376 4.3 82 2.4 2.1 2% 12.2 14% 72.7 84% CE 22.1 3.1 25.2 27 70 7247 30 287 82 3.2 97 2.1 0.6 7.6 17.0 GO 8.9 15.1 1.1 25.1 27 73 8416 35 335 88 3.5 97 1.7 0.7 3.4 21.0 CA 4.2 15.0 0.5 19.7 21 84 2770 12 140 105 5.3 58 3.8 0.2 0.3 19.2 SC 3.3 4.9 8.2 9 84 914 4 111 26 3.1 22 2.6 8.2 FA 8.0 8.0 9 76 2423 10 302 48 6.0 84 3.0 0.2 0.8 7.0 TE 4.5 1.0 5.5 6 77 1870 8 340 32 5.8 85 2.2 0.4 5.1 FR 1.4 1.4 1 94 277 1 197 17 12.1 30 2.0 1.4 PLT 0.2 0.2 70 8 40 20 3.0 0.2 DT 0.3 0.1 0.4 83 59 147 3 7.5 43 2.5 0.1 0.3 DM 0.3 0.3 90 36 120 3 10.0 30 3.0 0.3 TOTAL 8.9 9% 46.7 50% 22.8 24% 15.1 16% 0.5 1% 94.0 100% 100 76 24020 100 255 404 4.2 79 2.5 2.1 2% 12.2 13% 79.7 85%

SUP: K CL. de vârsta Grupa Specia Clasa de producție TOTAL Vârsta Ani Cl. pr. med Consistența I Ha II Ha III Ha IV Ha V Ha Suprafața VOLUM Creștere < 0.4 Ha 0.4-0.6 Ha > 0.6 Ha Ha % % K M.C. % Mc/Ha M.C. Mc/Ha 6 1 CE 17.0 17.0 60 80 6362 59 374 61 3.0 105 2.0 17.0 GO 11.4 11.4 40 80 4402 41 386 34 2.9 105 2.0 11.4 T.cl.vârsta 28.4 100% 28.4 100% 100 80 10764 100 379 85 2.9 105 2.0 28.4 100% 1 CE 17.0 17.0 60 80 6362 59 374 51 3.0 105 2.0 17.0 GO 11.4 11.4 40 80 4402 41 386 34 2.9 105 2.0 11.4 TOTAL 28.4 100% 28.4 100% 100 80 10764 100 379 85 2.9 105 2.0 28.4 100% ... 15.2.10. Structura si mărimea fondului forestier productiv pe clase de exploatabilitate si specii Tab. 15.2.10.1 Cl. de expl. Specia Clasa de producție TOTAL Vârsta Ani Cl. pr. med Consistența I Ha II Ha III Ha IV Ha V Ha Suprafața VOLUM Creștere < 0.4 Ha 0.4-0.6 Ha > 0.6 Ha Ha % % K M.C. % Mc/Ha M.C. Mc/Ha 1 CE 12.2 3.0 15.2 48 63 4188 52 275 36 2.3 107 2.2 0.6 7.6 7.0 GO 7.5 0.7 8.2 26 62 2482 31 302 13 1.5 118 2.1 0.7 3.4 4.1 CA 0.5 0.5 2 44 59 1 118 112 5.0 0.2 0.3 SC 3.3 3.0 6.3 20 85 885 11 140 15 2.3 28 2.5 6.3 FA 1.0 1.0 3 52 348 4 348 2 2.0 128 3.0 0.2 0.8 TE 0.4 0.4 1 20 50 1 125 120 3.0 0.4 DT 0.1 0.1 60 19 190 80 4.0 0.1 T.cl.expl. 23.0 72% 8.1 26% 0.1 0.5 2% 31.7 100% 34 66 8031 33 253 66 2.0 95 2.3 2.1 7% 12.2 38% 17.4 55% 2 CE 6.9 6.9 31 79 2504 32 362 24 3.4 95 2.0 6.9 GO 8.9 1.0 0.2 10.1 46 79 3838 49 380 40 3.9 95 1.1 10.1 CA 2.1 2.1 10 72 411 5 195 5 2.3 90 4.0 2.1 FA 0.9 0.9 4 80 352 4 391 5 5.5 95 3.0 0.9 TE 1.4 0.6 2.0 9 78 753 10 376 9 4.5 95 2.3 2.0 T.cl.expl. 8.9 40% 9.3 42% 1.7 8% 2.1 10% 22.0 100% 23 78 7858 33 357 83 3.7 95 1.9 22.0 100% 3 GO 2.7 2.7 20 79 980 29 362 11 4.0 85 2.0 2.7 CA 1.5 2.2 3.7 27 74 619 18 167 14 3.7 74 3.6 