Decizia nr. 142/2024

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Claudia-Margareta Krupenschi

- magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 53 alin. (1) din Legea nr. 334/2006

privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, excepție ridicată de partidul Alianța Liberalilor și Democraților - ALDE, Organizația Județeană Satu Mare, în Dosarul nr. 990/296/2019 al Tribunalului Satu Mare - Secția a II-a, de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.273D/2021.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției. Criteriile de aplicare a sancțiunilor contravenționale sunt clar delimitate în lege, iar aspectele legate de aplicarea lor concretă sunt de competența instanței de judecată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 2 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 990/296/2019, Tribunalul Satu Mare - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 53 alin. (1) din Legea nr. 334/2006

privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de partidul Alianța Liberalilor și Democraților - ALDE, Organizația Județeană Satu Mare, într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect anularea unui proces-verbal de constatare și sancționare a unor contravenții, încheiat în temeiul textului de lege criticat.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate, care prevăd sancțiunea confiscării sumelor de bani care au constituit obiectul uneia dintre contravențiile prevăzute la

art. 52 alin. (1)-(3) din Legea nr. 334/2006 , contravin

art. 1 alin. (5) din Constituție , deoarece sunt lipsite de precizie, în sensul că nu stabilesc criteriile, modalitățile și condițiile concrete în care se poate aplica în mod individualizat această măsură, creându-se astfel posibilitatea aplicării unei sancțiuni disproporționate, de natură să afecteze dreptul de proprietate al persoanei astfel sancționate. Se arată că, potrivit

art. 55 din Legea nr. 334/2006 , prevederile

art. 52

și

54

din aceasta se completează cu dispozițiile

Ordonanței Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, însă se subliniază că

Legea nr. 334/2006 , ca lege specială, nu conține criterii în raport cu care să se aprecieze oportunitatea aplicării sancțiunii complementare a confiscării în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărei contravenții în parte, așa cum dispune

Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

cu privire la sancțiunea complementară a confiscării bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenții [ art. 21 alin. (3)] . Prin urmare, se susține că, în lipsa reglementării în cuprinsul legii speciale a unor criterii de individualizare a sancțiunii complementare a confiscării bunurilor în funcție de gravitatea faptei contravenționale săvârșite și de valoarea bunului supus confiscării, dispozițiile

art. 53 alin. (1) din Legea nr. 334/2006

încalcă și prevederile

art. 44 alin. (9) din Constituție .

6.

În plus, se creează o situație vădit discriminatorie între persoanele care săvârșesc infracțiuni prevăzute de legea penală și cele care săvârșesc contravenții în același domeniu, acestea din urmă fiind însă sancționate mai aspru, deși gradul de vinovăție pentru comiterea faptei contravenționale este unul mult mai redus decât cel aferent comiterii unei fapte penale. În acest sens, se indică dispozițiile

art. 112 alin. (1) lit. b) din Codul penal , referitoare la confiscarea specială a bunurilor folosite sau destinate a fi folosite la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală.

7.

Tribunalul Satu Mare - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază, în considerarea jurisprudenței constante în materie a Curții Constituționale, că dispozițiile

art. 53 alin. (1) din Legea nr. 334/2006

nu încalcă normele constituționale invocate.

8.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile

art. 53 alin. (1) din Legea nr. 334/2006

privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 23 iunie 2015, cu următorul conținut normativ: „(1) În situațiile prevăzute la

art. 52 alin. (1)-(3) , contravenientul varsă la bugetul de stat sumele de bani și/sau contravaloarea în bani a bunurilor și serviciilor care au constituit obiectul contravenției, pe baza hotărârii Autorității Electorale Permanente.“

12.

