Amenajament din 27 februarie 2024

Partea I MEMORIU TEHNIC

0.

INTRODUCERE

1.

SITUAȚIA TERITORIAL - ADMINISTRATIVĂ

1.1.

Elemente de identificare a proprietății

1.2.

Vecinătăți, limite, hotare

1.3.

Bazinete componente

1.4.

Administrarea fondului forestier

1.4.1.

Administrarea fondului forestier proprietate privată

2.

ORGANIZAREA TERITORIULUI

2.1.

Constituirea proprietății

2.2.

Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului

2.2.1.

Mărimea parcelelor și subparcelelor

2.2.2.

Situația bornelor

2.2.3.

Corespondența între parcelarul și subparcelarul precedent și cel actual

2.3.

Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază

2.3.1.

Planuri de bază utilizate

2.3.2.

Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază

2.4.

Suprafata fondului forestier

2.4.1.

Determinarea suprafețelor

2.4.2.

Mișcări de suprafață din fondul forestier

2.4.3.

Utilizarea fondului forestier

2.4.4.

Evidența fondului forestier pe destinații și deținători

2.4.5.

Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință și specii

2.5.

Enclave

2.6.

Organizarea administrativă

3.

GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR

3.1.

Istoricul și analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat

3.1.1.

Evoluția proprietății și a modului de gospodărire a pădurilor înainte de anul 1948

3.1.2.

Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948 până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat

3.1.2.1.

Evoluția constituirii unității de producție și a bazelor de amenajare până la amenajarea precedentă (inclusiv)

3.1.2.2.

Evoluția reglementării producției

3.2.

Analiza critică a aplicării amenajamentului expirat

3.3.

Concluzii privind gospodărirea pădurilor

3.3.1.

Evoluția structurii pădurii

4.

STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI FORESTIERE

4.1.

Metode și procedee de culegere și prelucrare a datelor de teren

4.2.

Elemente privind cadrul natural, specifice unității de producție

4.2.1.

Geologie

4.2.2.

Geomorfologie

4.2.3.

Hidrologie

4.2.4.

Climatologie

4.2.4.1.

Regimul termic

4.2.4.2.

Regimul pluviometric și evapotranspirația

4.2.4.3.

Regimul eolian

4.2.4.4.

Indicatorii sintetici ai datelor climatice

4.2.4.5.

Favorabilitatea factorilor și determinanților climatici pentru principalele specii forestiere

4.2.4.6.

Date fenologice

4.3.

Soluri

4.3.1.

Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de sol

4.3.2.

Descrierea tipurilor și subtipurilor de sol

4.3.3.

Lista u.a. pe tipuri și subtipuri de sol

4.3.4.

Factori și determinanți edafici pe clase de mărimi și favorabilitate pentru speciile forestiere principale

4.4.

Tipuri de stațiune

4.4.1.

Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de stațiune

4.4.2.

Descrierea tipurilor de stațiune cu factorii limitativi și măsurile de gospodărire impuse de aceștia

4.4.3.

Lista u.a. pe tipuri de stațiune

4.4.4.

Lista u.a. pe tipuri de stațiune și sol

4.5.

Tipuri de pădure

4.5.1.

Evidența tipurilor naturale de pădure

4.5.2.

Lista u.a. pe tipuri de stațiune și pădure

4.5.3.

Lista u.a. după caracterul actual al tipului de pădure

4.5.4.

Formații forestiere și caracterul actual al tipului de pădure

4.6.

Structura fondului de producție și protecție

4.7.

Arborete slab productive și provizorii

4.8.

Arborete afectate de factori destabilizatori și limitativi

4.8.1.

Situația sintetică a factorilor destabilizatori și limitativi

4.8.2.

Evidența arboretelor afectate de factori destabilizatori și limitativi

4.9.

Starea sanitară a pădurilor

4.10.

Concluzii privind condițiile staționale și de vegetație

5.

STABILIREA FUNCȚIILOR SOCIAL-ECONOMICE ȘI ECOLOGICE ALE PĂDURII ȘI A BAZELOR DE AMENAJARE

5.1.

Stabilirea funcțiilor social-economice și ecologice ale pădurii

5.1.1.

Obiectivele social-economice și ecologice

5.1.2.

Funcțiile pădurii

5.1.3.

Subunități de gospodărire constituite

5.2.

Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor și ale pădurii

5.2.1.

Regimul

5.2.2.

Compoziția-țel

5.2.3.

Tratamentul

5.2.4.

Exploatabilitatea

5.2.5.

Ciclul

6.

REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ ȘI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCȚII SPECIALE DE PROTECȚIE

6.1.

Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale

6.1.1.

Reglementarea procesului de producție la S.U.P. "A"-Codru regulat, sortimente obișnuite

6.1.1.1.

Stabilirea posibilității de produse principale

6.1.1.1.1.

Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul creșterii indicatoare

6.1.1.1.2.

Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă

6.1.1.2.

Adoptarea posibilității

6.1.1.3.

Recoltarea posibilității

6.1.1.4.

Prognoza posibilității

6.2.

Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcții speciale de protecție

6.2.1.

Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul II funcțional

6.3.

Lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor

6.4.

Volumul total de masă lemnoasă posibil de recoltat

6.5.

Lucrări de ajutorare a regenerării naturale și de împădurire

6.6.

Refacerea arboretelor subproductive și substituirea celor ce au compoziție necorespunzătoare

6.7.

Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori

7.

VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI

7.1.

Producția cinegetică

7.2.

Producția salmonicolă

7.3.

Producția de fructe de pădure

7.4.

Producția de ciuperci comestibile

7.5.

Alte produse

8.

PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER

8.1.

Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor produse de vânt și zăpadă

8.2.

Protecția împotriva incendiilor

8.3.

Protecția împotriva poluării industriale

8.4.

Protecția împotriva bolilor și a altor dăunători

8.5.

Protecția împotriva fenomenului de uscare anormală

9.

CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII

9.1.

Elemente de biodiversitate

9.2.

Acțiuni în favoarea biodiversității

9.3.

Efectul aplicării amenajamentului asupra biodiversității

10.

INSTALAȚII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ȘI CONSTRUCȚII FORESTIERE

10.1.

Instalații de transport

10.2.

Tehnologii de exploatare

10.3.

Construcții forestiere

11.

ANALIZA EFICACITĂȚII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR

11.1.

Realizarea continuității funcționale

11.2.

Dinamica dezvoltării fondului forestier

11.2.1.

Indicatori cantitativi

11.2.2.

Indicatori calitativi

12.

DIVERSE

12.1.

Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicabilitate a acestuia.

12.2.

Recomandări privind ținerea evidenței lucrărilor efectuate pe parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului

12.3.

Obligațiile proprietarului de pădure privind respectarea regimului silvic

12.4.

Indicarea hărților anexate amenajamentului

12.5.

Colectivul de elaborare

12.6.

Bibliografie

Partea A II-A

PLANURI DE AMENAJAMENT

13.

PLANURI DE RECOLTARE ȘI CULTURA

13.1.

Planuri decenale de recoltare a produselor principale și a lucrărilor de conservare

13.1.1.

Planuri de recoltare a produselor principale-S.U.P. A-codru regulat

13.1.1.1.

Evidența arboretelor din care se recoltează posibilitatea decenală de produse principale

13.1.1.2.

Planul decenal de recoltare a produselor principale-codru

13.1.1.3.

Recapitulația posibilității de produse principale

13.1.2.

Planul lucrărilor de conservare

13.2.

Planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor

13.2.1.

Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor

13.2.2.

Recapitulația posibilității decenale pe specii

13.3.

Planul lucrărilor de regenerare și împădurire

14.

PLANURI PRIVIND INSTALAȚIILE DE TRANSPORT ȘI CONSTRUCȚII FORESTIERE

14.1.

Planul instalațiilor de transport

14.2.

Planul construcțiilor forestiere

15.

PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER

15.1.

Dinamica dezvoltării fondului forestier

15.2

Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârstă

Partea A III-A

EVIDENTE DE AMENAJAMENT

16.

EVIDENTE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER

16.1.

Evidențe privind descrierea unităților amenajistice

16.1.1.

Descrierea parcelară

16.1.2.

Evidenta pe u.a. a datelor complementare

16.1.3.

Evidența arboretelor inventariate

16.1.4.

Evidența arboretelor marcate

16.2.

Evidențe privind mărimea și structura fondului forestier

16.2.1.

Repartiția suprafețelor pe categorii de folosință forestieră și grupe funcționale

16.2.2.

Repartiția suprafețelor pe categorii funcționale

16.2.3.

Situația sintetică pe specii

16.2.4.

Structura și mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe și categorii funcționale

16.2.5.

Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii

16.2.6.

Structura și mărimea fondului forestier pe specii

16.2.7.

Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii pentru fondul productiv

16.2.8.

Structura și mărimea fondului forestier pe specii pentru fondul neproductiv

16.2.9.

Structura și mărimea fondului forestier pe subunități de producție/protecție după vârstă, grupe funcționale și specii

16.2.10.

Structura și mărimea fondului forestier productiv pe clase de exploatabilitate și specii

16.3.

Evidențe privind condițiile naturale și de vegetație

16.3.1.

Evidența tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure

16.3.2.

Recapitulație formații forestiere

16.3.3.

Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine, înclinare și expoziție

16.3.4.

Repartiția suprafețelor pe etaje fitoclimatice, înclinare și expoziție

16.3.5.

Repartiția suprafețelor în raport cu eroziunea și înclinarea terenului

16.3.6.

Repartiția suprafețelor în raport cu natura și intensitatea poluării

16.4.

Evidențe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de reglementare a procesului de producție lemnoasă

16.4.1.

Repartiția arboretelor exploatabile pe subunități, urgențe de regenerare, accesibilitate și specii

16.4.2.

Repartiția speciilor în raport cu exploatabilitatea și participarea în amestec

16.4.3.

Stabilirea vârstei medii a exploatabilității și a ciclului

16.4.4.

Lista unităților amenajistice exploatabile și preexploatabile

16.5.

Evidențe privind accesibilitatea fondului forestier și a posibilității

16.5.1.

Accesibilitatea fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare

16.5.2.

Situația fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare în raport cu distanța medie de colectare

Partea A IV-A

APLICAREA AMENAJAMENTULUI

17.

EVIDENȚE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI

17.1

Evidența și bilanțul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului cu privire la exploatări și împăduriri

17.2

Evidența dinamicii procesului de regenerare naturală

Anexe

MEMORIU DE PREZENTARE

al amenajamentului fondului forestier proprietate privată

a Composesoratului Trestia, județul Sălaj

U.P. IV Trestia

Data intrării în vigoare a amenajamentului ..............

Expert C.T.A.P.: Dr. ing...............

Șef proiect: ing. .................

1.

Suprafața fondului forestier

Suprafața fondului forestier proprietate privată aparținând Composesoratului Trestia, județul Sălaj este de 100.83 ha.

Suprafața determinată la actuala amenajare de 100.83 ha, este egală cu suprafața din actul de proprietate - Titlul de Proprietate nr. .......

U.P. vechi

U.P. nou

Suprafața

(ha)

Diferențe

(ha)

Justificări

(ha)

actuală

din actul de proprietate

+

-

+

-

%VII Bălan (O.S. Jibou)

IV Trestia

100.83

100.83

-

-

-

-

Date generale

U.P.

Amenaj.

Supr.

(ha)

Pădure

(ha)

Teren de împăd.

(ha)

Alte terenuri

(ha)

Păduri cu rol de

(ha):

Compoziția arboretelor

(fond productiv)

Protecție

Producție și protecție T.VI

T.II

IV Trestia

Act.

100.83

100.83

-

-

39.3

61.5

61FA16CA12GQ10CE1DT

2.

Prevederile și realizările amenajamentului expirat

Anul amenajării

Prevederi

(P)

Rărituri

Produse principale + acc. I

Tăieri de igienă

Taieri de conservare

Indice recolt.

Realizări

(R)

ha/an

mc/an

ha/an

mc/an

ha/an

mc/an

mc/an/ha

2013

P

1.8

48

1.7

200

27.3

24

3.8

186

4.6

R

0

0

3.19

55

32.65

101

0.6

32

1.9

%

0

0

-

27

-

420

-

17

41

2.1.

Concluzii privind gospodărirea pădurilor pe baza prevederilor amenajamentului

Tabel 2.1.1. Compoziția arboretelor

Anul amenajării

Suprafața pădure

(ha)

Evoluția compoziției

(%)

FA

SC

CA

CE

GO

DT

2013

100.8

47

30

9

7

5

2

2023

100.83

38

34

10

6

7

5

Tabel 2.1.2. Clasa de producție

Anul amenajării

Suprafața pădure

(ha)

Evoluția claselor de producție

(%)

I

II

III

IV

V

2013

100.8

-

-

56

9

35

2023

100.83

-

-

59

41

-

Tabel 2.1.3. Densitatea arboretelor

Anul amenajării

Suprafața pădure

(ha)

Evoluția categoriilor de consistență

(%)

0.1-0.3

0.4-0.6

0.7-1.0

2013

100.8

-

13

87

2023

100.83

13

8

79

3.

Structura fondului forestier

Structura fondului forestier din cadrul U.P. IV Trestia se prezintă astfel:

Specificări

Fond forestier

U.M.

Specii

FA

SC

CA

GO

CE

DT

Total

Compoziția

A11-13

%

61

-

16

12

10

1

100

A21-22

-

90

-

-

-

10

100

U.P.

38

34

10

7

6

5

100

Clasa de producție

A11-13

-

3,0

-

3,4

3,0

3,0

3,0

3,1

A21-22

-

4.0

-

-

-

4.0

4.0

U.P.

3,0

4,0

3,4

3,0

3,0

3,8

3,4

Consistența

A11-13

-

0,70

-

0,60

0,67

0,65

0,51

0,67

A21-22

-

0.70

-

-

-

0.70

0.70

U.P.

0,70

0,70

0,60

0,67

0,65

0,66

0,68

Creșterea curentă

A11-13

mc/an/ha

5.6

4.1

4.1

3.1

2.4

5.6

4.9

A21-22

-

5.3

-

-

-

5.0

5.3

U.P.

5,6

5,3

4,1

4,1

3,1

4,5

5,0

Volum unitar

A11-13

mc/ha

266

-

161

185

208

179

233

A21-22

-

93

-

-

-

100

94

U.P.

266

93

161

185

208

115

181

Vârsta medie

A11-13

ani

92

-

78

83

90

80

88

A21-22

-

37

-

-

-

45

38

U.P.

92

37

78

83

90

51

69

Clase de vârstă

A11-13

%

III - 30%; VI si peste - 70%

100

A21-22

III -100%

100

U.P.

III - 56%; VI și peste - 44%

100

Notă:

–

A11-A13 - Păduri, plantații cu reușita definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu reușita parțială, pentru care se reglementează recoltarea de produse principale;

–

A21-A22 - Păduri, plantații cu reușita definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu reușita parțială, pentru care nu se reglementează recoltarea de produse principale.

4.

Zonarea funcțională

Potrivit prevederilor din normele tehnice existente și corespunzător obiectivelor economice, sociale și ecologice fixate s-a realizat zonarea funcțională astfel:

Anul amenajării

Grupa a I - a categorii funcționale

(ha)

Grupa a II - a categorii funcționale

(ha)

TOTAL

(ha)

Tipul funcțional

II

VI

1.2.A.

2.1.B./2.1.C

2013

39.3

61.5

100.8

2023

37,70

63,13

100,83

Dif.

-1,6

+1,63

+0,03

Fondul forestier proprietate privată din U.P. IV Trestia nu se suprapune peste Situl Natura 2000 sau vreo arie naturală protejată.

5.

Subunități de gospodărire

Amenajament

Subunitati de gospodarire

-ha-

Total

M

A

-ha-

actual

37,70

63,13

100.83

6.

Bazele de amenajare

Bazele de amenajare adoptate sunt următoarele:

6.1.

Regim (S.U.P. A)

Amenajament

Suprafața totală în regim :

( ha )

codru

actual

63,13

6.2.

Compoziția-țel

Amenajament

U.P.

FA

GO

CE

DT

TE

actual

70

11

5

10

4

6.3.

Tratament

Amenajament

Suprafața de parcurs cu tratamente :

(ha/mc)

progresive

Actual

18,51 ha/1866 mc

6.4.

Vârsta exploatabilității

Amenajament

Subunitati de gospodarire

-ani-

A

actual

108

6.5.

Ciclul

Amenajament

Subunități de gospodărire : ( ani )

“A”

actual

110

7.

Reglementarea procesului de producție

7.1.

Reglementarea procesului de producție lemnoasă pentru S.U.P. A

U.P.

Amenajamentul

Creșterea indicatoare

Clase de varsta

Posibilitatea adoptata

(mc/an)

Ci

(mc/an)

Posib.

(mc/an)

Q

m

Inductiv

(mc/an)

Deductiv

(mc/an)

IV

Trestia

actual

164

187

2,0

1,133

217

217

187

7.1.1.

Calculul indicatorului de posibilitate prin metoda creșterii indicatoare

Specia

FA

CA

GO

CE

DT

-

-

-

-

-

Total

CI

116

17

18

12

1

164

V1

4928

V11

855

397

98

1350

V12

42

497

970

157

1666

V13

7696

537

8233

V14

V2

8522

V21

909

400

597

970

157

3033

V22

7696

537

8233

V23

V3

11303

V31

8617

940

606

981

158

11302

V32

V4

8746

949

614

991

160

11460

V5

8859

957

621

999

161

11597

V6

12050

1875

1741

1448

163

17277

DD1

6555

DD2

5221

DD3

6351

DD4

4858

DD5

3345

DD6

7374

DM

3345

Q

2

V1/10

493

V2/20

426

V3/30

377

V4/40

287

V5/50

232

V6/60

288

POSIB.

187

A:

0,867

M:

1,133

CICLUL

110

SUPRAFATA TOTALA

63,13

SUPRAFATA IN GR.I FUNCTIONALA

SUPRAFATA IN GR.II FUNCTIONALA

63,13

7.1.2.

Calculul indicatorului de posibilitate prin metoda claselor de vârstă - procedeul deductiv

Ciclul: 110 ani

Perioada: 30 ani

S.P. normal: 17,22 ha

Clasa de vârstă

Situație

SUPRAFAȚA PERIODICĂ I

SUPRAFAȚA PERIODICA

Suprafața

(ha)

Volum

(mc)

Crest. crt.

(mc)

Supra

fața

(ha)

Volum inclusiv creșterea producției totale pe 5 ani

(mc)

II

III

IV

Vi

Vk

Vj

Suprafața

(ha)

Suprafața

(ha)

Suprafața

(ha)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

II

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

III

18,65

4047

149

-

-

-

-

-

8,02

10,63

IV

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

V

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

VI

30,90

9329

148

4.23

-

-

779

17,88

8,79

-

VII

13,58

1331

11

13,58

-

-

1386

-

-

-

TOT.

63,13

14707

308

17.81

-

-

2165

17,88

16,81

10,63

Norm

-

17,22

-

-

-

17,22

17,22

11,47

Diferenta ±

+0,59

-

-

-

+0,66

-0,41

-0,84

Indicatorul de posibilitate prin procedeul deductiv: P_2” = Vi/30 + Vk/20 + Vj/10 = 217 mc/an.

7.2.

Urgențe de regenerare

Subunitatea

Urgența

Suprafața

(ha)

Volumul total

(mc)

Volumul de extras

(mc)

A

1

13,58

1386

1386

2

4,93

958

480

Total

18,51

2344

1866

7.3.

Posibilitatea de produse secundare

Specificări

Suprafața efectivă de parcurs :

(ha)

Posibilitatea :

(mc)

Totală

Anuală

Totală

Anuală

Rărituri

18,65

1,86

574

57

Total produse sec.

18,65

1,86

574

57

Tăieri de igienă

23,17

23,17

209

21

7.4.

Volumul rezultat din lucrări de conservare

S.U.P.

Suprafața de parcurs

-ha-

Volumul de extras

- mc -

Volumul de recoltat pe specii

(mc/an)

Totală

Anuală

Total

Anual

SC

M

37,70

3,77

494

49

49

8.

Suprafața afectată de fiecare factor destabilizator și măsurile de gospodărire propuse

Natura vătămării

Gradul de afectare

Suprafața

(ha)

Lucrări prevăzute

(ha)

Tăieri progresive

Dec II

Tăieri de conservare

Uscare

slabă

37,70

-

37,70

Tulpini nesănătoase

20%

60,87

23,17

37,70

9.

Situația lucrărilor de împădurire

Specificări

Specii pentru împădurit :

(ha)

Denumire

Total

(ha)

DT

-

Integrale

4,07

4,07

-

Completări

0,81

0,81

-

Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării naturale

11,62

-

-

Îngrijirea culturilor

22,8

-

-

10.

Instalații de transport

Rețeaua instalațiilor de transport utilizată în gospodărirea fondului forestier proprietate privată din U.P. IV Trestia, însumează 1.0 km drumuri publice, asigurând accesibilitatea:

–

fondului forestier în proporție de 100%;

–

fondului forestier productiv în proporție de 100%.

11.

Inventarul de coordonate

În tabelul de mai jos sunt redate coordonatele, în sistem de proiecție Stereo' 70, pentru limita fondului forestier proprietate privată aparținând Composesoratului Trestia, județul Sălaj.

Nr. crt.

N(m)

E(m)

1

626135,26

375124,32

2

625981,99

375310,21

3

625993,66

375373,24

4

626000,82

375460,42

5

625937,14

375495,88

6

626006,37

375603,82

7

626088,82

375597,96

8

625933,44

375713,93

9

625642,44

375709,36

10

625593,60

375781,67

11

626029,83

375971,88

12

625957,29

376228,80

13

625491,53

375988,75

14

625570,53

376273,76

15

625517,01

376312,66

16

625636,05

376380,23

17

625651,87

376626,91

18

625579,35

376739,92

19

625336,84

376845,62

20

625606,52

377109,70

21

625886,49

376508,17

22

626084,86

376254,55

23

626113,87

376198,50

24

626676,62

375268,05

25

626738,85

375175,85

26

626584,59

374735,16

27

626367,76

374494,78

28

626499,99

374232,01

29

626274,30

373973,23

30

625834,13

374009,34

31

625855,12

374066,64

32

625942,28

374085,27

33

626026,16

374128,75

34

625998,03

374151,58

35

626147,33

374366,63

36

626060,60

374470,70

37

626352,31

374788,40

Șef proiect,

Expert

C.T.A.P.,

Partea I MEMORIU TEHNIC

0.