3.7 SC 1.9 1.9 14 80 29 1 15 11 5.7 5 3.0 1.9 FA 2.5 2.5 19 77 826 25 330 15 6.0 85 3.0 2.5 TE 2.5 2.5 19 80 913 27 365 14 5.6 85 2.0 2.5 PLT 0.2 0.2 1 70 8 40 20 3.0 0.2 DT 4 T.cl.expl. 5.2 39% 6.1 45% 2.2 16% 13.5 100% 14 78 3379 14 250 65 4.8 70 2.8 13.5 100% 5 CE 1.2 1.2 10 80 279 10 232 6 5.0 71 2.0 1.2 GO 3.5 3.5 30 80 973 35 278 21 6.0 71 2.0 3.5 CA 4.3 4.3 36 80 705 26 163 19 4.4 70 4.0 4.3 FA 2.9 2.9 24 80 807 29 278 20 6.8 78 3.0 2.9 T.cl.expl. 4.7 40% 2.9 24% 4.3 36% 11.9 100% 13 80 2764 12 232 66 5.5 72 3.0 11.9 100% 6 CE 0.1 0.1 2 80 41 6 410 1 10.0 60 2.0 0.1 GO 0.4 0.4 9 80 88 12 220 2 5.0 60 2.0 0.4 CA 2.7 2.7 59 85 382 53 141 19 7.0 44 3.0 2.7 FR 0.8 0.8 17 90 143 19 178 9 11.2 30 2.0 0.8 DT 0.3 0.3 7 90 36 5 120 3 10.0 30 2.0 0.3 DM 0.3 0.3 6 90 36 5 120 3 10.0 30 3.0 0.3 T.cl.expl. 1.6 35% 3.0 65% 4.6 100% 5 86 726 3 157 37 8.0 42 2.7 4.6 100% 7 CE 1.7 0,1 1.8 17 93 235 19 130 15 8.3 32 2.1 1.8 GO 0.2 0.2 2 80 55 4 275 1 5.0 60 3.0 0.2 CA 6.4 6.4 62 97 594 47 92 48 7.5 30 4.0 6.4 FA 0.7 0.7 7 90 90 7 128 6 8.5 30 3.0 0.7 TE 0.6 0.6 6 154 12 256 9 15.0 30 2.0 0.6 FR 0.6 0.6 6 134 11 223 8 13.3 30 2.0 0.6 T.cl.expl. 2.9 28% 1.0 10% 6.4 62% 10.3 100% 11 96 1262 5 122 87 8.4 31 3.3 10.3 100% TOTAL 8.9 9% 46.7 50% 22.8 24% 15.1 16% 0.5 1% 94.0 100% 100 76 24020 100 255 404 4.2 79 2.5 2.1 2% 12.2 13% 79.7 85% ... ... 15.3. EVIDENȚE PRIVIND CONDIȚIILE NATURALE ȘI DE VEGETAȚIE 15.3.1. Evidența tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure ... 15.3.2. Recapitulație pe formații forestiere ... 15.3.3. Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine, înclinare și expoziție ... 15.3.4. Repartiția suprafețelor pe etaje fltoclimatice, înclinare și expoziție ... 15.3.5. Evidența arboretelor slab productive ... 15.3.6. Repartiția suprafețelor în raport cu eroziunea și înclinarea terenului ... 15.3.7. Repartiția suprafețelor în raport cu natura și intensitatea poluării ... 15.3.1. Evidența tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure Tab. 15.3.1.1. TIP STATIUNE TIP PADURE CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PADURE TOTAL PADURE HA TERENURI GOALE HA TOTAL NATURAL FUNDAMENTAL DERIVAT ARTIFICIAL DE PRODUCTIV. NEDEFINIT HA HA % DE PRODUCTIVITATE PARTIAL HA TOTAL (DE PRODUCTIV.) SUP+MIJ HA INF. HA SUP. HA MIJ. HA INF. HA SUBPROD HA SUP. HA MIJ. HA INF. HA 0 0 1.6 1.6 100 TOTAL 1.6 100 1.6 100 1 6142 7112 3.1 4.9 8.0 8.0 79 7411 1.8 