Decizia nr. 181/2024
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 77 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat și ale art. 192^1 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Legea nr. 263/2010 16 decembrie 2010 (prevederi anume) privind sistemul unitar de pensii publice
- Legea nr. 223/2015 24 iulie 2015 (prevederi anume) privind pensiile militare de stat
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Simina Popescu-Marin
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 77 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat și ale
art. 192^1 din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Eugen M. Stanca în Dosarul nr. 528/90/2019 al Curții de Apel Pitești - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.168D/2020.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că dispozițiile
art. 77 din Legea nr. 223/2015
se aplică tuturor pensionarilor militari, fără discriminare, astfel încât nu se încalcă
art. 16 din Constituție . Referitor la dispozițiile
art. 192^1 din Legea nr. 263/2010 , precizează că la 1 ianuarie 2016 a intrat în vigoare
Legea nr. 223/2015 , lege nouă, sub reglementarea căreia se deschide dreptul la pensie contributivă.
a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2011, practic după ce autorul excepției a trecut în rezervă, beneficiind de pensie militară. Faptul că nu i se aplică reglementarea prevăzută de
art. 192^1 din Legea nr. 223/2015 , care are în vedere o perioadă strict determinată, 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2015, ține de cele două date la care autorul excepției a devenit eligibil pentru cele două tipuri de pensie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
4.
Prin Încheierea din 18 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 528/90/2019, Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 77 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat și ale
art. 192^1 din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Eugen M. Stanca într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului împotriva unei sentințe judecătorești prin care a fost respinsă contestația împotriva unei hotărâri a Comisiei de contestații din cadrul Ministerului Apărării Naționale referitoare la recalcularea pensiei.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece prin aplicarea dispozițiilor
art. 192^1 din Legea nr. 263/2010
numai persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost acordate în perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2015, care au realizat stagii de cotizare atât în sistemul pensiilor militare de stat, cât și în sistemul public de pensii și care pot solicita recalcularea pensiei prin excluderea perioadelor realizate în sistemul pensiilor militare de stat, se creează un sistem discriminatoriu față de cei care au ieșit la pensie într-o altă perioadă.
6.
Referitor la situația de fapt, autorul excepției precizează că a trecut în rezervă în data de 30 noiembrie 2000, iar la scurt timp de la data trecerii în rezervă s-a angajat în „viața civilă“. Pentru veniturile obținute, angajatorii au calculat, reținut și virat contribuțiile de asigurări sociale (CAS). Autorul susține că perioada lucrată în sistemul public de pensii, pentru care angajatorii au calculat, reținut și virat CAS, nu este valorificată în sistemul de pensii militare, pentru că pensia militară este plafonată la 85%. În opinia sa, perioada contributivă trebuie să poată fi valorificată în sistemul public de pensii. În susținerea criticilor de neconstituționalitate, sunt invocate aspecte din jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului privind nediscriminarea.
7.
Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă consideră că dispozițiile
art. 77 din Legea nr. 223/2015
nu sunt discriminatorii, atât timp cât se aplică tuturor pensionarilor militari, sens în care invocă aspecte din jurisprudența în materie a Curții Constituționale. De asemenea, instanța apreciază că nici excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 192^1 din Legea nr. 263/2010
nu este întemeiată. Astfel, potrivit prevederilor
art. 47 alin. (2) din Constituție , drepturile cetățenilor la pensie și la alte forme de asigurări și asistență socială sunt prevăzute de lege. În consecință, atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului lor, revine în exclusivitate legiuitorului, iar acesta, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilitățile de acordare și dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Prin urmare, ține de opțiunea liberă a legiuitorului stabilirea persoanelor care să beneficieze de posibilitatea de a solicita recalcularea pensiei prin excluderea perioadelor realizate în sistemul pensiilor militare de stat. Legiuitorul a apreciat că numai pentru drepturile de pensie care au fost acordate de casele teritoriale de pensii în perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2015 se impune aplicarea dispozițiilor
art. 192^1 din Legea nr. 263/2010 . Mai mult decât atât, în nota de fundamentare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2017
pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale, prin care a fost introdus
art. 192^1 în Legea nr. 263/2010 , s-a precizat expres că printre motivele ce au stat la baza adoptării sale a fost și „existența unor paralelisme legislative la nivelul legislației din domeniul pensiilor publice, (care) ar face imposibilă implementarea, aplicarea noilor prevederi din domeniul fiscal“. În consecință, legiuitorul este în drept, în considerarea unor situații deosebite, să adopte reglementări diferite pentru anumite categorii socioprofesionale, iar tratamentul juridic diferit nu reprezintă nici privilegii și nici discriminări, în sensul interzis de
art. 16 alin. (1) din Constituție , ci se justifică, obiectiv și rezonabil, prin situația diferită în care se află acele categorii de cetățeni.