INTRODUCERE

1.

SITUAȚIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ

2.

ORGANIZAREA TERITORIULUI

3.

GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR

4.

STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI FORESTIERE

5.

STABILIREA FUNCȚIILOR SOCIAL-ECONOMICE ȘI ECOLOGICE ALE PĂDURII ȘI A BAZELOR DE AMENAJARE

6.

REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ ȘI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCȚII SPECIALE DE PROTECȚIE

7.

VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI

8.

PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER

9.

INSTALAȚII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ȘI CONSTRUCȚII FORESTIERE

10.

ANALIZA EFICACITĂȚII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR

11.

DIVERSE

0.

INTRODUCERE

Amenajamentul U.P. IV Trestia constituie o prezentare de ansamblu a fondului forestier proprietate privată aparținând Composesoratului Trestia, județul Sălaj administrat de Ocolul silvic Jibou, din cadrul Direcției silvice Sălaj, sub toate aspectele care interesează economia forestieră și sintetizează măsurile de aplicat în vederea dirijării structurii fondului de producție și protecție spre structura normală (optimă).

La elaborarea amenajamentului s-a urmărit să fie asigurate apărarea, conservarea și gospodărirea durabilă a pădurilor, promovarea în cultură a speciilor autohtone valoroase, păstrarea echilibrului ecologic, evitarea dezgolirii solului, continuitatea producției de lemn, ameliorarea efectelor de protecție, ș.a.

Constituirea fondului forestier proprietate privata aparținând Composesoratului Trestia, județul Sălaj s-a făcut în urma aplicării

Legii nr. 1/2000 , în baza Titlului de Proprietate: nr. ........., cu păduri din U.P VII Bălan, din cadrul O.S. Jibou, D.S. Sălaj.

Suprafața fondului forestier proprietate privată, din U.P. IV Trestia, este de 100,83 ha.

Lucrările de amenajare a pădurilor din etapa actuală au la bază cartarea stațională la scară mijlocie, întocmită în anul 2000 de către I.C.A.S. Stațiunea Oradea, cu ocazia efectuării lucrărilor de amenajare.

Scopul efectuării cartărilor staționale a fost de a fundamenta naturalistic, măsurile eficiente în gospodărirea fondului forestier.

Datele referitoare la stațiune au fost preluate din vechiul amenajament, iar acolo unde s-au constatat neconcordanțe au fost efectuate modificările care se impuneau.

Determinarea elementelor, care caracterizează arboretele, s-a făcut prin observații și măsurători directe, utilizând clupa și hipsometrul, cu respectarea normelor tehnice în vigoare. În fiecare arboret s-au făcut măsurători în piețe de probă, pentru determinarea diametrului și înălțimii medii. În scopul determinării volumului arboretelor exploatabile, s-au efectuat inventarieri statistice, prin suprafețele de probă (cercuri cu rază variabilă, în suprafață de 500 m2). Datele au fost consemnate codificat în fișele de descriere ale subparcelelor și apoi au fost prelucrate la calculator.

S-a menținut vechea zonare funcțională.

Bazele de amenajare anterioare au fost armonizate cu politica forestieră actuală.

În legătură cu condițiile de realizat, privind structura fondului de producție și protecție, amenajamentul accentuează crearea de arborete naturale, cu structură diversificată atât pe orizontală (conservarea și dezvoltarea biodiversității), cât și pe verticală (structură relativ plurienă și plurienă), prin aplicarea de tratamente intensive (tăieri progresive). Această structură asigură îndeplinirea în condiții optime a funcțiilor de protecție și producție atribuite arboretelor.

Reglementarea procesului de producție s-a făcut pentru arboretele încadrate în tipul VI de categorie funcționala, care fac obiectul subunității de producție A-codru regulat, sortimente obișnuite.

La reglementarea procesului de producție s-au avut în vedere instrucțiunile de specialitate în vigoare și recomandările conferințelor de amenajare.

De asemenea, amenajamentul cuprinde prevederi referitoare la îngrijirea și conducerea arboretelor, regenerare și împădurire, precum și instalații de transport.

Lucrarea de față este structurată în 4 părți, cuprinzând 16 capitole și are durata de valabilitate de 10 ani.

1.

SITUAȚIA TERITORIAL - ADMINISTRATIVĂ

1.1.

Elemente de identificare a proprietății

Obiectul prezentului studiu îl constituie amenajamentul pădurilor proprietate privată aparținând Composesoratului Trestia, cu sediul în localitatea Trestia, județul Bihor. Administrarea pădurilor se face de către O.S. Jibou, cu sediul în orașul Jibou, județul Sălaj.

Pădurile U.P. IV Trestia sunt situate în Depresiunea Almașului parte componentă a Podișului Șomeșan, în bazinul hidrografic al râului Someș. Principala cale de acces este drumul județean Chendrea-Trestia.

Din punct de vedere teritorial-dministrativ pădurile din U.P. IV Trestia sunt situate în totalitate în județul Sălaj, pe raza comunei Hida.

Repartizarea fondului forestier pe unități teritorial-administrative este prezentată în tabelul 1.1.1.

Tabel 1.1.1. Repartiția fondului forestier pe unități teritorial-administrative

Nr. crt

Județul

Comuna

Ocolul Silvic

Beneficiar

Parcele componente

Suprafața

ha

%

1

Sălaj

Hida

Jibou (U.P. VII Bălan)

Composesoratul Trestia

42, 48-49

100,83

100

Total U.P.

100,83

100

Coordonatele limitelor fondului forestier proprietate privată aparținând U.P. IV Trestia, în sistem de proiecție Stereo' 70, sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 1.1.2. Puncte de identificare a U.P.

Nr. crt.

N(m)

E(m)

1

625577.0585

377062.9697

2

625331.5842

376858.0051

3

625667.4661

376647.6722

4

625652.3833

376433.1005

5

625496.8389

375976.0501

6

625978.6358

376234.3739

7

626034.1686

375985.5658

8

625587.7526

375781.8725

9

625987.3362

375749.8735

10

626060.1886

375617.5196

11

625927.5738

375512.5783

12

625981.9922

375310.2099

13

626128.0535

375129.4846

14

626313.7070

375398.8012

15

626339.9620

375854.3408

16

626200.7021

375854.3320

17

626291.4998

375951.6817

18

626030.8171

376306.9395

19

625891.3713

376514.5890

20

625846.1255

374045.9559

21

626069.4626

373975.2441

22

626311.5271

373982.7520

23

626517.8777

374286.5182

24

626423.2169

374434.7701

25

626755.4442

375238.9491

26

626706.7860

375308.0942

27

626133.3624

374744.8801

28

626040.4315

374523.5136

29

626188.5467

374243.9523

30

626005.7632

374199.1593

31

626026.1602

374128.7540

1.2.

Vecinătăți, limite, hotare

Vecinătățile, limitele și hotarele unității de producție în studiu sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel 1.2.1. Vecinătăți, limite, hotare

Puncte cardinale

Vecinătăți

Limite

Hotare

Felul

Denumirea

Nord

U.P. I Jibou

naturală

Râul Someș

Liziera pădurii; borne

Est

U.P. V Gârbou

U.P. VI Dragu

naturală

Culmea Sgleamăn

Culmea Bârloagelor

Valea Almașului

Liziera pădurii; borne

Vest

O.S. Zalău

naturală

Culmea Jernăului

Culmea Gălpâiei

Culmea Julcoaiei

Liziera pădurii; borne

Sud

U.P. VI

Dragu O.S. Zalău

naturală

Valea Almașului

Culmea Băicuța

Liziera pădurii; borne

Notă: Vecinătățile și limitele indicate mai sus aparțin teritoriului U.P. VII Bălan, din cadrul O.S. Jibou, D.S. Sălaj.

Toate hotarele sunt evidente și sunt materializate cu semne consacrate pentru delimitarea fondului forestier, precum și cu borne. Nu există încălcări de hotare.

1.3.

Bazinete componente

Fondul forestier proprietate privată din U.P. IV Trestia este cuprins într-un singur bazinet (tabelul 1.3.1.).

Tabel 1.3.1. Bazinete componente

Denumirea bazinetului

Parcele componente

Suprafața

ha

%

Furcărețul Mare

42, 48-49

100.83

100

Total

100.83

100

1.4.

Administrarea fondului forestier

1.4.1.

Administrarea fondului forestier proprietate privată

Administrarea fondului forestier proprietate privată din U.P. IV Trestia, în suprafață de 100.83 ha, se face de către Ocolul silvic Jibou, din cadrul Direcției silvice Sălaj.

2.

ORGANIZAREA TERITORIULUI

2.1.

Constituirea proprietății

Fondul forestier proprietate privată aparținând Composesoratului Trestia, județul Sălaj s-a constituit în urma aplicării

Legii nr. 1/2000 , în baza Titlului de Proprietate nr. .........., cu păduri din U.P. VII Bălan, din cadrul O.S. Jibou, D.S. Sălaj. În tabelul 2.4.2.1 este redat modul de constituire pe u.a.

La Conferința I de amenajare, din data de 13.10.2022, s-a stabilit ca pădurile Composesoratului Trestia, județul Sălaj să se constituie într-o unitate de producție-U.P. IV Trestia.

2.2.

Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului

Parcelarul actual, format din 3 parcele, s-a constituit peste limitele vechi acolo unde parcelele au fost predate integral și s-a modificat la parcelele unde retrocedarea sa făcut pe parte de suprafață, el fiind trasat pe marginea retrocedării (parcela: 49).

La Conferința I de amenajare din data de 13.10.2022 s-a stabilt ca parcelele să- și păstreze vechea numerotare.

Limitele parcelare au fost materializate de către personalul ocolului silvic prin marcaj standardizat, iar la intersecțiile limitelor parcelare s-au amplasat borne din piatră naturală, recondiționate de personalul ocolului silvic.

Materializarea limitelor subparcelare a fost realizată de către proiectant, prin semne orizontale, marcate cu vopsea roșie, iar intersecțiile între limitele subparcelare sau cu cele parcelare s-au materializat printr-un inel pe arbore cu vopsea roșie.

Subparcelarul a suferit modificări ca urmare a unei analize mai atente a stațiunii și a arboretului, precum și datorită reconstituirii dreptului de proprietate, în baza legilor fondului funciar. Toate aceste modificări au fost efectuate în vederea unei mai bune organizări a lucrărilor ce trebuie realizate în cadrul unității de producție în studiu, respectându-se criteriile de separare prevăzute în norme.

2.2.1.

Mărimea parcelelor și subparcelelor

Parcelarul și subparcelarul a cunoscut următoarea evoluție:

Tabel 2.2.1.1. Evoluția suprafeței parcelelor și subparcelelor

Anul amenajării

Parcele

Subparcele

Număr

Suprafața (ha)/parcela

Număr

Suprafața (ha)/u.a.

medie

maximă

minimă

medie

maximă

minimă

2012

3

33.6

37.7 (42)

30.6 (49)

9

11.2

37.7 (42)

0.7 (49E)

2023

3

33,61

37.7 (42)

30.9 (49)

6

16,81

37.7 (42)

3,5 (49B)

2.2.2.

Situația bornelor

Situația bornelor este următoarea:

Tabel 2.2.2.1. Situația bornelor

Denumirea bazinetului

Numerotarea bornelor

Numărul bornelor

Felul bornelor

Furcărețul Mare

99-100, 102, 107, 120, 130-133, 136, 138, 99bis, 136bis, 138bis

14

Piatră naturală

TOTAL

14

-

Numărul total de borne, aferente fondului forestier proprietate privată din U.P. IV Trestia, administrat de O.S. Jibou, este de 14, din care 3 sunt bisate.

Bornele sunt amplasate la intersecția limitelor parcelare, în punctele de contur caracteristice și la intersecția fondului forestier proprietate privată aparținând Composesoratului Trestia, cu fondul forestier proprietate publică a statului. Pentru o mai bună orientare a personalului de teren, în general, bornele au fost bisate.

Bornele sunt confecționate din piatră naturală, pe care este trecută unitatea de producție și numărul curent al bornei, iar martorul este amplasat pe un arbore din apropiere.

Recondiționarea bornelor s-a făcut de către personalul ocolului silvic.

2.2.3.

Corespondența între parcelarul și subparcelarul precedent și cel actual

În tabelul 2.2.3.1. se prezintă corespondența între parcelarul și subparcelarul din amenajamentul precedent și cel actual:

Tabel 2.2.3.1 .Corespondența între parcelarul și subparcelarul precedent și cel actual

Numărul parcelei și subparcelei din amenajamentul întocmit în anul

2013

2023

2013

2023

42

42

49A+B+E

49A

48A+C

48A

49D

49B

48B

48B

49C

49C

2.3.

Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază

2.3.1.

Planuri de bază utilizate

Baza cartografică a prezentului amenajament este constituită din planuri restituite, având curbe de nivel, la scara 1:5000.

Planurile obținute fotogrametric, sunt întocmite de I.G.F.C.O.T. în anul 1975, în urma aerofotografierii executate în anul 1973, reperajul și fotointerpretarea fiind executată de O.C.O.T. Cluj, în perioada 1974-1975. Această bază a fost utilizată și de I.C.A.S. la ultima amenajare.

Situația planurilor de bază utilizate este următoarea:

Tabel 2.3.1.1.Planuri de bază utilizate

Nr. crt.

Indicativul planului

Scara planului

Parcele componente

Suprafața fondului forestier

(ha)

1.

L-34-35-D-a-2-III

1:5000

42%

2.5

2.

L-34-35-D-a-2-IV

42%

12.5

3.

L-34-35-D-a-4-I

42%

13.13

4.

L-34-35-D-a-4-II

42%, 48%, 49%

63.9

5.

L-34-35-D-b-3-I

48%

8.8

TOTAL

100.83

2.3.2.

Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază

Modificările survenite în parcelar și subparcelar au fost ridicate în plan cu G.P.S. (4.2 km, cu 116 puncte), după care au fost raportate la scara planurilor de bază și transpuse pe acestea.

Măsurătorile topografice s-au sprijinit pe borne parcelare, confluențe de pâraie și alte detalii evidente din teren și au fost raportate la scara planurilor, pe care s-au transpus.

În parcelele, în care s-au preluat parțial suprafețe de teren, s-au executat lucrări de ridicare în plan a conturului terenului aparținând Composesoratului Trestia și a celui rămas în proprietatea statului.

2.4.

Suprafața fondului forestier

Suprafața fondului forestier proprietate privată din U.P. IV Trestia este de 100.83 ha.

2.4.1.

Determinarea suprafețelor

Suprafața U.P. IV Trestia a fost determinată prin intermediul calculului analitic, utilizând metode specifice prelucrării informatice a planurilor de bază (scanare și georeferențiere).

Tabel 2.4.1.1. Determinarea suprafețelor

U.P. nou

Suprafața la amenajarea actuală

(ha)

U.P. vechi

Suprafața din actele de proprietate

(ha)

Diferențe

(ha)

Justificări diferențe

(ha)

Legea 1/2000

Total

+

-

+

-

IV Trestia

100.83

%VII Bălan

100.83

100.83

-

-

-

-

Total

100.83

Total

100.83

100.83

-

-

-

-

2.4.2.

Mișcări de suprafață din fondul forestier

Evidența mișcărilor de suprafață este redată în tabelul 2.4.2.1.

Nr

Documentul de aprobare

Scopul modificării efectuate, denumirea unităților implicate în schimb

Modificări ale fondului forestier proprietate privată

Defrișări fără scoateri din fondul forestier

Semnătura șefului de ocol

u.a.

Definitive

Temporare

Felul documentului

Nr./Data

Intrări

Ieșiri

Sold

Suprafața

Termen

Data reprimirii

ha

ha

ha

ha

ha

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

Suprafața fondului proprietate privată aparținând composesoratului Trestia, județul Sălaj la 01.01.2013

100,83

Legea 1/2000 Reconstituirea dreptului de proprietate la persoane juridice

1.

Titlul de Proprietate

Composesoratul Trestia

(U.P. VII Bălan, O.S. Jibou)

42

37.70

37.70

48A

13.50

51.20

48B

17.80

69.00

48C

1.20

70.20

49A%

24.13

94.33

49B

0.90

95.23

49C

3.30

98.53

49D

1.60

100.13

49E

0.70

100.83

Suprafața fondului proprietate privată aparținând composesoratului Trestia, județul Sălaj la 01.01.2023

100.83

2.4.3.

Utilizarea fondului forestier

Terenurile din fondul forestier au următoarele folosințe:

Tabel 2.4.3.1. Categorii de folosință forestieră

Simbol

Categoria de folosință forestieră

Suprafața - ha

Total

Gr. I

Gr. II

P

Fond forestier total

100.83

37,70

63,13

P.D.

Terenuri acoperite cu pădure

100.83

37,70

63,13

Indicele de utilizare a fondului forestier este de 100%.

2.4.4.

Evidența fondului forestier pe destinații și deținători

NR. CRT.

DENUMIREA INDICATORILOR

COD

TOTAL

FONDUL FORESTIER - TOTAL

(P)

100,83

1

TERENURI ACOPERITE CU PADURE

(PD)

100,83

101

RASINOASE

(PDR)

102

FOIOASE

(PDF)

100,83

103

RACHITARII (CULTIVATE SI NATURALE)

(PDS)

2

TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA

(PC)

201

PEPINIERE

(PCP)

202

PLANTAJE

(PCJ)

203

COLECTII DENDROLOGICE

(PCD)

3

TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVIC

(PS)

301

ARBUSTI FRUCTIFERI (CULTURI SPECIALIZATE)

(PSZ)

302

TERENURI PENTRU HRANA VANATULUI

(PSV)

303

APE CURGATOARE

(PSR)

304

APE STATATOARE

(PSL)

305

PASTRAVARII

(PSP)

306

FAZANERII

(PSF)

307

CRESCATORII ANIMALE CU BLANA FINA

(PSB)

308

CENTRE FRUCTE DE PADURE

(PSD)

309

PUNCTE ACHIZITIE FRUCTE, CIUPERCI

(PSU)

310

ATELIERE DE IMPLETITURI

(PSI)

311

SECTII SI PUNCTE APICOLE

(PSA)

312

USCATORII SI DEPOZITE DE SEMINTE

(PSS)

313

CIUPERCARII

(PSC)

4

TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADM. FORESTIERA

(PA)

401

SPATII DE PRODUCTIE SILVICA SI CAZARE PERS. SILVIC

(PAS)

402

CAI FERATE FORESTIERE

(PAF)

403

DRUMUIR FORESTIERE

(PAD)

404

LINII DE PAZA CONTRA INCENDIILOR

(PAP)

405

DEPOZITE FORESTIERE

(PAZ)

406

DIGURI

(PAG)

407

CANALE

(PAC)

408

ALTE TERENURI

(PAA)

5

TERENURI AFECTATE DE IMPADURIRI

(PI)

501

CLASA DE REGENERARE

(PIR)

502

TERENURI INTRATE CU ACTE LEGALE IN F. FORESTIER

(PIF)

6

TERENURI NEPRODUCTIVE

(PN)

601

STANCARII, ABRUPTURI

(PNS)

602

BOLOVANISURI, PIETRISURI

(PNP)

603

NISIPURI (ZBURATOARE SI MARINE)

(PNN)

604

RAPE - RAVENE

(PNR)

605

SARATURI CU CRUSTA

(PNC)

606

MOCIRLE - SMARCURI

(PNM)

607

GROPI DE ÎMPRUMUT SI DEPUNERI STERILE

(PNG)

701

FASIE FRONTIERA

(PF)

801

TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN F. FORESTIER SI NEREP

(PT)

2.4.5.

Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință și specii

NR. CRT

DENUMIREA INDICATORILOR

TOTAL

1

FONDUL FORESTIER TOTAL

(RIND 2+33)

100,83

2

SUPRAFATA PADURILOR TOTAL

(RIND 3+10)

100,83

3

RASINOAS E

4

MOLID

5

- DIN CARE : IN AFARA AREALULUI

6

BRAD

7

DUGLAS

8

LARICE

9

PINI

10

FOIOASE

(RIND 11+12+15+21)

100,83

11

FAG

38,67

12

STEJARI

13,49

13

- PEDUNCULAT

14

- GORUN

7,34

15

DIVERSE SPECII TARI

48,67

16

-SALCAM

33,93

17

- PALTIN

18

- FRASIN

19

- CIRES

20

- NUC

21

DIVERSE SPECII MOI

22

- TEI

23

- PLOPI

24

- DIN CARE : PLOPI EURAMERICANI

25

- SALCII

26

- DIN CARE IN LUNCA SI DELTA DUNARII

33

ALTE TERENURI TOTAL

34

TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA SILVICA

35

TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA

36

TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADMINISTRATIE FORESTIERA

37

TERENURI AFECTATE DE IMPADURIRI

38

- DIN CARE : IN CLASA DE REGENERARE

39

TERENURI NEPRODUCTIVE

40

FASIE FRONTIERA

41

TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER

2.5.

Enclave

În cadrul U.P. IV Trestia nu există enclave.

2.6.

Organizarea administrativă

Unitatea de producție analizată este organizată administrativ în felul următor:

Tabel 2.6.1. Organizarea administrativă

District

Canton

Parcele aferente

Suprafața

Nr.

Denumire

Nr.

Denumirea

ha

%

III

Bălan-Dragu

30

Trestia

42, 48-49

100.83

100

Total

100.83

100

3.

GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR

3.1.

Istoricul și analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat

3.1.1.

Evoluția proprietății și a modului de gospodărire a pădurilor înainte de anul 1948

Din datele extrem de sumare privind istoricul proprietății pădurilor din U.P. VII Bălan, reiese că în trecut cea mai mare parte a acestora era constituită din păduri comunale, composesorale și particulare, pădurile fiind gospodărite după nevoile proprietarilor. în anul 1898 pentru o parte din aceste păduri s-au întocmit regulamente de exploatare.

Aplicarea regimului crâng cu tăieri repetate la intervale mici de timp, a dus la micșorarea puterii de lăstărire a cioatelor și la reducerea proporției speciilor valoroase, constituindu-se treptat tipuri de păduri necorespunzătoare din punct de vedere economic și cultural.

Tăierile de îngrijire s-au executat pe suprafețe reduse și cu intensitate slabă, iar lucrări de împădurire decât foarte sporadic.

Produsele lemnoase erau valorificate cu precădere pe plan local, ca lemn de foc și de construcții rurale.

3.1.2.

Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948 până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat (inclusiv)

3.1.2.1.