0.3 2.1 2.1 21 TOTAL 3.1 31 1.8 18 5.2 51 10.1 100 10.1 100 8 6143 7111 61.9 1.8 63.7 63.7 100 TOTAL 61.9 97 1.8 3 63.7 100 63.7 100 51 6153 5211 1.3 1.3 1.3 4 5312 2.1 23.7 25.8 25.8 77 7513 6.4 6.4 6.4 19 TOTAL 3.4 10 30.1 90 33.5 100 33.5 100 27 6252 4212 3.6 3.6 3.6 52 4312 2.5 0.8 3.3 3.3 48 TOTAL 6.1 88 0.8 12 6.9 100 6.9 100 6 6253 4311 4.9 3.3 8.2 8.2 100 TOTAL 4.9 60 3.3 40 8.2 100 8.2 100 7 TOTAL 65.3 52 3.1 3 44.7 37 0.8 1 8.5 7 122.4 99 1.6 1 124.0 100 100 ... 15.3.2. Recapitulație pe formații forestiere Tab. 15.3.2.1. FORMATIA FORESTIERĂ CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PĂDURE TOTAL PADURE HA TERENURI GOALE HA TOTAL NATURAL FUNDAMENTAL DERIVAT ARTIFICIAL DE PRODUCTIV. NEDEFINIT HA HA % DE PRODUCTIVITATE PARTIAL HA TOTAL (DE PRODUCTIV.) SUP+MIJ HA INF. HA SUP. HA MIJ. HA INF. HA SUBPROD HA SUP. HA MIJ. HA INF. HA 01 1.6 100 1.6 100 1 42 FAGETE PURE DEDEALURI 3.6 100 3.6 100 3.6 100 3 43 FAGETE AMESTECATE 7.4 64 0.8 7 3.3 29 11.5 100 11.5 100 9 52 GORUNETO-FAGETE 1.3 100 1.3 100 1.3 100 1 53 SLEAURI DE DEAL CU GORUN 2.1 8 23.7 92 25.8 100 25.8 100 21 71 CERETE PURE 61.9 86 3.1 4 1.8 3 4.9 7 71.7 100 71.7 58 74 AMES CI CE CU SIEJ MEZOF 1.8 86 0.3 14 2.1 100 2.1 100 2 75 CERO-SLEAU GIRNITETO-SL. 6.4 100 6.4 100 5 TOTAL 65.3 52 3.1 3 44.7 37 0.8 1 8.5 7 122.4 99 1.6 1 124.0 100 100 68.4 55 44.7 37 0.8 1 8.5 7 122.4 99 1.6 1 124.0 100 100 ... 15.3.3. Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine, înclinare și expoziție Tab. 15.3.3.1. FORMATIA FOR. CTA. DE ALTITUDINE CATEGORII DE INCLINARE TOTAL < 16 G 16-30 31-40 G >40G INS. HA P.INS. HA UMBR. HA TOTAL HA INS. HA P.INS. HA UMBR. HA INS. HA P.INS. HA UMBR. HA INS. HA P.INS. HA UMBR. HA INS. HA P.INS. HA UMBR. HA 0 02-04 1.6 1.6 1.6 TOTAL 1.6 1.6 1.6 100 100 100 42 02-04 3.6 3.6 3.6 TOTAL 3.6 3.6 3.6 100 100 100 43 02-04 3.3 5.7 2.5 9.0 2.5 11.5 TOTAL 3.3 5.7 2.5 9.0 2.5 11.5 100 70 30 78 22 100 52 02-04 1.3 1.3 1.3 TOTAL 1.3 1.3 1.3 100 100 100 53 02-04 24.2 1.6 24.2 1.6 25.8 TOTAL 24.2 1.6 24.2 1.6 25.8 100 100 94 6 100 71 01-02 1.0 1.0 1.0 02-04 7.0 54.7 9.0 7.0 54.7 9.0 70.7 TOTAL 7.0 54.7 10.0 7.0 54.7 10.0 71.7 10 76 14 10 76 14 100 74 02-04 1.8 0.3 1.8 0.3 2.1 TOTAL 1.8 0.3 1.8 0.3 2.1 86 14 86 14 100 75 02-04 6.4 6.4 6.4 TOTAL 6.4 6.4 6.4 100 100 100 01-02 1.0 1.0 1.0 02-04 8.6 81.7 12.9 5.7 4.1 8.6 97.4 17.0 123.0 TOTAL 8.6 91.7 13.9 5.7 4.1 8.6 97.4 18.0 124.0 8 80 12 58 42 7 78 15 100 TOTAL CAT. INCL 114.2 92 9.8 8 124.0 100 ... 