Plan · Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Plan din 23 august 2024

al sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, al sitului Natura 2000 R0SPA0152 Coridorul Ialomiței și al ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni - cod III.2 (R0NPA0850)

prezumat în vigoare

Data actului: 23 august 2024
Emitent: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 879 bis din 2 septembrie 2024
Citează: 28 de acte
Structură: 39 de articole, 111 anexe · 1.041.449 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Are ca temei 1

Ordinul nr. 14/2009 26 ianuarie 2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de fl…

ORDINUL nr. 1.851 din 23 august 2024 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 879 din 2 septembrie 2024.

Aprobat prin

Cuprins

INFORMAȚII GENERALE

1.1.

Descrierea sintetică a Planului de management

1.2.

Procesul de elaborare al Planului de management

1.3.

Descrierea ariilor naturale protejate vizate de Planul de management

1.3.1.

Ariile naturale protejate vizate de Planul de management

1.3.2.

Localizarea ariilor naturale protejate vizate de Planul de management

1.3.3.

Limitele ariilor naturale protejate vizate de Planul de management

1.3.4.

Zonarea internă a ariei naturale protejate

MEDIUL ABIOTIC AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE

2.1.

Geologie

2.2.

Hidrografie

2.3.

Pedologie

2.4.

Clima

2.5.

Elemente de interes conservativ, de tip abiotic

MEDIUL BIOTIC AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE

3.1.

Ecosistemele

3.2.

Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței

3.2.1.

Habitate Natura 2000

3.2.2.

Habitate după clasificarea națională

3.3.

Specii de floră și faună de interes conservativ pentru care au fost declarate ariile naturale protejate

3.3.1.

Plante inferioare

3.3.2.

Plante superioare

3.3.3.

Nevertebrate

3.3.4.

Ihtiofaună

3.3.5.

Herpetofaună

3.3.6.

Avifaună

3.3.7.

Mamifere

3.4.

Alte specii de floră și faună relevante pentru ariile naturale protejate

INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE

4.1.

Comunitățile locale și factorii interesați

4.1.1.

Comunitățile locale

4.1.2.

Factorii interesați

4.2.

Utilizarea terenului

4.3.

Situația juridică a terenurilor

4.4.

Administratori, gestionari și utilizatori

4.5.

Infrastructură și construcții

4.6.

Patrimoniu cultural

4.7.

Obiective turistice

ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI) ASUPRA ARIILOR NATURALE PROTEJATE ȘI SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV

5.1.

Lista activităților cu potențial impact

5.1.1.

Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariilor naturale protejate

5.1.1.1.

Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței

5.1.1.2.

Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate ROSPA0152 Coridorul Ialomiței

5.1.1.3.

Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)

5.1.2.

Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariilor naturale protejate

5.1.2.1.

Lista amenințărilor viitoare cu impact la nivelul ariei naturale protejate R0SCI0290 Coridorul Ialomiței

5.1.2.2.

Lista amenințărilor viitoare cu impact la nivelul ariei naturale protejate R0SPA0152 Coridorul Ialomiței

5.1.2.3.

Lista amenințărilor viitoare cu impact la nivelul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)

5.2.

Hărțile activităților cu potențial impact

5.2.1.

Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariilor naturale protejate

5.2.1.1.

Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate R0SCI0290 Coridorul Ialomiței

5.2.1.2.

Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate R0SPA0152 Coridorul Ialomiței

5.2.1.3.

Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)

5.2.2.

Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate

5.2.2.1.

Harta amenințării viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate R0SCI0290 Coridorul Ialomiței

5.2.2.2.

Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ROSPA0152 Coridorul Ialomiței

5.2.2.3.

Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)

5.3.

Evaluarea impacturilor asupra speciilor

5.3.1.

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

5.3.1.1.

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor din aria naturală protejată ROSCI0290 Coridorul Ialomiței

5.3.1.2.

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor din aria naturală protejată ROSPA0152 Coridorul Ialomiței

5.3.2.

Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor

5.3.2.1.

Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor din aria naturală protejată ROSCI0290 Coridorul Ialomiței

5.3.2.2.

Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor din aria naturală protejată ROSPA0152 Coridorul Ialomiței

5.4.

Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate

5.4.1.

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate din aria naturală protejată ROSCI0290 Coridorul Ialomiței

5.4.2.

Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate din aria naturală protejată ROSCI0290 Coridorul Ialomiței

5.5.

Evaluarea impacturilor asupra stejarilor seculari din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)

5.5.1.

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra stejarilor seculari din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (R0NPA0850)

5.5.2.

Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra stejarilor seculari din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (R0NPA0850)

EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE

6.1.

Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ

6.1.1.

Evaluarea stării de conservare a speciilor de mamifere

6.1.2.

Evaluarea stării de conservare a speciilor de herpetofaună

6.1.3.

Evaluarea stării de conservare a speciilor de păsări

6.2.

Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ

6.3.

Evaluarea stării de conservare a stejarilor seculari din Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

7.1.

Scopul planului de management pentru aria naturală protejată

7.2.

Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități

7.2.1.

Obiective generale

7.2.2.

Obiective specifice

7.2.3.

Măsuri specifice/măsuri de management

PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR

8.1.

Planul de activități

8.2.

Estimarea resurselor

PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR

9.1.

Raportări periodice

9.2.

Urmărirea activităților planificate

9.3.

Indicarea activităților realizate

10.

BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE

11.

ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT

Anexa nr. I. Regulamentul ariei naturale protejate

Anexa nr. II. Fotografii

Anexa nr. III. Hărți/seturi de date geospațiale (GIS)

INFORMAȚII GENERALE

1.1.

Descrierea sintetică a Planului de management

Planul de management este un document strategic pe termen mediu. Acesta reprezintă documentul oficial de planificare, reglementare și prezentare a unei arii naturale protejate prin care se stabilesc obiectivele, măsurile și resursele umane și materiale necesare pentru conservarea biodiversității ariei naturale protejate respective. Comisia Europeană promovează realizarea unui management eficient al Siturilor Natura 2000, atât pentru asigurarea unei stări de conservare favorabile a habitatelor și speciilor, cât și pentru crearea unui cadru general de asigurarea compatibilității diverselor activități viitoare - planuri și proiecte, cu obiectivele de conservare ale Sitului Natura 2000.

În procesul de planificare a managementului pentru ariile naturale protejate vor fi avute în vedere următoarele funcții ale planului de management:

–

furnizează informațiile de bază și descrierea sitului;

–

identifică politica de management ce trebuie urmată, obiectivele ce trebuie atinse și managementul necesar pentru atingerea obiectivelor;

–

anticipează orice conflict și sugerează cele mai bune căi de rezolvare ale acestora;

–

identifică mijloacele de monitorizare și evaluare necesare, prin care se măsoară eficacitatea activităților întreprinse;

–

oferă informații privind sursele de finanțare și a resurselor necesare pentru implementarea activităților de conservare;

–

este un instrument de comunicare și educație.

Planul de management trebuie să fie un instrument des folosit, care să joace rolul unui ghid și al unui stimulent pentru ca factorii implicați să lucreze împreună pentru menținerea stării de conservare favorabilă a ariei naturale protejate.

Planul de management reprezintă documentul oficial al unui proces continuu care în timp face posibilă realizarea unui management eficient și adaptabil al ariei naturale protejate.

Sarcinile uzuale în managementul ariilor protejate sunt următoarele:

–

Aplicarea legislației;

–

Protecția și monitorizarea speciilor și habitatelor;

–

Cercetare și monitorizare științifică;

–

Cooperare cu instituții de profil, la nivel național și local;

–

Colaborarea cu comunitățile locale;

–

Colaborarea cu organizațiile guvernamentale și cu alți factori interesați;

–

Promovarea participării în procesul decizional a tuturor factorilor interesați;

–

Informare, conștientizare și educație ecologică în rândul comunităților locale și a vizitatorilor;

–

Asigurarea folosirii durabile a resurselor;

–

Promovarea și susținerea dezvoltării comunitare durabile;

–

Managementul turismului și al vizitatorilor;

–

Managementul personalului, a bugetului și a resurselor.

Planul de management al ariilor naturale protejate R0SCI0290 Coridorul Ialomiței, R0SPA0152 Coridorul Ialomiței și aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (R0NPA0850), reprezintă documentul oficial prin care se reglementează desfășurarea tuturor activităților de pe cuprinsul ariilor naturale protejate, precum și din imediata vecinătate a lor. În planul de management este evaluată și descrisă situația actuală a ariilor naturale protejate fiind definite măsurile de management necesare conservării lor. Ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței și ROSPA0152 Coridorul Ialomiței se regăsesc pe culoarul Văii Ialomiței, în aval de confluență cu Râul Prahova, până la confluența cu Dunărea, la care se adaugă în partea din amonte culoarul Râului Prahova (în aval de localitatea Cocorăștii Grind) și Râul Teleajen (în aval de localitatea Coșlegi). Includ de asemenea și o serie de trupuri de pădure situate pe terasele/interfluviile de pe partea dreaptă a Râului Ialomița. Lunca are o lățime cuprinsă între 4-6 km, pronunțat asimetrică, mai dezvoltată în partea stângă și cu albia minoră situată imediat sub malul drept. În cadrul luncii apar frecvente "brațe moarte", belciuge, lacuri de luncă, mlaștini, dar și porțiuni uscate de grinduri și plaje. Altitudinea variază de la cca. 150 m în partea din amonte a sitului, situată pe Râul Prahova și afluentul său Teleajenul, la cca. 20 m la vărsarea Ialomiței în Dunăre.

Ariile naturale protejate R0SCI0290 Coridorul Ialomiței și R0SPA0152 Coridorul Ialomiței reprezintă cel mai important coridor ecologic care străbate Bărăganul, ce se dezvoltă de la vest la est, legând Subcarpații și Câmpia Ploieștiului de Dunăre, Ialomița fiind singurul râu alohton din Câmpia Bărăganului. În acest fel, Ialomița și afluenții săi principali - Prahova și Teleajenul - conectează Lunca Dunării cu zona de câmpie forestieră și colinară, străbătând zona cea mai uscată a țării - Câmpia Bărăganului.

Situl Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței a fost desemnat pentru conservarea a: 8 tipuri de habitate (91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen; 92A0 - Păduri-galerii de Salix alba și de Populus alba; 91F0 - Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, de-a lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); 91I0* - Păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp.; 40C0* - Tufișuri caducifoliate ponto-sarmatice; 6430 - Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin; 3260 - Cursuri de apă de la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion fluitantis și Callitricho- Batrachion; 3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention), 3 specii de mamifere (1335 Spermophilus citellus - Popândău; 1337 Castor fiber - Castor; 1355 Lutra lutra - Vidra) și 3 specii de amfibieni (1188 Bombina bombina - Buhai de baltă cu burta roșie; 1220 Emys orbicularis - Broasca țestoasă de apă; 1166 Triturus cristatus - Triton cu creastă).

Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței (inclusă în Situl Natura 2000 R0SCI0290 Coridorul Ialomiței) a fost desemnată pentru conservarea a 21 specii de păsări incluse în Directiva Păsări 2009/147/CE - în Anexa I și anume: Accipiter brevipes (Uliu cu picioare scurte); Alcedo atthis (Pescăruș albastru); Aythya nyroca (Rața roșie); Buteo rufinus (Șorecar mare); Ciconia nigra (Barza neagră); Coracias garrulus (Dumbrăveancă); Dendrocopos medius (Ciocănitoare de stejar); Dryocopus martius (Ciocănitoare neagră); Egretta garzetta (Egreta mică); Emberiza hortulana (Presura de gradină); Falco vespertinus (Vânturel de seară); Haliaeetus albicilla (Codalb); Hieraaetus pennatus (Acvila pitică); Ixobrychus minutus (Stârc pitic); Lanius collurio (Sfrâncioc roșiatic); Lanius minor (Sfrâncioc cu frunte neagră); Lullula arborea (Ciocârlie de pădure); Nycticorax nycticorax (Stârc de noapte); Pernis apivorus (Viespar); Picus canus (Ghionoaie sură); Sylvia nisoria (Silvie porumbacă). Alte 6 specii (Accipiter nisus, Buteo buteo, Galerida cristata, Motacilla alba, Parus caeruleus și Parus major) sunt menționate în Formularul Standard al sitului R0SPA0152 Coridorul Ialomiței, dar nu sunt de interes conservativ, ne fiind incluse în Anexele Directivei Păsări 2009/147/CE.

Aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (R0NPA0850), este o arie naturală protejată încadrată în categoria de management monumente ale naturii și este reprezentată de o rariște de stejari seculari de pe islazul comunei Alexeni (situați pe tarlaua 15, parcelele 46 și 47). Suprafața acesteia este de 37 de hectare.

Scopul planului de management este de a asigura un cadru legislativ adecvat pentru a menține sau a îmbunătăți, acolo unde este cazul, starea favorabilă de conservare a speciilor și/sau habitatelor pentru care au fost desemnate ariile naturale protejate.

Obiectivele planului de management sunt:

Descrierea și evaluarea situației prezente a ariei naturale protejate din punct de vedere al biodiversității și al condițiilor de mediu și socio-economice;

Definirea obiectivelor de management, precizarea acțiunilor de conservare necesare și reglementarea activităților care se pot desfășura pe teritoriul ariilor naturale protejate și în imediata sa vecinătate, în conformitate cu obiectivele de management propuse;

Planificarea în timp și spațiu a măsurilor propuse pentru asigurarea conservării speciilor și habitatelor de importanță comunitară, în concordanță cu activitățile tradiționale ale comunităților locale.

Din punct de vedere al modului în care trebuie atins scopul de conservare al speciilor și habitatelor pentru care au fost desemnate ariile naturale protejate în cauză, se prevede conservarea prin intervenții active de gospodărire.

Actele legislative în baza cărora au fost instituite ariile naturale protejate vizate de planul de management, precum și cadrul legislativ care reglementează elaborarea planului de management, respectiv domeniul ariilor naturale protejate sunt prezentate în Tabelul 1.

Tabelul 1. Cadrul legislativ referitor la ariile naturale protejate vizate de planul de management

Nr.

Tip act

Număr act

An act

Denumire

Descriere act

Lege

1991

Legea fondului funciar nr. 18/1991 , cu modificările și completările ulterioare.

Reglementează regimul terenurilor.

DUE

92/43

1992

Directiva 92/43 a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică.

Reglementează domeniul conservării biodiversității.

Lege

107

1996

Legea apelor nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare.

Reglementează domeniul ape.

Lege

350

2001

Legea nr. 350/2001

privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare.

Reglementează amenajarea teritoriului și urbanismul.

H.G.

1076

2004

Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004

privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare.

Reglementează procedura de evaluare strategică de mediu.

H.G.

2151

2004

Hotărârea nr. 2151/2004

privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.

Instituie regimul de arie naturală protejată pentru noi zone (cu referire la Pădurea Alexeni).

O.U.G.

195

2005

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005

privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 265/2006 , cu modificările și completările ulterioare.

Reglementează protecția mediului.

Lege

407

2006

Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 , cu modificările și completările ulterioare.

Reglementează managementul cinegetic.