Evoluția constituirii unității de producție și a bazelor de amenajare până la amenajarea anterioară (inclusiv)

Naționalizarea pădurilor a constituit un pas important, de la care a început o susținută și temeinică gospodărire a pădurilor, în vederea obținerii de masă lemnoasă în cantități maxime și de calitate, cu satisfacerea în același timp și a funcțiilor de protecție.

Primul amenajament, după naționalizare, a fost întocmit în anul 1954, pădurile Ocolului silvic Jibou făcând parte din M.U.F.G. Sălaj. Revizuiri ale amenajamentului sau realizat în anii: 1969, 1979, 1990 și 2000.

Bazele de amenajare adoptate, la amenajarea anterioară, sunt următoarele:

Tabelul 3.1.2.1.1. Evoluția bazelor de amenajare

Anul amenajării

Suprafața U.P. (ha)

Subunități de gospodărire

Regimul

Compoziția- țel

Tratamentul

Exploatabilitatea și vârsta medie a exploat.

Ciclul

Totală

Grupa I

Denumirea

Suprafața

ha

%

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

2013

100,8

100,8

A-codru regulat, sortimente obișnuite

61,5

61

codru

75FA12GO4CE10DT

Tăieri progresive

tehnică; de protecție

110

110

M-conservare

deosebită

39,3

39

Tăieri de conservare

de protecție

-

Sub aspectul evoluției bazelor de amenajare se constată:

–

promovarea regimului codru;

–

alegerea tratamentelor s-a făcut în funcție de formațiile forestiere existente, ținând cont de normativele în vigoare;

–

conducerea arboretelor la vârste înaintate;

–

cicluri specifice regimului codru;

–

s-a adoptat exploatabilitatea de protecție, pentru arboretele încadrate în grupa I funcțională și tehnică pentru cele din grupa a II-a funcțională.

Evoluția structurii arboretelor a dus la mărirea integrității arboretelor, mărindu-se astfel rezistența lor la doborâturi și rupturi produse de vânt și zăpadă, cât și a gradului de protecție exercitat de pădure mai ales asupra solului.

3.1.2.2.

Evoluția reglementării producției

Deoarece suprafața U.P. IV Trestia (100.83 ha) reprezintă o mică parte, din suprafața U.P. VII Bălan nu se pot face aprecieri asupra evoluției reglementării producției pentru această suprafață.

3.2.

Analiza critică a aplicării amenajamentului expirat

Prevederile și realizările din ultimii 10 ani sunt prezentate în tabelul 3.2.1.

Tabelul 3.2.1. Prevederile și realizările amenajamentului expirat

Anul amenajării

Prevederi

(P)

Rărituri

Produse principale + acc. I

Tăieri de igienă

Taieri de conservare

Indice recolt.

Realizări

(R)

ha/an

mc/an

ha/an

mc/an

ha/an

mc/an

mc/an/ha

2013

P

1.8

48

1.7

200

27.3

24

3.8

186

4.6

R

0

0

3.19

55

32.65

101

0.6

32

1.9

%

0

0

-

27

-

420

-

17

41

Pe viitor se va urmări respectarea prevederilor amenajamentului, deoarece neexecutarea la timp a lucrărilor ar putea conduce la degradarea stării fitosanitare a pădurii și reducerea efectelor protectoare ale acesteia, prin apariția unor factori destabilizatori și limitativi (uscarea, doborâturile produse de vânt și zăpadă, atacul de dăunători, eroziunea, alunecările de teren, etc.).

Tabel 3.2.2. Efectul tăierilor de regenerare propuse de amenajamentul expirat

ELEMENTE DE CARACTERIZARE A ARBORETULUI SI A SEMINTISULUI UTILIZABIL

u.a.

AMENAJAMENTUL PRECEDENT

AMENAJAMENTUL ACTUAL

tratamentul aplicat

număr intervenții

lucrări de împădurire

arboret matur

semințiș utilizabil

arboret matur

semințiș utilizabil

suprafață

vârsta

compoziția

K

compoziție

suprafața

vârsta

compoziția

K

compoziția

suprafețe

ha

ani

ha

%

ani

ha

%

ha

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

48A

13,5

115

9FA1CA

0,6

10FA

5,4

40

125

6FA1G03CE

0,2

10FA

8,1

60

P5

1

4,07

49 C

3,3

95

8CE2GO

0,7

5CE4G01FA

0,3

10

105

6CE2G02DT

0,5

10CE

2,0

60

P2

1

-

49B

0,7

-

-

-

-

-

-

105

5CE4G01FA

0,6

5CE5GO

0,3

40

P2

1

-

P2 - tăieri progresive punere în lumină

P2 - tăieri progresive de racordare

În toate unitățile amenajistice în care s-au prevăzut lucrări de tăieiri principale sunt prevăzute suplimentar după caz lucrărări de ajutorarea regenerări naturale și/sau îngrijirea semințișului existent și/sau îngrijirea culturilor realizate.

Tabel 3.2.3. Prevederile și realizările amenajamentului anterior

UP

(nr./ denumire)

Anul

Suprafața U.P.

- ha -

Împăduriri

Degajări

Curățări

Rărituri

Tăieri de regenerare

Acc. I

Depășire posibilitate

Lucrări de conservare

Igienă

Acc. II

S

V

S

V

S

V

S

V

Document

Volum - mc -

S

V

S

V

S

V

-ha-

-ha-

-ha-

-mc-

-ha-

-mc-

-ha-

-mc-

-ha-

-mc-

-ha-

-mc-

-ha-

-mc-

-ha-

-mc-

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

IV Trestia

2012

100,8

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2,0

84

91,1

273

-

-

2013

100,8

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

55,4

179

-

-

2014

100,8

-

-

-

-

-

-

-

-

27,4

323

-

-

2,6

161

-

-

-

-

2015

100,8

-

-

-

-

-

-

4,5

225

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2016

100,8

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

1,5

78

61,0

149

-

-

UP

(nr. / denumire)

Anul

Suprafața U.P. - ha -

împăduriri

Degajări

Curățări

Rărituri

Tăieri de regenerare

Acc. I

Depășire posibilitate

Lucrări de conservare

Igienă

Acc. II

S

V

S

V

S

V

S

V

Document

Volum - mc -

S

V

S

V

S

V

-ha-

-ha-

-ha-

-mc-

-ha-

-mc-

-ha-

-mc-

-ha-

-mc-

-ha-

-mc-

-ha-

-mc-

-ha-

-mc-

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

2017

100,8

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

58,7

185

-

-

2018

100,8

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

60,3

224

-

-

2019

100,8

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2020

100,8

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2021

100,8

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

TOTAL

-

-

-

-

-

-

4,5

225

27,4

323

-

-

6,1

323

326,5

1010

-

-

3.3.

Concluzii privind gospodărirea pădurilor

După anul 1948, gospodărirea arboretelor din O.S. Jibou s-a făcut după amenajamente silvice, bine fundamentate.

Prima amenajare unitară a pădurilor din cadrul O.S. Jibou s-a făcut în anul 1954, pădurile Ocolului silvic Jibou făcând parte din M.U.F.G. Sălaj.

Bazele de amenajare au fost fundamentate în conformitate cu normele existente în fiecare etapă de amenajare, la fel și reglementarea procesului de producție.

În perioada scursă de la prima amenajare, au existat și nerealizări, datorate în mare parte lipsei instalațiilor de transport. Construirea de drumuri forestiere a înlesnit aplicarea prevedrilor amenajamentului și o mai bună gospodărire a fondului forestier.

Un alt aspect negativ îl constituite nerespectarea cotelor de extras, stabilite prin amenajamente, aceasta având efect negativ asupra evoluției structurii pădurii.

De asemenea vor trebui aplicate tăierile de îngrijire în toate arboretele prevăzute în planul lucrărilor de îngrijire, chiar dacă valorificarea materialului lemnos va fi dificilă și costurile ridicate.

Prin aplicarea corectă a lucrărilor de îngrijire se vor dezvolta arborete de valoare economică mai mare.

3.3.1.

Evoluția structurii pădurilor

Impactul măsurilor silviculturale, aplicate de-a lungul timpului asupra câtorva elemente definitorii ale structurii fondului forestier, este relevat în tabelele următoare:

Tabel 3.3.1.1. Evoluția claselor de vârstă

Anul amenajării

Suprafața S.U.P. A

(ha)

Clasa de vârstă

(%)

I

II

III

IV

V

VI și peste

Total

2013

61.5

2

-

29

-

47

22

100

2023

63,13

-

-

30

-

-

70

100

Analizând datele prezentate mai sus putem observa, că există un dezechilibru între clasele de vârstă, situație ce a fost avută în vedere și la amenajarea actuală, pentru a se încerca normalizarea structurii pe clase de vârstă.

Repartiția arboretelor pe clase de vârstă la S.U.P. A - codru regulat, sortimente obișnuite relevă o situație dezechilibrată, caracterizată prin excedent în clasele de vârstă a III-a și a VI-a și peste și deficit în celelalte clase de vârstă. Această situație a creat și va crea în continuare greutăți în reglementarea procesului de producție.

Pe viitor se va urmări, ca prin aplicarea măsurilor silviculturale, să se ajungă la o normalizare a structurii pe clase de vârstă.

Tabel 3.3.1.2. Evoluția compoziției arboretelor

Anul amenajării

Suprafața

(ha)

Specii

(%)

FA

SC

CA

GO

CE

DT

DM

Total

2013

100,8

47

30

9

5

7

-

-

100

2023

100,83

38

34

10

7

6

5

2

100

Proporția ridicată a carpenului (10%), în structura actuală a arboretelor din U.P. IV Trestia, dovedește o gospodărire necorespunzătoare a arboretelor, datorită neexecutării la timp a lucrărilor de îngrijire.

Pentru viitor trebuie acordată o atenție sporită tratamentelor progresive, pentru ca prin aplicarea lor să se poată regenera fagul și gorunul, care găsesc condiții bune de dezvoltare.

La actuala amenajare s-a prevăzut creșterea proporției fagului, gorunului și diverselor tari (paltin, frasin, cireș, etc.) și scăderea proporției carpenului și diverselor moi.

Tabel 3.3.1.3. Evoluția consistenței arboretelor

Anul amenajării

Suprafața

(ha)

Categorii de consistență

( % )

0,1- 0,3

0,4 - 0,6

0,7 - 1,0

Total

2013

100,8

-

22

78

100

2023

100,83

13

8

79

100

Se observă din tabelul de mai sus că 21% din suprafața arboretelor încadrate în S.U.P. pentru care se reglementeză producția au consistență redusă, aceasta datorită arboretelor parcurse cu primele tăieri de regenerare. Pentru îmbunătățirea acestei situații trebuie pe cât posibil lichidate arboretele parcurse cu primele tăieri și executate cât mai urgent completările în arboretele tinere nou create.

4.

STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI FORESTIERE

4.1.

Metode și procedee de culegere și prelucrare a datelor de teren

Lucrările de amenajare a pădurilor din etapa actuală au la bază cartarea stațională, la scară mijlocie, întocmită în anul 2000 de către I.C.A.S. - Stațiunea Oradea, cu ocazia efectuării lucrărilor de amenajare.

Scopul efectuării cartărilor staționale a fost de a fundamenta naturalistic, măsurile eficiente în gospodărirea fondului forestier. Lucrările de cartare stațională s-au efectuat concomitent cu cele de descriere a vegetației forestiere.

Datele referitoare la stațiune au fost preluate din vechiul amenajament, iar acolo unde s-au constatat neconcordanțe au fost efectuate modificările care se impuneau.

Tipul natural fundamental de pădure a fost stabilit cu ocazia lucrărilor de teren, în corelație cu tipul de stațiune și în funcție de datele culese cu privire la arboret (specie, productivitate, etc.) și floră.

Datele de teren au fost înregistrate în carnete de teren în mod codificat după sistemul alfa numeric care folosește, în general, simbolurile și abrevierile utilizate până în prezent la lucrările de amenajare.

Determinarea elementelor, care caracterizează arboretele, s-a făcut prin observații și măsurători directe, utilizând clupa și hipsometrul, cu respectarea normelor tehnice în vigoare. În fiecare arboret s-au făcut măsurători, în piețe de probă, pentru determinarea diametrului și înălțimii medii.

În scopul determinării volumului arboretelor exploatabile, s-au efectuat inventarieri statistice, prin suprafețele de probă (cercuri cu rază variabilă, în suprafață de 500 mp). Arboretele inventariate sunt prezentate în evidența 15.1.3., din partea a III- a a amenajamentului.

Totalitatea informațiilor au fost prelucrate la calculator, iar rezultatele obținute, concretizate în evidențe și planuri au stat la baza măsurilor de gospodărire ce urmează a se aplica în următorii zece ani.

4.2.

Elemente privind cadrul natural, specifice unității de producție

4.2.1.

Geologie

Teritoriul U.P. IV Trestia aparține din punct de vedere geologic oligocenului, și anume chaltianului. Substratul litologic este alcătuit din marne.

4.2.2.

Geomorfologie

Pădurile U.P. IV Trestia sunt situate în provincia geosinclinalui alpino-carpatic, Ținutul Podișului Transilvaniei, Districtul Podișul Someșan, Depresiunea Almașului, caracterizat printr-un relief de culmi monoclinale.

Unitatea de relief caracteristică este versantul. Configurația versanților este, de regulă, ondulată. Cea mai mare răspândire o au versanții cu înclinare repede (63%).

Pe categorii de înclinare situația se prezintă astfel:

–

înclinare repede (16^g-30^g): 63,13 ha (42%);

–

înclinare foarte repede (31^g-40^g): 37,7 ha (37%);

–

total: 100.83 ha - 100%.

Altitudinal U.P. IV Trestia se situează între 350 m (u.a. 42) și 480 m (u.a. 48A). Expoziția versanților este diferențiată în două categorii:

–

parțial însorită: 56,35 ha (56%);

–

umbrită: 44,48 ha (44%);

–

total: 100.83 ha - 100%.

Repartiția suprafeței pe formații forestiere și pe categorii de înclinare, altitudine și expoziție, poate fi urmărită în evidența 16.3.3.

4.2.3.

Hidrologie

Teritoriul U.P. IV Trestia este situat în bazinul hidrografic al râului Someș. Cele mai importante pâraie sunt: Pr. Furcărețul Mare și Pr. Furcărețul Mic.

Influența rețelei hidrografice asupra vegetației forestiere este minimă.

4.2.4.

Climatologie

Teritoriul în studiu este situat în sectorul de climă continental-moderată (I), ținutul de climă de dealuri și podișuri (200-800 m) - B, districtul de climă de pădure, adică Ibp (Atlas R.S.R.). Analizând în același atlas "harta topoclimatelor", U.P. IV Trestia se încadrează în etajul climatic de deal, subetajul dealurilor și podișurilor joase, topoclimatul complex al Podișului Someșan (Depresiunea Almașului), topoclimatul elementar de pădure și dealuri.

După Koppen teritoriul studiat face parte din provincia climatică Dfbx, adică :

D - climat boreal cu ierni reci;

f - precipitații suficiente tot timpul anului;

b - temperatura medie a lunii celei mai calde sub 22°C, dar cel puțin timp de 4 luni ea depășește 100C;

x - maxima pluviometrică la începutul verii, minima spre sfârșitul iernii.

Datele climatice au fost culese de la stația meteorologică Dej.

4.2.4.1.

Regimul termic

Regimul termic este strâns legat de altitudine și circulația maselor de aer.

Regimul termic al U.P. IV Trestia, este caracterizat printr-o temperatură medie anuală de 8.2°C.

Temperaturile medii lunare sunt următoarele:

Tabel 4.2.4.1.1. Temperatura aerului

Temperatura medie (ºC) în luna:

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

-4.5

-2.3

3.2

9.0

14.1

17.2

18.9

18.2

14.2

8.8

3.1

-1.6

Temperatura minimă absolută a fost de -32.5°C (31.01.1947), iar maxima absolută de +36.8°C (16.08.1952).

Amplitudinea temperaturii medii anuale este de 23.3°C.

Temperatura medie pe anotimpuri: iarna (-2.9°C), primăvara (8.8°C), vara (18.3°C) și toamna (8.7°C), iar în perioada de vegetație (+14.3°C)

Data medie a primului îngheț 15-25 X, iar data medie a ultimului îngheț 1-10 IV.

Temperatura medie anuală de 8.2°C este deosebit de favorabilă dezvoltării speciilor forestiere. Temperaturile extreme nu produc fenomene de pârlire a scoarței, gelivurile producându-se rar. Înghețurile nu produc pagube arboretelor și plantațiilor, ele se produc mai ales în sezonul de repaus vegetativ când tineretul beneficiază de stratul protector al zăpezii. De asemenea fructificația nu este afectată.

4.2.4.2.

Regimul pluviometric și evapotranspirația

Regimul precipitațiilor atmosferice reprezintă o importantă caracteristică climatică, precipitațiile reprezentând unul din factorii ecologici de mare importanță pentru vegetația forestieră.

Cantitatea medie anuală de precipitații este de 659 mm.

Distribuția lor în timp are caracter discontinu și neuniform. Producerea lor este legată de activitatea ciclonică și de invaziile de aer umed.

Repartiția precipitațiilor pe anotimpuri este strâns dependentă de circulația generală a atmosferei.

Distribuția lunară a acestora este prezentată mai jos:

Tabel 4.2.4.2.1. Precipitații atmosferice

Precipitații medii (mm) în luna:

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

36.4

34.7

38.7

53.2

73.2

96.6

76.1

67.9

51.5

46.7

43.0

41.0

Precipitațiile atmosferice medii pe anotimpuri și perioada de vegetație sunt : iarna (112.1 mm), primăvara (165.1 mm), vara (240.6 mm), toamna (141.2 mm), iar în perioada de vegetație (435.1 mm).

Data medie a primei ninsori 10 noiembrie, iar a ultimei ninsori 15 aprilie.

Data medie a primului strat de zăpadă 30.11, iar a ultimului strat de zăpadă 01.04

Evapotranspirația potențială este influențată direct de regimul temperaturii aerului și a substanțelor active în raport cu care se înregistrează un maxim în perioada caldă a anului (iunie, iulie, august), de regimul precipitațiilor și de rezerva de apă din sol. Cea mai mare cantitate de apă se evaporă în perioada de vegetație (aprilie-octombrie), ce se micșorează pe măsura creșterii altitudinii.

Evapotranspirația potențială atinge o valoare medie de 530 mm/an, cu următoarea distribuție lunară:

Tabel 4.2.4.2.2. Evapotranspirația potențială

Evapotranspirația potențială medie (mm) în luna:

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Anual

0

0

14

49

90

115

105

67

41

39

10

0

530

4.2.4.3.

Regimul eolian

Cele mai frecvente vânturi sunt cele dinspre NV. Vânturile au o durată de 5060% din an, restul de timp fiind calm (40-50%).

Tăria acestor vânturi, este de 1-4 pe scara Beufort. Numărul zilelor în care vântul bate cu intensitate mare (cu viteză mai mare de 11 m/s) este foarte redus, însumând circa 3 zile pe an. Viteza medie a vântului dominant este de 5.6 m/s.

Pentru teritoriul studiat, vânturile nu au produs de-a lungul timpului daune importante în fondul forestier.

4.2.4.4.

Indicatorii sintetici ai datelor climatice

Indicele de ariditate de Martonne are o valoare medie anuală de 36, ceea ce înseamnă că ținutul în care se încadrează U.P. IV Trestia se situează în clima zonei forestiere. Din calculul indicelui de ariditate de Martonne rezultă că există un excedent de apă din precipitații față de evapotranspirația potențială, aceasta având o influență favorabilă asupra dezvoltării vegetației forestiere.

Indicele de compensare hidrică are valoarea medie anuală de 1,24 indicând faptul că nu există deficite necompensate din precipitații.

Indicele de umiditate are valoarea Iu = 80.

Din datele prezentate mai sus rezultă faptul că, există condiții favorabile dezvoltării vegetației forestiere, regimul termic și cel hidric, oferind condiții pentru realizarea de productivități mijlocii și superioare la gorun și fag.

4.2.4.5.

Favorabilitatea factorilor și determinanților climatici pentru principalele specii forestiere

Modul în care principalii factori climatici influențează speciile forestiere, cele mai răspândite sunt prezentate în evidența următoare:

Tabel 4.2.4.5.1. Favorabilitatea factorilor climatici

Factori și caracteristici

Favorabilitatea pentru speciile:

Fag

Gorun

ridicată

mijlocie

scăzută

ridicată

mijlocie

scăzută

Temperatura medie anuală.

*

*

*

*

Precipitații medii anuale.

*

*

Suma temperaturilor medii diurne >00C.

*

*

Suma temperaturilor medii diurne >100C.

*

*

Durata perioadei de vegetație.

*

*

Umezeala atmosferică relativă în luna iulie.

*

*

Se observă că factorii climatici sunt, în general, de favorabilitate mijlocie pentru fag și mijlocie spre superioară pentru gorun.

4.2.4.6.

Date fenologice

Principalele date fenologice, referitoare la speciile de bază din cadrul U.P. IV Trestia, sunt redate în tabelul următor:

Tabel 4.2.4.6.1. Date fenologice

Specia

Data înfrunzirii

( luna )

Data înfloririi

( luna )

Data coacerii semințelor

( luna )

Periodicitatea fructificației

( ani )

Vârsta începerii fructificației

( ani )

Gorun

10.IV.-5.V.

15.IV.-10.V.

20.IX.-25.X.

5-7

60-70

Fag

20.IV.-10.V

25.IV.-15.V.

25.IX.-30.X.

4-6

70-80

4.3.

Soluri

4.3.1.

Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de sol

Pe cuprinsul U.P. IV Trestia, pe roca parentală amintită anterior s-a format următorul tip de sol:

Tabel 4.3.1.1. Evidența tipurilor și subtipurilor de sol

Clasa de soluri

Tipul de sol

Subtipul de sol

Codul

Succesiunea orizonturilor

Suprafața

ha

%

Cambisoluri

Eutricambosol (brun eumezobazic)

tipic

3101

Ao-Bv-C

63,13

63

scheletic

3111

Ao-Bv-R

37,70

37

Total tip de sol

100.83

100

TOTAL CLASA DE SOLURI

100.83

100

Total

100.83

100

4.3.2.

Descrierea tipurilor și subtipurilor de sol

Eutricambosol tipic (brun eumezobazic tipic)

Solurile brune eumezobazice se caracterizează printr-o argilizare activă și prin precipitarea pe loc a argilei formate, din care cauză acestea sunt slab diferențiate textural pe profil. Migrarea coloizilor argiloși fiind frânată, se creează condițiile apariției orizontului cambic. Solurile brune eumezobazice din această unitate de producție sunt soluri profunde, bine structurate și afânate, permeabile, cu aerisire normală.