15.3.4. Repartiția suprafețelor pe etaje fltoclimatice, înclinare și expoziție Tab. 15.3.4.1. ETAJE FITOCLIMATICE CATEGORII DE INCLINARE TOTAL < 16 G 16-30 31-40 G >40G INS. HA P.INS. HA UMBR. HA TOTAL HA INS. HA P.INS. HA UMBR. HA INS. HA P.INS. HA UMBR. HA INS. HA P.INS. HA UMBR. HA INS. HA P.INS. HA UMBR. HA 0 1.6 1.6 1.6 100 100 100 6 FD2 7.0 91.7 13.9 5.7 4.1 7.0 97.4 18.0 122.4 6 82 12 58 42 6 79 15 100 TOTAL 8.6 91.7 13.9 5.7 4.1 8.6 97.4 18.0 124.0 8 80 12 58 42 7 78 15 100 ... 15.3.5. Evidența arboretelor slab productive Tab. 15.3.5.1. CRT UNITATI AMENAJISTICE Total derivat de prod. Inf. 16 H TOTAL CRT: 1 UA 0.8 HA TOTAL DERIVATE: 1 UA 0.8 HA TOTAL 1 UA 0.8 HA ... 15.3.6. Repartiția suprafețelor în raport cu eroziunea și înclinarea terenului Tab. 15.3.6.1. Natura și intensit. eroziunii Categ. de înclinare Teren gol Ha Pădure cu consistența de Total 0.1-0.4 Ha 0.5-0.7 Ha 0.8-1.0 Ha Fără eroz. 0-15 3.7 27.3 83.2 114.2 16-25 3.3 6.5 9.8 26-30 31-35 >35 Total 3.7 30.6 89.7 124.0 Er. in ad. 0-15 16-25 26-30 31-35 >35 Slaba 0-15 16-25 26-30 31-35 >35 Moderată 0-15 16-25 26-30 31-35 >35 Putern. 0-15 16-25 26-30 31-35 >35 F.puter. 0-15 16-25 26-30 31-35 >35 Excesivă 0-15 16-25 26-30 31-35 >35 Total Er.in sp. 0-15 16-25 26-30 31-35 >35 Slaba 0-15 16-25 26-30 31-35 >35 Moderata 0-15 16-25 26-30 31-35 >35 Putern. 0-15 16-25 26-30 31-35 >35 F.puter, 0-15 16-25 26-30 31-35 >35 Excesiva 0-15 16-25 26-30 31-35 >35 Total Total UP: 0-15 3.7 27.3 83.2 114.2 16-25 3.3 6.5 9.8 26-30 31-35 >35 3.7 30.6 89.7 124.0 ... 15.3.7. Repartiția suprafețelor în raport cu natura și intensitatea poluării Tab. 15.3.7.1. NATURA POLUĂRII ARBORETE AFECTATE CU INETNSITATEA TOTAL HA SLABĂ HA MODERATĂ HA PUTERNICĂ HA FOARTE PUTER. HA COMPUȘI SULF ȘI PULBERI METAL: PB, ZN, CD, CU, FE COMPUȘI CU AZOT ȘI GAZE PULBERI IND.LEMN+CHIM. PULBERI ȘI GAZE EMISE DE LA TERMOFICARE REZIDURI LICHIDE ȘI SOLIDE DIN IND.+ZOOTEHNIE PULBERI FABRICI CIMENT DIVERȘI FACTORI POLUANȚI TOTAL POLUARE FĂRĂ POLUARE VIZIBILĂ 124.0 TOTAL U.P. 124.0 ... ... 15.4. EVIDENȚE AJUTĂTOARE PENTRU ÎNTOCMIREA PLANURILOR DE REGLEMENTARE A PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ 15.4.1. Repartiția arboretelor exploatabile pe subunități, urgențe de regenerare, accesibilitate și specii ... 15.4.2. Repartiția speciilor în raport cu exploatabilitatea și participarea în amestec ... 15.4.3. Stabilirea vârstei medii a exploatabilității și a ciclului ... 15.4.4. Lista unităților amenajistice exploatabile și preexploatabile ... 15.4.1. Repartiția arboretelor exploatabile pe subunități, urgențe de regenerare, accesibilitate și specii Tab. 15.4.1.1.