8.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
9.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă aspecte din jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu,
Decizia nr. 547 din 18 septembrie 2018
și
Decizia nr. 343 din 11 iunie 2020 .
10.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
11.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
12.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 77 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, și ale
art. 192^1 din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, introduse în cuprinsul legii prin
art. I pct. 164 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2017
pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1010 din 20 decembrie 2017, modificate prin
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2017
pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 19 iulie 2018. Prevederile de lege criticate au următorul cuprins:
–
Articolul 77
din Legea nr. 223/2015: „Pensionarii militari care realizează stagii de cotizare în sistemul public de pensii sau care realizează vechime în muncă în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii și care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei militare de stat pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în sistemul public de pensii ori în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, în condițiile protocoalelor încheiate între entitățile implicate.“;
–
Articolul 192
^1 din Legea nr. 263/2010:
Persoanele ale căror drepturi de pensie, acordate de casele teritoriale de pensii în perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2015, care au realizat stagii de cotizare atât în sistemul pensiilor militare de stat, cât și în sistemul public de pensii pot solicita recalcularea pensiei prin excluderea perioadelor realizate în sistemul pensiilor militare de stat.
În situația prevăzută la alin. (1) se păstrează dreptul la categoria de pensie de care beneficiază la data recalculării, considerându-se îndeplinite condițiile de acordare a dreptului. Punctajul mediu anual rezultat în urma recalculării este cel corespunzător stagiilor de cotizare realizate în sistemul public de pensii, la care se aplică, potrivit
art. 170 , indicele de corecție corespunzător datei înscrierii la pensie.
În cazul pensiilor anticipate parțiale, recalculate conform prevederilor alin. (1), se păstrează procentul de diminuare de la data stabilirii sau, după caz, de la data recalculării acestora.
În situația reglementată la alin. (1) și (2), perioadele asimilate stagiului de cotizare se iau în calcul în unul dintre sisteme, în urma exprimării opțiunii de către beneficiar.
Drepturile rezultate în urma recalculării se cuvin și se acordă începând cu luna următoare solicitării.
13.
În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din
Constituție
cuprinse în
art. 16 alin. (1)
privind egalitatea în drepturi.
14.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, astfel cum rezultă din actele aflate la dosarul cauzei, autorul excepției este pensionar militar, fiind trecut în rezervă la 30 noiembrie 2000. Ulterior trecerii în rezervă, așa cum rezultă din susținerile acestuia, el a realizat un stagiu de cotizare în sistemul public de pensii. Însă perioada contributivă în sistemul public de pensii nu poate fi valorificată, deoarece cuantumul net al pensiei militare este plafonat. Esența criticii formulate de autorul excepției o reprezintă faptul că dispozițiile
art. 192^1 din Legea nr. 263/2010 , atacate ca fiind neconstituționale, ar crea o situație mai dezavantajoasă cadrelor militare în rezervă, pensionate la alte date decât persoanele ale căror drepturi de pensie au fost acordate de casele teritoriale de pensii în perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2015 și care au realizat stagii de cotizare atât în sistemul pensiilor militare de stat, cât și în sistemul public de pensii, deoarece doar acestea din urmă pot solicita recalcularea pensiei prin excluderea perioadelor realizate în sistemul pensiilor militare de stat.
15.
Față de aceste critici, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor
art. 47 alin. (2) din Constituție , cetățenii au dreptul la pensie și la alte forme de asigurări ori de asistență socială în condițiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească condițiile și criteriile de acordare a pensiei, precum și modul de calcul al acesteia. Precizând că legiuitorul beneficiază de o libertate apreciabilă în reglementarea pensiilor, Curtea Constituțională a reținut, în jurisprudența sa, că limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite nu se pot stabili decât în raport cu resursele financiare disponibile (a se vedea, spre exemplu,
Decizia nr. 783 din 29 noiembrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 6 mai 2019, paragraful 35).
16.
În raport cu aceste considerente, Curtea constată că soluțiile legislative criticate se înscriu în marja de apreciere a legiuitorului permisă de
Constituție
în reglementarea pensiilor.