Succesiunea orizonturilor la acest tip de sol este :

-Ao - orizont cu grosime de 12-20 cm, uneori mai gros, de culoare brună, moderat humifer, structură glomerulară sau granulată stabilă, afânat, permeabil și bine străbătut de rădăcini.

-Bv - orizont cu grosime cuprinsă între 20 - 80 cm, pe alocuri putând avea grosimi de până la 130 cm, de culoare brun-gălbuie cu valori și crome ≥ 3,5 în stare umedă. Deși acest orizont este mai compact decât orizontul superior, orizontul Bv este în general permeabil, bine aerisit și străbătut de rădăcini pe toată grosimea lui.

Proprietățile fizice, fizico-mecanice, hidrofizice și de aerație sunt favorabile. Reacția solului este slab acidă, rareori mijlocie acidă (pH =5,2-5,7) gradul de saturație în baze mai mare de 55%, cu humusul relativ bogat în azot, cu raportul C:N<15. Acest tip de sol este bine aprovizionat cu azot și fosfor mobil. Fertilitatea solului este ridicată sau mijlocie, în funcție de volumul edafic util și de reacția solului, fapt exprimat și în productivitatea arboretelor.

În cadrul unității de producție în studiu, pe lângă eutricambosolul tipic a mai fost identificat un subtip - scheletic, asemănător celui tipic dar cu orizontul R situat în primii 50 cm.

4.3.3.

Lista u.a. pe tipuri și subtipuri de sol

Soluri și unități amenajistice

31

Eutricambosol (EC)

3101

tipic

48 A 48 B 49 A 49 B 49 C

Total subtip sol: 5 UA 63.13 HA

3111

scheletic

42

Total subtip sol: 1 UA 37.70 HA

Total tip sol: 6 UA 100.83 HA

Total UP: 6 UA 100.83 HA

4.3.4.

Factori și determinanți edafici pe clase de mărimi și favorabilitate pentru speciile forestiere principale

Favorabilitatea factorilor edafici mai importanți, pentru speciile forestiere din U.P. IV Trestia, este prezentată în tabelul următor:

Tabel 4.3.4.1. Favorabilitatea factorilor edafici

Factori caracteristici

Favorabilitatea pentru specia:

Fag

Gorun

Ridicată

Mijlocie

Scăzută

Ridicată

Mijlocie

Scăzută

Conținutul de argilă fină

*

*

*

Gradul de saturație în baze

*

*

*

Volumul edafic util

*

*

*

*

*

*

Principalul factor limitativ ce afectează capacitatea productivă a arboretelor, este volumul edafic util.

4.4.

Tipuri de stațiune

Factorii ecologici nu acționează în mod independent asupra vegetației forestiere, ci prin rezultanta lor. De multe ori apare o compensare a factorilor, dar aceasta nu se poate produce decât între anumite limite de toleranță. Atunci când aceste praguri sunt depășite, atât în plus cât și în minus, factorii respectivi devin limitativi pentru productivitatea și chiar răspândirea speciilor forestiere. În alte cazuri factorii de stres își pot conjuga acțiunea negativă.

4.4.1.

Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de stațiune

Tipurile de stațiune întâlnite în U.P. IV Trestia sunt următoarele :

Tabel 4.4.1.1. Tipuri de stațiune

Nr. crt.

Tipul de stațiune

Suprafața

Categoria de bonitate: (ha)

Codul

Diagnoza

ha

%

Super.

Mijl.

Inf.

FD_2 - Etajul deluros de cvercete (de gorun, cer, gârniță și amestecuri dintre acestea) și șleauri de deal

1.

6.1.5.2.

Deluros de cvercete Bm, brun slab podzolit edafic mijlociu

7,73

8

-

7,73

-

2.

6.2.5.1.

Deluros de cvercete, cu făgete de limită inferioară, Bi, brun edafic mic, cu Asperula- Asarum

37,70

37

-

-

37,70

2.

6.2.5.2.

Deluros de cvercete, cu făgete de limită inferioară, Bm, brun edafic mijlociu, cu Asperula - Asarum

55,40

55

-

55,40

-

TOTAL

ha

100.83

100

-

63,13

37,70

%

100

-

-

63

37

Complexul de condiții geologice, climatice și pedologice are ca rezultantă 3 (trei) tipuri de stațiune. De remarcat este faptul că stațiunile de bonitate mijlocie ocupă 63% din spațiul ecologic al U.P. IV Trestia.

4.4.2.

Descrierea tipurilor de stațiune cu factorii limitativi și măsurile de gospodărire impuse de aceștia

Descrierea tipurilor de stațiune identificate în U.P. IV Trestia este prezentată în tabelul de mai jos :

Tabelul 4.4.2.1. Descrierea tipurilor de stațiune

Etajul fitoclimatic

Indicativul, denumirea tipului și descrierea sumară a tipului de stațiune

Tipul natural de pădure

Tipul și subtip de sol

Factori și determinanți ecologici

Măsuri de gospodărire impuse de factorii ecologici și de risc

Măsuri de ameliorare

Comp. țel

Tratamentul

FD2 - Etajul deluros de cvercete (de gorun, cer, dârniță și amestecuri dintre acestea) și șleauri de deal

FD2

6.1.5.2. Deluros de cvercete Bm, brun slab podzolit, edafic mijlociu

FD2.Bm.TIII-IV.HIII-IV.Ue_(3-2).

Răspândit pe versanți cu expoziții însorite, cu pante moderate la repezi.

Substratul litologic este format din argile și gresii. Sol preluvosol tipic cu textură luto-nisipoasă spre luto-argiloasă, slab scheletice.

Pătura vie este de tipul Asperula-Stelaria, Festuca sp.

Bonitatea este mijlocie pentru GO, FA și amestecuri.

711.2. Ceret de dealuri de productivitate mijlocie (m)

S= 7,73 ha.

Eutricambosol tipic

-exces de căldură în sol;

-deficit de umiditate.

- menținerea speciilor de amestec: TE, PAM, CI, FR;

-menținerea consistenței pline.

7CE

2GO

1DT

T. progresive

6.2.5.1. Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară, Bi, brun edafic mic cu Asperula- Asarum

FD2.Bi.TII.HII.Ue_2.

Răspândit pe versanți superiori umbriți și semiumbriți, predominant repezi, cu configurație divers ondulată sau frământată, frecvent cu apariții de rocă la zi, coborând deseori în lungul coamelor sau al crestelor secundare până în văi mărginite pe versanți cu înclinare repede. Soluri brune mezo- și eubazice, moderat humifere, mijlociu profunde și superficiale, luto-nisipoase, mai rar lutoase, divers scheletice, cu volum edafic mic.

Bonitatea este inferioară pentru fag.

421.3. Făget de dealuri pe soluri superficiale (i)

S=37,7 ha

Eutricambosol scheletic

-volumul edafic mic;

-apa accesibilă;

-substanțele nutritive

-menținerea în amestec a paltinului, frasinului, cireșului;

- menținerea consistenței ridicate.

7FA

1GO

1TE

1DT

Tăieri de conservare

6.2.5.2. Deluros de cvercete, cu făgete de limită inferioară Bm, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Asarum

FD2.Bm.TIII-IV.HIII.Ue_2.

Frecvent pe versanți umbriți și parțial însoriți, cu pante moderate spre repezi.

Substratul litologic este format din gresii.

Soluri de tipul eutricambosol tipic, cu textură luto-nisipoasă, semischeletic.

Flora de tipul Asperula-Asarum.

Pericol de eroziune pe versanți acceentuat înclinați, prin descoperirea exagerată a solului,

Bonitatea este mijlocie pentru fag

421.2. Făget de dealuri pe soluri schelete, cu floră de mull (m )

S= 55,40 ha

Eutricambosol tipic

-

- menținerea actualei compoziții a arboretelor de tip fundamental.

-se mențin în amestec sau se reintroduc paltinul, frasinul, teiul și cireșul.

8FA

1GO

1DT

T. progresive

4.4.3.

Lista u.a pe tipuri de stațiune

Tip stațiune

Unități amenajistice

6152

49 B

49 C

TOTAL TS

2 UA

7.73 HA

6251

42

TOTAL TS

1 UA

37.70 HA

6252

48 A

48 B

49 A

TOTAL TS

3 UA

55.40 HA

TOTAL UP

6 UA

100.83 HA

4.4.4.

Lista u.a. pe tipuri de stațiune și sol

Tip stațiune

Tip sol

Unități amenajistice

6152

3101

49 B 49 C

TOTAL SOL

2 UA

7.73 HA

TOTAL TS

2 UA

7.73 HA

6251

3111

42

TOTAL SOL

1 UA

37.70 HA

TOTAL TS

1 UA

37.70 HA

6252

3101

48 A 48 B 49 A

TOTAL SOL

3 UA

55.40 HA

TOTAL TS

3 UA

55.40 HA

TOTAL UP

6 UA

100.83 HA

4.5.

Tipuri de pădure

Dacă în capitolele anterioare au fost subliniate, în primul rând, influențele factorilor abiotici asupra pădurii, merită menționat că și biocenoza forestieră acționează asupra biotipului, creându-și un mediu specific.

Referitor la operațiunile culturale, ce se vor executa, se face precizarea că intensitatea acestora va descrește de la tipurile axiale de pădure către cele de productivitate inferioară, de la arboretele amestecate spre cele pure și de la arboretele situate pe versanți umbriți către cele situate pe expoziții însorite.

Pentru identificarea și caracterizarea tipurilor de pădure s-a ținut seama de întregul complex al vegetației și factorilor staționali.

4.5.1.

Evidența tipurilor naturale de pădure

Tipurile naturale de pădure identificate sunt următoarele :

Tabel 4.5.1.1. Evidența tipurilor de pădure

Nr. crt.

Tip de stațiune

Tip de pădure

Suprafața

Productivitatea naturală

(ha)

Codul

Diagnoza

ha

%

Sup.

Mijl.

Inf.

1.

6.1.5.2.

711.2

Ceret de dealuri de productivitate mijlocie (m)

7,73

8

-

7,73

-

2.

6.2.5.1.

421.3

Făget de dealuri pe soluri superficiale (i)

37,70

37

-

-

37,7

3.

6.2.5.2.

421.2

Făget de dealuri pe soluri schelete,cu floră de mull (m)

55,40

55

-

55,40

-

Total

ha

100,83

100

-

63,13

37,7

%

-

100

-

63

37

Vegetația forestieră din această unitate de producție se încadrează în trei tipuri naturale de pădure, din care predomină făgetul de dealuri pe soluri schelete cu floră de mull (m).

4.5.2.

Lista u.a. pe tipuri de stațiune și pădure

Tip stațiune

Tip pădure

Unități amenajistice

6152

7112

49 B 49 C

TOTAL TP

2 UA

7.73 HA

TOTAL TS

2 UA

7.73 HA

6251

4213

42

TOTAL TP

1 UA

37.70 HA

TOTAL TS

1 UA

37.70 HA

6252

4212

48 A 48 B

49 A

TOTAL TP

3 UA

55.40 HA

TOTAL TS

3 UA

55.40 HA

TOTAL UP

6 UA

100.83 HA

4.5.3.

Lista u.a. după caracterul actual al tipului de pădure

Caracterul actual al tipului de pădure și unități amenajistice

Natural fundamental prod. mij.

48 A

48 B

49 A

49 B

49 C

TOTAL CRT

5 UA

63.13 HA

Artificial de prod. inf.

42

Caracterul actual al tipului de pădure și unități amenajistice

TOTAL CRT

1 UA

37.70 HA

TOTAL UP

6 UA

100.83 HA

4.5.4.

Formații forestiere și caracterul actual al tipului de pădure

Formațiile forestiere ce se întâlnesc în U.P. IV Trestia sunt:

Tabel 4.5.4.1. Formații forestiere

Nr. crt.

Formație forestieră

Suprafața

ha

%

1.

Făgete pure de dealuri

93,1

93

2.

Cerete pure

7,73

7

Total

100.83

100

Ținând seama de caracterul actual al tipului de pădure, situația se prezintă astfel :

Tabel 4.5.4.2. Caracterul actual al tipului de pădure

Nr. crt.

Caracterul actual al tipului de pădure

Suprafața

ha

%

1.

Natural fundamental de productivitate mijlocie

63,13

63

2.

Artificial de productivitate inferioară

37,70

37

Total

100.83

100

Din evidența de mai sus se constată că 63% din suprafața unității de producție în studiu este ocupată de arborete corespunzătoare din punct de vedere al compoziției, productivității și a modului de regenerare, tipurilor fundamentale de pădure.

Arboretele artificiale de productivitate inferioară sunt reprezentate de un arboret de salcâm care vegetează pe terenuri cu pantă mare.

4.6.

Structura fondului de producție și protecție

Structura fondului forestier pe specii, clase de vârstă și de producție este prezentată în tabelul 4.6.1.

Tabel 4.6.1. Structura fondului forestier pe subunității de producție/protecție, specii, clase

SUP

Specii

Supraf.

Clase de vârstă (ha)

Clasa de producție (ha)

ha

%

I

II

III

IV

V

VI

VII si peste

I

II

III

IV

V

A

FA

38,67

61

-

-

9,32

-

-

21,20

8,15

--

-

38,67

-

-

CA

10,12

16

-

-

3,73

-

-

2,32

4,07

-

-

6,05

4,07

-

GO

7,34

12

-

-

3,73

-

-

2,25

1,36

-

-

7,34

-

-

CE

6,15

10

-

-

1,87

-

-

4,28

-

-

-

6,15

-

-

DT

0,85

1

-

-

-

-

-

0,85

-

-

-

0,85

-

-

Total

ha

63,13

100

-

-

18,65

-

-

30,90

13,58

-

-

59,06

4,07

-

%

100

-

-

30

-

-

48

22

-

-

94

6

-

M

SC

33,93

90

-

-

33,93

-

-

-

-

-

-

-

33,93

-

DT

3,77

10

-

-

3,77

-

-

-

-

-

-

-

3,77

-

Total

ha

37,70

100

-

-

37,70

-

-

-

-

-

-

-

37,70

-

%

100

-

-

100

-

-

-

-

-

-

-

100

-

U.P.

FA

38,67

38

-

-

9,32

-

-

21,2

8,15

-

-

38,67

-

-

SC

33,93

34

-

-

33,93

-

-

-

-

-

-

-

33,93

-

CA

10,12

10

-

-

3,73

-

-

2,32

4,07

-

-

6,05

4,07

-

GO

7,34

7

-

-

3,73

-

-

2,25

1,36

-

-

7,34

-

-

CE

6,15

6

-

-

1,87

-

-

4,28

-

-

-

6,15

-

-

DT

4,62

5

-

-

3,77

-

-

0,85

-

-

-

0,85

3,77

-

Total

ha

100,83

100

-

-

56,35

-

-

30,9

13,58

-

-

59,06

41,77

-

%

100

-

-

56

-

-

31

13

-

-

59

41

-

Repartiția arboretelor pe clase de vârstă la S.U.P.A-codru regulat, sortimente obișnuite relevă o situație dezechilibrată, caracterizată prin excedent în clasele de vârstă a III-a, și a VI-a și peste și deficit în celelalte clase de vârstă. Acest fapt are repercursiuni negative în reglementarea procesului de producție.

Dacă în cazul arboretelor din subunitatea de protecție normalizarea claselor de vârstă nu constituie un scop în sine, în cazul arboretelor din subunitatea de producție (S.U.P. A) reprezintă un obiectiv.

Principalii indicatori de caracterizare a fondului forestier sunt:

Tabel 4.6.2. Caracteristici ale fondului forestier

Specificări

Specii:

FA

SC

CA

GO

CE

DT

Total

Compoziția (%)

38

34

10

7

6

5

100

Clasa de producție

3.0

4.0

3.4

3.0

3.0

3.8

3.4

Consistența

0.70

0.70

0.60

0.67

0.65

0.66

0.68

Vârsta medie (ani)

92

37

78

83

90

51

69

Creștere curentă (mc/an/ha)

5.6

5.3

4.1

4.1

3.1

4.5

5.0

Volum mediu (mc/ha)

266

93

161

185

208

115

181

Fond lemnos (mc)

10288

3167

1631

1359

1277

529

18251

Clase de vârstă: (%)

S.U.P.

I

II

III

IV

V

VI

VII

Total

A

-

-

30

-

-

48

22

100

M

-

-

100

-

-

-

-

100

La nivelul total fond de producție și protecție, compoziția specifică este favorabilă fagului, gorunului și cerului (51%), atât pe suprafață, cât și pe volum. La actuala revizuire s-a prevăzut creșterea proporției fagului și gorunului specii instalate natural și reducerea proporției de participare în compoziția arboretelor a carpenului și diverselor moi, prin executarea tăierilor de îngrijire și regenerare prevăzute de prezentul amenajament.

Procentul ridicat de carpen (10%), în compoziția arboretelor, se datorește unei gospodăririi necorespunzătoare a arboretelor în trecut. Carpenul se găsește în amestec intim cu speciile valoroase. Referitor la carpen productivitatea este scăzută, datorită provenienței din lăstari, la a treia sau a patra generație.

Se va urmări menținerea arboretelor alcătuite din specii forestiere, corespunzătoare condițiilor staționale. La regenerarea arboretelor se vor crea condiții corespunzătoare regenerării naturale, prin aplicarea de tratamente bazate pe regenerarea, din sămânță. Prin alegerea complexului de măsuri silvotehince, ce se vor aplica arboretelor, se va urmări normalizarea treptată a fondului productiv.

Prin lucrări de împădurire se vor introduce specii corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure, acestea putând valorifica în modul cel mai adecvat potențialul silvoproductiv al stațiunii.

Vârsta medie este de 69 ani, arboretele din clasele de vârstă: a IV-a, a V-a, și a VI-a și peste ocupând 44% din suprafața ocupată cu pădure, iar arboretele exploatabile 44%.

Această caracteristică a fondului de producție și protecție reclamă intensificarea aplicării, cu continuitate, a tăierilor progresive, deoarece - datorită specificului lor de durată în timp-arboretele înaintează în vârstă. Procesul de îmbătrânire are ca rezultat inevitabil reducerea capacității de regenerare și, mai ales, a capacității ecoprotective a arboretelor în cauză și a pădurii, în ansamblu.

Volumul mediu la hectar este de 181 mc, sub cel normal, din cauza structurii dezechilibrate a claselor de vârstă. Odată cu normalizarea structurii fondului de producție atât volumul mediu la hectar cât și indicele de creștere curentă vor înregistra creșteri substanțiale.

Indicele de recoltare total este de 2,9 mc/an/ha. Comparând acest indice cu cel al creșterii curente, care este de 5,0 mc/an/ha, se constată că prin tăieri de produse principale, conservare și secundare, din creșterea curentă se extrage 58%, deci se fac acumulări de masă lemnoasă, cu efecte pozitive în normalizarea sructurii și mărimii fondului de producție.

Consistența medie este 0.68, în cadrul U.P. IV Trestia existând o suprafață de 21,31 ha (21% din suprafața ocupată de pădure), cu arborete care au consistența mai mică de 0.6. Pentru îmbunătățirea acestei situații trebuie pe cât posibil lichidate arboretele parcurse cu primele tăieri și efectuate completările în arboretele nou create.

Clasa de producție medie (3.4) confirmă faptul că și la nivel de specii este valorificat potențialul stațional, 56% dintre acestea înregistrând clase de producție mijlocii.

Alte date referitoare la structura fondului forestier pot fi consultate în evidențele

16.2.1. - 16.2.10 .

4.7.

Arborete slab productive și provizorii

În tabelul 4.7.1. se prezintă evidența arboretelor slab productive și provizorii

Tabel 4.7.1. Arborete slab productive și provizorii

CRT

UNITAȚI AMENAJISTICE

Artificial de prod. inf.

42

TOTAL CRT 1 UA

37.70 HA

TOTAL UP 1 UA

37.70 HA

Arboretul artificial de productivitate inferioară ocupă o suprafață de 37.7 ha. În aceste arborete predomină ca specie forestieră salcâmul care vegetează pe versanți cu înclinare foarte repede, soluri litice și exprimă bonitatea stațională soluri superficiale, neavând condiții favorabile de dezvoltare.

Gospodărirea arboretelor slab productive și provizorii se va face în corelație cu obiectivele urmărite, astfel pentru arboretul din u.a. 42 scopul principal este menținerea vegetației forestiere pe terenurile respective. Prin lucrările de conservare propuse se vor extrage arbori care nu mai satisfac condițiile de protecție a solului (arbori care prezintă fenomenul de uscare cu tulpini nesănătoase, devitalizați).

Măsurile de gospodărire ale arboretelor necorespunzătoare ca productivitate sau compoziție vor fi precizate în

subcapitolul 6.6 .

4.8.

Arborete afectate de factori destabilizatori și limitativi

4.8.1.

Situația sintetică a factorilor destabilizatori și limitativi

Factorii de stres care au acționat asupra arboretelor din U.P. IV Trestia sunt prezentați în tabelul 4.8.1.

Tabel 4.8.1. Situația sintetică a factorilor destabilizatori și limitativi

NATURA FACTORILOR

%

Suprafața afectata

Total

Grade de manifestare

Slaba

Moderata

Puternica

F. puternica

Excesiva

Ha

%

Ha

%

Ha

%

Ha

%

Ha

%

Ha

%

Doboraturi de vant

(V1 - 4)

Uscare

(U1 - 4)

37

37,7

100

37,7

100

Atacuri de daunatori

(I1 - 3)

Incendieri

(K1 - 3)

Rupturi de zapada si vant

(Z1 - 4)

Vatamari de exploatare

(E1 - 4)

Vatamari produse de vanat

(C1 - 4)

Poluare

( 1 - 4)

Alunecari

(A1 - 4)

Inmlastinari

(M1 - 3)

Eroziune in suprafata

(S1 - 4)

Eroziune in adancime

(A1 - 5)

Eroziune total

( 1 - 5)

Roca la suprafata total

(R1 - A)

din care pe:0.1-0.2S

(R1 - 2)

0.3-0.5S

(R3 - 5)

>=0.6S

(R6 - A)

Tulpini nesanatoase total

(T1 - A)

60

60,87

100

60,87

100

din care: 10-20%

(T1 - 2)

60

60,87

100

60,87

100

30-50%

(T3 - 5)

>=60%

(T6 - A)

Suprafata fondului forestier:

100,83

Uscarea a afectat salcâmul datorită expoziției însorite și vârstei înaintate. Prin lucrările propuse, în prezentul amenajament, în arboretul afectat de uscare, este necesar ca masa lemnoasă afectată să fie extrasă cât mai repede, pentru a preveni atacuri de insecte și producerea de incendii.