207

2006

Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 207/2006

privind aprobarea conținutului Formularului Standard Natura 2000 și a manualului de completare al acestuia.

Aprobă conținutul Formularului Standard Natura 2000 și manualul de completare al acestuia.

O.U.G.

2007

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare.

Reglementează regimul ariilor naturale protejate.

1964

2007

Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007

privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin

Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011 .

Instituie regimul de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară.

Lege

2008

Legea nr. 46/2008 - Codul silvic , cu modificările și completările ulterioare.

Reglementează domeniul silvic.

DUE

147/CE

2009

Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice.

Reglementează protejarea, gestionarea și controlul asupra speciilor de păsări sălbatice.

979

2009

Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009

privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în

anexele nr. 4A

și

4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul național.

Reglementează introducerea de specii alohtone, respectiv intervențiile asupra speciilor invazive.

1682

2023

Ordinul ministrului mediului apelor și Pădurilor nr. 1682/2023

pentru aprobarea

Ghidului metodologic

privind evalarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.

Aprobă Ghidul metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.

2387

2011

Ordinul nr. 2387/2011

pentru modificarea

Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007

privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Instituie regimul de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară.

3836

2012

Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3836/2012

privind aprobarea

Metodologiei

de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial, cu modificările și completările ulterioare.

Aprobă Metodologia de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial.

H.G.

663

2016

HOTĂRÂRE nr. 663 din 14 septembrie 2016

privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Reglementarea regimului ariilor protejate (menționarea ROSPA0152 Coridorul Ialomiței).

901

2023

Ordinul ministrului mediului apelor și pădurilor nr. 901/2023

privind aprobarea

Ghidului

de elaborare a Planurilor de management ale ariilor naturale protejate

Reglementează modul de elaborare a planurilor de management ale ariilor

Ordin

1822

2020

Ordinul nr. 1822/2020

pentru aprobarea

Metodologiei

de atribuire în administrare a ariilor naturale protejate.

Reglementează modul de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate și de emitere a avizului/condițiilor specifice de către administratori/custozi.

În Tabelul 2 este prezentată matricea logică a planului de management, care sintetizează măsurile de conservare cuprinse în planul de management.

Tabelul 2. Tabel centralizator cu măsurile adresate elementelor de interes conservativ (specii și habitate) funcție de starea de conservare a acestora și presiunile și amenințările cu care se confruntă acestea

Aria naturală protejată/Elementele de interes conservativ

Starea de conservare (F/NI/NR/X)

Presiune (P)/Amenințare (A) (cod)

Măsurile active de conservare propuse

ROSCI0290 Coridorul Ialomiței

Lutra lutra

H01 (A)

F03.02.03 (A)

-Sprijinirea proprietarilor de păduri și pășuni pentru conservarea habitatelor favorabile dezvoltării speciei de interes comunitar;

-Controlul strict al prădătorilor domestici (câini și pisici hoinare);

-Controlul strict al pășunatului;

-Gestionarea adecvată a deșeurilor din arealul de distribuție al speciei de mamifere de interes conservativ;

-Controlul strict asupra activităților de extragere de nisip și pietriș din albiile râurilor;

-Monitorizarea speciei Lutra lutra.

Castor fiber

F03.02.03 (A)

-Sprijinirea proprietarilor de păduri și pășuni pentru conservarea habitatelor favorabile dezvoltării speciei Castorfiber;

-Controlul strict al prădătorilor domestici (câini și pisici hoinare);

-Monitorizarea pagubelor produse de castor;

-Controlul strict al pășunatului;

-Gestionarea adecvată a deșeurilor din arealul de distribuție al speciei Castor fiber,

-Controlul strict asupra activităților de extragere de nisip și pietriș din albiile râurilor;

-Monitorizarea speciei Castor fiber.

Spermophilus citellus

A02.03 (A)

A04.01 (A)

-Sprijinirea proprietarilor de păduri și pășuni pentru conservarea habitatelor favorabile dezvoltării speciei Spermophilus citellus;

-Controlul strict al prădătorilor domestici (câini și pisici hoinare);

-Controlul strict al pășunatului;

-Gestionarea adecvată a deșeurilor din arealul de distribuție al speciei Spermophilus citellus;

-Monitorizarea speciei Spermophilus citellus.

Bombina bombina

A07 (P) G05.04 (P)

G05.11 (P)

J02.04 (P)

K01.03 (P)

-Restricționarea activităților care pot afecta calitatea habitatelor acvatice sau terestre utilizate de către specie;

-Protecția habitatelor acvatice folosite de specie pentru reproducere;

-Monitorizarea întinderii și suprafeței acumulărilor temporare și permanente de apă din aria protejată;

-Reglementarea activităților umane ce pot duce la afectarea suprafeței habitatelor acvatice sau terestre utilizate de specie;

-Reglementarea activităților ce pot duce la poluarea habitatelor acvatice sau a zonelor limitrofe;

-Reglementarea schimbării destinației terenurilor, în sensul păstrării habitatelor prezente ale speciei și evitării înlocuirii lor cu zone construite sau alte habitate improprii;

-Colectarea gunoaielor menajere din cadrul habitatului de reproducere situat între Potigrafu și Curcubeu;

-Monitorizarea speciei Bombina bombina.

Emys orbicularis

G05.04 (P și A)

G05.11 (P)

I01 (A)

J02.04 (P și A)

J02.10 (A)

K01.03 (P)

-Restricționarea activităților care pot afecta calitatea habitatelor acvatice sau terestre utilizate de către specie;

-Protecția habitatelor acvatice folosite de specie pentru reproducere;

-Monitorizarea întinderii și suprafeței acumulărilor temporare și permanente de apă din aria protejată;

-Reglementarea activităților umane ce pot duce la afectarea suprafeței habitatelor acvatice sau terestre utilizate de specie;

-Reglementarea activităților ce pot duce la poluarea habitatelor acvatice sau a zonelor limitrofe;

-Reglementarea schimbării destinației terenurilor, în sensul păstrării habitatelor prezente ale speciei si evitării înlocuirii lor cu zone construite sau alte habitate improprii;

-Reglementarea capturării sau deținerii speciei;

-Reglementarea introducerii de specii în habitatele acvatice utilizate de specie;

-Colectarea gunoaielor menajere din cadrul habitatului de reproducere situat între Potigrafu si Curcubeu;

-Monitorizarea speciei Emys orbicularis.

Triturus cristatus

A07 (P)

D01.02 (P)

G05.04 (P)

G05.11 (P)

J02.04 (P)

K01.03 (P)

J02.10 (A)

-Restricționarea activităților care pot afecta calitatea habitatelor acvatice sau terestre utilizate de către specie;

-Protecția habitatelor acvatice folosite de specie pentru reproducere;

-Monitorizarea întinderii si suprafeței acumulărilor temporare si permanente de apă din aria protejată;

-Reglementarea activităților umane ce pot duce la afectarea suprafeței habitatelor acvatice sau terestre utilizate de specie;

-Reglementarea activităților ce pot duce la poluarea habitatelor acvatice sau a zonelor limitrofe;

-Reglementarea schimbării destinației terenurilor, în sensul păstrării habitatelor prezente ale speciei si evitării înlocuirii lor cu zone construite sau alte habitate improprii;

-Colectarea gunoaielor menajere din cadrul habitatului de reproducere situat între Potigrafu si Curcubeu;

-Monitorizarea speciei Triturus cristatus.

Habitatul 3260 Cursuri de apă din zona de câmpie până

în etajul montan, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho- Batrachion

E03.01 (P si A)

H01.03 (P si A)

-Reducerea/eliminarea poluării apelor de suprafață;

-Monitorizarea stării de conservare a Habitatului 3260 Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion în cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței.

Habitatul 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p.

C01.01.02 (P și A)

-Controlul strict al depozitării deșeurilor în suprafețele cu habitat de interes comunitar;

-Restricționarea activităților de extragere de nisip și pietriș din albiile râurilor în zone cu habitatul 3270;

-Monitorizarea stării de conservare a Habitatului 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p. în cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței.

Habitatul 40C0* Tufărișuri caducifoliate ponto- sarmatice

A04.01.05 (P și A)

K01.01 (P și A)

-Controlul strict al pășunatului în habitatul de interes comunitar;

-Reducerea/eliminarea depozitării deșeurilor în suprafețele cu habitat;

-Controlul strict al incendierii vegetației;

-Refacerea habitatului 40C0*;

-Monitorizarea stării de conservare a Habitatului 40C0* Tufărișuri caducifoliate ponto-sarmatice în cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței.

Habitatul 6430 Comunități higrofile de lizieră cu ierburi înalte de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin

Habitatul nu a fost identificat în sit

Habitatul 91F0 Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

B02.01.02 (P)

-Promovarea tipului natural de pădure;

-Controlul strict al speciilor alohtone (mai ales cele cu potențial invaziv);

-Controlul strict al pășunatului în Habitatul 91F0; ’

-Reducerea/eliminarea depozitării deșeurilor în suprafețele cu habitat;

-Sprijinirea proprietarilor de păduri pentru

administrarea durabilă a pădurilor;

-Controlul extragerilor neautorizate de material lemnos;

-Monitorizarea stării de conservare a Habitatului 91F0 Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) în cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței.

Habitatul 91I0* Păduri stepice euro- siberiene cu Quercus spp.

B06 (P și A)

B02.01.02 (P)

-Promovarea tipului natural de pădure;

-Controlul strict al speciilor alohtone (mai ales cele cu potențial invaziv);

-Controlul strict al pășunatului în habitat;

-Reducerea/eliminarea depozitării deșeurilor în suprafețele cu habitat;

-Sprijinirea proprietarilor de păduri pentru administrarea durabilă a pădurilor;

-Controlul extragerilor neautorizate de material lemnos;

-Monitorizarea stării de conservare a Habitatului 91I0* Păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp. în cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței.

Habitatul 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen

B02.01.02 (P)

-Promovarea tipului natural de pădure;

-Controlul strict al speciilor alohtone (mai ales cele cu potențial invaziv);

-Controlul strict al pășunatului în habitat;

-Reducerea/eliminarea depozitării deșeurilor în suprafețele cu habitat;

-Sprijinirea proprietarilor de păduri pentru administrarea durabilă a pădurilor;

-Controlul extragerilor neautorizate de material lemnos;

-Monitorizarea stării de conservare a Habitatului 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen în cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței.

Habitatul 92A0 Păduri- galerii de Salix alba și Populus alba

I01 (P și A)

B02.01.02 (P)

-Promovarea tipului natural de pădure;

-Controlul strict al speciilor alohtone (mai ales cele cu potențial invaziv);

-Controlul strict al pășunatului în habitat;

-Reducerea/eliminarea depozitării deșeurilor în

suprafețele cu habitat;

-Sprijinirea proprietarilor de păduri pentru administrarea durabilă a pădurilor;

-Controlul extragerilor neautorizate de material lemnos;

-Monitorizarea stării de conservare a Habitatului 92A0 Păduri-galerii de Salix alba și Populus alba în cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței.

ROSPA0152 Coridorul Ialomiței

Accipiter brevipes

D01.02 (P)

D02.01 (P)

H05

H05.01 (P și A)

I01 (P)

J01.01 (P)

A07/A08 (A)

B02.01.02/ B02.04 (A)

-Efectuarea de demersuri în vederea amenajării sau modernizării stațiilor de epurare și conectarea tuturor gospodăriilor la rețeaua de canalizare;

-Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări;

-Realizarea de demersuri privind izolarea liniilor de medie tensiune prin colaborarea cu companiile de transport a energiei electrice, în zonele unde se manifestă presiunea D02.01 - Linii electrice și telefonie;

-Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol;

-Activități de monitorizare pentru evitarea incendierii habitatelor naturale;

-Monitorizarea speciei Accipiter brevipes în Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței.

Alcedo atthis

D02.01 (P)

H05.01 (P și A);

F02.01/ F02.02/ F03.02.03/ F03.02.05 (A)

-Efectuarea de demersuri în vederea amenajării sau modernizării stațiilor de epurare și conectarea tuturor gospodăriilor la rețeaua de canalizare;

-Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă;

-Limitarea conversiei pajiștilor;

-Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol;

-Patrulări în vederea identificării punctelor de extragere a apei;

-Monitorizarea speciei Alcedo atthis în Situl Natura 2000 R0SPA0152 Coridorul Ialomiței.

Aythya nyroca

D02.01 (P)

H05.01 (P și A)

F02.01/ F02.02/ F03.02.03/ F03.02.05 (A)

-Efectuarea de demersuri în vederea amenajării sau modernizării stațiilor de epurare și conectarea tuturor gospodăriilor la rețeaua de canalizare;

-Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă;

-Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol;

-Monitorizarea speciei Aythya nyroca în Situl Natura 2000 R0SPA0152 Coridorul Ialomiței.

Buteo rufinus

D01.02 (P)

D02.01 (P)

H05.01 (P și A)

I01 (P)

J01.01 (P)

A07/A08 (A)

B02.01.02/ B02.04 (A)

-Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă;

-Limitarea conversiei pajiștilor;

-Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări;

-Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol;

-Activități de monitorizare pentru evitarea incendierii habitatelor naturale;

-Monitorizarea speciei Buteo rufinus în Situl Natura 2000 R0SPA0152 Coridorul Ialomiței.

Ciconia nigra (atât populația cuibăritoare, cât și de pasaj)

D01.02 (P)

D02.01 (P)

H05.01 (P și A)

A07/A08 (A)

B02/ B02.01.02/ B02.04 (A)

F02.01/ F02.02/ F03.02.03/ F03.02.05 (A)

-Efectuarea de demersuri în vederea amenajării sau modernizării stațiilor de epurare și conectarea tuturor gospodăriilor la rețeaua de canalizare;

-Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă;

-Limitarea conversiei pajiștilor;

-Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări;

-Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol;

- Monitorizarea speciei Ciconia nigra în Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței.

Coracias garrulus

D01.02 (P)

D02.01 (P)

H05.01 (P)

I01 (P)

J01.01 (P)

-Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă;

-Limitarea conversiei pajiștilor;

-Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări;

-Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol;

-Monitorizarea speciei Coracias garrulus în Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței.

Dendrocopos medius

D01.02

D02.01 (P)

H05.01 (P)

A07/A08 (A)

B02.01.02/ B02.04 (A)

-Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări;

-Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol;

-Monitorizarea speciei Dendrocopos medius în Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței.

Dryocopus martius

D01.02 (P)

D02.01 (P)

H05.01 (P)

A07/A08 (A)

B02.01.02/ B02.04 (A)

-Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări;

-Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol;

-Monitorizarea speciei Dryocopus martius în Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței.

Egretta garzetta

D02.01 (P)

H05.01 (P și A)

I01 (P)

J01.01 (P)

F02.01/ F02.02/ F03.02.03/ F03.02.05 (A)

- Efectuarea de demersuri în vederea amenajării sau modernizării stațiilor de epurare și conectarea tuturor gospodăriilor la rețeaua de canalizare;

-Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă;

-Limitarea conversiei pajiștilor;

-Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări;

-Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol;

-Activități de monitorizare pentru evitarea incendierii habitatelor naturale;

-Monitorizarea speciei Egretta garzetta în Situl Natura 2000 R0SPA0152 Coridorul Ialomiței.