Dispozițiile legale la care textul criticat face trimitere prevăd următoarele:

(1)

Constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracțiuni, și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 25.000 lei încălcarea dispozițiilor prevăzute la

art. 5 alin. (3)-(5) ,

art. 6 ,

7 ,

art. 8 alin. (1) ,

(2)

și

(4) ,

art. 9 ,

10 ,

11 ,

12 ,

13 ,

art. 14 alin. (2)

și

(3) ,

art. 15 alin. (1)

și

(3) ,

art. 16 alin. (1)

și

(3) ,

art. 17 alin. (1) ,

(2)

și

(4) ,

art. 31 ,

art. 32 alin. (1) ,

art. 33 alin. (1)

și

(2) ,

art. 34 alin. (5) ,

(6) ,

(8) ,

(9) ,

(11) ,

(12)

și

(14) ,

art. 36 alin. (2)-(4)

și

(6) ,

art. 39 alin. (1) ,

art. 47 alin. (4) ,

art. 51 alin. (2)

și

art. 60 alin. (3) .

(2)

Constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracțiuni, și se sancționează cu amendă de la 15.000 lei la 50.000 lei încălcarea dispozițiilor prevăzute la

art. 3 alin. (2)-(4)

și

(6)-(10) ,

art. 25 alin. (2) ,

art. 28 ,

29 ,

30 ,

37 ,

38 ,

art. 43 alin. (2)-(4) ,

art. 45 ,

art. 47 alin. (1) ,

(2)

și

(5) ,

art. 49 alin. (1)-(3)

și

(5)

și

art. 50 alin. (2) .

(3)

Constituie contravenție, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracțiuni, și se sancționează cu amendă de la 100.000 lei la 200.000 lei încălcarea dispozițiilor prevăzute la

art. 8 alin. (3) .

13.

Normele constituționale invocate în motivarea excepției sunt cele ale

art. 1 alin. (5)

cu referire la standardele de calitate a legii, ale

art. 16 alin. (1)

privind interzicerea discriminării și ale

art. 44 alin. (9) , care permit confiscarea numai în condițiile legii a bunurilor destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții. De asemenea, sunt invocate prevederile

art. 1 din primul Protocol adițional

la

Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind protecția dreptului de proprietate.

14.

Examinând criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate, excepția urmând a fi respinsă.

15.

Dispozițiile

art. 53 alin. (1) din Legea nr. 344/2006

stabilesc obligația unui partid politic de a vărsa la bugetul de stat sumele de bani și/sau contravaloarea în bani a bunurilor și serviciilor care au constituit obiectul contravenției, pe baza hotărârii Autorității Electorale Permanente. Această obligație concretizează sancțiunea contravențională complementară stabilită în cazul săvârșirii uneia dintre contravențiile enumerate la

art. 52 alin. (1)-(3)

din aceeași lege, pentru care aceleași prevederi stabilesc în mod corespunzător și limitele minime și maxime ale sancțiunii principale constând în amenda contravențională.

16.

Cu privire la regimul juridic aplicabil contravențiilor reglementate de

Legea nr. 334/2006 , Curtea reține că, potrivit

art. 55

din această lege, prevederile

art. 52

(care reglementează contravențiile) și

54

(prin care se stabilesc autoritatea competentă de sancționare/agentul constatator și actul de sancționare) se completează cu dispozițiile

Ordonanței Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare. Așadar, raportul dintre

Legea nr. 334/2006

și

Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , în privința regimului juridic contravențional aplicabil, este cel dintre legea specială și legea generală, guvernat de principiul juridic specialia generalibus derogant, relație ce se reflectă în cazul de față prin aceea că

Legea nr. 334/2006

- lege specială - stabilește contravențiile săvârșite de entitățile politice, precum și sancțiunile contravenționale aplicabile, în timp ce celelalte aspecte specifice procedurii contravenționale sunt reglementate de

Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

- legea generală în materia contravențiilor.

17.