Tulpinile nesănătoase apar la exemplarele provenite din lăstari (carpen și cer) aflate la a treia sau a patra generație, care prezintă putregai la bază.

Măsurile de gospodărire a arboretelor afectate sunt menționate în

subcapitolul 6.7. , iar măsurile de protecție împotriva factorilor destabilizatori, pot fi urmărite în

capitolul 8 .

4.8.2.

Evidența u.a. afectate de factori destabilizatori și limitativi

Specificari

Intensitate

UNITATI AMENAJISTICE AFECTATE

Uscare

slaba

42

TOTAL U1

1 UA

37.70 HA

Total

(U1 - 4) Uscare

1 UA

37.70 HA

Tulpini nesănătoase

20%

42

49 A

TOTAL T2

2 UA

60.87 HA

(T1 - 2) Tulpini nesanatoase 10-20%

2 UA

60.87 HA

Total UP

2 UA

60.87 HA

4.9.

Starea sanitară a pădurilor

Starea sanitară a pădurii din U.P. IV Trestia se poate aprecia ca fiind bună, având în vedere că nu s-au semnalat atacuri de dăunători, incendii sau fenomene de uscare în masă. Pădurile din raza unității de producție în studiu au un grad ridicat de autoreglare, precum și o bună capacitate de refacere.

Dintre factorii destabilizatori întâlniți în raza unității de producție în studiu amintim: uscarea anormală și tulpinile nesănătoase.

În arboretele în care a fost semnalată uscare arborii vătămați vor fi extrași imediat.

Sintetizând datele din descrierea parcelară referitoare la vitalitate, rezultă că 22% din arborete au vitalitate slabă.

Se recomandă ca în viitor la executarea tăierilor să se extragă preponderent exemplarele cu vitalitate slabă din arboret.

Se contează pe aplicarea unor măsuri adecvate menite să ducă la depistarea și combaterea unor eventuale atacuri, intensificarea pazei pădurilor, a măsurilor de prevenire a incendiilor și a menținerii unei stări corespunzătoare în ceea ce privește starea sanitară a pădurilor, prin executarea la timp a tăierilor de îngrijire și a tăierilor de igienă, acordându-se pe viitor atenție deosebită igienizării pădurilor.

Măsurile de protecție sunt prezentate în

cap.8 .

4.10.

Concluzii privind condițiile staționale și de vegetație

Unitatea de producție IV Trestia este situată într-un singur etaj fitoclimatic: - deluros de cvercete (de GO, CE și GÎ, amestecuri dintre acestea) și șleauri de deal - FD_2.

Condițiile climatice sunt moderate, asigurându-se condiții favorabile pentru dezvoltarea optimă a speciilor forestiere.

Productivitatea arboretelor este mijlocie în proporție de 63% și inferioară 37%. Regenerarea este realizată în proporție 23% din sămânță, 37% din plantații și 40% din lăstari. Adoptarea de către amenajament a tăierilor progresive urmărește regenerarea naturală generativă a arboretelor. Din cele de mai sus se poate trage concluzia că pe teritoriul U.P. IV Trestia există condiții staționale relativ bune pentru speciile de bază (fag și gorun).

Corespondența dintre bonitatea stațiuni și productivitatea arboretelor luând în calcul și caracterul actual al arboretelor în raport cu tipul natural de pădure se prezintă astfel :

Tabel 4.10.1. Productivitatea arboretelor în raport cu bonitatea stațiunilor

Bonitatea stațiunilor

Productivitatea arboretelor

Diferențe

Categoria

Suprafafața

Categoria

Caracterul actual

Suprafața

+

-

ha

%

ha

%

ha

ha

Inferioară

37,7

37

Inferioară

Artificial

37,70

37

-

-

Mijlocie

63,13

63

Mijlocie

Natural fundamental

63,13

63

-

-

Total

100,83

100

Total

-

100,83

100

-

-

Măsurile de gospodărire preconizate și lucrările propuse prin amenajament, precum și aplicarea lor corectă de către beneficiar trebuie să răspundă la realizarea următoarelor deziderate importante :

–

valorificarea capacității productive a stațiunilor până la atingerea potențialului lor maxim;

–

ameliorarea rezistenței arboretelor la impactul factorilor biotici și abiotici vătămători;

–

ridicarea valorii arboretelor sub aspect productiv (economic) și funcțional.

5.

STABILIREA FUNCȚIILOR SOCIAL- ECONOMICE ȘI ECOLOGICE ALE PĂDURII ȘI A BAZELOR DE AMENAJARE

5.1.

Stabilirea funcțiilor social-economice și ecologice ale pădurii

Funcțiile pădurii s-au stabilit pe baza nevoilor social-economice și ecologice pe care trebuie să le satisfacă, în funcție de structura lor și în concordanță cu principiul gospodăririi cu maximă eficiență a fondului forestier.

Prin zonarea funcțională s-a concretizat atribuirea funcției la nivelul fiecărei u.a.

5.1.1.

Obiectivele social-economice și ecologice

Prin actualul amenajament s-a încercat să se îmbine, cât mai armonios, potențialul bioproductiv și ecoprotectiv al ecosistemelor forestiere cu cerințele actuale ale societății umane-fără a se altera biodiversitatea naturală și stabilitatea pădurilor.

Obiectivele social-economice și ecologice pentru arboretele din U.P. IV Trestia sunt :

Tabel 5.1.1.1. Obiective social-economice și ecologice

Nr. crt.

Obiective sociale, economice și ecologice

Grupa de servicii oferite de pădure

1.

Protecția solului

Protecția terenurilor împotriva fenomenelor de eroziune și alunecare

2.

Producția lemnoasă

Lemn de calitate superioară pentru furnire și cherestea Lemn pentru celuloză și construcții rurale

3.

Alte servicii

Vânatul, fructele de pădure, ciuperci, pescuit, etc.

5.1.2.

Funcțiile pădurii

Corespunzător obiectivelor social-economice și ecologice stabilite mai sus arboretelor li s-au atribuit următoarele funcții :

Tabel 5.1.2.1. Funcții ale pădurii

Grupa, subgrupa și categoria funcțională

Suprafața

Cod

Denumire

ha

%

Grupa 1

Păduri cu funcții speciale de protecție

37,70

37

Subgrupa 1.2.

Păduri cu funcții de protecție a terenurilor și solurilor

37,70

37

Categoria

funcțională

1.2.A.

Păduri situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35g (T.II)

37,70

37

Grupa 2

Păduri cu funcții de producție și protecție

63,13

63

Categoria

funcțională

2.1.C.

Păduri destinate să producă, în principal lemn de cherestea (T. VI)

63,13

63

Total

100,83

100

În scopul diferențierii măsurilor de gospodărire și a reglementării lor prin amenajament, categoriile funcționale au fost grupate în tipuri de categorii funcționale astfel:

Tabel 5.1.2.2. Tipuri de categorii funcționale

Tipul funcțional

Categoria funcțională

Țeluri de gospodărire

Suprafața

ha

%

II

1.2.A.

de protecție

37,70

37

VI

2.1.C.

de producție și protecție

63,13

63

TOTAL

100,83

100

5.1.3.

Subunități de gospodărire constituite

Pentru gospodărirea diferențiată și durabilă a pădurilor, au fost constituite următoarele subunități de gospodărire:

–

S.U.P. A - codru regulat, sortimente obișnuite, în care au fost încadrate arboretele din tipul funcțional VI, categoria funcțională 2.1.C., în suprafață totală de 63,13 ha;

–

S.U.P. M - păduri supuse regimului de conservare deosebită, în care au fost încadrate arboretele din tipul funcțional II, categoria funcțională 1.2.A., în suprafață totală de 37,70 ha.

În tabelul următor sunt prezentate subunitățile de gospodărire constituite, cu subparcelele aferente :

Tabel 5.1.3.1 Subunități de gospodărire

S.U.P.

Unități amenajistice

A

48 A

48 B

49 A

49 B

49 C

Total

Suprafata

63.13 HA

Nr.UA-uri

5

M

42

Total

Suprafata

37.70 HA

Nr.UA-uri

1

Total UP

Suprafata

100.83 HA

Nr.UA-uri

6

5.2.

Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor și ale pădurii

Pentru a îndeplini cu maximă eficiență funcțiile atribuite, atât arboretele luate individual cât și pădurea în ansamblu trebuie să se încadreze într-un anumit model structural. Acesta este definit prin bazele de amenajare.

5.2.1.

Regimul

Ținând seama de obiectivele social-economice și ecologice, cât și de necesitatea folosirii cât mai corespunzătoare a capacității de producție și protecție a pădurilor, regimul indicat este cel al codrului.

Arboretele regenerate natural din sămânță, pot îndeplini concomitent funcții de producție și protecție multiple (cu un înalt grad de eficiență) și au în același timp rezistența cea mai mare împotriva factorilor destabilizatori de origine biotică și abiotică.

5.2.2.

Compoziția-țel

Pentru fiecare arboret a fost stabilită compoziția-țel, astfel încât asortimentul de specii să se apropie cât mai mult posibil de cel caracteristic tipului natural fundamental de pădure.

Pentru arboretele exploatabile, în prezent, și pentru subparcelele în care se vor executa lucrări de împădurire, a fost stabilită compoziția-țel de regenerare. Pentru restul arboretelor s-a indicat compoziția-țel la exploatabilitate.

Tabel 5.2.2.1. Compoziția-țel

S.U.P.

Tip stațiune

Tip păd.

Compoziția-țel

Supr. (ha)

Suprafața pe specii (ha)

FA

GO

CE

TE

DT

A

6.1.5.2.

711.2

7CE2GO1DT

7,73

-

1,54

5,42

-

0,77

6.2.5.2.

421.2

8FA1GO1DT

55,40

44,32

5,54

-

-

5,54

Compoziția-țel S.U.P. A

ha

63,13

44,32

7,08

5,42

-

6,31

%

100

70

11

9

0

10

Compoziția actuală ( % ) 61FA16CA12GO10CE1DT

M

6.2.5.1.

421.3

7FA1GO1TE1DT

37,70

26,39

3,77

-

3,77

3,77

Compoziția-țel S.U.P. M

ha

37,70

26,39

3,77

-

3,77

3,77

%

100

70

10

0

10

10

Compoziția actuală ( % ) 90SC10DT

U.P.

Compoziția-țel U.P.

ha

100,83

70,71

10,85

5,42

3,77

10,08

%

100

70

11

5

4

10

Compoziția actuală ( % ) 38FA34SC10CA7G06CE5DT

Prin compozițiile-țel propuse s-a urmărit promovarea fagului, gorunului și diverselor tari (paltin, frasin, cireș, etc.), în funcție de tipul de stațiune și tipul de pădure. Carpenul, ponderat cultural, trebuie menținut, în special, în cvercinee ca ameliorator edafic și stimulator de creștere și elagaj pentru gorun.

Dirijarea compoziției actuale către cea optimă este foarte necesară pentru a se realiza treptat reconstrucția ecologică.

5.2.3.

Tratamentul

În stabilirea tratamentului de aplicat pădurilor din U.P. IV Trestia s-au avut în vedere următoarele considerente :

–

conducerea pădurilor prin structuri diversificate, relativ pluriene, capabile de a îndeplini multiplele funcții de producție și protecție;

–

asigurarea permanenței pădurii prin evitarea intervențiilor care să descopere solul pe suprafețe mari, în vederea exercitării de către aceasta a funcțiilor de protecție atribuite; -promovarea cu precădere a regenerării naturale, cu specii autohtone de valoare economică ridicată (fag, gorun etc.);

–

luarea în considerare a condițiilor ecologice, a funcțiilor atribuite fiecărui arboret și a cerințelor social-economice.

Ținând seama de aceste considerente s-a stabilit următorul tratament:

–

tăieri progresive în amestecuri de cvercinee cu fag, pe o suprafață de 18,51 ha.

După aplicarea tăierilor progresive se vor obține arborete cu structuri verticale relativ pluriene.

5.2.4.

Exploatabilitatea

Pentru arboretele din U.P. IV Trestia, care sunt încadrate, în grupa a II-a funcțională s-a adoptat exploatabilitatea tehnică, iar pentru cele din grupa I funcțională exploatabilitatea de protecție.

Pentru arboretele din S.U.P. A-codru regulat, sortimente obișnuite exploatabilitatea se exprimă prin vârsta exploatabilității. Vârsta medie a exploatabilității este de 108 ani.

Pentru arboretele cu funcții speciale de protecție, pentru care nu se reglementează procesul de producție (tipul funcțional II) s-a adoptat exploatabilitatea de protecție, fără a se stabili o vârstă a exploatabilității. În cazul arboretelor din S.U.P. M momentul exploatabilității este considerat cel în care efectul lor ecoprotectiv mediu a atins valoarea maximă.

5.2.5.

Ciclul

Ciclul s-a stabilit pentru arboretele din S.U.P. A - codru regulat, sortimente obișnuite, prin rotunjirea vârstei medii a exploatabilității, ponderată în raport cu suprafața diferitelor arborete. S-a adoptat un ciclu de 110 ani.

6.

REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ ȘI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCȚII SPECIALE DE PROTECȚIE

6.1.

Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale

6.1.1.

Reglementarea procesului de producție la S.U.P. A - codru regulat, sortimente obișnuite

Reglementarea procesului de producție se realizează prin stabilirea posibilității și prin elaborarea planurilor de recoltare și cultură. Prin această reglementare se asigură:

–

optimizarea structurii pădurii în raport cu condițiile ecologice și cu cerințele social- economice;

–

realizarea unui fond de protecție și producție care să permită exercitarea pe termen lung a funcțiilor de producție și protecție ale pădurii, și creșterea stabiltății ecologice și a eficacității funcționale a arboretelor;

–

crearea unui cadru adecvat pentru aplicarea unei culturi silvice intensive și respectarea până la nivel de arboret a reglementărilor de ordin silvicultural.

Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale S.U.P. A - codru regulat cuprinde stabilirea, adoptarea și recoltarea posibilității de produse principale.

6.1.1.1.

Stabilirea posibilității de produse principale

Stabilirea posibilității de produse principale s-a făcut pe baza indicatorilor de posibilitate obținuți prin intermediul volumelor, corespunzător metodei creșterii indicatoare, cât și prin intermediul suprafețelor și volumelor, aplicându-se procedee specifice metodei claselor de vârstă.

6.1.1.1.1.

Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul creșterii indicatoare

Acest procedeu de stabilire a posibilității are un caracter dinamic, adaptativ fiind un mijloc de control al productivității pădurii și implicit al eficacității măsurilor de gospodărire aplicate.

Indicatorul de posibilitate a fost stabilit în baza unei formule (P = mxCi), prin prelucrare automată pe calculator, ale cărui rezultate sunt conținute în tabelul 6.1.1.1.1.1.

Tabel 6.1.1.1.1.1. Posibilitatea după procedeul creșterii indicatoare

Specia

FA

CA

GO

CE

DT

-

-

-

-

-

Total

CI

116

17

18

12

1

164

V1

4928

V11

855

397

98

1350

V12

42

497

970

157

1666

V13

7696

537

8233

V14

V2

8522

V21

909

400

597

970

157

3033

V22

7696

537

8233

V23

V3

11303

V31

8617

940

606

981

158

11302

V32

V4

8746

949

614

991

160

11460

V5

8859

957

621

999

161

11597

V6

12050

1875

1741

1448

163

17277

DD1

6555

DD2

5221

DD3

6351

DD4

4858

DD5

3345

DD6

7374

DM

3345

Q

2

V1/10

493

V2/20

426

V3/30

377

V4/40

287

V5/50

232

V6/60

288

POSIB.

187

A:

0,867

M:

1,133

CICLUL

110

SUPRAFATA TOTALA

63,13

SUPRAFATA IN GR.I FUNCTIONALA

SUPRAFATA IN GR.II FUNCTIONALA

63,13

Termenii prezentați au următoarele semnificații :

–

Ci - este creșterea indicatoare;

–

VD - este masa lemnoasă posibilă a fi recoltată în primul deceniu, la care se adaugă creșterea la jumătate din perioada considerată;

–

VE - este masa lemnoasă ce s-ar putea recolta în următorii 20 ani, la care se adaugă creșterea la jumătate din perioada considerată;

–

VF - reprezintă masa lemnoasă posibil de extras în 40 ani, la care se adaugă creșterea la jumătate din perioada considerată;

–

VG - reprezintă volumul ce s-ar obține în următorii 60 ani, la care se adaugă creșterea la jumătate din perioada considerată;

–

Q - exprimă raportul dintre volumele de masă lemnoasă exploatabile, în intervalele de timp considerate și volumele ce s-ar putea recolta anual, asigurând continuitatea, în ipoteza că posibilitatea ar fi egală cu Ci;

–

m - este un factor modificator, dedus în funcție de volumele de masă lemnoasă, exploatabile în primele decenii ale ciclului.

Indicele de posibilitate prin intermediul creșterii indicatoare (P1) are valoarea de 187 mc/an. Comparativ cu valoarea creșterii indicatoare (Ci = 164 mc/an), valoarea indicelui de posibilitate este mai mare cu 23 mc/an, datorită excedentului de masă lemnoasă exploatabilă existent, fapt pus în evidență de parametrul Q, care este supraunitar (Q = 2,0).

6.1.1.1.2.

Stabilirea indicatorului de posibilitate după metoda claselor de vârstă

Pentru determinarea indicatorului de posibilitate prin acest procedeu s-au parcurs următoarele etape :

a)

Analiza structurii fondului de producție pe clase de vârstă

Tabel 6.1.1.1.2.1.Structura pe clase de vârstă

Specificări

Clase de vârstă

Clasa de vârstă normală

- ha -

I

II

III

IV

V

VI și peste

Total

Suprafața

ha

-

-

18,65

-

-

44,48

63,13

10,52

%

-

-

30

-

-

70

100

17

Analiza de detaliu a structurii fondului de producție în raport cu structura normală pe clase de vârstă (tabelul 6.1.1.1.2.1.) relevă pe de o parte, excedent în clasele de vârstă a III-a și a VI-a și peste și deficit în celelalte clase de vârstă.

B)

Perioadele adoptate

Ciclul s-a împărțit în 4 perioade, trei de câte 30 ani și ultima de 20 de ani. S-au constituit suprafețe periodice corespunzătoare acestor perioade.

c)

încadrarea arboretelor în suprafețele periodice

S-a făcut în funcție de urgențele de regenerare și de diferențele existente între vârsta exploatabilității și cea medie a arboretelor.

d)

Determinarea indicatorului de posibilitate prin procedeul :

d1)

Deductiv (P_2').

Ciclul : 110 ani

Perioada : 30 ani

S.P. normal : 17,22 ha

Tabel 6.1.1.1.2.2. Posibilitatea după criteriul claselor de vârstă (procedeul deductiv)

Clasa de vârstă

Situație

SUPRAFAȚA PERIODICĂ I

SUPRAFAȚA PERIODICA

Suprafața

(ha)

Volum

(mc)

Crest. crt.

(mc)

Suprafața

(ha)

Volum inclusiv creșterea producției totale pe 5 ani

(mc)

II

III

IV

Vi

Vk

Vj

Suprafața

(ha)

Suprafața

(ha)

Suprafața

(ha)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

II

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

III

18,65

4047

149

-

-

-

-

-

8,02

10,63

IV

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

V

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

VI

30,90

9329

148

4.23

-

-

779

17,88

8,79

-

VII

13,58

1331

11

13,58

-

-

1386

-

-

-

TOT.

63,13

14707

308

17.81

-

-

2165

17,88

16,81

10,63

Norm

-

17,22

-

-

-

17,22

17,22

11,47

Diferenta +

+0,59

-

-

-

+0,66

-0,41

-0,84

Termenii formulei de calcul prezentată în tabelul anterior au următoarele semnificații :

–

Vi - reprezintă volumul arboretelor exploatabile neparcurse cu tăieri de regenerare, a căror perioadă de regenerare este de 30 de ani, majorat cu % din creșterea lor pe deceniu;

–

Vk - este volumul arboretelor exploatabile neparcurse cu tăieri de regenerare, a căror perioadă de regenerare este de 20 ani, majorat cu % din creșterea lor pe deceniu;

–

Vj - reprezintă volumul arboretelor exploatabile care vor fi regenerate în următorii 10 ani, majorat cu % din creșterea lor pe deceniu.

Indicatorul de posibilitate prin procedeul deductiv este de 217 mc/an.

d2)

Inductiv (P_2')

Procedeul se bazează pe însumarea volumelor posibil de recoltat, în primul deceniu, stabilite pentru arboretele încadrate provizoriu în S.P.I. Aceste volume au fost determinate în baza indicilor de recoltare, stabiliți pe teren, pentru fiecare arboret în parte. Indicii de recoltare se stabilesc cu luarea în considerare a mărimii perioadei de regenerare, a peridiocității și a numărului necesar de intervenții.

Tabel 6.1.1.1.2.3. Posibilitatea după criteriul claselor de vârstă (procedeul inductiv)

u.a.

S (ha)

V + 5 C.R.

URG.

Cons.

S. ocup. de sem.

P.R.M.

Nr. de interv.

Felul taierii

Volum de extras

Pex.

Total

Dec '1

48A

13,58

1386

15

0,2

0,6

10

1

1

Tăieri progresive (racordare)

1386

100

49C

4,23

779

26

0,6

0,5

10

2

2

Tăieri progresive (punere în lumină,rac.)

779

100

Total

17,81

2165

-

-

-

-

-

-

-

2165

-

Indicatorul de posibilitate prin procedeul inductiv este de 217 mc/an.

Indicatorul de posibilitate după criteriul claselor de vârstă însușit este 217 mc/an.

6.1.1.2.