Emberiza hortulana

D02.01 (P)

H05.01 (P și A)

I01 (P)

J01.01 (P)

A07/A08 (A)

B02.01.02/ B02.04 (A)

F02.01/ F02.02/ F03.02.03/ F03.02.05 (A)

-Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări;

-Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol;

-Activități de monitorizare pentru evitarea incendierii habitatelor naturale;

-Monitorizarea speciei Emberiza hortulana în Situl Natura 2000 R0SPA0152 Coridorul Ialomiței.

Falco vespertinus

D01.02 (P)

D02.01 (P)

H05.01 (P și A)

I01 (P)

J01.01 (P)

A07/A08 (A)

B02.01.02/ B02.04 (A)

-Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă;

-Limitarea conversiei pajiștilor;

-Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări;

-Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol;

Activități de monitorizare pentru evitarea incendierii habitatelor naturale;

- Monitorizarea speciei Falco vespertinus în Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței.

Haliaeetus albicilla

D01.02 (P)

D02.01 (P)

F02.01/

F02.02/

F03.02.03/

F03.02.05(A)

B02.01.02/B02 .04 (A)

A07/A08 (A)

H05.01 (P și A)

-Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă;

-Limitarea conversiei pajiștilor;

-Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări;

-Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol;

-Patrulări în vederea identificării punctelor de extragere a apei;

-Monitorizarea speciei Haliaeetus albicilla în Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței.

Hieraaetus pennatus

D01.02 (P)

D02.01 (P)

H05.01(P și A)

A07/A08 (A)

B02.01.02/ B02.04 (A)

-Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări;

-Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol;

-Monitorizarea speciei Hieraaetus pennatus în Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței.

Ixobrychus minutus

D02.01 (P)

H05.01 (P și A)

I01 (P)

J01.01 (P)

F02.01/ F02.02/ F03.02.03/ F03.02.05 (A)

-Efectuarea de demersuri în vederea amenajării sau modernizării stațiilor de epurare și conectarea tuturor gospodăriilor la rețeaua de canalizare;

-Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă;

-Limitarea conversiei pajiștilor;

-Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol;

-Activități de monitorizare pentru evitarea incendierii habitatelor naturale;

-Patrulări în vederea identificării punctelor de extragere a apei;

- Monitorizarea speciei Ixobrychus minutus în Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței.

Lanius collurio

D01.02 (P)

D02.01 (P)

H05.01 (P)

I01 (P)

J01.01 (P)

F02.01/ F02.02/ F03.02.03 /F03.02.05 (A)

-Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă;

-Limitarea conversiei pajiștilor;

-Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări;

-Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol;

-Activități de monitorizare pentru evitarea incendierii habitatelor naturale;

-Monitorizarea speciei Lanius collurio în Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței.

Lanius minor

D01.02 (P)

D02.01 (P)

H05.01 (P)

I01 (P)

J01.01 (P)

A07/A08 (A)

B02.01.02/ B02.04 (A)

-Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă;

-Limitarea conversiei pajiștilor;

-Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări;

-Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol;

-Monitorizarea speciei Lanius minor în Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței.

Lullula arborea

D01.02 (P) D02.01 (P) H05.01 (P) I01 (P) J01.01 (P) A07/A08 (A) B02.01.02/

B02.04 (A)

-Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă;

-Limitarea conversiei pajiștilor;

-Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări;

-Realizarea de demersuri privind izolarea liniilor de medie tensiune prin colaborarea cu companiile de transport a energiei electrice, în zonele unde se manifestă presiunea D02.01 -

-Linii electrice si telefonie;

-Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol;

-Activități de monitorizare pentru evitarea incendierii habitatelor naturale;

-Monitorizarea speciei Lullula arborea în Situl Natura 2000 R0SPA0152 Coridorul lalomiței.

Nycticoraxnyc ticorax

D02.01 (P)

H05.01 (P si A)

I01 (P)

J01.01 (P)

F02.01/ F02.02/ F03.02.03/ F03.02.05 (A)

-Efectuarea de demersuri în vederea amenajării sau modernizării stațiilor de epurare si conectarea tuturor gospodăriilor la rețeaua de canalizare;

-Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă;

-Limitarea conversiei pajistilor;

-Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări;

-Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol;

-Activități de monitorizare pentru evitarea incendierii habitatelor naturale;

-Patrulări în vederea identificării punctelor de extragere a apei;

-Monitorizarea speciei Nycticorax nycticorax în Situl Natura 2000 R0SPA0152 Coridorul Ialomiței.

Pernis apivorus

D01.02 (P)

D02.01 (P)

H05.01 (P)

A07/A08 (A)

B02.01.02/B02.04(A)

-Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă;

-Limitarea conversiei pajistilor;

-Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări;

-Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol;

-Monitorizarea speciei Pernis apivorus în Situl Natura 2000 R0SPA0152 Coridorul lalomiței.

Picus canus

D01.02 (P)

D02.01 (P)

H05.01 (P)

A07/A08 (A)

B02.01.02/ B02.04 (A)

-Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă;

-Limitarea conversiei pajiștilor;

-Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări;

-Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol;

-Monitorizarea speciei Picus canus în Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței.

Sylvia nisoria

D01.02

D02.01 (P)

H05.01 (P și A)

I01 (P)

J01.01 (P)

A07/A08 (A)

B02.01.02/ B02.04 (A)

F02.01/ F02.02/ F03.02.03/ F03.02.05 (A)

-Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă;

-Limitarea conversiei pajiștilor;

-Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări;

-Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol;

-Activități de monitorizare pentru evitarea incendierii habitatelor naturale;

-Monitorizarea speciei Sylvia nisoria în Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței.

Aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (R0NPA0850)

Stejari seculari

Nu au fost identificate presiuni și amenințări asupra exemplarelor de stejari seculari.

-Verificarea periodică a stării stejarilor seculari;

-Reglementarea activităților antropice cu impact potențial negativ;

-Monitorizarea stării de conservare a exemplarelor seculare de stejar.

Starea de conservare poate fi: Favorabilă - F, Nefavorabilă Inadecvată - NI, Nefavorabilă Rea - NR, Necunoscută - X. Presiune - P și Amenințare - A.

1.2.

Procesul de elaborare al Planului de management

Elaborarea Planului de management s-a realizat în baza prevederilor

O.U.G. nr. 57/2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare, precum și a prevederilor

Ordinului ministrului mediului nr. 304/02.04.2018

privind aprobarea

Ghidului

de elaborare a Planurilor de management ale ariilor naturale protejate.

Planul de management a fost elaborat prin implementarea Proiectului "Elaborarea planului de management integrat pentru Siturile Natura 2000 R0SCI0290 Coridorul Ialomiței, R0SPA0152 Coridorul Ialomiței și aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni (III.2.), Cod proiect MySMIS 119609, finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), Axa prioritară 4 - Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului și decontaminare a siturilor poluate istoric, Obiectivul Specific 4.1. - Creșterea gradului de protecție și conservare a biodiversității și refacerea ecosistemelor degradate. Proiectul a fost implementat de către Administrația Parcului Natural Balta Mică a Brăilei (Lider), Universitatea Transilvania din Brașov (Partener 1) și Agenția pentru Protecția Mediului Ialomița (Partener 2).

Procesul de elaborare a planului de management s-a desfășurat în mai multe etape:

Evaluarea zonei: cartare a formelor de proprietate asupra terenurilor, a regimului de administrare și a folosinței terenurilor din aria protejată; analiza mediului fizic - geologie, geomorfologie, hidrologie, climă și soluri.

Această etapă s-a desfășurat în perioada septembrie - decembrie 2018 (4 luni). Etapa a constat în vizite în teren și studierea materialelor informative privind mediul abiotic, a formelor de proprietate asupra terenurilor, a regimului de administrare și a folosinței terenului din ariile naturale protejate vizate de proiect.

În cadrul acestei prime etape s-au obținut: o hartă în format GIS referitoare la folosința terenurilor din cadrul ariilor naturale protejate vizate de proiect; o hartă în format GIS referitoare la regimul de administrare al terenurilor din cadrul ariilor naturale protejate vizate de proiect; un raport privind descrierea mediului abiotic, a formelor de proprietate asupra terenurilor, a regimului de administrare, a folosinței terenului din ariile protejate vizate de proiect; o hartă în format GIS referitoare la formele de proprietate asupra terenurilor din cadrul ariilor naturale protejate vizate de proiect.

II.

Evaluarea elementelor de biodiversitate: identificarea și cartarea în teren a habitatelor și arealelor speciilor care fac obiectul conservării.

Această etapă importantă s-a derulat în perioada ianuarie 2019 - februarie 2020 (14 luni) și a vizat identificarea și cartarea în teren a habitatelor și arealelor speciilor de interes comunitar prezente în sit. Ca urmare, au fost obținute: un studiu privind inventarierea și cartarea speciilor de interes conservativ din ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850); un plan de monitorizare ce cuprinde protocoale de monitorizare a speciilor și habitatelor din ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850); o metodologie de inventariere și cartare a speciilor și habitatelor de interes conservativ din ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850); un set de date geospațiale și hărți în format GIS cu distribuția speciilor și habitatelor din ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850); un studiu privind inventarierea și cartarea habitatelor de interes conservativ din ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850).

III.

Evaluarea stării de conservare a speciilor și habitatelor din ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850).

Etapa s-a desfășurat în perioada martie - mai 2020 (3 luni) și a vizat centralizarea tuturor datelor, obținute în urma studiilor din teren, de prezență/absență, elemente populaționale pentru fiecare specie/habitat de interes comunitar, astfel că pe baza acestora s-au realizat estimări ale populațiilor pentru fiecare dintre aceste specii la nivelul siturilor; centralizarea datelor cu privire la factorii de risc ce amenință supraviețuirea speciilor și menținerea statutului favorabil de conservare a speciilor de păsări de interes comunitar; realizarea unei modelări a tendințelor (scădere, menținere, creștere) evoluției populațiilor/habitatelor în concordanță cu condițiile descrise și amenințările identificate, modele care au stat la baza stabilirii măsurilor de management. Ca rezultate s-au obținut: studiu de evaluare a stării de conservare a speciilor și habitatelor din ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850); un set de date geospațiale și hărți în format GIS a statutului de conservare a speciilor și habitatelor din ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850).

IV.

Evaluarea impactului antropic asupra siturilor analizate.

Activitatea s-a derulat pe parcursul a 3 luni (iunie - august 2020). Studiile socio-economice sunt necesare pentru a fundamenta planurile de management în conformitate cu prevederile art. 2 al. (3) Directiva Habitate și art. (2) Directiva Păsări. Studiul socio-economic s-a realizat astfel încât să conțină informații socio-economice, impacturi și amenințări cu privire la cele trei arii naturale protejate. În cadrul activităților de inventariere și cartare pentru toate speciile/habitatele de interes conservativ cuprinse în formularele standard ale ariilor naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), s-au colectat date cu privire la impacturi, mai exact presiuni actuale existente și posibile amenințări viitoare. În baza acestor date colectate s-a elaborat studiul de evaluare a impactului antropic, precum și hărțile presiunilor actuale și amenințărilor viitoare asupra speciilor și habitatelor de interes conservativ de pe suprafața siturilor vizate.

Fixarea obiectivelor de management, elaborarea măsurilor de gospodărire pentru îndeplinirea obiectivelor și planificarea acestora în timp și spațiu; elaborarea planului de acțiune.

Activitatea s-a derulat pe o perioadă de 3 luni: septembrie - noiembrie 2020. Setul de măsuri elaborat cuprinde măsuri orientate direct asupra speciei/habitatului în vederea prezenței în cadrul sitului a unor populații/habitate stabile, echilibrate, cu o structură viabilă, un set de măsuri ce vizează conservarea habitatelor favorabile la un nivel optim. Setul de măsuri va fi completat de aspecte privind biologia și etologia speciilor cu referințe la populațiile din cadrul ariilor naturale protejate, aspectele privind habitatele de interes comunitar, trendul populațiilor în cadrul sitului, presiuni și amenințări existente și potențiale cu referințe clare la habitatele și speciile din ariile naturale protejate, de aspecte privind utilizarea habitatelor și asigurarea coexistenței. Odată evaluată starea de conservare a speciilor/habitatelor, s-au stabilit obiectivele de management/conservare, acestea urmând a fi atinse prin aplicarea unui set de măsuri, specifice pentru speciile țintă, pe baza problemelor identificate (presiuni și amenințări).

Întrucât atât în momentul declarării ariei protejate, cât și la momentul inițierii proiectului prin care a fost elaborat acest plan nu existau studii de specialitate privind speciile și habitatele de interes conservativ, starea habitatelor acestora, contextul natural și social economic al ariei naturale protejate, în primă fază, procesul de elaborare a constat în realizarea acestor studii, care să fundamenteze stabilirea măsurilor de management. Pentru realizarea studiului privind speciile și habitatele, echipa de experți a realizat deplasări în teren pentru inventarierea acestor specii, care sau desfășurat în perioada ianuarie 2019 - mai 2020 (incluzând aici partea de cartare și evaluare a stării de conservare), conform metodologiei științifice agreate la nivel european și național.

În același timp, a fost realizată și actualizată baza de date în sistem de informații geografice a ariilor naturale protejate, pe baza căreia au fost analizate și spațializate datele, au fost făcute calcule și a fost inventariată situația din punctul de vedere al proprietății asupra terenurilor, al categoriilor de utilizare a terenurilor, al repartiției habitatelor și speciilor. Acest sistem va fi util în monitorizarea implementării și în ajustarea măsurilor de management.

Toate aceste activități cu caracter științific au fost derulate de către experții din cadrul Universității Transilvania din Brașov.

Organizarea dezbaterilor publice aferente realizării planului de management pentru siturile Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850).

Orice plan trebuie supus dezbaterii publice conform legislației de mediu în vigoare. Astfel, sau realizat două ședințe de dezbatere publică, în cadrul acestora având loc acțiuni de informare, conștientizare și consultarea tuturor factorilor interesați cu privire la recomandările de management propuse pentru ariile naturale protejate vizate. Au fost invitați toți factorii interesați. Ambele dezbateri (30 septembrie 2019 și 30 octombrie 2020) au fost anunțate și prin anunțuri de presă referitoare la consultările privind planul de management. Întâlnirile au avut loc în localitățile cele mai reprezentative din raza ariilor naturale protejate (Slobozia și Amara), iar în cadrul ședințelor de consultare publică a fost prezentat planul de management, măsurile de management necesare pentru o gospodărire durabilă a zonei, întrebări și sugestii din partea factorilor interesați. De asemenea, varianta finală a planului de management a fost transmisă tuturor factorilor interesați, iar pe adresa Administrației Parcului Natural Balta Mică a Brăilei s-au primit recomandări/solicitări de modificare a unor măsuri de conservare stabilite inițial.

Măsurile de management au fost stabilite de către experții angajați în elaborarea planului și au fost discutate și ajustate în cadrul sesiunilor de consultare la care au participat, pe lângă persoanele ce au avut sarcini în elaborarea planului de management, reprezentanți ai factorilor interesați.