17.
Astfel, dispozițiile
art. 77 din Legea nr. 223/2015
instituie posibilitatea pensionarilor militari care realizează stagii de cotizare în sistemul public de pensii sau care realizează vechime în muncă în sistemele proprii de asigurări sociale
neintegrate sistemului public de pensii, perioade care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei militare de stat, de a solicita stabilirea drepturilor de pensie în sistemul public de pensii ori în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, în condițiile protocoalelor încheiate între entitățile implicate.
18.
Dispozițiile
art. 192^1 din Legea nr. 263/2010 , introduse prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2017
în cuprinsul legii referitoare la sistemul unitar de pensii publice, vizează ipoteza persoanelor al căror drept la pensie a fost acordat în sistemul public de pensii în perioada dintre intrarea în vigoare a
și cea a
Legii nr. 223/2015 , având un caracter de excepție. Până la intrarea în vigoare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2017 , aceste persoane nu au beneficiat de posibilitatea de a opta pentru sistemul de pensii mai avantajos, cel al pensiilor militare de stat sau sistemul public de pensii, cu prilejul restabilirii sistemului de calcul special al pensiilor militare de stat odată cu intrarea în vigoare a
dacă stagiul de cotizare cuprindea și o componentă realizată în sistemul de apărare națională, ordine publică și securitate națională. Prin introducerea
art. 192^1
în cuprinsul
se creează posibilitatea valorificării acestei componente în sistemul de pensii cel mai avantajos pentru pensionar. Prin urmare, norma are rolul de a compensa o inechitate socială (a se vedea, în acest sens,
Decizia Curții Constituționale nr. 486 din 27 octombrie 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din data de 4 mai 2023, paragrafele 26, 31 și 32).
19.
Sub acest aspect, prin prisma obiectivului urmărit de legiuitor prin prevederile
art. 192^1 din Legea nr. 263/2010 , Curtea reține că autorul excepției se găsește într-o situație diferită față de persoanele aflate în ipoteza acestei reglementări.
20.
În același timp, Curtea reține că, raportat la invocarea încălcării
art. 16 alin. (1) din Constituție , Curtea Constituțională a stabilit, în mod constant, că data pensionării, care poate fi anterioară sau ulterioară intrării în vigoare a noii reglementări în materie, generează situații juridice diferite, care impun și justifică un tratament juridic diferențiat, cele două categorii de pensionari care se stabilesc în funcție de această dată fiind supuse, în consecință, unor regimuri juridice diferite (a se vedea, spre exemplu,
Decizia nr. 784 din 29 noiembrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 7 mai 2019, paragraful 84).
21.
Curtea a mai statuat, referitor la tratamentul juridic diferit căruia i se supun persoanele în funcție de data deschiderii dreptului la pensie, că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Curtea a precizat că noile reglementări pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situația economico-financiară a țării și fondurile de asigurări sociale de stat disponibile (a se vedea, spre exemplu,
Decizia nr. 547 din 18 septembrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 9 ianuarie 2019, paragrafele 25 și 26).
22.
În consecință, Curtea nu poate reține încălcarea principiului egalității în drepturi, consacrat de
art. 16 alin. (1) din Constituție , de vreme ce același tratament juridic se aplică pentru aceeași categorie de pensionari militari, la care dispozițiile
art. 77 din Legea nr. 223/2015
fac referire, fiind justificat ca unei categorii care se distinge în mod obiectiv de alta să i se aplice un tratament juridic diferit, astfel cum rezultă din dispozițiile
art. 192^1 din Legea nr. 263/2010 . Existența unor discrepanțe între cei pensionați în perioade diferite, sub imperiul unor reglementări diferite, nu îndreptățește însă calificarea acestor reglementări ca fiind discriminatorii și, prin aceasta, neconstituționale, fiind de competența legiuitorului să adopte soluții legislative care să le limiteze.
23.
În final, Curtea precizează că verificarea modului de aplicare a dispozițiilor legale în ceea ce privește recalcularea pensiei autorului excepției excedează controlului de constituționalitate, fiind de resortul instanțelor judecătorești.
24.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1
-
3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Eugen M. Stanca în Dosarul nr. 528/90/2019 al Curții de Apel Pitești - Secția I civilă și constată că dispozițiile
art. 77 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat și ale
art. 192^1 din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Pitești - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 26 martie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.