Adoptarea posibilității

Indicatorii de posibilitate obținuți și posibilitatea adoptată sunt prezentați în tabelul următor :

Tabel 6.1.1.2.1. Adoptarea posibilității

PRIN INTERMEDIUL CREȘTERII INDICATOARE

DUPA CRITERIUL CLASELOR DE VARSTA

Elemente de calcul

Valori

Elemente de calcul

Valori

Ci (mc)

164

S. P. normal (ha)

17,22

V1/10 (mc)

493

Perioada I (ani)

30

V2/20 (mc)

426

S.P. I(ha)

17,81

V3/30 (mc)

377

Perioada II (ani)

30

V4/40 (mc)

287

S.P. II (ha)

17,88

V5/50 (mc)

232

Volum arb. expl. (mc/ha)

240

V6/60 (mc)

288

P2' - inductiv (mc)

217

m

1,133

P2”- deductiv (mc)

217

Q

2,0

P2 = 217 mc/an

P_1 = 187 mc/an

Posibilitatea adoptată = 187 mc/an

Adoptarea posibilității s-a făcut în urma analizei comparative a valorilor indicatorilor de posibilitate obținuți prin cele două metode: metoda creșterii indicatoare - 187 mc/an și metoda claselor de vârstă - 217 mc/an. Pentru asigurarea continuității și în deceniul următor, s-a adoptat posibilitatea calculată prin metoda creșterii indicatoare, respectiv P = 187 mc/an, care a fost analizată și aprobată în Conferința a II-a de amenajare.

Posibilitatea adoptată asigură:

–

îndeplinirea obiectivelor social-economice și ecologice stabilite;

–

continuitatea pe 60 ani a producției de masă lemnoasă;

–

normalizarea claselor de vârstă;

–

menținerea și promovarea structurilor relativ pluriene naturale.

6.1.1.3.

Recoltarea posibilității

În planul decenal de recoltare a produselor principale , evidența 12.1.1.2., au fost incluse arboretele din care se va recolta posibilitatea de produse principale. Planul conține date ce caracterizează arboretele, volumele de recoltat, tăierile de aplicat și lucrările necesare pentru asigurarea regenerării naturale și artificiale.

S-au propus, tăieri progresive în: amestecuri de cvercete cu fag cu structură relativ echienă. Acest tratament se aplică pe o perioadă de regenerare de până la 30 de ani, când se va realiza o regenerare naturală cu variații de vârstă, pe 70-80 % din suprafață.

Tăiere progresivă, punere în lumină (P2) se va executa în u.a. 49B% și 49C. La efectuarea tăierii de punere în lumină se va avea în vedere lărgirea nucleelor cu semințiș existent în goluri, concomitent cu îndepărtarea arboretului din zonele bine regenerate - operațiunea având caracter de tăiere de racordare, și de deschidere de noi ochiuri, în porțiunile cu consistență aproape plină - operațiunea căpătând caracterul unei tăieri de însămânțare. Intensitatea intervenției este de 50% din volum. Repartizarea ochiurilor se va face în funcție de starea arboretului și a semințișului, ca și de condițiile de scoatere a materialului lemnos. Amplasarea ochiurilor va începe în porțiunile cu elemente de arboret mai bătrâne, din interiorul acestora spre drumul de acces și din partea superioară a versanților, spre a se evita ulterior colectarea masei lemnoase prin porțiunile regenerate. Mărimea acestor ochiuri se va alege în funcție de temperamentul speciilor și de intensitatea tăierilor în fiecare ochi. Procentul de extras este diferențiat pe elemente de arboret. De asemenea se vor executa lucrări de ajutorare a regenerării naturale (mobilizarea solului) și de îngrijire a semințișului (descopleșiri), în vederea promovării acestuia.

Tăieri de racordare (P5) se va executa în u.a. 48A. Tăierile de racordare se vor executa atunci când semințișul utilizabil ocupă cel puțin 70% din suprafața unități amenajistice. Pe suprafețele neregenerate se va interveni cu completări.

În scopul recoltării posibilității în condiții normale, a asigurării regenerării naturale și a creării unor amestecuri stabile s-au avut în vedere următoarele :

–

tăierile progresive, indiferent de tipul lor, trebuie corelate cu anii cu fructificație abundentă;

–

se va acorda atenție deosebită realizării de amestecuri valoroase prin promovarea fagului, gorunului și a principalelor specii de amestec (paltin, tei, cireș, etc.), în detrimentul carpenului și a diverselor moi;

–

repartizarea, forma și numărul ochiurilor, precum și intensitatea și ritmul tăierilor se face în funcție de caracteristicile biotice ale speciilor și de evoluția procesului de regenerare;

–

intervențiile nu mai au, în mod predominant, caracter specific al unui anumit gen de tăieri, în cuprinsul arboretelor executându-se întreaga gamă de lucrări;

–

la amplasarea ochiurilor se va ține seama de semințișurile utilizabile existente; -deschiderea puternică a ochiurilor, pe expoziții însorite, poate conduce la compromiterea regenerării naturale;

–

prima intervenție urmărește îmbunătățirea stării fitosanitare și extragerea exemplarelor cu defecte sau din specii sau ecotipuri necorespunzătoare;

–

aplicarea tratementului diferă în funcție de condițiile staționale, compoziția și temperamentul speciilor de regenerat;

–

de regulă, lărgirea ochiurilor se face spre sud, sud-vest pentru promovarea speciilor de umbră și spre nord, nord-est pentru speciile de lumină;

–

intervalul de timp dintre momentul instalării semințișului și cel al punerii în lumină, precum și înlăturarea completă a adăpostului oferit de vechiul arboret, în fiecare punct sau porțiune de regenerare în parte, este de 6-15 ani la fag și 3-6 ani la gorun.

–

se va urmări dirijarea optimă a amestecului;

–

în funcție de condițiile concrete din teren se vor executa lucrări de îngrijire a regenerării naturale sau chiar lucrări de îngrijire și conducere.

Repartiția posibilității pe urgențe de regenerare este următoarea :

Tabel 6.1.1.3.1. Posibilitatea pe urgențe de regenerare

Urgența

Arborete încadrate în planul decenal de recoltare a produselor principale

u.a.

Suprafața (ha)

Volum + 5CR (mc)

Volumul de extras (mc)

15

48A

13,58

1386

1386

Total urgența 1

13,58

1386

1386

26

49B,49C

4,93

958

480

Total urgența 2

4,93

958

480

Total

18,51

2344

1866

Intensitatea medie a intervenției este 101 mc/ha.

Recapitulația posibilității pe tratamente și specii este redată în tabelul următor:

Tabel 6.1.1.3.2. Posibilitatea pe tratamente, suprafețe și specii

Tratamentul

Suprafața de parcurs -ha-

Volumul de extras

- mc -

Posibilitatea pe specii

- mc /an -

Totală

Anuală

Total

Anual

CA

CE

DT

FA

GO

T. progresive

18,51

1,85

1866

187

41

30

8

88

20

Total

18,51

1,85

1866

187

41

30

8

88

20

Posibilitatea de produse principale se recoltează din, amestecuri de cvercinee cu făgete, prin aplicarea de tăieri progresive.

6.1.1.4.

Prognoza posibilității

Având ca bază procedeul creșterii indicatoare, s-a realizat prognoza de mai jos :

Tabel 6.1.1.4.1. Prognoza posibilității

Actuala amenajare

După 10 ani

După 20 de ani

După 30 de ani

Elemente

Valori

Elemente

Valori

Elemente

Valori

Elemente

Valori

V1

4928

V1'

6652

V1''

6193

V1'''

6000

V2

8522

V2'

8043

V2''

7583

V2'''

5922

V3

11303

V3'

9512

V3''

7740

V3'''

6069

V4

11460

V4'

9659

V4''

7877

V4'''

8977

V5

11597

V5'

12567

V5''

13557

V5'''

11817

V6

17277

V6'

15407

V6''

13557

V6'''

11817

Q

2

Q'

1,9

Q''

1,4

Q'''

1,3

m

1,1

m'

1,1

m''

1,1

m'''

1

P_calculat

187

P_calculat

185

P_calculat

174

Pcalculat

172

P_adoptat

187

P_adoptat

185

P_adoptat

174

P_adoptat

172

Pe viitor se prognozează creșterea posibilității de produse principale, pe măsura normalizării fondului de producție. Prognoza s-a făcut considerându-se că, pe viitor, suprafața U.P., ciclul, creșterea indicatoare rămân neschimbate, iar posibilitatea se va recolta integral.

6.2.

Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcții speciale de protecție

Arboretele cu funcții speciale de protecție din cadrul U.P. IV Trestia sunt încadrate în tipul II de categorie funcțională.

Având în vedere rolul polifuncțional al arboretelor, măsurile de gospodărire prevăzute, prezintă două aspecte distincte:

–

măsuri de gospodărire de ordin general, care urmăresc conservarea pădurilor, adică menținerea lor într-o stare fitosanitară bună, prin executarea lucrărilor speciale în cazul acestor arborete;

–

măsuri de gospodărire specifice funcțiilor atribuite și speciilor componente, urmărindu- se realizarea cu precădere a funcțiilor prioritare, care garantează și realizarea funcțiilor secundare.

Practic, cele două categorii de măsuri de gospodărire a pădurilor nu s-au separat, ele constituind un complex de măsuri, care trebuie aplicate corect, la timp și cu continuitate.

Justificarea economică a gospodăririi acestor arborete rezultă din efectele de protecție realizate de acestea, concretizate în:

–

conservarea fertilității solurilor de pe terenurile cu înclinare mare.

6.2.1.

Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul II funcțional

În cadrul U.P. IV Trestia suprafața ocupată de arboretele din tipul II de categorie funcțională este de 37,30 ha (37%).

Arboretele din tipul II funcțional fac parte din categoria funcțională:

–

2.A. - păduri situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35^g - 37,30 ha.

Arboretele subunității de protecție "M", sunt păduri supuse regimului de conservare deosebită, pentru care nu se reglementează recoltarea de produse principale. În schimb fac obiectul unor reglementări distincte, care constau, pe de o parte, în stabilirea pe cale inductivă, a volumelor de masă lemnoasă ce pot fi extrase în următorul deceniu, din fiecare arboret, prin lucrări de conservare sau prin lucrări de îngrijire, adaptate specificului de conservare, precum și prin elaborarea unor planuri de recoltare și planuri de cultură corespunzătoare. Prin aceste reglementări se urmărește, în primul rând, realizarea unor arborete, care să permită exercitarea cu continuitate pe o perioadă îndelungată a funcțiilor de protecție atribuite, urmărindu-se creșterea stabilității ecologice și a eficacității funcționale a pădurii. În vederea realizării unor astfel de arborete, se impune optimizarea în timp și spațiu a pădurii în funcție de cerințele social- economice și ecologice.

Optimizarea structurii se va face prin păstrarea structurilor actuale, care s-au dovedit eficiente și prin dirijarea treptată a celor cu eficiență funcțională și ecologică redusă spre structuri stabile, rezistente, capabile să asigure permanența pădurii. Se va urmări realizarea de structuri pluriene și relativ pluriene, cu compoziții diversificate (se vor menține optim ponderat rășinoasele și se vor promova diversele tari), cu regenerarea naturală, în cazul plantațiilor, fiind necesară folosirea de specii și varietăți rezistente, urmărindu-se în permanență menținerea consistenței pline.

În toate cazurile se va acționa cu maximă prudență pentru a nu provoca un dezechilibru ecologic, cum ar fi eroziunea în cazul pantelor mari, înierbarea solului în locuri fără semințiș și cele cu expoziție însorită.

Suprafețele de parcurs și volumele de extras prin tăieri de conservare sunt prezentate în situația următoare:

Tabel 6.2.1.Recapitulația tăierilor de conservare

S.U.P.

Suprafața de parcurs

-ha-

Volumul de extras

- mc -

Volumul de recoltat pe specii

(mc/an)

Totală

Anuală

Total

Anual

SC

M

37,70

3,77

494

49

49

Intensitatea medie a tăierilor va fi de 13 mc/ha. Volumul de extras are doar caracter orientativ.

Procentul mediu de extras este de 11%.

6.2.2.

Volumul de masă lemnoasă care nu se poate recolta ca urmare a instituirii măsurilor de protecție

În vederea cuantificării volumului de lemn nerecoltat, ca urmare a instituirii măsurilor de protecție, pentru pădurile încadrate în grupa I funcțională, pentru care nu se reglementează procesul de producție lemnoasă (S.U.P. M - păduri supuse regimului de conservare deosebită), calculul s-a făcut în conformitate cu prevederile H.G. nr. 447/2017, rezultând un volum anual de 74 mc (V= S_S.U.P.M x 1,97 mc/an/ha).

6.3.

Lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor

Planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor, evidența 13.2.1., prezintă arboretele prevăzute a fi parcurse cu degajări, curățiri, rărituri și tăieri de igienă. Numărul și natura intervențiilor au fost stabilite în funcție de starea actuală a arboretelor și de dinamica evoluției lor.

În tabelul 6.3.1. este redată o situație sintetică, cu suprafețe de parcurs și volume de extras în deceniu și anual (posibilitatea).

Tabel 6.3.1. Recapitulația lucrărilor de îngrjire

Specificări

Tip

funcț.

Suprafața

- ha-

Volum

- mc -

Posibilitatea anuală pe specii

-mc -

Total

Anual

Total

Anual

FA

CA

GO

CE

Rărituri

VI

18,65

1,86

574

57

31

10

11

5

Produse

secundare

VI

18,65

1,86

574

57

31

10

11

5

Tăieri de igienă

VI

23,17

23,17

209

21

19

2

-

-

Scopul esențial al lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor este acela de a realiza sau favoriza formarea de arborete cu structuri optime sub raport ecologic și genetic, în conformitate cu legile de structurare și funcționare a ecosistemelor forestiere, în vederea creșterii eficacității funcționale a pădurilor.

Lucrările de îngrijire se vor efectua cu respectarea următoarelor reguli de bază:

–

reglementarea spațială interioară a arborilor în cuprinsul arboretelor astfel ca terenul să fie folosit la capacitate maximă;

–

optimizarea numărului de arbori la hectar (formarea de arbori cu indici de zveltețe subunitari);

–

realizarea unei compoziții cât mai apropiate de cea optimă extrăgându-se, în primul rând, exemplarele din speciile provizorii cu valoare economică redusă (carpen, plop tremurător, etc.) și ponderat (în funcție de stare) pe cele introduse artificial în afara arealului;

–

ameliorarea calitativă a arboretelor prin selecție fenotipică extrăgându-se, cu prioritate, arborii cu proveniența din lăstari, cu defecte sau creșteri slabe, copleșiți, uscați, atacați, cu răni, s-au afectați de rupturi și doborâturi;

–

ameliorarea structurii genetice în direcția promovării formelor genetice superioare, cu rezistență sporită la adversități;

–

formarea de arborete cu structură verticală diversificată, pluriene și relativ pluriene, de stabilitate ridicată;

–

mărirea capacității de fructificație a arboretelor și ameliorarea condițiilor de regenerare;

–

recoltarea biomasei lemnoase în vederea valorificării ei.

Rărituri

–

se recomandă metoda combinato-selectivă;

–

s-au propus în arboretele în care s-a considerat necesară ameliorarea structurii în vederea selecției și promovării arborilor valoroși;

–

s-au propus într-un arboret cu vârsta de 55 ani, cu consistența de 0,9;

–

se va executa o singură intervenție în deceniu;

–

se va urmări, în permanență, menținerea unui indice de acoperire optim;

–

se vor extrage, în primul rând, exemplarele vătămate de factori biotici și abiotici ;

–

se vizează, în general, promovarea gorunului și fagului în defavoarea carpenului și a diverselor moi.

Tăieri de igienă

Această lucrare urmărește asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare, prin extragerea arborilor uscați, deperisați, bolnavi sau atacați. Prin tăieri de igienă se prevăd a se extrage 21 mc/an, având o intensitate de 0,9 mc/an/ha.

Lucrările se vor executa respectând instrucțiunile în vigoare.

Lucrările propuse sunt obligatoriu de executat pe suprafețele nominalizate, dar volumele de extras sunt orientative. Dacă se constată că unele arborete necuprinse în planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor necesită astfel lucrări, în decursul deceniului, acestea se pot executa chiar dacă nu sunt menționate în prezentul plan. Lucrările nu trebuie judecate după valoarea materialului lemnos recoltat, ci prin prisma calității și eficacității funcționale a viitoarelor arborete mature. De aceea, aceste operațiuni trebuie efectuate neîntârziat, ori de câte ori este necesar.

Numărul și natura intervențiilor au fost stabilite în funcție de starea actuală a arboretelor și de dinamica evoluției lor.

Intensitatea medie a intervențiilor va fi de 31 mc/ha la rărituri.

6.4.

Volumul total de masă lemnoasă posibil de recoltat

Bilanțul masei lemnoase posibil a fi recoltată este următorul:

Tabel 6.4.1. Bilanțul masei lemnoase

Specificări

Tip

funcț.

Suprafața

- ha-

Volum

- mc -

Posibilitatea anuală pe specii

-mc -

Total

Anual

Total

Anual

FA

CA

GO

CE

SC

DT

Produse

principale

VI

18,51

1,85

1866

187

88

41

20

30

-

8

Tăieri de conservare

II

37,70

3,77

494

49

-

-

-

-

49

-

Produse

secundare

VI

18,65

1,86

574

57

31

10

11

5

-

-

Tăieri de igienă

VI

23,17

23,17

209

21

19

2

-

-

-

-

Total general

II

37,7

3,77

494

49

-

-

-

-

49

-

VI

60,33

26,88

2649

265

138

53

31

35

-

8

Total

98,03

30,65

3143

314

138

53

31

35

49

8

Volumul total anual de masă lemnoasă posibil de recoltat, din U.P. IV Trestia, este de 314 mc, din care volumul de recoltat prin rărituri, tăieri de conservare și tăieri de igienă este orientativ.

6.5.

Lucrări de ajutorare a regenerării naturale și de împădurire

În planul lucrărilor de regenerare (evidența 12.3.), sunt nominalizate toate unitățile amenajistice în care sunt necesare astfel de lucrări. Recapitulația lucrărilor este prezentată mai jos :

Tabel 6.5.1. Recapitulația lucrărilor de regenerare

Simbol

Categoria de lucrări

Suprafața

-ha -

A.

Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării naturale

11,62

A.1.

Lucrări de ajutorarea regenerării naturale

9,77

A.1.4.

Mobilizarea solului

5,62

A.1.7.

Provocarea drajonării la salcâm

4,15

A.2.

Lucrări de ingrijire a regenerării naturale

1,85

A.2.2.

Descopleșirea semințișurilor

1,85

B.

Lucrări de regenerare

4,07

B.2.

Împăduriri în suprafețe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare

4,07

B.2.3.

Împăduriri după tăieri progresive

4,07

C.

Completări în arboretele care nu au închis starea de masiv

0,81

C.2.

Completări în arboretele nou create

0,81

D.

Îngrijirea culturilor

22,8

D.2.

Îngrijirea culturilor nou create

22,8

A.

Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării naturale

A.1.

Lucrări de ajutorare a regenerării naturale

A.1.4. Mobilizarea solului:

–

se execută în arborete cu condiții dificile de regenerare (sol tasat cu evidente modificări, în sens negativ, ale caracteristicilor fizice) în vederea instalării semințișului, în special a celui de fag. Lucrarea se execută în anii de fructificație.

A.1.7. Provocarea drajonării la arboretele de salcâm

–

se execută exclusiv în salcâmete. Se va acorda atenție deosebită acestei lucrări datorită ecosistemelor degradate.

A.2.

Lucrări de îngrijire a regenerării naturale

A.2.2 Descopleșirea semințișurilor:

–

urmărește crearea condițiilor optime pentru semințișul aflat în primele faze de dezvoltare. În primii ani de viață semințișul speciilor principale are creșteri mai reduse decât al speciilor pionere, de aceea trebuie protejat. La fel trebuie procedat și în cazul concurenței dintre exemplarele regenerate generativ și vegetativ.

B.

Lucrări de regenerare:

B.2.

Împăduriri în suprafețe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare:

–

urmăresc asigurarea regenerării, cu desime optimă, pe toată suprafața, în arborete parcurse cu tăieri de regenerare. În arboretele care vor fi parcurse cu tăieri progresive de racordare, s-au prevăzut împăduriri pe partea din suprafață pe care s-a apreciat că semințișul va fi distrus la extragerea masei lemnoase.

C.

Completări în arborete care nu au închis starea de masiv:

–

se execută în arboretele nou create (completări pe 20%), în vederea asigurării consistenței optime. În toate subparcelele în care se vor executa lucrări de regenerare artificială, se va interveni ulterior și cu lucrări de îngrijire a culturilor.

D.

Îngrijirea culturilor tinere:

–

se execută după împăduriri, pe o perioadă mai lungă de timp, urmărind dezvoltarea în condiții optime a plantațiilor până la reușita definitivă;

–

lucrările constau din revizuiri și descopleșiri.

La stabilirea soluțiilor tehnice a stat analiza comparativă a potențialului stațional și a caracteristicilor biotice ale speciilor.

În executarea lucrărilor se vor avea în vedere următoarele recomandări de ordin general:

–

speciile de bază, precum și principalele specii de amestec se vor planta în bionișele caracteristice;

–

principalele specii de amestec se vor planta în biogrupe în conformitate cu caracteristicile biotice și cu amplitudinea ecologică;

–

se vor folosi puieți de talie mijlocie cu desimea la hectar de 5000 puieți;

–

în urma unei analize atente a condițiilor de vegetație, plantațiile de foioase executate pe terenuri cu expoziții puternic însorite pot fi recepate imediat după plantare (se evită compromiterea culturilor din cauza secetei).

Asortimentul de specii propus pentru împădurire este 100DT. Se estimează că vor fi necesari 24,4 mii puieți. în cazul în care dinamica creșterii și dezvoltării semințișurilor va determina necesitatea și a altor intervenții decât cele cuprinse în prezentul plan, acestea vor putea fi executate.

Volumul lucrărilor din planul de regenerare și împădurire este orientativ urmând ca la elaborarea planurilor anuale ocolul silvic să stabilească în mod concret lucrările necesare de executat precum și volumul acestora.

Se impune ca în evidențele privind aplicarea amenajamentului să fie înregistrată proveniența materialului de împădurit.

Lucrările de împădurire se vor executa conform prevederilor instrucțiunilor în vigoare.

6.6.

Refacerea arboretelor subproductive și substituirea celor ce au compoziție necorespunzătoare

În cadrul U.P. IV Trestia nu există arborete subproductive sau cu compoziție necorespunzătoare.

6.7.

Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori

În arboretele afectate de factori destabilizatori s-au propus următoarele intervenții (tabelul 6.7.1.) :

Tabel 6.7.1. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori

Natura vătămării

Gradul de afectare

Suprafața

(ha)

Lucrări prevăzute

(ha)

Tăieri progresive Dec II

Tăieri de conservare

Uscare

slabă

37,70

-

37,70

Tulpini nesănătoase

20%

60,87

23,17

37,70

Măsurile de gospodărire impuse de factorii destabilizatori vizează continuitatea pădurii, obținerea de structuri optime, rezistente și menținerea unei stări fitosanitare corespunzătoare.