1.3.

Descrierea ariilor naturale protejate vizate de Planul de management

1.3.1.

Ariile naturale protejate vizate de Planul de management

Ariile naturale protejate vizate de plan sunt: siturile Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850).

Administrația Parcului Natural Balta Mică a Brăilei deține administrarea siturilor Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și a ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), conform contractului nr. 18/13.02.2014, încheiat cu autoritatea publică centrală pentru protecția mediului pentru o perioadă de 20 de ani. Siturile sunt constituite din culoarul Văii Ialomiței, în aval de confluență cu Râul Prahova, până la confluența cu Dunărea, la care se adaugă în partea din amonte culoarul Râului Prahova (în aval de localitatea Cocorăștii Grind) și Râul Teleajen (în aval de localitatea Coșlegi), precum și dintr-o serie de trupuri de pădure situate pe terasele/interfluviile de pe partea dreaptă a Râului Ialomița. Lunca are o lățime cuprinsă între 4-6 km, pronunțat asimetrică, mai dezvoltată în partea stângă și cu albia minoră situată imediat sub malul drept. În cadrul luncii apar frecvente "brațe moarte", belciuge, lacuri de luncă, mlaștini, dar și porțiuni uscate de grinduri și plaje. Altitudinea variază de la cca. 150 m în partea din amonte a sitului, situată pe Râul Prahova și afluentul său Teleajenul, la cca. 20 m la vărsarea Ialomiței în Dunăre.

Ariile naturale protejate de importanță comunitară reprezintă cel mai important coridor ecologic care străbate Bărăganul, ce se dezvoltă de la vest la est, legând Subcarpații și Câmpia Ploieștiului de Dunăre, Ialomița fiind principalul râu din Câmpia Bărăganului. În acest fel, Ialomița și afluenții săi principali - Prahova și Teleajenul - conectează Lunca Dunării cu zona de câmpie forestieră și colinară, străbătând zona cea mai uscată a țării - Câmpia Bărăganului.

Situl Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței a fost desemnat pentru conservarea a:

–

8 tipuri de habitate (91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen; 92A0 - Păduri-galerii de Salix alba și de Populus alba; 91F0 - Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, de-a lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); 91I0* - Păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp.; 40C0* - Tufișuri caducifoliate ponto-sarmatice; 6430 - Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin; 3260 - Cursuri de apă de la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion; 3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention);

–

3 specii de mamifere (1335 Spermophilus citellus - Popândău; 1337 Castor fiber - Castor; 1355 Lutra lutra - Vidra);

–

3 specii de amfibieni (1188 Bombina bombina - Buhai de baltă cu burta roșie; 1220 Emys orbicularis - Broasca țestoasă de apă; 1166 Triturus cristatus - Triton cu creastă).

Suplimentar, formularul standard conține 6 specii de păsări (Accipiter nisus, Buteo buteo, Galerida cristata, Motacilla alba, Parus caeruleus și Parus major) care nu sunt de interes conservativ, nefiind incluse în Directiva Păsări.

Pădurea Alexeni, cod III.2 (R0NPA0850), este declarată monument al naturii pentru conservarea unor exemplare seculare de stejar. Aria naturală protejată este situată pe islazul comunal al localității Alexeni cu o suprafață de 37 ha. Terenul se poate încadra la categoria de ecosistem 2321 - Pajiști stepice calcicole având categoria de management III în clasificarea IUCN. Pădurea Alexeni a fost declarată arie naturală protejată prin

Hotărârea de Guvern nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 , privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone și reprezintă o arie naturală protejată în arealul căreia vegetează câteva exemplare seculare de arbori de stejar (Quercus robur) care datorită vârstei și dimensiunilor impresionante au fost declarate monumente ale naturii.

Situl Natura 2000 R0SCI0290 Coridorul Ialomiței se suprapune cu alte 4 arii naturale protejate, toate fiind arii de protecție specială avifaunistică. Cumulat, acestea acoperă în totalitate suprafața R0SCI0290. În Tabelul 3 sunt prezentate detalii privind aceste suprapuneri. Aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (R0NPA0850), nu este suprapusă cu niciuna din cele două arii de interes comunitar (R0SCI0290 și R0SPA0152).

În ceea ce privește suprapunerea cu alte arii de importanță comunitară, în afară de R0SPA0152 Coridorul Ialomiței (complet inclusă în Situl Natura 2000 R0SCI0290), celelalte suprapuneri sunt pe suprafețe relativ reduse. În cazul R0SPA0044 Grădiște-Căldărușani-Dridu, suprapunerea se referă la un trup de teren cu vegetație ierboasă și tufărișuri din raza localității Dridu (jud. Ialomița). Suprapunerea cu R0SPA0120 Kogălniceanu-Gura Ialomiței se realizează pe o bandă îngustă de-a lungul albiei râului Ialomița, pornind de la Țăndărei, în aval, până la intersecția cu drumul național DN3B. Din acest punct începe suprapunerea cu R0SPA0017 Canaralele de la Hârșova, tot de-a lungul cursului Ialomiței, până la vărsarea în Dunăre.

Tabelul 3. Suprapuneri ale ariilor naturale protejate vizate de Planul de management cu alte arii naturale protejate

Nr. Crt.

Arie naturală protejată cu care se suprapune ROSCI0290 Coridorul Ialomiței

Tip suprapunere

Suprafață totală suprapusă cu aria naturală protejată de referință

[ha]

Procentul din aria naturală protejată de referință

[%]

Cod

Denumire

Tip

Categorie

Denumire responsabil

R0SPA0017

Canaralele de la Hârșova

Arie de protecție specială avifaunistică

SPA

A.N.A.N.P.

1.406,91

5,2

R0SPA0044

Grădiște-Căldărușani-Dridu

Arie de protecție specială avifaunistică

SPA

A.N.A.N.P.

29,57

0,1

R0SPA0120

Kogălniceanu-GuraIalomiței

Arie de protecție specială avifaunistică

SPA

A.N.A.N.P.

364,84

1,3

R0SPA0152

Coridorul Ialomiței

Arie de protecție specială avifaunistică

SPA

A.P.N.B.M.B

25.307,9

93,4

Corespunzător acestei secțiuni este anexată Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate (Anexa 1.1.).

1.3.2.

Localizarea ariilor naturale protejate vizate de Planul de management

Situl Natura 2000 R0SCI0290 Coridorul Ialomiței, cu o suprafață de 27.109 ha, localizat în partea de sud-est a țării, cuprinde culoarul văii Ialomiței din aval de confluență cu Prahova, până la vărsare în Dunăre, la care se adaugă și partea din amonte a culoarului Prahovei și Teleajănul, dar și o serie de trupuri de pădure (de stejar, sălcii și plopi) situate de-a lungul cursurilor de apă. Situl reprezintă cel mai important culoar ecologic care străbate Câmpia Bărăganului (Ialomița fiind singurul râu alohton din Bărăgan), cu o dezvoltare de la vest la est, legând Subcarpații și Câmpia Ploieștiului de Dunăre.

Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței, cu o suprafață de 25.307 ha, urmează fidel limitele sitului de importanță comunitară de la extremitatea sa vestică până în dreptul localității Țăndărei (jud. Ialomița), cu excepția unei porțiuni reduse din raza localității Dridu (suprafață care este inclusă în ROSCI0290, dar care face parte din ROSPA0044 Grădiște-Căldărușani-Dridu).

Din punct de vedere administrativ, cele două situri sunt localizate pe teritoriul județelor Ialomița (72%) și Prahova (28%), cuprinzând suprafețe ce aparțin unui număr de 54 de unități administrativ teritoriale, din care 15 în județul Prahova și 39 în județul Ialomița, astfel:

–

Târgșoru Vechi, Brazi, Cocorăștii-Colț, Șirna, Tinosu, Gorgota, Puchenii Mari, Râfov, Olari, Balta Doamnei, Dumbrava, Drăgănești, Gherghița, Ciorani, Valea Călugărească (în județul Prahova);

–

Brazi, Adâncata, Maia, Dridu, Moldoveni, orașul Fierbinți-Târg, Bărbulești, municipiul Urziceni, Coșereni, Manasia, Borănești, Bărcănești, Alexeni, Ion Roată, Axintele, Sfântu Gheorghe, Balaciu, Sărățeni, Sălcioara, Munteni Buzău, orașul Căzănești, Ciochina, Andrășești, Albești, Buești, Ciulnița, Perieți, municipiul Slobozia, Cosimbești, Ograda, Mărculești, Sudiți, Bucu, orașul Țăndărei, Săveni, Platonești, Mihail Kogălniceanu, Vlădeni, Giurgeni (în județul Ialomița).

Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), este localizată în apropierea localității Alexeni (jud. Ialomița), pe tarlaua 15, parcelele 46 și 47 de pe islazul comunei Alexeni (coordonate 44°40'56"N 26°43'32"E), având o suprafață de 37 ha.

Tabelul 4 sintetizează localizarea ariilor naturale protejate vizate de planul de management.

Tabelul 4. Localizarea ariilor naturale protejate

Codul si denumirea ariei naturale protejate

Suprafața (ha) ’

Regiunea biogeografică

Județul

Localități (orase, comune, sate)

Localitate

Suprafața (ha)

R0SCI0290

Coridorul Ialomiței

27.109

Continentală; Stepică

Prahova

(28%)

Ialomița

(72%)

sat Copuzu

42,3

sat Crăsanii de Jos

51,6

sat Crăsanii de Sus

23,2

Total

117,1

R0SPA0152

Coridorul

Ialomiței

25.307

Continentală; Stepică

Prahova

(30%)

Ialomița

(70%)

sat Copuzu

42,3

sat Crăsanii de Jos

51,6

Comuna Balaciu, sat Crăsanii de Sus

23,2

Total

117,1

Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)

; Stepică

Ialomița

(100%)

Alexeni

În afară de intravilanul localităților Copuzu, Crăsanii de Sus, Crăsanii de Jos (toate din comuna Balaciu), ambele situri cuprind porțiuni din suprafața autostrăzii A3 între localitățile Moara Domnească și Zănoaga (jud. Prahova) și între localitățile Palanca și Belciug (jud. Prahova).

Corespunzător acestei secțiuni este anexată Harta localizării ariilor naturale protejate (Anexa 1.2.).

1.3.3.

Limitele ariilor naturale protejate vizate de Planul de management

Situl Natura 2000 R0SCI0290 Coridorul Ialomiței a fost desemnat prin

O.M. nr. 1964 din 13 decembrie 2007 , cu modificările și completările ulterioare și are o suprafață de 27.109 ha.

În cuprinsul acestuia este inclus Situl Natura 2000 R0SPA0152 Coridorul Ialomiței cu o suprafață de 25.307 ha, desemnată prin

H.G. nr. 663/2016 .

Pădurea Alexeni, cod III.2 (R0NPA0850), desemnată prin

H.G. nr. 2151/2004

are o suprafață de 37 ha, fiind situată în raza localității Alexeni din județul Ialomița.

Suprafața totală reglementată de Planul de management este de 27.146 ha (27.109 ha R0SCI0290 + 37 ha Rezervația naturală Pădurea Alexeni, cod III.2).

Corespunzător acestei secțiuni este anexată Harta limitelor ariei naturale protejate (Anexa 1.3.).

1.3.4.

Zonarea internă a ariei naturale protejate

Ariile naturale protejate ce fac obiectul acestui plan de management (precum și cele cu care se suprapun) sunt arii care nu necesită o zonare internă conform legislației de mediu în vigoare.

MEDIUL ABIOTIC AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE

2.1.

Geologie

Conform Hărții Geologice (Institutul Geologic, 1968; scara 1:200.000), majoritatea substratelor sunt reprezentate de nisipuri și pietrișuri urmate de loess și argile. Unitatea majoră de relief în care se încadrează cele trei arii naturale protejate este Câmpia Română.

O situație sintetică este prezentată în tabelul următor (Tabelul 5):

Tabelul 5. Substrate geologice prezente

Nr. crt.

Aria protejată

Tip substrat

Vârstă

Suprafață (ha)

ROSCI0290 Coridorul Ialomiței

Nisipuri și pietrișuri

Holocen superior

21.360,16

Nisipuri și pietrișuri

Pleistocen inferior

244,93

Argile

Pleistocen mediu

1.263,34

Loess

Pleistocen superior

2.853,66

Ape

1.387,09

TOTAL

27.109,19

Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)

Loess

Pleistocen superior

În ceea ce privește vârsta geologică, majoritatea suprafeței ariei naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței este acoperită de depozitele de nisipuri și pietrișuri aparținând perioadei Holocen superior (qh2) (Tabelul 5). Aceste depozite sunt în general uniforme și alcătuite la partea superioară din nisipuri fine, argiloase (2 m grosime) și spre bază din pietrișuri cu stratificație torențială cu lentile subțiri de nisipuri grosiere și mărunte. Grosimea acestor depozite aluvionare atinge în unele puncte 25-30 m și dovedește o activitate de subsidență destul de intensă. În compoziția petrografică a pietrișurilor din zona șesului aluvial se constată predominarea elementelor originare din flișul cretacic inferior (strate de Sinaia) la care se adaugă, spre zona de confluență a Teleajenului cu Prahova, numeroase fragmente provenind din flișul paleogen.

Din Pleistocenul inferior (qp31) sunt prezente nisipurile de Mostiștea constituind o formațiune numai de foraje care intră în alcătuirea geologică a părții de sud a ariei naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței. Sunt alcătuite din nisipuri fine, gălbui, cu intercalații de concrețiuni grezoase sau calcaroase având grosimi cuprinse între 8 și 20 m. Se întâlnesc în apropierea localității Moldoveni, la sud de râul Ialomița la intersecția cu nisipurile din Holocenul superior.

Din Pleistocenul mediu (qp32) se găsesc argilele roșii care apar în zona de contact morfologic dintre Subcarpați și câmpie (zona Rădulești-Maia-Moldoveni), prezentând uneori o dispoziție în benzi paralele separate de intercalații de nisipuri argiloase sau de argile de culoare cenușie-gălbuie.

Pleistocenului Superior (qp33) i s-au atribuit depozitele loessoide aparținând câmpului de la nord de râul Ialomița, în zona nordică a localităților Urziceni-Alexeni.

Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), cuprinde depozite loessoide pe întreaga suprafață (Tabelul 5).

Descrierea principalelor roci

Din analiza hărții geologice s-au identificat, în zona ariilor naturale protejate vizate de planul de management, 4 tipuri de roci (pietrișuri, nisipuri, loess, argile) care fac parte din clasa rocilor sedimentare.

Pietrișurile. Fac parte din categoria rocilor sedimentare detritice neconsolidate. Sunt formate din fragmente de rocă cu diametrul cuprins între 2 și 20 mm și au structură psefitică. Se formează în șesurile și luncile aluvionare de pe cursul mijlociu și inferior al apelor curgătoare. Sunt alcătuite din elemente rotunjite de diferite mărimi în raport cu distanța la care au fost transportate. Apar în albia minoră și majoră a râului și în depozitele aluvionare.