SUP: A URGEN ACCES TOTAL CER GORUN CARPEN SALCIM ALTE SPECII SPR. HA VOL. HA CR. HA SPR. HA VOL. HA CR. HA SPR. HA VOL. HA CR. HA SPR. HA VOL. HA CR. HA SPR. HA VOL. HA CR. HA SPR. HA VOL. HA CR. HA 00 A 40.3 100% 8131 100% 255 100% 3.1 8% 555 7% 22 9% 6.8 17% 2096 26% 35 26% 17.1 42% 2300 28% 100 39% 1.9 5% 29 11 4% 11.4 28% 3151 39% 87 34% 14 A 2.1 100% 237 100% 100% 0.6 29% 71 30% 0.7 32% 76 32% 0.2 10% 17 7% 0.6 29% 73 31% 1 A 2.1 100% 237 100% 100% 0.6 29% 71 30% 0.7 32% 76 32% 0.2 10% 17 7% 0.6 29% 73 31% 24 A 6.3 100% 885 100% 15 100% 6.3 100% 885 100% 15 100% 25 AN 41.2 1.2 13510 200 120 3 20.5 0.9 6427 181 57 3 17.0 6072 51 2.0 381 4 1.7 0.1 630 19 8 T 42.2 100% 13710 100% 123 100% 21.4 51% 6608 48% 60 49% 17.0 40% 6072 44% 51 41% 2.0 5% 381 3% 4 3% 1.8 4% 649 5% 8 7% 26 A 1.3 100% 443 100% 3 100% 0.1 8% 13 3% 0.4 31% 105 24% 1 33% 0.8 61% 325 73% 2 67% 2 AN 48.8 1.0 14838 200 138 3 20.6 0.9 6440 181 57 3 17.4 6177 52 2.0 381 4 6.3 885 15 2.5 0.1 955 19 10 T 49.8 100% 15038 100% 141 100% 21.5 43% 6621 44% 60 42% 17.4 35% 6177 41% 52 37% 2.0 4% 381 3% 4 3% 6.3 13% 885 6% 15 11% 2.6 5% 974 6% 10 7% 33 A 1.8 100% 614 100% 8 100% 0.2 11% 67 11% 1 13% 0.4 22% 72 12% 1 13% 1.2 67% 475 77% 6 74% 3 A 1.8 100% 614 100% 8 100% 0.2 11% 67 11% 1 13% 0.4 22% 72 12% 1 13% 1.2 67% 475 77% 6 74% URG AN 52.7 1.0 15689 200 146 3 21.2 0.9 6511 181 57 3 18.3 6320 53 2.6 470 5 6.3 885 15 4.3 0.1 1503 19 16 T 53.7 100% 15889 100% 149 100% 22.1 41% 6692 41% 60 40% 18.3 34% 6320 40% 53 36% 2.6 5% 470 3% 5 3% 6.3 12% 885 6% 15 10% 4.4 8% 1522 10% 16 11% SUP AN 93.0 1.0 23820 200 401 3 24.3 0.9 7066 181 79 3 25.1 8416 88 19.7 2770 105 8.2 914 26 15.7 0.1 4654 19 103 T 94.0 100% 24020 100% 404 100% 25.2 26% 7247 30% 82 20% 25.1 27% 8416 35% 88 22% 19.7 21% 2770 12% 105 27% 8.2 9% 914 4% 26 6% 15.8 17% 4673 19% 103 25% UP AN 93.0 1.0 23820 200 401 3 24.3 0.9 7066 181 79 3 25.1 8416 88 19.7 2770 105 8.2 914 26 15.7 0.1 4654 19 103 T 94.0 100% 24020 100% 404 100% 25.2 26% 7247 30% 82 20% 25.1 27% 8416 35% 88 22% 19.7 21% 2770 12% 105 27% 8.2 9% 914 4% 26 6% 15.8 17% 4673 19% 103 25% ... 