Pentru realizarea acestor obiective s-au avut în vedere următoarele:

–

promovarea tratamentelor intensive și a regenerării naturale din sămânță;

–

corelarea tăierilor de regenerare cu anii de fructificație în vederea asigurării regenerării naturale. în caz contrar se va interveni cu împăduriri sub masiv sau completări;

–

aplicarea tratamentelor se va face cu respectarea prevederilor privind mărimea, forma și orientarea ochiurilor (în special pe expoziții însorite);

–

favorizarea fagului, gorunului și a principalelor specii de amestec, în detrimentul speciilor cu valoare economică și ecologică scăzută;

–

realizarea unor amestecuri rezistente și stabile, pluriene și relativ pluriene;

–

împădurirea golurilor și completarea regenerării naturale;

–

evitarea creării de monoculturi;

–

instalarea, optim ponderat, în stațiuni extreme sau pe terenuri instabile, a speciilor cu amplitudine ecologică mare;

–

executarea împăduririlor sau completărilor cu puieți din proveniențe locale, valoroase și rezistente;

–

efectuarea la timp a lucrărilor de îngrijire și conducere, acționându-se în primul rând asupra exemplarelor afectate de factori destablizatori;

–

menținerea consistenței optime;

–

parcurgerea sistematică a arboretelor cu tăieri de igienă;

–

combaterea bolilor și dăunătorilor;

–

protejarea și favorizarea populațiilor de păsări și insecte folositoare.

7.

VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI

Pe lângă producția de lemn care constituie produsul de bază, fondul forestier din U.P. IV Trestia mai poate furniza și alte produse. În cele ce urmează se vor da recomandări pentru fiecare categorie de produse, pe baza informațiilor oferite de ocolul silvic, cât și din datele și observațiile obținute cu prilejul descrierii parcelare.

7.1.

Producția cinegetică

U.P. IV Trestia face parte din Fondul de Vânătoare nr. 10 Bălan. Acesta este administrat de A.J.V.P.S. Sălaj.

Speciile de vânat care populează în prezent acest fond de vânătoare sunt: căpriorul, mistrețul, fazanul, iepurele, etc.

Față de vânatul existent și posibilitățile care i se oferă, pentru dezvoltarea lui în cadrul fondului de vânătoare, se impune ca ocolul silvic să ia următoarele măsuri:

–

combaterea braconajului, prin intensificarea pazei;

–

menținerea în bune condiții a instalațiilor afectate gospodăririi vânatului;

–

asigurarea liniștii vânatului;

–

asigurarea raportului normal între sexe;

–

menținerea efectivului de vânat în limite normale;

–

efectuarea selecției vânatului.

În compoziția arboretelor trebuie să se promoveze și specii de arbori și arbuști ce intră în regimul de hrană al vânatului. Pentru asigurarea unor populații de ierbivore cu trofee valoroase, este indispensabil să existe efective optime de carnivore.

Pentru asigurarea liniștii necesare se va interzice pășunatul în pădure, iar operațiunile culturale se vor executa, pe cât posibil, în afara perioadelor de rut ale principalelor specii de interes cinegetic.

Se va acorda și în continuare atenția cuvenită operațiunilor de evaluare a efectivelor.

În cazul recoltărilor, se va urmări extragerea cu precădere a exemplarelor bolnave, debile sau prea bătrâne. Exemplarele valoroase nu vor fi vânate înainte ca trofeele lor să atingă apogeul dezvoltării.

7.2.

Producția salmonicolă

În cadrul O.S. Jibou nu sunt cursuri de apă cu capacitate biologică de creștere și dezvoltare a salmonizilor, astfel că în acest ocol nu sunt fonduri de pescuit.

7.3.

Producția de fructe de pădure

Condițiile geografice și pedo-climatice sunt favorabile dezvoltării în fondul forestier a unui sortiment bogat de specii lemnoase și erbacee, producătoare de fructe de pădure: măceșe, păducel, etc. Cantitățile ce pot fi recoltate sunt diferite de la an la an, în funcție de condițiile climatice existente. Deși beneficiile ce se pot obține din valorificarea acestei resurse nu sunt de neglijat, nu trebuie exagerat cu această preocupare.

Pentru o valorificare superioară a posibilităților, este necesar să se execute o cartare anuală a suprafețelor ocupate de speciile de interes economic. De asemenea, este necesar să se interzică pășunatul în pădure.

7.4.

Producția de ciuperci comestibile

Condițiile de mediu favorabile și faptul că speciile forestiere principale din U.P. sunt simbionte micotrofe, constituie premisele obținerii unor beneficii importante din valorificarea ciupercilor.

Pentru o organizare corespunzătoare a procesului de producție, se impune efectuarea unui studiu asupra zonelor în care sunt răspândite cele mai căutate specii. Recoltarea corpurilor de fructificație se va face cu atenție, pentru a nu se vătăma miceliul. Din același motiv se va interzice pășunatul în pădure. Pentru a se favoriza răspândirea sporilor, nu se vor recolta toate corpurile de fructificație.

Principalele specii ce se pot recolta sunt: hribul, gheba și gălbiorul.

7.5.

Alte produse

Dintre celelalte produse accesorii care fac obiectul unei activități organizate menționăm:

–

plantele medicinale;

–

nuiele de mesteacăn pentru confecționrea de mături;

–

ferigă pentru confecționarea de coronițe și buchete de flori.

8.

PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER

8.1.

Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor produse de vânt și zăpadă

Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor produse de vânt și zăpadă se va realiza printr-un ansamblu de măsuri ce vizează atât mărirea rezistenței individuale a arboretelor periclitate, cât și asigurarea unei stabilități mai mari a întregului fond forestier.

În cadrul U.P. IV Trestia nu există arborete afectate de doborâturi și rupturi produse de vânt și zăpadă.

Pentru o mai bună protecție a arboretelor împotriva doborâturilor și rupturilor produse de vânt și zăpadă, se fac următoarele recomandări:

–

reîmpădurirea imediată a golurilor, utilizând material săditor de proveniență locală;

–

reducerea pagubelor produse prin pășunat, rezinaj și exploatare;

–

tăierile de produse principale se vor orienta împotriva vânturilor periculoase;

–

s-au stabilit compoziții-țel apropiate de cele ale tipului natural fundamental de pădure;

–

parcurgerea arboretelor cu lucrările de îngrijire prevăzute prin amenajament.

8.2.

Protecția împotriva incendiilor

În ultimul deceniu nu au existat arborete afectate de incendii în cadrul O.S. Jibou.

Pentru prevenirea incendiilor este necesară asigurarea pazei în parcelele limitrofe pășunilor. Este necesară dezvoltarea unei rețele de drumuri, care să asigure accesul cu ușurință în orice punct al ocolului. În plantațiile tinere dezvoltarea excesivă a păturii erbacee și a subarboretului vor fi împiedicate. În locurile cu predispoziție ridicată la izbucnirea incendiilor vor fi amplasate panouri de atenționare. Muncitorii forestieri vor fi instruiți în mod corespunzător. Construcțiile silvice vor fi prevăzute cu pichete P.S.I. dotate corespunzător.

Un potențial pericol îl reprezintă stânile, care sunt instalate în apropierea pădurii, motiv pentru care se interzice instalarea lor pe liziera pădurii.

8.3.

Protecția împotriva poluării industriale

Deoarece teritoriul analizat este situat departe de surse poluante nu s-au semnalat poluări cu noxe industriale

8.4.

Protecția împotriva bolilor și a altor dăunători

Până în prezent nu s-au semnalat atacuri în masă de insecte sau ciuperci parazite.

Pentru prevenirea atacurilor de insecte sau ciuperci parazite, pe viitor, se recomandă următoarele măsuri :

–

executarea la timp a lucrărilor de îngrijire;

–

menținerea arboretelor la densități normale și împădurirea golurilor;

–

interzicerea pășunatului;

–

extragerea imediată a exemplarelor doborâte de vânt, de zăpadă și a celor în curs de uscare;

–

protejarea populațiilor de păsări folositoare;

–

menținerea efectivelor de vânat la nivel optim, iar în timpul iernilor este necesar să se asigure hrana suplimentară necesară vânatului;

–

efectuarea permanentă de observații asupra apariției dăunătorilor și a stadiului de dezvoltare al acestora.

8.5.

Protecția împotriva fenomenului de uscare anormală

În arboretele cu uscare anormală se recomandă, ca prin lucrările silviculturale propuse, să se extragă, în primul rând, arborii uscați, lâncezi sau în curs de uscare.

Uscarea a afectat salcâmul, datorită expoziției însorite și vârstei înaintate. Suprafața arboretelor afectate de uscare este de 37.7 ha, cu mențiunea că intensitatea fenomenului este mijlocie. Este necesar ca masa lemnoasă să fie extrasă cât mai repede, pentru a preveni atacuri de insecte și producerea de incendii.

Pentru prevenirea, pe viitor a fenomenelor de uscare se recomandă, pe lângă lucrările deja prevăzute, următoarele :

–

eliminarea cauzelor de ordin antropic (rănire de arbori, pășunat abuziv, extrageri pe alese, rezinaj );

–

crearea de arborete diversificate sub aspectul compoziției și al structurii pe verticală;

–

menținerea stării de masiv;

–

evitarea menținerii arboretelor peste vârsta exploatabilității;

–

utilizarea în lucrările de împădurire a genotipurilor locale, adaptate la condițiile climatice specifice zonei.

9.

CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII

Conservarea biodiversității, protecția și îmbunătățirea calității mediului, inclusiv conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, sunt obiective comunitare esențiale și de interes general. Aceste obiective sunt avute în vedere și de normele silvice, deci inclusiv de amenajamentul elaborat pentru această unitate de producție. De altfel unul din cele trei principii de bază ale amenajării pădurilor este principiul conservării și ameliorării biodiversității, care urmărește conservarea și ameliorarea biodiversității la cele patru niveluri ale acesteia (intraspecifică, interspecifică, ecosistemică și al peisajelor), în scopul maximizării stabilității și a potențialului polifuncțional al pădurilor.

Amenajamentul fondului forestier proprietate privată aparținând Asociației Composesorale Trestia, județul Sălaj - U.P. IV Trestia nu propune implementarea unor viitoare proiecte conform anexelor 1 și 2 ale Directivei EIA, respectiv

anexele 1

și

2 ale Legii nr. 292/2018 .

9.1.

Elemente de biodiversitate

Conform legislației în vigoare, în momentul elaborării prezentului studiu, pe teritoriul U.P. IV Trestia nu sunt constituite arii naturale protejate.

9.2

Acțiuni în favoarea biodiversității

Conservarea și ameliorarea biodiversității sunt obiective generale ale amenajamentului, dincolo de constituirea punctuală, în unele zone, a unor parcuri naționale, rezervații sau arii naturale protejate.

Rolul amenajamentului nu poate fi decât benefic pentru menținerea stării favorabile conservării habitatelor și speciilor de faună și floră conținute în fondul forestier. Menținerea stabilității și biodiversității ecosistemelor constituente este un deziderat de prim ordin al amenajamentului. Prin organizare, măsurile de gospodărire preconizate și lucrările propuse, amenajamentul U.P. IV Trestia promovează:

–

menținerea compactă, în permanență, a fondului forestier și gradul mic de fragmentare a acestuia în subparcelele care includ arbori de aceiași specie și vârstă sau vârste apropiate, ceea ce crează "o gamă largă de condiții de mediu favorabile conviețuirii mai multor specii de floră și faună" (nișe ecologice diverse și numeroase - Carcea, 2009);

–

regenerarea naturală a arboretelor, din sămânță, și restrângerea la maximum a suprafețelor regenerate artificial prin împădurire (cu material provenit din rezervațiile de semințe - populații locale din zonă);

–

compoziția-țel (optimă) apropiată de compoziția tipului natural de pădure și menținerea/crearea unui amestec bogat de specii la nivelul fiecărui arboret;

–

prin executarea tăierilor de conservare, tăieri cu perioadă lungă de regenerare, se realizează un mozaic de habitate naturale cu vegetație forestieră în diverse stadii sub aspectul conservării faunei (păsări și animale de talie medie și mare);

–

realizarea de lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor prin care se îmbunătățesc structura pe orizontală și verticală (rărituri cu caracter preparatoriu premergător tăierilor de regenerare), precum și starea de sănătate, stabilitatea la acțiunea factorilor vătămători (cu precădere, vânt și zăpadă) și biodiversitatea naturală;

–

păstrarea unor "arbori pentru diversitate", constând din pâlcuri, buchete și grupe de arbori reprezentativi, precum și arbori uscați, pe picior sau la sol, în curs de uscare, scorburoși, cu putregai, cu prilejul executării atât a tăierilor de regenerare, cât și a tăierilor de îngrijire și conducere a arboretelor;

–

ținerea sub control a efectivului populațiilor de insecte care pot produce gradații și protejarea dușmanilor naturali ai acestora (păsări insectivore, furnici din genul Formica ș.a.);

–

gospodărirea rațională a speciilor care fac obiectul activității de vânătoare, asigurându-se hrană complementară și suplimentară (îndeosebi, iarna), menținerea efectivului și a proporției sexelor la nivel optim, precum și a stării de sănătate (evitarea producerii epizootiilor), respectarea cu strictețe a perioadei de prohibiție, combaterea braconajului, evitarea executării de lucrări deranjante în perioada de împerechere și creștere a puilor, etc.

–

recoltarea rațională a ciupercilor comestibile, fructelor de pădure și plantelor medicinale.

În plus, pe teritoriul U.P. IV Trestia, amenajamentul silvic nu prevede:

–

utilizarea, stocarea, transportul, manipularea sau producerea de substanțe, materiale, deșeuri solide, noxe sau aerosoli care ar putea afecta speciile sau habitatele din zonă;

–

realizarea unor activități care să devieze cursuri de apă, care să genereze poluare fonică, luminoasă, atmosferică sau prin care să se exploateze diverse zăcăminte minerale de suprafață sau subterane (inclusiv ape);

–

realizarea de defrișări pentru schimbarea categoriei de folosință a terenului;

–

inundarea terenurilor;

–

crearea unor bariere care să ducă la izolarea reproductivă a vreunei specii din flora sau fauna locală.

9.3

Efectul aplicării prevederilor amenajamentului asupra biodiversității

Primul amenajament elaborat pe baze științifice, moderne și unitare, pentru fondul forestier studiat, a fost cel intrat în vigoare în anul 1953, în momentul actual ajungându-se la a șasea revizuire.

Se poate aprecia, ținând cont de cele peste șase decenii de gospodărire durabilă și de factorii destabilizatori de natură biotică și abiotică care s-au manifestat în zonă, că menținerea integrității pădurilor și a biodiversității naturale, este o dovadă a calității managementului asigurat de personalul silvic, în baza amenajamentelor silvice. Acestea, departe de a fi simple regulamente de exploatare, au încorporat cunoștințe și analize pluridisciplinare. Rolul amenajamentului nu poate fi decât benefic pentru menținerea stării favorabile conservării habitatelor și speciilor de faună și floră conținute în fondul forestier. Menținerea stabilității și biodiversității ecosistemelor constituente este un deziderat de prim ordin al amenajamentului.

10.

INSTALAȚII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ȘI CONSTRUCȚII FORESTIERE

10.1.

Instalații de transport

Situația instalațiilor de transport existente este următoarea :

Tabel 10.1.1. Instalații de transport

Nr. crt

Indicativ drum

Denumirea drum

Lungimea (km )

Suprafața deservită

- ha -

Volumul deservit

- mc -

În pădure

În afara pădurii

Total

A. DRUMURI EXISTENTE

A.1. Drumuri publice

1.

DP001

Chendrea-Trestia

-

1.0

1.0

100,83

3143

Total drumuri publice

-

1.0

1.0

100,83

3143

Rețeaua deservește 62% din suprafața U.P. Distanța medie de colectare este de 700 m.

Accesibilitatea fondului forestier și a posibilității este prezentată în tabelul următor:

Tabel 10.1.2. Situația accesibilității fondului forestier

Specificări

Accesibilitatea actuală

( % )

Fondul forestier productiv

Total, din care:

100

exploatabil

100

preexploatabil

100

neexploatabil

100

Fond de protecție

Total, din care:

100

tăieri de conservare

100

Posibilitatea

Total, din care:

100

produse principale

100

produse secundare

100

tăieri de igienă

100

În cadrul datelor de sinteză, trecute în tabelul de mai sus, s-au considerat accesibile arboretele a căror distanță de colectare până la mijloacele de transport este mai mică de 1,2 Km.

10.2.

Tehnologii de exploatare

În concordanță cu tratamentele și soluțiile prevăzute în planurile de recoltare a masei lemnoase și a funcțiilor pe care trebuie să le îndeplinească pădurile din această unitate de producție, se impune adoptarea unor tehnologii adecvate de recoltare și transport a lemnului.

Metoda de exploatare recomandată este în trunchiuri și părți de arbori.

Coroana arborilor fracționată în bucăți se colectează separat sub formă de lemn mărunt.

Pentru evitarea degradării solului, a dereglării regimului hidrologic, a deprecierii calității apei și deteriorării peisajului este necesară elaborarea și promovarea de ecotehnologii de exploatare a lemnului.

În acest scop se recomandă impunerea unor restricții ecologice și silviculturale, dintre care amintim:

–

semințișul să nu fie distrus pe mai mult de 10%;

–

numărul arborilor (pe picior) vătămați să nu depășească 5%;

–

mineralizarea solului să nu se extindă peste 2% din suprafața parchetului;

–

biomasa neutilizabilă (crăci subțiri, coaja, arbori putregăioși) să rămână în parchete pentru reciclarea materiei;

–

căile de acces în arborete să fie amplasate, construite și amenajate astfel încât să fie minimalizate dereglările de versant și deteriorarea regimului hidrologic;

–

scosul lemnului din parchete să se realizeze pe cât posibil în poziție suspendată, cu ajutorul utilajelor de "purtat", care să permită încărcarea în parchet, descărcarea la depozit și stivuirea acestuia;

–

folosirea de utilaje care să exercite o presiune cât mai mică asupra solului (tractoare cu pneuri foarte late);

–

sincronizarea lucrărilor de exploatare cu epocile optime de tăiere în vederea minimalizării prejudiciilor;

–

respectarea căilor proiectate pentru scos-apropiat;

–

folosirea dispozitivelor speciale pentru imprimarea direcției dorite de doborâre; -protejarea tulpinii cu lonjeroane;

–

astuparea tuturor șanțurilor și ogașelor formate în procesul de exploatare;

–

evitarea proliferării agenților economici neprofesioniști care solicită lucrări de exploatare a lemnului (sunt oportune reguli mai severe de autorizare a acestora).

10.3.

Construcții forestiere

În cadrul U.P. IV Trestia nu există construcții forestiere.

11.

ANALIZA EFICACITĂȚII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR

11.1.

Realizarea continuității funcționale

Asigurarea unui cadru natural sănătos și satisfacerea necesităților social- economice ale societății, se pot realiza doar printr-o gospodărire rațională, pe baze ecologice, a pădurilor. Prin stabilirea obiectivelor social-economice și ecologice și prin reglementarea proceselor de bioproducție și protecție, s-a urmărit punerea în practică a tuturor principiilor de amenajare, cu accent deosebit pe dezvoltarea durabilă a pădurilor.

Situația comparativă a zonării funcționale, anterioară și actuală, este prezentată în tabelul următor.

Tabel 11.1.1

Anul amenajării

Grupa a I - a categorii funcționale

(ha)

Grupa a II - a categorii funcționale

(ha)

TOTAL

(ha)

Tipul funcțional

II

VI

1.2.A.

2.1.B./2.1.C

2013

39.3

61.5

100.8

2023

37,70

63,13

100,83

Dif.

-1,6

+1,63

+0,03

Categoriile funcționale și tipurile funcționale corespunzătoare sunt nominalizate pe larg la

paragraful 5.1.2 .-Funcțiile pădurii.

Pentru gospodărirea diferențiată și durabilă a pădurilor, au fost constituite două subunități de gospodărire: S.U.P. A - codru regulat, sortimente obișnuite și S.U.P. M - păduri supuse regimului de conservare deosebită.

Structura fondului de producție și protecție se caracterizează, în principal, prin dezechilibru sub aspectul întinderii claselor de vârstă. Ca urmare, soluțiile tehnice propuse în amenajament urmăresc normalizarea structurii fondului de producție și protecție într-un timp cât mai scurt posibil. De asemenea, menținerea închisă a arboretelor și promovarea într-un grad ridicat a regenerării naturale sunt obiective imediate ale amenajamentului și gospodăririi pădurilor din cadrul U.P. IV Trestia. Dezvoltarea funcțiilor antierozionale, hidrologice și de conservare a eco- și genofondului forestier reprezintă, alături de întărirea rezistenței arboretelor și a pădurii, în ansamblu, la impactul factorilor abiotici vătămători (vânt, zăpadă), o preocupare constantă a amenajamentului.

În raport cu specificul pădurilor din cadrul U.P. IV Trestia și în funcție de condițiile social-economice, realizarea continuității funcționale depinde, în principiu, de următorii factori:

–

respectarea posibilității stabilite;

–

aplicarea corespunzătoare a tratamentelor propuse;

–

efectuarea la timp și în bune condiții a lucrărilor de îngrijire;

–

utilizarea și promovarea în lucrări de regenerare a speciilor autohtone valoroase, corespunzătoare stațiunilor;

–

reducerea daunelor aduse fondului forestier prin procesul de exploatare a lemnului;

–

menținerea unei stări fitosanitare corespunzătoare a pădurilor.

11.2.

Dinamica dezvoltării fondului forestier

11.2.1.

Indicatori cantitativi

În tabelul următor sunt evidențiați câțiva indici mai importanți ce caracterizează, din punct de vedere cantitativ, fondul forestier :

Tabel 11.2.1.1. Indicatori cantitativi

Nr. crt.

Indicatori cantitativi

UM

Valoare

precedent

actual

1.

Ponderea pădurilor în suprafața totală a fondului forestier

%

100

100

2.

Volumul lemnos total pe picior

mc

18655

18251

3.

Volumul lemnos mediu pe picior.

mc/ha

185

181

4.

Clasa de producție medie

-

3.8

3.4

5.

Creșterea curentă totală

mc/an

475

508

6.