Nisipurile. Fac parte din aceeași categorie de roci ca și pietrișurile. Sunt alcătuite din fragmente cu diametrul între 2-0,2 mm, au structură psamitică. Sunt alcătuite în cea mai mare parte din cuarț (peste 50%), 10-15% feldspați (ortoză, albit, microclin), mică albă 10-15% și alte minerale cum ar fi calcitul, granații, minerale alogenetice în proporție de 20-30%.

Loessul. Este tot o rocă sedimentară detritică ca și cele anterioare, dar consolidată. Se mai numește și pământ galben. Este o rocă de origine eoliană, luând naștere prin consolidarea prafului eolian. Are structură pelitică și textură compactă neorientată, culoare cenușie - gălbuie până la brună. Este o rocă moale, sfărâmicioasă și fină la pipăit. Este alcătuită în principal din feldspați la care se adaugă cuarț, mică, amfiboli, calcit și minerale argiloase. Prezintă concrețiuni carbonatice.

Argilele. Fac parte din categoria rocilor sedimentare detritice consolidate, la fel ca și loessul. Sunt roci cu structură pelitică formate prin tasarea particulelor foarte fine cu diametrul sub 0,001 mm și sunt cele mai răspândite roci cu acest tip de structură. Sunt roci poliminerale constituite din caolinit, montmorillonit, ilit, clorit, sericit, calcit, cuarț, feldspați și mice. Culoarea argilelor este variabilă, în zona studiată întâlnindu-se numai argile roșii care conțin hematit.

Pe aceste categorii de roci s-au format mai multe tipuri de soluri (descrise detaliat în capitolul 2.3). Astfel, pe pietrișuri și nisipuri s-au format în principal aluviosoluri, pe loess cernoziomuri, iar pe argile eutricambosoluri, gleisoluri, preluvosoluri și luvosoluri.

Corespunzător acestei secțiuni este anexată Hartageologică (Anexa 2.1.).

2.2.

Hidrografie

Ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței și ROSPA0152 Coridorul Ialomiței sunt localizate în jurul unor ape curgătoare, pornind de la culoarul Râului Prahova (în aval de localitatea Cocorăștii) și Râul Teleajen (în aval de localitatea Coșlegi) și continuând cu culoarul Văii Ialomiței până la confluența cu Dunărea.

Râul Ialomița are o lungime de 417 km, o suprafață de 10.350 kmp, panta medie de 15%, coeficient de sinuozitate de 1,88 și are 25 de afluenți (Tabelul 6). Izvorăște din versantul sudic al masivului Bucegi, în jurul altitudinii de 2.390 m, de sub Piatra Obârșiei și se varsă în fluviul Dunărea. Afluenții din sectorul superior (montan și subcarpatic) se înșiră destul de simetric în lungul cursului Ialomiței. De-a lungul ariei naturale protejate, debitul Râului Ialomița scade de la 42,7 mc/s (stația Coșereni) la 38,9 mc/s, fapt datorat prezenței pe partea stângă (în aval) a unor cursuri care se termină în limane fluviale, fără scurgere (ANAR, 2015). Cel mai important afluent este Râul Prahova (cu o lungime de 193 km și o suprafață de 3.738 kmp, panta medie de 5%, coeficient de sinuozitate de 1,71) cu un debit de 27,3 mc/s la stația Adâncata și Teleajenul (afluent al Prahovei, cu lungimea de 122 km și suprafața de 1.656 kmp) care înregistrează un debit de 10,3 mc/s în apropierea localității Dumbrava.

Majoritatea suprafeței acestor situri se încadrează în bazinul hidrografic al râului Ialomița și doar o mică parte în bazinul Dunării (în zona de vărsare a Ialomiței în Dunăre precum și în partea de sud). Zona ariilor de interes comunitar cuprinde următoarele suprafețe din bazinele de ordin inferior:

Tabelul 6. Bazine hidrografice de pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate

Bazin Hidrografic

Bazinul râului

Suprafața (ha)

Ialomița

Comana

1.012,12

Dâmbul

3,44

Ghighiu

0,21

Ialomița

15.180,56

Leaotul

1.185,20

Maia

58,93

Poenari

5,38

Prahova

4.871,56

Sărățuica

8,40

Șoava

19,03

Țuianca

635,17

Valea Lată Sărata

59,72

Viisoara

24,16

Viroaga

1.226,67

Vitman

2,84

Berza

3,19

Dunărea

Colceag

69,62

Dunărea

1.053,61

Milotina (Profira, Săpunari)

729,46

Suliman

204,41

Valea Bisericii

0,57

Valea lui Ilie

754,93

T0TAL GENERAL

27.109,19 (100%)

T0TAL Ialomița

24.293,40 (89,6%)

T0TAL Dunărea

2.815,79 (10,4%)

Fiind localizate în zona de luncă, siturile se caracterizează prin prezența apelor curgătoare, dar și a unor "brațe moarte", belciuge și mlaștini. În plus, sunt prezente acumulări de apă (lacuri) atât naturale, cât și artificiale. Aceste ecosisteme acvatice sau cu exces de apă favorizează atât prezența habitatelor specifice (șleauri de luncă, zăvoaie de plopi și sălcii, vegetație de cursuri de apă și de maluri, comunități de ierburi higrofile), cât și a speciilor adaptate acestor condiții (mamifere și păsări acvatice, amfibieni), habitate și specii pentru care au fost desemnate siturile în cauză.

Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), este cuprinsă integral în bazinul Râului Ialomița, pe islazul comunal al localității Alexeni, însă nu este traversată și nici nu se învecinează cu cursuri de apă, fiind o rariște cu exemplare seculare de stejar pedunculat.

Conform Planului de Management al Spațiului Hidrografic Buzău-Ialomița (ANAR, 2015), în zona de câmpie din raza ariilor naturale protejate, în afara zonelor limitrofe apelor de suprafață, apele freatice se află la adâncimi mari (chiar peste 10 m), iar nivelul precipitațiilor este mai scăzut, ceea ce condiționează existența unor ecosisteme tipice, cu specii adaptate la uscăciune estivală, cum sunt stejarii. Lucrările hidrotehnice executate și cele prevăzute a fi executate în viitor (în special regularizările și îndiguirile) modifică regimul hidrologic caracteristic luncii și pot afecta calitatea habitatului pentru speciile caracteristice.

Corespunzător acestei secțiuni este anexată Harta hidrografică ( Anexa 2.2 .). Această hartă a fost elaborată utilizând harta hidrografică a României (IGFCOT, 1992).

2.3.

Pedologie

În ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), s-au identificat, cu ajutorul Hărții solurilor din România întocmită de ICPA București (1963), 7 tipuri de sol (Tabelul 7) care fac parte din 6 clase după cum urmează: aluviosolul din clasa Protisoluri, cernoziomul din clasa Cernisoluri, preluvosolul și luvosolul din clasa Luvisoluri, gleiosolul din clasa Hidrisoluri, eutricambsolul din clasa Cambisoluri, erodosolului din clasa Antrisoluri.

Tabelul 7. Distribuția tipurilor de sol

Tip de sol

Suprafață ocupată (ha)

Suprafață ocupată (%)

Aluviosol

19.632,95

72,86

Cernoziom

3.981,14

14,77

Erodosol

22,27

0,08

Eutricambosol

85,17

0,31

Gleiosol

587,87

2,18

Luvosol

1.151,45

4,27

Preluvosol

1.484,92

5,51

Total

26.945,77

99,98*1

*1 restul suprafeței până la 100% reprezintă luciu de apă

Dintre solurile enumerate anterior cel mai răspândit tip este aluviosolul care ocupă o suprafață de aproximativ 19.600 ha. Acesta este urmat de cernoziom, dar cu o suprafață mult mai mică de doar aproximativ 4.000 ha. Locurile 3 și 4 sunt ocupate de preluvosol și luvosol care împreună însumează aproape 2.600 ha. Pe suprafețe foarte mici, sub 1.000 ha se regăsește gleiosolul, iar sub 100 ha eutricambosolul și erodosolul.

Aluviosolul. Face parte din clasa Protisoluri, clasă care cuprinde soluri tinere, neevoluate. Se întâlnește în luncile râurilor, pe terenuri rar inundabile, în acest caz în lunca Râului Ialomița. S-a format pe materialele transportate și depuse de către râu, denumite astfel, depozite fluviatile. Prezintă un singur orizont pe profil, care este apoi urmat direct de materialul parental. Succesiunea de orizonturi pe profil este Ao (ocric) - C (materialul parental). 0rizontul Ao este gros, până la 4050 cm, iar proprietățile fizice și chimice sunt în strânsă dependență cu natura materialelor sedimentare aduse de râu (Spârchez et al., 2013). În general, aluviosolurile sunt soluri bine aprovizionate cu apă și cu substanțe nutritive. Au fertilitate ridicată deoarece au un conținut mare de humus, un volum edafic mare sau foarte mare și sunt bine aprovizionate cu apă freatică. Pe aceste soluri se instalează cu rezultate foarte bune stejerete și șleauri de luncă cu frasin și ulm, dar de asemenea și păduri de plopi (Doniță et al., 2005a, 2005b). De asemenea, este favorabil habitatului 6430 - Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin precum și vegetației habitatelor 3260 - Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion și 3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention (Doniță et al., 2005a, 2005b).

Cernoziomul. Face parte din clasa Cernisoluri, denumită în clasificarea anterioară a solurilor Molisoluri, adică soluri care prezintă orizont A molic. Este cel mai fertil sol din țara noastră motiv pentru care, în principal, are folosință agricolă. S-a format pe depozite aluviale care au diverse texturi. Succesiunea de orizonturi pe profil este Am (molic) - A/C - C (material parental). 0rizontul Am are grosimi mari, peste 40 cm, culoare închisă negricioasă, structură glomerulară foarte bine formată (Spârchez et al., 2013). 0rizontul A/C esteun orizont intermediar, de tranziție între orizontul supraiacent (Am) și orizontul subiacent (C), prezentând astfel proprietăți de la ambele orizonturi. Textura cernoziomurilor este nediferențiată pe profil, de obicei mijlocie (lutoasă). Sunt soluri cu grad de saturație în baze foarte mare, >90%, încadrându-se în categoria soluri eubazice; pH-ul este peste 7, reacția variind de la neutră la slab alcalină. Sunt bine aprovizionate cu substanțe nutritive, afânate și permeabile. În perioada de vară suferă de un deficit de umiditate, acesta reprezentând un factor limitativ pentru fertilitate. Aceste soluri sunt favorabile pentru păduri de cvercinee (ex. stejar pedunculat, stejar brumăriu; Doniță et al., 2005a, 2005b). Dea lungul Coridorului Ialomiței ocupă aproximativ 15% din suprafață, fiind întâlnit pe terase. În cadrul ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (R0NPA0850), este întâlnit pe întreaga suprafață ariei naturale protejate.

Preluvosolul. Face parte din clasa Luvisoluri, iar comparativ cu solurile anterioare, preluvosolul ocupă un pic sub 1500 ha. Prezintă următoarea succesiune de orizonturi pe profil: Ao (ocric) - Bt (argic) - C (material parental). Orizontul A ocric are o culoare brună închisă, structură grăunțoasă, textură mijlocie, grosime până la 30 cm (Spârchez et al., 2013). Orizontul Bt are grosimi mari chiar de peste 1 m, culoare brună-roșcată, structură poliedrică, iar textura este mai fină decât în orizontul Ao, iar datorită conținutului de argilă, este compact și greu permeabil. Prin urmare, textura este diferențiată pe profil. În general, sunt moderat humifere, cu humus de tip mull. Reacția este slab acidă până la neutră. Sunt soluri eubazice, adică cu gradul de saturație în baze mai mare de 75%. Sunt bine aprovizionate cu substanțe nutritive, dar restul proprietăților nu sunt atât de favorabile ca la cernoziom. Acest lucru se datorează în special conținutului de argilă de la nivelul orizontului B argic. Troficitatea acestui tip de sol este mijlocie spre superioară, oferind astfel condiții favorabile pentru stejerete și șleauri de câmpie (Doniță et al., 2005a, 2005b).

Luvosolul. Face parte din aceeași clasă ca și preluvosolul, și anume clasa Luvisoluri. Se întâlnește pe terenuri plane sau depresionare cu drenaj defectuos. Procesul pedogenetic prin care a luat naștere acest tip de sol este procesul de eluviere-iluviere care însemna o migrare a argilei și a oxizilor și hidroxizilor de fier și aluminiu dintr-un orizont superior (E luvic) și depunerea lor în orizontul inferior (B argic). Succesiunea de orizonturi pe profil este Ao (ocric) - El (luvic) - Bt (argic) - C (material parental). Orizontul Ao are culoare brună-deschisă, structură grăunțoasă și grosimi până la 20 cm (Spârchez et al., 2013). Orizontul El este mult mai deschis la culoare, gălbui, cu structură slab formată până la nestructurat, textură grosieră, grosimi de 10-20 cm. Orizontul Bt are nuanțe ruginii, structură prismatică, textură fină și grosimi de până la 1 m. Conținutul de humus este relativ mic. Orizontul Bt devine compact prezentând exces de apă în perioadele ploioase (pentru că argila este greu permeabilă) și deficit de umiditate în perioadele secetoase. Reacția variază de la moderat acidă până la puternic acidă. Sunt soluri cu grad de saturație în baze mai scăzut decât în cazul preluvosolurilor, încadrându-se în categoria solurilor mezobazice la oligomezobazice. Sunt mai slab aprovizionate cu substanțe nutritive. Sunt de favorabilitate mijlocie pentru arborete de cer și gârniță (Doniță et al., 2005a, 2005b).

Gleiosolul. Aparține clasei Hidrisoluri, clasă care cuprinde soluri hidromorfe formate datorită apei din precipitații sau din pânza freatică. S-a format pe materiale parentale de origine fluviatilă, unde factorul predominant este reprezentat de apa din pânza freatică. Pânza freatică la mică adâncime favorizează procesul de anaerobioză, imprimând astfel solului un colorit vinețiu-măsliniu. În perioadele secetoase, când nivelul pânzei freatice coboară, sunt favorizate procesele aerobe, apărând pete brune-roșcate care, împreună cu cele vineții, dau un aspect marmorat gleiosolului. Orizonturile gleiosolurilor sunt Ao (ocric) - A/Go (gleic de oxido-reducere) - Gr (gleic de reducere). Orizontul Ao este gros, până la 30 cm, de culoare brună-cenușie (Spârchez et al., 2013). A/Go are aspect marmorat datorită faptului că este supus oscilațiilor nivelului pânzei freatice. Orizontul Gr are o culoare vineție pe tot cuprinsul său. Textura acestui tip de sol este strâns legată de natura materialelor fluviatile aduse de râul Ialomița. Structura este grăunțoasă în orizonturile superioare, iar în adâncime este nestructurat. Sunt soluri cu exces de umiditate, slab aerate și compacte, moderat humifere, iar după gradul de saturație în baze se încadrează în categoria solurilor mezobazice-eubazice și slab aprovizionate cu substanțe nutritive. Reacția variază de la moderat acidă la slab acidă. Oferă condiții favorabile pentru arborete de stejar, frasin, ulm și plopi, iar factorul limitativ este reprezentat, de această dată, de excesul de umiditate. Este de asemenea favorabil habitatului 3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention (Doniță et al., 2005a, 2005b).