15.4.2. Repartiția speciilor în raport cu exploatabilitatea și participarea în amestec Tab. 15.4.2.1. SPECIA EXPLOATABILITATE AMESTEC TOTAL HA >80% HA 50-80% HA 30-50 % HA <30% HA CE EX. NEEX, 9.4 17.0 5.0 6.8 1.1 0.9 2.0 17.0 22.1 3.1 TOTAL 9.4 22.0 7.9 2.9 42.2 GO EX. PREEX. NEEX. 0.2 11.1 11.4 5.4 2.5 3.5 1.8 0.2 0.4 11.4 18.3 2.7 4.1 TOTAL 0.2 11.1 22.8 2.4 36.5 CA EX. PREEX. NEEX. 2.1 9.1 1.6 4.3 1.0 1.6 2.6 3.7 13.4 TOTAL 11.2 5.9 2.6 19.7 SC EX. NEEX. 6.3 1.9 6.3 1.9 TOTAL 8.2 8.2 FA EX. PREEX. NEEX. 0.8 0.7 0.8 1.5 0.4 1.7 2.1 1.9 2.5 3.6 TOTAL 0.8 3.0 4.2 8.0 TE EX. PREEX. NEEX. 1.0 0.5 2.5 0.9 0.6 2.4 2.5 0.6 TOTAL 1.0 3.0 1.5 5.5 FR NEEX. 0.8 0.6 1.4 DT EX. NEEX. 0.1 0.3 0.1 0.3 TOTAL 0.4 0.4 DM NEEX. 0.3 0.3 PLT PREEX. 0.2 0.2 TOTAL EX. PREEX. NEEX. 15.7 2.1 17.0 17.9 2.1 9.1 11.4 15.0 5.8 11.2 5.1 3.7 6.3 28.4 53.7 11.6 28.7 UP: 17.8 46.1 43.4 15.1 122.4 15% 38% 35% 12% ... 15.4.3. Stabilirea vârstei medii a exploatabilității și a ciclului Tab. 15.4.3.1. SPECIA TOTAL ARBORETE ARBORETE NAT. PARTIAL DERIVATE ARTIF. DE PROD. SUP. SI MIJ.: 0% SUPRAFATA CLP MED TE MED CICLU SUPRAFATA CLP MED TE MED CICLU HA % HA % 1 CE 25.2 32 2.1 98 25.2 32 2.1 98 2 GO 25.1 26 1.6 109 25.1 26 1.6 109 3 CA 19.7 20 3.8 101 19.1 20 3.8 103 4 SC 8.2 8 2.5 27 8.2 8 2.5 27 5 FA 8.0 8 3.0 113 8.0 8 3.0 113 6 TE 5.5 5 2.1 108 5.5 5 2.1 108 7 FR 1.4 1 2.0 84 1.4 1 2.0 84 8 DT 0.4 0 2.5 80 0.4 0 2.5 80 9 DM 0.3 0 3.0 80 0.3 0 3.0 80 10 PLT 0.2 0 3.0 40 0.0 0 0.0 0 TOTAL 94.0 100 2.4 97 100 93.2 100 2.4 97 100 ... 15.4.4. Lista unităților amenajistice exploatabile și preexploatabile Tab. 15.4.4.1. SUP EX UA SUPR. HA CONS VIRSTA VOLUM MC CREST MC UA SUPR. HA CONS VIRSTA VOLUM MC CREST MC UA SUPR. HA CONS VIRSTA VOLUM MC CREST MC A 1 8A 1.0 0.6 80 200 3 21B 1.3 0.6 130 443 3 22C 4.5 0.7 125 1706 6 22F 3.3 0.8 30 495 5 47C 1.0 0.8 95 368 4 49A 1.8 0.8 95 614 8 49B 1.3 0.8 95 458 5 49D 6.4 0.6 110 1696 14 49E 3.5 0.6 110 921 7 50B 4.5 0.7 110 1481 11 50D 2.1 0.2 120 237 61A 4.0 0.7 95 1108 12 61B 12.3 0.8 95 4699 48 61C 1.6 0.8 95 611 6 84B 1.1 0.9 25 143 4 84C 2.1 0.7 90 462 7 84D 1.9 0.9 25 247 6 Total SUP pentru unitati amenajistice exploatabile 53.7 0.70 94 15889 149 A 2 16H 0.8 0.7 20 31 3 21A 2.5 0.7 85 563 10 60 8.3 0.8 85 2756 41 Total SUP pentru unitati amenajistice preexploatabile 11.6 0.77 80 3350 54 Total SUP pentru unitati amejistice exploatabile si preex. 