Creșterea curentă medie

mc/an/ha

4.7

5.0

7.

Creșterea curentă totală-fond de producție

mc/an

350

308

8.

Creșterea curentă medie-fond de producție

mc/an/ha

5.6

4.9

9.

Creșterea indicatoare totală

mc/an

190

164

10.

Creșterea indicatoare medie

mc/an/ha

3.1

2.6

11.

Posibilitatea de produse principale

mc/an

200

187

12.

Indicele de recoltare la produse principale

mc/an/ha

2.0

1.9

13.

Posibilitatea de produse secundare

mc/an

48

57

14.

Indicele de recoltare la produse secundare

mc/an/ha

0.5

0.6

Precizări privind evoluția indicatorilor cantitativi :

–

ponderea pădurilor, în suprafața totală a fondului forestier, s-a menținut permanent la un nivel ridicat;

–

dezechilibrul claselor de vârstă a condus la modificări ale valorilor vârstei, compoziției, volumului și creșterii față de optim;

–

prin normalizarea claselor de vârstă se apreciază o scădere a vârstei medii pentru perspectivă;

–

consistența arboretelor va înregistra un curs ascendent până la valoarea optimă;

–

clasa de producție medie este relativ corespunzătoare condițiilor staționale, astfel încât nu se prevăd îmbunătățiri substanțiale ale acesteia;

–

în contextul celor mai sus prezentate, a normalizării structurii, și având în vedere că recoltele vor fi mai mici decât creșterile, se prognozează o creștere a volumului fondului lemnos total;

–

posibilitatea de produse principale va înregistra o creștere până la normalizare (când posibilitatea va fi egală cu 240 mc/an);

–

posibilitatea de produse secundare va fi în permanență în concordanță cu starea arboretelor și va avea o evoluție ascendentă.

Dinamica dezvoltării fondului forestier s-a calculat în condițiile unei dezvoltării normale a pădurii, fără a se ține cont de posibilele perturbări produse de factori destabilizatori și limitativi. În cazul producerii acestora valorile de la

capitolul 14.1 . suferă modificări.

11.2.2.

Indicatori calitativi

a)

Structura fondului de producție pe specii

Tabelul 11.2.2.1. Structura fondului de producție și protecție pe specii

Anul

amenajării

Suprafața pădure (ha)

Evoluția compoziției (%)

FA

SC

CA

CE

GO

DT

2013

100.8

47

30

9

7

5

2

2023

100.83

38

34

10

6

7

5

Pe viitor se va urmări creșterea proporției fagului, gorunului și a speciilor de amestec (paltin, frasin, cireș, etc.) pe seama carpenului, plopului tremurător și salciei căprești pentru a se realiza o mai bună stabilitate a arboretelor, o îmbunătățire a calității solului, etc.

b)

Structura fondului de producție și protecție pe clase vârstă.

Tabelul 11.2.2.2. Structura pe clase de vârstă

Anul amenajării

Suprafața S.U.P. A (ha)

Evoluția claselor de vârstă %)

I

II

III

IV

V

≥VI

2013

61,5

2

-

29

-

47

22

2023

63,13

-

-

30

-

-

70

Pe viitor se recomandă respectarea aplicării lucrărilor propuse prin amenajament, astfel încât structura fondului de producție pe clase de vârstă să evolueze spre cea normală.

c)

Structura fondului de producție și protecție pe clase de producție.

Tabelul 11.2.2.3. Structura pe clase de producție

Anul amenajării

Suprafața pădure (ha)

Evoluția claselor de producție (%)

I

II

III

IV

V

2013

100.8

-

-

56

9

35

2023

100.83

-

-

59

41

-

d)

Structura fondului de producție și protecție pe categorii de consistență.

Tabelul 11.2.2.4. Structura pe categorii de consistență

Anul amenajării

Suprafața pădure (ha)

Evoluția categoriilor de consistență (%)

0.1-0.3

0.4-0.6

0.7-1.0

2013

100.8

-

13

87

2023

100.83

13

8

79

Se observă din tabelul de mai sus că 21% din suprafața arboretelor au consistență redusă, aceasta datorită arboretelor parcurse cu primele tăieri de regenerare.

e)

Ponderea tipurilor de structură verticală.

Tabelul 11.2.2.5. Ponderea tipurilor de structură verticală

Anul amenajării

Suprafața pădure (ha)

Tip de structură (%)

Echienă

Relativ echienă

Relativ plurienă

Plurienă

2013

100.8

-

93

7

-

2023

100.83

-

100

În perspectivă, prin adoptarea de către amenajament a tăierilor progresive, va crește ponderea arboretelor relativ pluriene.

f)

Structura fondului de producție în raport cu modul de regenerare.

Tabelul 11.2.2.6. Structura pe categorii de regenerare

Anul amenajării

Suprafața pădure (ha)

Modul de regenerare (%)

Sămânță

Plantație

Lăstari

2013

100.8

25

39

36

2023

100.83

23

37

40

În perspectivă, se va urmări creșterea procentului arboretelor regenerate natural din sămânță.

12.

DIVERSE

12.1.

Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicabilitate a acestuia.

Prezentul amenajament intră în vigoare începând cu data de

12.2.

Recomandări privind ținerea evidenței lucrărilor efectuate pe parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului.

Ocolul silvic are obligația de a înregistra, în formularele speciale existente în proiect, pe baza realizărilor din anul respectiv, elemente referitoare la:

–

mișcările de suprafață din fondul forestier, cu indicarea suprafeței și unităților amenajistice în cauză;

–

suprafețele arboretelor parcurse cu tăieri de regenerare, pe unități amenajistice;

–

volumele rezultate din aplicarea tăierilor de regenerare pe unității amenajistice, specii și sortimente primare;

–

suprafețele arboretelor parcurse cu lucrări de îngrijire;

–

volumele rezultate din aplicarea lucrărilor de îngrijire, pe unități amenajistice, specii și sortimente primare;

–

stadiul regenerării naturale în arboretele prevăzute și parcurse cu tăieri de regenerare în cursul deceniului;

–

realizări în dotarea cu drumuri forestiere;

–

realizări în dotarea cu construcții silvice;

–

menționarea unităților amenajistice în care au avut loc fenomene deosebite cauzate de factori destabilizatori și limitativi.

La finele fiecărui an de aplicare se face totalizarea pe unitate de producție a elementelor cumulabile înregistrate în evidența anuală a aplicării amenajamentului.

12.3.

Obligațiile proprietarului de pădure privind respectarea regimului silvic

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, proprietarii de păduri private au următoarele obligații privind regimul silvic:

–

elaborarea de amenajamente silvice pentru pădurile pe care le dețin prin unități specializate, autorizate în acest scop și respectarea prevederilor acestora în vederea păstrării permanenței pădurii;

–

gospodărirea pădurii se va face în conformitate cu regimul silvic și cu regulile privind protecția mediului;

–

asigurarea pazei și protecția pădurilor, în vederea prevenirii tăierilor ilegale, distrugerii sau degradării vegetației forestiere, pășunatului abuziv, etc;

–

să asigure respectarea măsurilor de prevenire și stingere a incendiilor;

–

marcarea arborilor destinați tăierii va fi executată de organe silvice autorizate;

–

este interzisă reducerea suprafeței pădurilor proprietate privată, inclusiv defrișarea lentă prin secuire sau alte procedee care duc la reducerea treptată a consistenței pădurii;

–

să efectueze lucrări de împădurire în termen de cel mult 2 ani de la executarea ultimei tăieri din cadrul tratamentului aplicat;

–

comandarea la ocolul silvic a lucrărilor de combatere a dăunătorilor, pentru suprafața de pădure aflată în proprietate, pe care nu se poate executa această lucrare cu forțe proprii;

–

tăierea de arbori se va face numai după marcarea acestora de către ocolul silvic, urmând ca, transportul materialului lemnos de la pădure la domiciliul proprietarului, la domiciliul altei persoane, la locul de debitare sau vânzare, să se facă însoțit de act tip de proveniență, foaie de transport, emisă de organele silvice pe baza carnetului de inventariere a pieselor fasonate. Materialul lemnos ce se transportă va fi marcat la ambele capete cu ciocanul pentagonal, marca aplicându-se și pe foaia de transport. Respectarea epocilor de tăiere și a regulilor silvice din instrucțiunile de exploatare a masei lemnoase, în vigoare;

–

respectarea tuturor măsurilor stabilite de personalul silvic pentru asigurarea regenerărilor naturale a pădurii, a protejării solului și pentru executarea lucrărilor de împădurire stabilite de ocolul silvic pe propria cheltuială a proprietarului;

–

practicarea pășunatului în pădure numai cu aprobarea ocolului silvic și cu respectarea instrucțiunilor în vigoare, emise în acest scop;

–

protejarea vânatului, acesta fiind proprietate publică a statului. Vânarea fără autorizație se sancționează potrivit legii.

12.4.

Indicarea hărților anexate amenajamentului

Amenajamentul este însoțit de următoarele hărți la scara 1 : 20.000 :

–

harta arboretelor;

–

harta lucrărilor de cultură și exploatare;

–

harta generală a unității de producție.

12.5.

Colectivul de elaborare

A.

Faza de teren:

–

Descrieri parcelare: ing.

–

Separări arborete: ing.

–

Inventarieri arborete: ing.

B.

Faza de birou:

–

Redactare: ing.

C.

Îndrumare și control:

–

Șef proiect: ing.

–

Expert C.T.A.P.: Prof. Dr. ing.

12.6.

Bibliografie

1.

Carcea, F.

„Metodă de amenajare a pădurilor”. Editura Agrosilvică București, 1969.

2.

Chiriță, C.

„Stațiuni forestiere. Soluri forestiere”. Editura Academiei RSR. București, 1977.

3.

Florescu, I.I. Nicolescu, N.V.

„Silvicultura. Vol. I Studiul pădurii” Editura Lux Libris.Brașov, 1996.

4.

Florescu, I.I. Nicolescu, N.V.

„Silvicultura. Vol. II. Silvotehnica”. Editura Universității Transilvania. Brașov, 1998

5.

Gătej, P.

„Un model matematic pentru determinarea posibilității la codru regulat. " Buletinul Institutului Politehnic Brașov, seria B, vol. X, 1968

6.

Giurgiu V., ș.a.

„Biometria arborilor și arboretelor din România.” Editura Cere”. București, 1972.

7.

Giurgiu, V.

„Amenajarea pădurilor cu funcții multiple”. Editura Ceres. București, 1982.

8.

Leahu, I.

„Amenajarea pădurilor.” Editura Didactică și Pedagogică. București, 2001.

9.

Rucăreanu, N.

„Amenajarea pădurilor”. Editura Agrosilvică. București, 1967.

10.

Stănescu, V., ș.a.

„Flora forestieră lemnoasă a României”. Editura Ceres. București, 1997.

11.

Târziu, D.

„Pedologie și stațiuni forestiere. ” Editura Cere”. București, 1997.

12.

Vlad I., ș.a.

„Silvicultura pe baze ecosistemice”. Editura Academiei Române. București, 1997.

13.

***

„Norme tehnice pentru îngrijirea și conducerea arboretelor”. București, 1986.

14.

***

„Norme tehnice privind alegerea și aplicarea tratamentelor”. București, 1988.

15.

***

„Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor”. București, 1986.

16.

***

Amenajamentul U.P. VII Bălan, O.S. Jibou, 2000.

Partea A II-A

PLANURI DE AMENAJAMENT

13.

PLANURI DE RECOLTARE ȘI CULTURĂ

14.

PLANURI PRIVIND INSTALAȚIILE DE TRANSPORT ȘI CONSTRUCȚIILE FORESTIERE

15.

PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER

13.

PLANURI DE RECOLTARE ȘI CULTURĂ

13.1.

Planuri decenale de recoltare a produselor principale

13.1.1.

Planul de recoltare a produselor principale-S.U.P. A - codru regulat, sortimente obișnuite

13.1.1.1.

Evidența arboretelor din care se recoltează posibilitatea de produse principale-S.U.P. A-codru regulat, sortimente obișnuite

u.a.

Suprafața

Volum inclusiv creșterea pe 5 ani

Urg. de regenerare

Cons. arbo rete.

S. ocup. de sem

P.R.M

Nr. de intervenții

Felul tăierii

Volum de extr.

Observații

Total

din care dec. I

-

ha

mc

-

zecimi

zecimi

ani

-

-

-

mc

-

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

48A

13.58

1386

15

0.2

0.6

10

1

1

T. progresive (racordare)

1386

-

49B%

0.7

179

26

0.6

0.4

20

2

1

T. progresive (p. lumină)

90

49C

4.23

779

26

0.5

0.6

20

2

1

T. progresive (p. lumină)

390

-

Total

18.51

2344

-

-

-

-

-

-

-

1866

-

13.1.1.2.

Planul decenal de recoltare a produselor principale - S.U.P. A - codru regulat, sortimente obișnuite

U.a. / tip funcțional

Consistența

Dist. de colect. (hm)

Elem. de arboret

Supraf. elem. (ha)

Vârsta (ani)

Clasa de prod.

% arb. de lucru

Volum (mc)

5 creșteri (mc)

Vol.+ 5 creș.

Lucrări propuse pentru deceniul I

Vol. de recoltat (mc)

% de extras

48 A

FA

8,15

125

3

85

842

35

877

T.PROGRESIVE(racordare)IMPAD

877

GO

1,36

125

3

70

95

5

100

AJUTORAREA REG NATURALE

100

CA

4,07

100

4

50

394

15

409

îngrijirea seminȚISului

409

6

0,2

12

13,58

125

3

73

1331

55

1386

1386

100

Compoziție tel 8FA 2DT

Semințiș natural 10FA

/10 ani 0.6S mixt

49 B %

CE

0,35

105

3

75

91

5

96

T.PROGRESIVE(punere lumina)

48

GO

0,28

105

3

75

75

75

AJUTORAREA REG NATURALE

38

FA

0,07

80

3

55

8

8

îngrijirea SEMINȚIȘULUI

4

6

0,6

8

0,7

105

3

73

174

5

179

90

50

Compoziție tel 6CE 4GO

Semințiș natural 5CE5GO

/ 5 ani 0.4S mixt

49 C

CE

2,53

105

3

75

486

20

506

T.PROGRESIVE(punere lumina)

253

GO

0,85

105

3

75

106

5

111

AJUTORAREA REG NATURALE

56

DT

0,85

80

3

55

152

10

162

îngrijirea SEMINȚIȘULUI

81

6

0,5

8

4,23

105

3

71

744

35

779

390

50

Compoziție tel 6CE 4GO

Semințiș natural 10CE

/10 ani 0.6S mixt

Total

18,51

2249

2344

1866

13.1.1.3.

Recapitulația posibilității de produse principale

Specificări

Plan decenal:

Posibilitatea:

Suprafață

Volum actual

5 creșteri

Volum + 5 creșteri

Suprafață

Volum

ha

%

(mc)

(mc)

mc

%

(ha)

mc

%

A. Specii

CA

4,07

22

394

15

409

17

4,07

409

22

CE

2,88

16

577

25

602

26

2,88

301

16

DT

0,85

5

152

10

162

7

0,85

81

4

FA

8,22

44

850

35

885

38

8,22

881

48

GO

2,49

13

276

10

286

12

2,49

194

10

B. Tratamente

Tăieri progresive

CA

4,07

22

394

15

409

17

4,07

409

22

CE

2,88

16

577

25

602

26

2,88

301

16

DT

0,85

5

152

10

162

7

0,85

81

4

FA

8,22

44

850

35

885

38

8,22

881

48

GO

2,49

13

276

10

286

12

2,49

194

10

Total

18,51

100

2249

95

2344

100

18,51

1866

100

C. Gr. funcționale

Gr. 2

18,51

100

2249

95

2344

100

18,51

1866

100

TOTAL

18,51

100

2249

95

2344

100

18,51

1866

100

13.1.2.

Planul lucrărilor de conservare

U.a. / tip funcțional

Supraf.

Consistența

Dist. de colect.

Elem. de arboret

Proporție

Vârsta

Clasa de prod.

Volum

Vol. + 5 creș.

Lucrări propuse pentru deceniul I

Vol. de recoltat

% de extras

(ha)

(hm)

(ani)

(mc)

(mc)

42

SC

6

45

4

2300

2905

TAIERI DE CONSERVARE AJUTORAREA REG NATURALE

349

DT

1

45

4

377

472

5

SC

3

20

4

867

1167

140

2

37,7

0,7

3

45

4

3544

4544

494

11

Compozitie tel 8SC 2DT

Total

37,7

3544

4544

494

13.1.2.1.

Recapitulația lucrărilor de conservare

Specia

Suprafața

Volum actual

Volum la mij. dec.

Volum de extras

ha

mc

mc

%

mc

SC

33,93

3167

4072

12

489

DT

3,77

377

472

1

5

TOTAL

37,7

3544

4544

11

494

13.2.

Planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor

13.2.1.

Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor

Drum

Rărituri:

Curățiri:

Degajări:

Igienă:

Total vol. de extras (mc)

u.a.

Suprafața (ha)

Vârsta (ani)

Consis.

Vol. actual (mc)

Creșt. (mc)

Nr. de inter.

Suprafața de parcurs (ha)

Volum de extras (mc)

u.a.

Suprafața (ha)

Vârsta (ani)

Cons.

Vol. actual (mc)

Nr. de inter

Suprafața de parcurs (ha)

Volum de extras (mc)

u.a.

Suprafața (ha)

Vârsta (ani)

Suprafața (ha)

Volum de extras (mc)

DP001

48 B

18,65

55

0,9

4047

149

1

18,65

574

23,17

209

783

Total drum

18,65

55

0,9

4047

18,65

574

23,17

209

783

Total cat. drum

18,65

55

0,9

4047

18,65

574

23,17

209

783

Total grupa

18,65

55

0,9

4047

18,65

574

23,17

209

783

Total general

18,65

55

0,9

4047

18,65

574

23,17

209

783

13.2.2.

Recapitulația posibilității decenale pe specii

UP/SUP

Rărituri

Curățiri

Degajări

Igiena

Total

Posibilitate decenala

18,65

574

23,17

209

783

CA

103

21

CE

47

DT

FA

315

188

GO

109

SC

Posibilitate anuală

1,87

57

23,17

21

78

A Posibilitate decenală

18,65

574

23,17

209

783

A CA

103

21

A CE

47

A DT

A FA

315

188

A GO

109

A Posibilitate anuală

1,87

57

23,17

21

78

M Posibilitate decenală

M DT

M SC

M Posibilitate anuală

13.3.

PLANUL LUCRĂRILOR DE REGENERARE ȘI ÎMPĂDURIRE

u.a.

Tipul de stațiune și tipul de pădure

Compoziția-tel

Formula de împădurire Compoziția semințișului utilizabil

Indice acoperire

Suprafata efectivă (împad., ajutorarea regen., îngrijiri)

Suprafața efectivă de împădurit

Nr.

Suprafața

Specii

DT

-

-

-

-

-

ha

ha

ha

ha

ha

ha

ha

ha

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

A. Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării naturale

A.1. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale

A.1.4. Mobilizarea solului

42, 48A, 49B, 49C

Total A.1.4.

-

-

-

5,62

-

-

-

-

-

A.1.7. Provocarea drajonării la arboretele de salcâm

42

Total A.1.7.

-

-

-

4,15

-

-

-

-

-

-

Total A.1.

9,77

A.2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale

A.2.2. Descopleșirea semințișurilor

48A, 49B, 49C

Total A.2.2.

-

-

-

1,85

-

-

-

-

-

-

Total A.2.

-

-

-

1,85

-

-

-

-

-

-

Total A.

-

-

-

11,62

-

-

-

-

-

-

B. Lucrări de regenerare

B.2. Împăduriri în suprafețe prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare

B.2.3. Împăduriri după tăieri progresive

48A

13,58

6.2.5.2.

421.2

8FA2DT 10DT

10FA

0,6

4,07

4,07

-

-

-

-

-

Total B.2.3.

13,58

-

-

-

4,07

4,07

-

-

-

-

-

Total B.

13,58

-

-

-

4,07

4,07

-

-

-

-

-

C. Completări în arboretele care nu au închis starea de masiv

C.2. Completări în arboretele nou create ( 20% din B)

Total C.2.

-

-

-

-

0,81

0,81

-

-

-

-

-

Total C.

-

-

-

-

0,81

0,81

-

-

-

-

-

TOTAL GENERAL (B+C)

ha

4,88

4,88

-

-

-

-

-

%

100

100

-

-

-

-

Puieți necesari - mii bucăți/ha

5,0

-

-

-

-

-

- mii bucăți

24,4

24,4

-

-

-

-

-

D. Îngrijirea culturilor

D.2. Îngrijirea culturilor nou create

D.2.1. Revizuiri

8,2

-

-

-

-

-

-

D.2.2. Descopleșiri

14,6

-

-

-

-

-

-

Total D.2.

22,8

-

-

-

-

-

-

Total D.

22,8

-

-

-

-

-

-

14.

PLANURI PRIVIND INSTALAȚIILE DE TRANSPORT ȘI CONSTRUCȚIILE SILVICE

14.1.

Planul instalațiilor de transport

Pentru deceniul de aplicare a amenajamentului nu s-au prevăzut a se construi drumuri forestiere.

14.2.

Planul construcțiilor silvice

Pentru deceniul de aplicare a amenajamentului nu s-au prevăzut a se construi clădiri.

15.

PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER

15.1.

Dinamica dezvoltării fondului forestier

15.2.

Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârstă

Anul amenajării

Denumirea U.P.

Suprafața

Proporția speciilor

Vârsta medie (ani) /Consistența medie

Totală

Păduri

Terenuri de împădurit

Alte terenuri din fondul forestier

Clasa de producție

ha

ha

ha

1

2

3

4

5

6

7

2012

S.U.P.A - Codru regulat

61.5

61.5

-

75FA9GO8CA5CE3DM

80

-

3.0 3.0 4.0 3.0 3.0

0.78

S.U.P. M - Conservare deosebita

39.3

39.3

-

76SC10CE10CA4FA

32

-

5.0 4.0 5.0 5.0

0.70

Total U.P. IV Trestia

100.8

100.8

-

47FA30SC9CA7CE5GO2DM

61

-

3.1 5.0 4.4 3.6 3.0 3.0

0.75

2022

S.U.P.A - Codru regulat

63.13

63.13

-

75FA11GO6CA5CE3DT

78

-

3.0 3.0 4.0 3.0 3.0

0.79

S.U.P. M - Conservare deosebita

37.7

37.7