Eutricambosolul. Aparține clasei Cambisoluri. De-a lungul Coridorului ialomiței se întâlnește pe o suprafață foarte restrânsă, sub 100 ha, adică sub 1% din suprafața totală, de aceea va fi descris succint. Procesul pedogenetic predominant este cel de argilizare in-situ, adică de alterare a materialului parental. Succesiunea de orizonturi pe profil este Ao (ocric) - Bv (cambic). Orizontul Ao este gros de aproximativ 20 cm, de culoare brună-gălbuie, structură grăunțoasă, afânat și permeabil (Spârchez et al., 2013). Orizontul B cambic poate ajunge până la grosimi de 1 m, culoare brună-roșcată, structură poliedrică, textură mijlocie, dar nediferențiată pe profil. Conținutul de humus este mare, reacția este slab acidă, iar după gradul de saturație în baze este un sol eubazic și

este bine aprovizionat cu substanțe nutritive. Prezintă fertilitate ridicată și este favorabil pădurilor amestecate de foioase din zona de deal (Doniță et al., 2005a, 2005b).

Erodosolul. Face parte din clasa Antrisoluri, care sunt soluri de proveniență antropică. Este un sol puternic erodat în urma activității umane, printr-o utilizare irațională a terenului. În general, sunt soluri nefertile pe care sunt recomandate împăduririle ca și măsură de ameliorare. La nivelul Coridorului Ialomiței ocupă o suprafață de aproximativ 20 ha.

Corespunzător acestei secțiuni este anexată Harta solurilor ( Anexa 2.3 .).

2.4.

Clima

Pentru încadrarea ariei naturale protejate în zone climatice Koppen, s-a utilizat harta actualizată la nivel global (Beck et al., 2018). Din punct de vedere climatic, ariile naturale protejate se regăsesc în două sectoare climatice Koppen: Dfa și BSk ( Anexa 2.4 . Zonele climatice Koppen- Geiger în ariile vizate de planul de management (după Beck et al., 2018)). Această variabilitate climatică e explicată de extinderea longitudinală mare a ariilor naturale protejate.

Provincia Dfa reprezintă climatul temperat cu ierni umede, precipitații suficiente tot timpul anului, cu cantități lunare mai mari de 30 mm, temperatura celei mai calde luni depășește 22 °C iar temperatura lunii celei mai reci e sub -3 °C. Cantitatea cea mai mare de precipitații cade la sfârșitul primăverii sau la începutul verii, iar cea mai mică cantitate spre sfârșitul iernii; nebulozitatea este mică spre sfârșitul verii. Zona vestică a ariei naturale protejate (aproximativ până spre localitatea Sfântu-Gheorghe (II)) se încadrează în această provincie climatică Koppen-Geiger (Beck et al., 2018).

Provincia BSk reprezintă climatul de stepă rece, cu temperatura medie anuală mai mică de 18 °C, caracterizat printr-un climat uscat, cu precipitații insuficiente fața de efectul evaporării (precipitații de stepă, de 250-400 mm anual). Verile sunt calde și secetoase, iernile sunt friguroase. Zona estică a ariei naturale protejate (de la localitatea Sfântu-Gheorghe (IL) până la vărsarea în Dunăre a râului Ialomița) se încadrează în această provincie climatică.

Pentru caracterizarea climatică a zonei studiate s-a recurs la utilizarea datelor climatice multianuale din baza de date globală WorldClim (WorldClim, 2018), ce redă valorile extrapolate ale factorilor climatici pentru orice punct geografic, pe baza unei rețele de stații meteorologice.

Având în vedere forma alungită a ariilor în cauză și extinderea lor considerabilă, pentru caracterizarea mai în detaliu a regimului climatic, s-a considerat potrivită utilizarea datelor din 3 puncte diferite (unul în amonte, unul în zona mediană și unul în aval, aproape de vărsarea în Dunăre;

Anexa foto 2.5 .,

2.6. ,

2.7.) . Astfel s-au surprins mai corect particularitățile fiecărei zone, acestea nefiind mascate de o medie generală sau de date medii obținute din centrul de greutate al sitului. Punctele alese au fost:

–

în amonte, în zona localității Stejaru, jud. Prahova ( Anexa 2.5 .);

–

în zona centrală a sitului: în zona localității Crăsanii de Sus, jud. Ialomița ( Anexa 2.6 .);

–

în aval, spre vărsare: zona localității hagieni, jud. Ialomița ( Anexa 2.7 .).

În urma analizei acestor grafice, rezultă că în Coridorul Ialomiței temperaturile medii anuale variază între 10,7 și 11,1 °C (valori crescătoare de la vest spre est;

Anexa 2.8 .) și o cantitate medie de precipitații ce variază între 560 mm/an (vestul sitului, în amonte) și 450 mm/an (estul sitului, în aval, la vărsarea Ialomiței în Dunăre;

Anexa 2.9 .).

Cantitățile de precipitații relativ reduse, în special în sezonul estival, favorizează pe terase specii rezistente la condiții de uscăciune cum sunt stejarii (habitatul 91I0*). Prezența luncii cu excesul hidric caracteristic favorizează însă și speciile iubitoare de umiditate caracteristice habitatelor de zăvoi (plopi, sălcii) și de șleau de luncă (ulmi, frasini) precum și cele caracteristice habitatelor ierboase ripariene.

În cadrul ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni, precipitațiile medii anuale sunt de 528 mm, cu o maximă lunară de 72 mm în luna iunie, iar temperatura medie anuală este de 10,9 °C cu o maximă lunară în iulie de 22,8 °C ( Anexa 2.10 .).

Corespunzător acestei secțiuni sunt anexate Harta temperaturilor medii multianuale ( Anexa 2.11 .) și Harta precipitațiilor medii multianuale ( Anexa 2.12 .).

2.5.

Elemente de interes conservativ, de tip abiotic

Pe cuprinsul ariilor naturale protejate nu sunt prezente elemente de interes conservativ, de tip abiotic.

MEDIUL BIOTIC AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE

3.1.

Ecosistemele

Ariile naturale protejate analizate se suprapun peste cel mai important coridor ecologic care străbate Bărăganul, cu dezvoltare de la vest la est, legând Subcarpații și Câmpia Ploieștiului de Dunăre. Ialomița și afluenții săi principali - Prahova și Telejeanul - conectează lunca Dunării cu zona de silvostepă și zona nemorală străbătând regiunea cea mai uscată a țării - Câmpia Bărăganului. Ecosistemele identificate în ariile naturale protejate analizate sunt redate în Tabelul 8. Principalele ecosisteme sunt următoarele:

–

Păduri de luncă, având ca specii edificatoare stejari, frasini, ulmi în șleaurile de luncă, respectiv plop alb și salcie albă în zăvoaie;

–

Plantații forestiere, preponderent dominate de salcâm, plopi euramericani sau glădiță;

–

Păduri de foioase, reprezentate de păduri de șleau cu stejar, carpen și tei argintiu sau păduri de silvostepă cu stejar sau stejar brumăriu;

–

Pășuni, cu Achillea collina, Botriocloa ischaemum, Lolium perenne, Trifolium repens etc.;

–

Pajiști aluviale și de altitudine joasă și comunități ierboase higrofile, cu Argostis stolonifera, Carex distans, Potentilla reptans, Polygonum sp., Xanthium sp., Alismaplantago-aquatica, Carex riparia, Carex pseudocyperus, Eleocharis sp., Equisetum palustre, Phragmites australis, Typha angustifolia, Schoenoplectus lacustris etc.;

–

Tufărișuri de foioase de altitudine joasă, edificate de diverse combinații de specii, în funcție de stațiune și istoricul vegetației (parte din ele plantate) - Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa, Rosa sp., Cornus sanguinea, Berberis vulgaris, Fraxinus ornus, Amorpha fruticosa, Elaeagnus angustifolia, Morus nigra, Prunus cerasifera, Prunus mahaleb, Sambucus nigra, Ulmus minor;

–

Ape dulci curgătoare din zona de câmpie, reprezentate în special de râurile Ialomița, Prahova și Teleajen;

–

Terenuri arabile, îndeosebi cu culturi cerealiere sau floarea soarelui;

–

Pajiști stepice, cu Agropyron cristatum, Artemisia austriaca, Asperula cynanchica, Astragalus onobrychis, Botriochloa ischaemum, Elymus hispidus, Festuca valesiaca s.l., Euphorbia glareosa, Kochia prostrata, Phlomis tuberosa, Teucrium polium, Stipa capillata;

–

Lacuri și bălți permanente cu regim hidrologic redus și comunități flotante, Myriophyllum sp., Ceratophyllum sp., Potamogeton sp., Ranunculus fluitans, Nymphaea alba.

Tabelul 8. Principalele ecosisteme prezente pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate de planul de management

Cod

Descriere

121

Lacuri permanente cu regim hidrologic activ

122

Lacuri și bălți permanente cu regim hidrologic redus și comunități flotante

123

Lacuri și iazuri în interiorul amenajărilor

124

Ape stătătoare temporare

141

Ape dulci curgătoare din regiunea de câmpie

214

Terenuri înmlăștinate de margini de ape curgătoare (izvoare, pâraie, râuri)

223

Plaje de nisip si nisipuri saraturate

231

Pajiști aluviale și de altitudine joasă și comunități ierboase higrofile

232

Pajiști stepice

242

Tufărișuri de foioase de altitudine joasă

251

Păduri de luncă

252

Păduri de foioase

255

Plantații forestiere

271

Terenuri arabile

272

Pășuni

273

Vii, livezi pomi și arbuști fructiferi

274

Terenuri agricole mixte/heterogene

281

Localități/intravilan

282

Zone industriale, comerciale și/sau transport

283

Exploatări resurse minerale de suprafață și halde

284

Terenuri ocupate de construcții în afara localităților

286

Zone verzi urbane și de recreere

Corespunzător acestei secțiuni este anexată Harta ecosistemelor ( Anexa 3.1 .).

3.2.

Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței

Lista tipurilor de habitate de interes conservativ din Situl Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței este redată în Tabelul 9, iar descrierea acestora în

capitolul 3.2.1 .

Tabelul 9. Habitate de interes conservativ

3260 Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p.

40C0* Tufărișuri caducifoliate ponto-sarmatice

6430 Comunități higrofile de lizieră cu ierburi înalte de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin

91F0 Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

91I0* Păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp.

91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen

92A0 Păduri-galerii de Salix alba și Populus alba

3.2.1.

Habitate Natura 2000 Descrierea habitatului 3260 - Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație din Ranunculionfluitantis și Callitricho-Batrachion

Tabelul 10A. Date generale ale tipului de habitat 3260 (Gafta și Mounford, 2008)

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

Codul unic al tipului de habitat

3260

Denumire habitat

Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion

Palaearctic Habitats (PalHab)

24.43 Mesotrophic river vegetation.

Habitatele din România (HdR)

R2208 Comunități danubiene cu Ranunculus aquatilis și Hottonia palustris.

Habitatele Natura 2000

Asociații vegetale (AV)

Ranunculetum aquatilis (Sauer, 1947) Gehu, 1961; Hottonietum palustris Tuxen, 1937; Callitrichetum palustris (Dihoru, 1975) Burescu, 1999.

Tipuri de pădure (TP)

Descrierea generală a tipului de habitat

Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație submersă sau natantă din Ranunculion fluitantis (sin. Callitricho-Batrachion) sau mușchi acvatici, cu nivel scăzut al apei în timpul verii.

N.B. Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion sunt considerate sinonime.

Ape lent curgătoare relativ adânci. Fragmente de habitat, mai puțin tipice, au fost observate și pe brațe moarte ale Ialomiței sau cursuri de apă amenajate pentru piscicultură (Maia).

Condițiile de biotop din sit nu sunt optimale, datorită influenței antropice intense asupra peisajului natural în general, inclusiv asupra cursurilor de apă.

Specii caracteristice

Ranunculus trichophyllus, R. fluitans, R. peltatus, R. penicillatus, R. aquatilis, Myriophyllum spp., Callitriche spp., Sium erectum, Zannichelliapalustris, Potamogeton spp., Fontinalis antipyretica.

Fotografii

Anexa II

Tabelul 10B. Date specifice tipului de habitat 3260 la nivelul ariei naturale protejate

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Codul unic al tipului de habitat

3260

Statutul de prezență [spațial]

Marginal

Statutul de prezență [management]

Natural

Suprafața tipului de habitat

Cca. 30 ha

Perioada de colectare a datelor din teren

Aprilie - Noiembrie 2019

Distribuția tipului de habitat [descriere]

Răspândire restrânsă, canale sau brațe moarte ale Ialomiței sau pe bălți puțin adânci. Prezență confirmată: canal și baltă între loc. Piersica și Bordușelu (IL), baltă la vest de Piersica, canalul Maia între sat și râul Prahova.

Distribuția tipului de habitat [hartă]

Anexa 3.2.

Alte informații privind sursele de informații

Descrierea habitatului 3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p.

Tabelul 11A. Date generale ale tipului de habitat 3270 (Gafta și Mounford, 2008)

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

Codul unic al tipului de habitat

3270

Denumire habitat

Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p.

Palaearctic Habitats (PalHab)

24.52 Euro-Siberian annual river mud communities.

Habitatele din România (HdR)

R5312 Comunități ponto-danubiene cu Bidens tripartita, Echinochloa crus-galli și Polygonum hidropiper.

Habitatele Natura 2000

Asociații vegetale (AV)

Bidenti-Polygonetum hydropiperis Lohm. in Tuxen, 1950; Polygono lapathifolii-Bidentetum Klika, 1935; Echinochloo-Polygonetum lapathifolii Sooet Csuros, 1974; Xanthio strumarii-Bidentetum tripartitae Timar, 1947; Bidentetum cernui (Kobenza, 1948) Slavnic, 1951.

Tipuri de pădure (TP)

Descrierea generală a tipului de habitat

Maluri nămoloase ale râurilor din zona de câmpie până în etajul submontan, cu vegetație pionieră anuală, nitrofilă, din alianțele Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p. Primăvara și la începutul verii, acest habitat se prezintă fără nici un fel de vegetație, ea dezvoltându-se mai târziu în timpul anului. În condiții nefavorabile, această vegetație poate lipsi sau se dezvoltă puțin.

Malurile cursurilor principale (Ialomița, Prahova, Teleajen) sau albia anumitor japșe sau canale cu curs de apă temporar. Dinamica suprafețelor habitatului este relativ accentuată. În funcție de regimul anual al revărsărilor/viiturilor se poate schimba foarte rapid structura substratului (spălarea mâlului sau depunerea de sedimente mai grosiere), ceea ce determină modificări în tiparul de distribuție a habitatului, care dispare dintr-un loc dar se poate forma în altă parte.