În consecință, chiar dacă

Legea nr. 334/2006

nu reglementează în mod expres criterii de individualizare a sancțiunii contravenționale complementare prevăzute de textul de lege criticat, aceasta nu înseamnă că agenții constatatori apreciază în mod aleatoriu cu privire la aplicarea acesteia. La individualizarea sancțiunii confiscării sumelor de bani și/sau a contravalorii în bani a bunurilor și serviciilor care au constituit obiectul contravenției, reprezentanții Autorității Electorale Permanente vor aplica prevederile

art. 5

și

21 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , texte ce reglementează în mod expres criteriile specifice principiului proporționalității sancțiunii aplicate cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, și anume: natura și gravitatea faptei, împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă, precum și circumstanțele personale ale contravenientului și celelalte date înscrise în procesul-verbal.

18.

Pe de altă parte, Curtea observă că dispozițiile

art. 53 alin. (1) din legea specială - Legea nr. 334/2006

- stabilesc indirect, prin norma de trimitere, respectiv

art. 52 alin. (1)-(3) , atât fiecare faptă contravențională sancționabilă cu măsura confiscării, cât și limitele minime și maxime ale sancțiunii principale, respectiv praguri minime și maxime ale amenzii contravenționale aplicabile corespunzător fiecărei contravenții enumerate. Așadar, legea specială determină cu precizie natura și gravitatea fiecărei fapte contravenționale, agentul constatator aplicând în continuare criteriile de proporționalitate menționate în legea generală pentru individualizarea sancțiunii contravenționale complementare a confiscării la circumstanțele specifice fiecărei fapte contravenționale.

19.

Cu privire la procedura contencioasă aplicabilă, legea specială prevede, la

art. 54 alin. (2) , că decizia Autorității Electorale Permanente poate fi atacată la instanța competentă, în condițiile legii, astfel că, în temeiul

art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , instanța judecătorească, ulterior controlului de legalitate, hotărăște, în cadrul controlului de temeinicie, asupra sancțiunii, a despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.

20.

În concluzie, nu se poate susține că aparenta lipsă din cuprinsul

Legii nr. 334/2004

a unor criterii de individualizare a sancțiunii complementare a confiscării lasă loc unor interpretări aleatorii sau chiar abuzive din partea reprezentanților Autorității Electorale Permanente la stabilirea măsurii prevăzute de art . 53 alin. (1)

din acest act normativ, astfel că nu se poate pretinde încălcarea dreptului de proprietate în raport cu prevederile

art. 1 alin. (5)

și ale

art. 44 alin. (9) din Constituție

și ale

art. 1 din primul Protocol adițional

la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

21.

Cât privește aprecierea autorului excepției referitoare la o pretinsă discriminare negativă a persoanelor sancționate contravențional cu măsura confiscării bunurilor destinate săvârșirii contravenției față de cele sancționate de legea penală cu măsura confiscării bunurilor folosite sau destinate a fi folosite la săvârșirea unei fapte penale, Curtea constată că aceasta se bazează pe compararea unor instituții juridice aparent similare, dar esențialmente diferite prin chiar natura lor juridică. Deși ambele sunt măsuri cu caracter patrimonial, măsura confiscării speciale și extinse, prevăzute de

art. 112

și

112^1 din Codul penal , reprezintă o măsură de siguranță cu scop preventiv, acela de a înlătura o stare de pericol și de a preîntâmpina săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, și se poate lua și în situația în care făptuitorului nu i se aplică o pedeapsă [ art. 107 alin. (3) din Codul penal ], pe când măsura confiscării în dreptul contravențional este o sancțiune complementară, dependentă de stabilirea unei sancțiuni principale și care are în primul rând un rol punitiv, și apoi un rol preventiv. Fiind supuse unor regimuri juridice deosebite, cele două instituții juridice nu pot constitui termenii de comparație dintr-o pretinsă relație de discriminare,

art. 16 din Constituție

referindu-se la egalitatea în fața legii în condiții care în mod obiectiv sunt identice sau similare.

22.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de partidul Alianța Liberalilor și Democraților - ALDE, Organizația Județeană Satu Mare, în Dosarul nr. 990/296/2019 al Tribunalului Satu Mare - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile

art. 53 alin. (1) din Legea nr. 334/2006

privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Satu Mare - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 19 martie 2024.