65.3 0.71 92 19239 203 Total UP pentru unitati amenajistice exploatabile 53.7 0.70 94 15889 149 Total UP pentru unitati amenajistice preexploatabile 11.6 0.77 80 3350 54 Total UP pentru unitati amenajistice exploatabile si preex. 65.3 0.71 92 19239 203 ... ... 15.5. EVIDENȚE PRIVIND ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER ȘI A POSIBILITĂȚII DE PRODUSE PRINCIPALE ȘI SECUNDARE 15.5.1. Accesibilitatea fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare ... 15.5.2. Situația fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare în raport cu distanța de colectare ... 15.5.1. Accesibilitatea fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare Tab. 15.5.1.1. DRUM KM TOTAL SUPRAF. DESERVITA HA ACCES MEDIE KM FOND FORESTIER PRODUCTIV POSIBILITATEA DECENALA (M.C.) TOTAL SUPURAF. HA EXPLOATABIL PREEXPLOATABIL HA NEEXPLOATABIL HA PRODUSE PRINCIPALE TAIERI CONSERVARE PRODUSE SECUNDARE TOTAL SUPRAF. HA VOLUM M.C. GRAD + TRANSGRAD. CVASIGRADINARIT SUCCESIVE + PROCRES. RASE CRING TOTAL PRINCIPALE RARITURI CURATIRI IGIENA TOTAL SEC. 1.6 0 T. 1.6 0 DP005 7.0 0.20 7.0 5.1 852 1.9 440 440 12 0 17 29 469 T.DP 7.0 0.20 7.0 5.1 852 1.9 440 440 12 0 17 29 469 FE001 84.4 0.43 56.0 38.5 12193 8.3 9.2 1116 1116 185 0 564 749 1865 FE006 30.0 0.68 30.0 9.1 2644 3.3 17.6 840 520 1360 194 0 74 268 1628 T.FE 114.4 0.49 86.0 47.6 14837 11.6 26.8 1956 520 2476 379 0 638 1017 3493 T.EX 123.0 0.47 93.0 52.7 15689 11.6 28.7 1956 960 2916 391 0 655 1046 3962 FN001 1.0 1.70 1.0 1.0 200 84 84 0 84 T.NEC 1.0 1.70 1.0 1.0 200 84 84 0 84 TOTAL 124.0 0.48 94.0 53.7 15889 11.6 28.7 2040 960 3000 391 0 655 1046 4046 ... 15.5.2. Situația fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare în raport cu distanța de colectare Tab. 15.5.2.1. ACCES. TOTAL SUPRAF. DESERVITA HA ACCES MEDIE KM FOND FORESTIER PRODUCTIV POSIBILITATEA DECENALA (M.C.) TOTAL SUPURAF. HA EXPLOATABIL PREEXPLOATABIL HA NEEXPLOATABIL HA PRODUSE PRINCIPALE TAIERI CONSERVARE PRODUSE SECUNDARE TOTAL SUPRAF. HA VOLUM M.C. GRAD + TRANSGRAD. CVASIGRADINARIT SUCCESIVE + PROCRES. RASE CRING TOTAL PRINCIPALE RARITURI CURATIRI IGIENA TOTAL SEC. 0.1-0.8 44.0 0.16 42.4 17.3 4289 9.1 16.0 237 440 677 197 0 226 423 1100 0.4-0.6 45.5 0.46 17.1 14.6 5510 2.5 458 458 0 397 397 855 0.7-0.9 20.3 0.79 20.3 9.7 2191 10.6 529 520 1049 165 0 165 1214 1.0-1.2 13.2 1.06 13.2 11.1 3699 2.1 732 732 29 0 32 61 793 >1.6 1.0 1.70 1.0 1.0 200 84 84 0 84 TOTAL 124.0 0.48 94.0 53.7 15889 11.6 28.7 2040 1245 3000 391 0 655 1046 4046 ... ... ...