Specii caracteristice

Chenopodium rubrum, Bidens tripartita, Polygonum lapathifolium, Xanthium sp.;(Alopecurus aequalis, Atriplexprostrata, Chenopodium polispermum, C. botrys, C. album, Cyperus glomeratus, Echinochloa crus-galli, Polygonum hydropiper, P. mite, Ranunculus sceleratus, Rumexpalustris, R. conglomeratus, Veronica anagalis-aquatica).

Fotografii

Anexa II

Tabelul 11B. Date specifice tipului de habitat 3270 la nivelul ariei naturale protejate

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Codul unic al tipului de habitat

3270

Statutul de prezență [spațial]

Izolat

Statutul de prezență [management]

Natural

Suprafața tipului de habitat

Cca. 10 ha

Perioada de colectare a datelor din teren

Aprilie - Noiembrie 2019

Distribuția tipului de habitat [descriere]

Răspândire punctiformă, cu suprafețe reduse, pe cursul Prahovei și Ialomiței.

Distribuția tipului de habitat [hartă]

Anexa 3.2.

Alte informații privind sursele de informații

Imagini satelitare.

Descrierea habitatului 40C0* - Tufărișuri caducifoliate ponto-sarmatice

Tabelul 12A. Date generale ale tipului de habitat 40C0* (Gafta și Mounford, 2008)

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Clasificareatipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

Codul unic al tipului de habitat

40C0*

Denumire habitat

Tufărișuri caducifoliate ponto-sarmatice

Palaearctic Habitats (PalHab)

31.8B731 Western Pontic jasmine scrub, 31.8B712 Ponto-Sarmatic Caragana steppe brush, 31.8B732 Thracian christ's thorn scrub, 31.8B122 Peri-Pannonic dwarf almond scrub, 31.8B121 Peri- Pannonic ground cherry scrub.

Habitatele din România (HdR)

R3128 Tufărișuri balcanice de păliur (Paliurus spina-christi), R3129 Tufărișuri balcanice de iasmin (Jasminum fruticans), R3130 p.p. Tufărișuri ponto-panonice de vișinel (Cerasus fruticosa), R3131 p.p. Tufărișuri ponto-panonice de migdal pitic (Amygdalus nana), R3132 Tufărișuri ponto-sarmatice de Caragana frutex.

Habitatele Natura 2000

Asociații vegetale (AV)

Asphodelino luteae-Paliuretum Sanda și Popescu, 1999; Rhamno catharticae-Jasminetum fruticantis (Mihai et al., 1964) Mititelu et al., 1993; As. cu Caragana frutex Dihoru et al., 1970; Gymnospermio altaicae-Celtetumglabratae Petrescu, 2000-2001; Prunetum tenellae s.l.

Tipuri de pădure (TP)

Descrierea generală a tipului de habitat

Tufărișuri caducifoliate ale zonei de stepă cu arbuști din regiunile ponticășisarmaticăși ale teritoriilor adiacente din interiorul sau din afara zonei de limita estică a pădurilor de stejari cu Potentilla alba (41.7A14), din zona pădurilor stepice destejari și arțar tătăresc (41.7A22) și pădurilor stepice subeuxinice (41.7A3), care fac parte din habitatul 9110* - Păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp. Habitatul include mai multe comunități vegetale cu specii endemice pentru Dobrogea, cum sunt asociațiile Asphodelino luteae-Paliuretum și Rhamno catharticae-Jasminietum fruticantis.

Specii caracteristice

Caragana frutex, Spiraea crenifolia (S. crenata), Prunus tenella (Amygdalus nana), Jasminum fruticans, Paliurus spina-christi, Rhamnus catharticus, Asparagus verticillatus, Asphodeline lutea, Bromus inermis, Dianthus nardiformis, Kochia prostrata, Medicago minima, Genista sessilifolia, Moehringia grisebachii, M. jankae, Orlaya grandiflora, Ornithogalum amphibolum, Paeonia tenuifolia, Salvia ringens, Thymus zygioides, Veronica austriaca. Între speciile dominante pot fi Prunus spinosa, Crataegus monogyna, fără a fi caracteristice.

N.B. Speciile Prunus spinosa, Crataegus monogyna, deși prezente și adesea dominante, nu au o valoare diagnostică reală pentru acest tip de habitat, ele fiind mult răspândite în afara regiunii ponto-sarmatice (sau panonice). Pe de altă parte, prezența unor specii termofile precum Celtis australis, Fraxinus ornus, Prunus mahaleb, Rhamnus catharticus sau Ulmus minor, este determinată antropic, prin plantații pentru ameliorarea terenurilor degradate. Tufărișurile respective nu corespund compoziției naturale a habitatului 40C0*.

Fotografii

Anexa II

Tabelul 12B. Date specifice tipului de habitat40C0* la nivelul ariei naturale protejate

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Codul unic al tipului de habitat

40C0*

Statutul de prezență [spațial]

Marginal

Statutul de prezență [management]

În cuprinsul ROSCI0290, habitatul 40C0* are preponderent un caracter seminatural și, mai rar, natural. Condiții pentru perpetuarea habitatului natural s-au mai păstrat doar pe fruntea teraselor înalte ale Ialomiței din zona de silvostepă, acolo unde terenul a fost mai puțin afectat de eroziunea cauzată de panta mare și substratul friabil. Tufărișurile sarmatice vin aici în contact cu rămășițe de pajiști stepice.

N.B. În zona de stepă a sitului lipsesc astfel de terase, iar în zona forestieră climatul permite instalarea altor tipuri de tufărișuri, mai mezofile.

În mare parte tufărișurile din cadrul sitului sunt de origine secundară, generate antropic pentru fixarea terenurilor erodate (dovadă speciile alohtone stațional, precum salcâmul, sălcioara, mojdreanul). Fragmentele naturale (cele cu Prunus fruticosa) și semi-naturale (cu Prunus mahaleb) nu au un caracter distinct ponto-sarmatic; ele se apropie mai mult de habitatul 40A0, datorită caracterului submediteranean al speciilor edificatoare și asociațiilor vegetale corespondente (Prunetum fruticosae, Coronillo-Prunetum mahaleb). Totuși, încadrarea la 40C0* a acestor tufărișuri din situl Coridorul Ialomiței este impusă de considerente fitogeografice; așa cum s-a recomandat (Gafta și Mountford, EUR 28) în cazul comunităților de Prunus tenella, prezente atât în arealul lui 40A0 cât și 40C0*.

Suprafața tipului de habitat

Natural cca. 0,2 ha; seminatural cca. 10 ha

Perioada de colectare a datelor din teren

Aprilie - Noiembrie 2019

Distribuția tipului de habitat [descriere]

Tufărișurile ponto-sarmatice naturale au o răspândire limitată în acest sit, datorită folosirii intensive a terenurilor pentru agricultură și zootehnie. Au fost identificate două pâlcuri cu vișinel (Prunus fruticosa) în raza localităților Orezu și Copuzu (IL). Tufărișurile cu porumbar, păducel, vișin turcesc, spinul cerbului ocupă terenuri cu pantă mare de pe fruntea teraselor, pe taluzuri sau ravene în raza localităților Maia, Coșereni, Borănești, Bărbătescu, Copuzu, Orezu, Bordușelu, Bueși - Poiana.

Distribuția tipului de habitat [hartă]

Anexa 3.2.

Alte informații privind sursele de informații

Descrierea habitatului 6430 - Comunități higrofile de lizieră cu ierburi înalte de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin

Tabelul 13A. Date generale ale tipului de habitat 6430 (Gafta și Mounford, 2008)

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

Codul unic al tipului de habitat

6430

Denumire habitat

Comunități higrofile de lizieră cu ierburi înalte de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin

Palaearctic Habitats (PalHab)

37.716 Continental mixed riverine screens, 37.8221 Carpathian fescue tall grass communities, 37.814 Carpathian tall herb communities, 37.88 Alpine dock communities

Habitatele din România (HdR)

R3701 Comunități sud-est carpatice de buruienișuri înalte cu Aconitum tauricum, R3702 Comunități sud-est carpatice de buruienișuri înalte cu Adenostyles alliaria și Doronicum austriacum, R3703 Comunități sud-est carpatice de buruienișuri înalte cu Cirsium waldsteinii și Heracleum sphondylium ssp. transilvanicum, R3706 Comunități sud-est carpatice de buruienișuri înalte cu Petasites kablikianus, R3707 Comunități sud-est carpatice de buruienișuri înalte cu Telekia speciosa și Petasites hybridus, R3708 Comunități daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosa și Scirpus sylvaticus, R3714 Comunități daco-getice cu Filipendula ulmaria, Geranium palustre și Chaerophyllum hirsutum.

Habitatele Natura 2000

Asociații vegetale (AV)

Aconitetum taurici Borza, 1934 ex Coldea, 1990, Adenostylo- Doronicetum austriaci Horvat, 1956; Cirsio waldsteinii-Heracleetum transsilvanici Pawl. ex Walas, 1949; Petasitetum kablikiani Szafer et al., 1926; Telekio-Petasitetum hybridi (Morariu, 1967) Resmeriță et Rațiu, 1974; Telekio-Filipenduletum Coldea 1996; Telekio speciosae- Aruncetum dioici Oroian, 1998; Angelico-Cirsietum oleracei Tuxen, 1937; Scirpetum sylvatici Ralski, 1931 em. Schwich, 1944; Filipendulo-Geranietum palustris Koch, 1926; Chaerophyllo hirsuti- Filipenduletum Niemann et al., 1973; Lysimachio vulgaris- Filipenduletum Bal.-Tul., 1978; Chaerophylletum aromatici Neuhauslova-Novotna et al., 1969; Arunco-Petasitetum albi Br.-Bl. et Sutter, 1977; Convolvulo-Eupatorietum cannabini Gors, 1974; Convolvulo-Epilobietum hirsuti Hilbig et al., 1972; Aegopodio- Anthriscetum nitidae Kopecky, 1974; Angelico sylvetris-Cirsietum cani Burescu, 1998; Cicerbitetum alpinae Bolleter, 1921.

Tipuri de pădure (TP)

Descrierea generală a tipului de habitat

Comunități higrofile și nitrofile de ierburi înalte, de-a lungul cursurilor de apă și lizierelor forestiere, aparținând ordinelor Glechometalia hederaceae și Convolvuletalia sepium (Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion), sau comunități de ierburi perene înalte higrofile din etajul montan până în cel alpin, aparținând clasei Betulo- Adenostyletea.

Specii caracteristice

Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum, Senecio fluviatilis, Filipendulaulmaria, Angelica archangelica, Petasites hybridus, Cirsium oleraceum, Chaerophyllum hirsutum, Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Geranium robertianum, Silene dioica, Lamium album, Lysimachia punctata, Lythrum salicaria, Crepis paludosa, Aconitum lycoctonum (A. vulparia), A. napellus, Geranium sylvaticum, Trollius europaeus, Adenostyles alliariae, Cicerbita alpina, Digitalis grandiflora, Calamagrostis arundinacea, Cirsium helenioides.

Fotografii

Tabelul 13B. Date specifice tipului de habitat 6430 la nivelul ariei naturale protejate

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Codul unic al tipului de habitat

6430

Statutul de prezență [spațial]

Nu există date

N.B. În studiile de teren efectuate nu am identificat acest habitat. Dacă există, prezența sa este marginală.

Statutul de prezență [management]

Nu există date

Suprafața tipului de habitat

0 ha

Perioada de colectare a datelor din teren

Aprilie - Noiembrie 2019

Distribuția tipului de habitat [descriere]

Nu există date

Distribuția tipului de habitat [hartă]

Alte informații privind sursele de informații

S-au efectuat cercetări în teren în perioada aprilie - noiembrie 2019.

Descrierea habitatului 91F0 - Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

Tabelul 14A. Date generale ale tipului de habitat 91F0 (Gafta și Mounford, 2008)

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

Codul unic al tipului de habitat

91F0

Denumire habitat

Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

Palaearctic Habitats (PalHab)

44.4 Mixed oak-elm-ash forests.

Habitatele din România (HdR)

R4404 Păduri danubian-panonice de luncă mixte de stejar pedunculat (Quercus robur), frasini (Fraxinus sp.) și ulmi (Ulmus sp.) cu Festuca gigantea, R4409 Păduri danubiene de stejar pedunculat (Quercus robur) și brumăriu (Q. pedunculiflora) cu Fraxinus pallisae, R4410 Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.) și frasini (Fraxinus sp.) cu Galium rubioides, R4411 Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.), frasini (Fraxinus sp.) și anin negru (Alnus glutinosa) cu Galium rubioides.

Habitatele Natura 2000

Asociații vegetale (AV)

Fraxino danubialis-Ulmetum Soo, (1936) 1963; Quercetum roboris- pedunculiflorae Simon, 1960; Fraxino pallisae-Quercetum pedunculiflorae (Popescu et al., 1979) 0prea, 1997; Fraxinetum pallisae (Simon, 1960) Krausch, 1965 (syn. Ulmeto minoris- Fraxinetum pallisae Borza ex Sanda, 1970).

Tipuri de pădure (TP)

6312 Șleao-plopiș de luncă din regiunea deluroasă, 6331 Șleau de luncă din silvostepă și stepă din sudul țării, 6332 Șleao-plopiș de luncă din silvostepă și stepă din sudul țării, 6333 Șleau de luncă din silvostepă și stepă din sudul țării de prod. mijl., 6334 Șleau de luncă din silvostepă și stepă din sudul țării de prod. inf., 6344 Rariște de stejar și frasin din hasmace mici, 6341 Șleau de hasmac, 6342 Șleao- plopiș de hasmac de productivitate mijlocie, 6343 Șleao-plopiș de hasmac de productivitate inferioară, 6345 Rariște de stejar, frasin și plop de hasmace mici, 8412 Stejăret amestecat de hasmac, 8413 Rariște de stejar pedunculat și brumăriu din hasmace mici, 0412 Frăsinet de hasmac de productivitate superioară, 0413 Frăsinet de hasmac de productivitate mijlocie.

Descrierea generală a tipului de habitat

Păduri din specii cu lemn de esență tare situate în albia majoră a râurilor, expuse regulat inundațiilor în perioda creșterii nivelului apei, sau în zone joase, expuse inundațiilor provocate de înălțarea apei freatice. Aceste păduri se dezvoltă pe depozite aluviale recente. Solul poate fi bine drenat între inundații sau poate rămâne ud. Ca urmare a regimului hidric specific, speciile lemnoase dominante aparțin genurilor Fraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul este bine dezvoltat.

Specii caracteristice

Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra, Fraxinus excelsior, F. angustifolia, Populus alba, P. nigra, P. canescens, Alnus glutinosa, Prunus padus, Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus communis, Hedera helix, Phalaris arundinacea, Corydalis solida, Gagea lutea, Ribes rubrum.

Fotografii

Anexa II

Tabelul 14B. Date specifice tipului de habitat 91F0 la nivelul ariei naturale protejate

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Codul unic al tipului de habitat

91F0

Statutul de prezență [spațial]

Larg răspândit

Statutul de prezență [management]

Natural; seminatural; degradat; renaturat/reconstituit

Suprafața tipului de habitat

Cca. 4.160 ha

Perioada de colectare a datelor din teren

Aprilie - Noiembrie 2019

Distribuția tipului de habitat [descriere]

Acest tip de habitat cu caracter azonal se întinde pe aproape toată lungimea sitului, de la Colțu de Jos (PH) la Țăndărei (IL), traversând atât zona forestieră cât și cea de silvostepă. În funcție de favorabilitatea stațională și managementul silvic, habitatul ocupă suprafețe mai compacte sau în mozaic cu habitatul 92A0; față de 92A0, tipul 91F0 este pe terenuri ceva mai înalte sau mai îndepărtate de cursurile de apă.

Distribuția tipului de habitat [hartă]

Anexa 3.2.

Alte informații privind sursele de informații

Amenajamentele silvice ale D.S. Prahova, D.S. Ialomița și persoane private. Harta pădurilor pe tipuri ecosistemice (Doniță et al., 2008).

Personal silvic.

Descrierea habitatului 91I0* - Păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp.

Tabelul 15A. Date generale ale tipului de habitat 91I0* (Gafta și Mounford, 2008)

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

Codul unic al tipului de habitat

91I0*

Denumire habitat

Păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp.

Palaearctic Habitats (PalHab)

41.7A213 Pannonic sand steppe oak woods, 41.7A221 Pontic Acer tataricum - Quercus pedunculiflora steppe woods, 41.7A223 Pontic Acer tataricum - Quercus pedunculiflora - Q. cerris steppe woods, 41.7A224 Sarmatic Acer tataricum - Quercus robur steppe woods, 41.7A225 Sarmatic Acer tataricum - Q. robur - Q. petraea steppe woods, 41.7A228 Danubian Quercus pedunculiflora - Q. robur steppe woods.

Habitatele din România (HdR)

R4138 Păduri dacice de gorun (Quercuspetraea) și stejar pedunculat (Quercus robur) cu Acer tataricum, R4146 Păduri-rariști moldave de stejar pedunculat (Quercus robur) și cireș (Prunus avium) cu Acer tataricum, R4148 Păduri panonice psamofile de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Convallaria majalis, R4156 Păduri danubian- balcanice de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora), cer (Q. cerris), gârniță (Q. frainetto) și stejar pufos (Q. pubescens) cu Acer tataricum, R4157 Păduri-rariști danubian - vest - pontice de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) cu Acer tataricum, R4159 Păduri și rariști danubiene de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) și stejar pedunculat (Quercus robur) cu Tulipa bibersteinniana.

Habitatele Natura 2000

Asociații vegetale (AV)

Aceri tatarici-Quercetum roboris Zolyomi, 1957; Quercetum pedunculiflorae-cerris Morariu, 1944; Quercetum pedunculiflorae Borza, 1937; Convallario-Quercetum roboris Soo, (1939) 1957.

Tipuri de pădure (TP)

5411 Goruneto-stejăret de productivitate mijlocie, 5412 Goruneto- stejăret de productivitate inferioară, 6161 Stejăret normal din silvostepă, 6162 Stejăret de depresiune din silvostepă, 6114 Stejăret de terenuri nisipoase din zona forestieră, 6163 Stejăret de terenuri nisipoase din zona forestieră, 8221 Stejar pufos pur din silvostepă pe substrat de loess sau lut, 8431 Amestec de stejar pedunculat și brumăriu cu cer și gârniță, 8432 Amestec de stejar brumăriu cu cer și gârniță, 8433 Amestec de cer și gârniță cu stejar brumăriu, 8441 Amestec de stejar brumăriu și pufos cu cer și gârniță, 8451 Amestec de stejar pufos cu cer și gârniță, 8111 Stejar brumăriu pur pe cernoziom puternic degradat cu substrat de loess, 8112 Stejar brumăriu pur pe cernoziom slab degradat cu substrat de loess, 8114 Stejar brumăriu pur din silvostepă dobrogeană, 8115 Stejar brumăriu din silvostepă de deal dobrogeană de productivitate mijlocie, 8116 Stejar brumăriu tardiflor de silvostepă dobrogeană de productivitate mijlocie, 8411 Amestec normal de stejar pedunculat și stejar brumăriu.

Descrierea generală a tipului de habitat

Păduri xerotermofile de stejar din câmpiile din sud-estul Europei. Clima este continentală, cu o mare amplitudine a temperaturilor. Substratul constă din loess (soluri de tip cernoziom). Quercus robur, Q. cerris, Q. pedunculiflora și Q. pubescens domină stratul arborescent al acestor păduri, care sunt bogate în elemente stepice continentale și geofite din Aceri tatarici-Quercion Zolyomi, 1957.

Specii caracteristice

Quercus pubescens, Q. robur, Q. pedunculiflora, Acer tataricum, Sorbus torminalis, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Euonymus verrucosa, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa, Pyrus pyraster, Rhamnus cathartica, Ulmus minor, Buglossoides purpurocaerulea, Carex michelii, Galium dasypodum, Lathyrus niger, Polygonatum latifolium, Pulmonaria mollis, Tanacetum corymbosum, Tulipa bibersteinniana, Vincetoxicum hirundinaria, Viola jordanii.

[posibil prezente, dar nu caracteristice: Quercus cerris, Q. petraea, Acer campestre, Tilia tomentosa, Dactylis polygama, Geum urbanum]

Fotografii

Anexa II

Tabelul 15B. Date specifice tipului de habitat 91I0* la nivelul ariei naturale protejate

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Codul unic al tipului de habitat

91I0*

Statutul de prezență [spațial]

Izolat

Statutul de prezență [management]

Seminatural; degradat; renaturat/reconstituit

Suprafața tipului de habitat

Cca. 900 ha

Perioada de colectare a datelor din teren

Aprilie - Noiembrie 2019

Distribuția tipului de habitat [descriere]

Zona de silvostepă, pe podul teraselor din bazinul mijlociu al Ialomiței sau în lunca înaltă și îndepărtată de cursul râurilor mari. Soluri de tip cernoziom.

Trei suprafețe mai întinse și compacte se găsesc în Pădurea Groasa din raza localităților Crăsanii de Sus și Horia (IL), în Pădurea Stroiasca din raza localităților Fierbinții de Sus și Movilița (IL) și respectiv trupul de pădure La Broască din raza localității Moldoveni (IL). Fragmente izolate se află în raza localităților Movilița (trupurile Morăreanca, Sărindeanca, Deleanca), Sălcioara (Pădurea Călugăru), Piersica, Buești, Ion Ghica - toate în județul Ialomița.

Distribuția tipului de habitat [hartă]

Anexa 3.2.

Alte informații privind sursele de informații

Amenajamentele silvice ale D.S. Prahova, D.S. Ialomița și persoane private. Harta pădurilor pe tipuri ecosistemice (Doniță et al., 2008). Personal silvic. Cartea Vegetația lemnoasă din silvostepa României (Pașcovschi et Doniță, 1967).

Descrierea habitatului 91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen

Tabelul 16A. Date generale ale tipului de habitat 91Y0 (Gafta și Mounford, 2008)

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

Codul unic al tipului de habitat

91Y0

Denumire habitat

Păduri dacice de stejar și carpen

Palaearctic Habitats (PalHab)

41.2C Sounth-Eastern European oak-hornbeam forests.

Habitatele din România (HdR)

R4124 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) și carpen (Carpinus betulus) cu Lathyrus hallersteinii; R4125 Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica), tei (Tilia cordata) cu Carex pillosa; R4126 Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) și tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis; R4143 Păduri dacice de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Melampyrum bihariense; R4147 Păduri danubiene mixte de stejar pedunculat (Quercus robur) și tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Scutellaria altissima.

Habitatele Natura 2000

Asociații vegetale (AV)

Aro orientalis-Carpinetum (Dobrescu și Kovacs, 1973) Tauber 1992; Lathyro hallersteinii-Carpinetum Coldea, 1975; Melampyro bihariensis-Carpinetum (Borza, 1941) Soo, 1964 em. Coldea, 1975; Evonymo nanae-Carpinetum (Borza, 1937) Seghedin et al., 1977; Galio kitaibeliani-Carpinetum Coldea et Pop, 1988; Tilio tomentosae-Quercetum dalechampii Sârbu, 1978; Tilio tomentosae- Carpinetum betuli Doniță, 1968.

Tipuri de pădure (TP)

R4124 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) și carpen (Carpinus betulus) cu Lathyrus hallersteinii, R4125 Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica), tei (Tilia cordata) cu Carex pillosa, R4126 Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) și tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis, R4143 Păduri dacice de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Melampyrum bihariense, R4147 Păduri danubiene mixte de stejar pedunculat (Quercus robur) și tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Scutellaria altissima.

Descrierea generală a tipului de habitat

Păduri de Carpinus betulus și diverse specii de Quercus, de pe versanții și piemonturile Carpaților Orientali și Meridionali și din podișurile din vestul Ucrainei. Păduri extrazonale, adesea izolate, de stejar și carpen din arealul moesiac a lui Quercion frainetto, din zona de silvostepă est-panonică și vest-pontică și din dealurile pre-pontice din sud-estul Europei; acestea se caracterizează printr-un amestec de specii submediteraneene de Quercion frainetto și, în est, de specii pontice (euxinice).

Specii caracteristice

Carpinus betulus, Quercus robur, Q petraea s.l., Q. cerris, Q. frainetto, Tilia tomentosa, Pyrus eleagrifolia, Stellaria holostea, Carex pilosa, C. brevicollis, Carpesium cernuum, Dentaria bulbifera, Galium schultesii, Festuca heterophylla, Ranunculus auricomus, Lathyrus hallersteinii, Melampyrum bihariense, Aposeris foetida, Helleborus odorus, H. purpurascens.

Fotografii

Anexa II

Tabelul 16B. Date specifice tipului de habitat 91Y0 la nivelul ariei naturale protejate

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Codul unic al tipului de habitat

91Y0

Statutul de prezență [spațial]

Larg răspândit

Statutul de prezență [management]

Natural și seminatural

Suprafața tipului de habitat

Cca. 2.640 ha

Perioada de colectare a datelor din teren

Aprilie - Noiembrie 2019

Distribuția tipului de habitat [descriere]

În zona nemorală, la altitudini între 90 și 160 m, pe terenuri plane. Soluri de tip preluvosol, luvosol și alosol, fără carbonați la suprafață, cu regim hidric echilibrat, fără inundații sau influențe la suprafață ale apei din pânza freatică.

Acest habitat este localizat doar în partea de vest a sitului, în zona nemorală, în cuprinsul D.S. Prahova, în lungul râului Teleajen și Prahova (în amonte de confluența cu Teleajen).

Distribuția tipului de habitat [hartă]

Anexa 3.2.

Alte informații privind sursele de informații

Amenajamentele silvice ale D.S. Prahova, D.S. Ialomița și persoane private. Harta pădurilor pe tipuri ecosistemice (Doniță et al., 2008). Personal silvic.

Descrierea habitatului 92A0 - Păduri-galerii de Salix alba și Populus alba

Tabelul 17A. Date generale ale tipului de habitat 92A0 (Gafta și Mounford, 2008)

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

Codul unic al tipului de habitat

92A0

Denumire habitat

Păduri-galerii de Salix alba și Populus alba

Palaearctic Habitats (PalHab)

44.6611 Western Pontic white poplar galleries, 44.162 Pontic willow galleries, 44.1621 Lower Danube willow galleries, 44.6612 Western Pontic white - black poplar galleries.

Habitatele din România (HdR)

R4405 Păduri dacice - getice de plop negru (Populus nigra) cu Rubus caesius, R4406 Păduri danubian-panonice de plop alb (Populus alba) cu Rubus caesius, R4407 Păduri danubiene de salcie albă (Salix alba) cu Rubus caesius, R4408 Păduri danubiene de salcie albă (Salix alba) cu Lycopus exaltatus.

Habitatele Natura 2000

Asociații vegetale (AV)

Salici-Populetum Meijer-Drees, 1936.

Tipuri de pădure (TP)

9211 Zăvoi de plop negru de productivitate superioară, 9212 Zăvoi de plop negru de productivitate mijlocie pe locuri înalte în lunca Dunării, 9213 Zăvoi de plop negru de productivitate mijlocie pe locuri mijlociu inundabile în lunca Dunării, 9214 Zăvoi de plop negru de productivitate inferioară, pe locuri joase în lunca Dunării, 9215 Zăvoi de plop negru de productivitate mijlocie din luncile apelor interioare, 9311 Zăvoi amestecat de plop alb și plop negru de productivitate superioară, 9312 Zăvoi amestecat de plop alb și negru de productivitate mijlocie, 9313 Zăvoi amestecat de plop alb și plop negru de productivitate inferioară, 9111 Zăvoi de plop alb de productivitate superioară, 9112 Zăvoi de plop alb de productivitate mijlocie, 9113 Zăvoi de plop alb de productivitate mijlocie pe locuri mijlociu inundabile în lunca Dunării, 9114 Zăvoi de plop alb de productivitate inferioară pe locuri mijlociu inundabile în lunca Dunării, 9115 Zăvoi de plop alb de productivitate inferioară din luncile apelor interioare, 9511 Zăvoi de salcie din luncile apelor interioare, 9512 Zăvoi de salcie de productivitate superioară pe locuri înalte din lunca și Delta Dunării, 9514 Zăvoi de salcie de productivitate mijlocie pe locuri înalte în lunca Dunării, 9611 Zăvoi normal de plop și salcie, 9612 Zăvoi de plop și salcie din Delta Dunării, 9613 Zăvoi de plop și salcie din luncile apelor interioare, 9614 Zăvoi de plop și salcie din Lunca Dunării, 9513 Zăvoi de salcie de productivitate superioară pe locuri joase din lunca Dunării, 9515 Zăvoi de salcie de productivitate mijlocie pe locuri joase în lunca și Delta Dunării, 9516 Zăvoi de salcie de productivitate inferioară pe locuri joase în lunca Dunării, 9517 Zăvoi de salcie de productivitate inferioară din luncile apelor interioare.

Descrierea generală a tipului de habitat

Păduri de luncă (zăvoaie) din bazinul mediteranean și cel al Mării Negre dominate de Salix alba, S. fragilis sau alte specii de salcie înrudite cu acestea. Păduri de luncă multistratificate, mediteraneene și central-europene, cu Populus spp., Ulmus spp., Salix spp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp., Quercus robur, Q. pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, F. pallisiae, liane. Speciile de plop de talie mare domină de obicei coronamentul prin înălțimea lor; aceștia pot fi absenți sau rari în anumite grupări vegetale, care sunt atunci dominate de specii din genurile enumerate mai sus.

Specii caracteristice

Salix alba, Populus alba.

Fotografii

Anexa II

Tabelul 17B. Date specifice tipului de habitat 92A0 la nivelul ariei naturale protejate

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Codul unic al tipului de habitat

92A0

Statutul de prezență [spațial]

Larg răspândit

Statutul de prezență [management]

Natural; seminatural; degradat; renaturat/reconstituit

Suprafața tipului de habitat

Cca. 3.660 ha

Perioada de colectare a datelor din teren

Aprilie - Noiembrie 2019

Distribuția tipului de habitat [descriere]

Stațiuni de luncă din zona forestieră până în zona de stepă. Soluri aluviale, umede, aflate sub influența apelor din revărsări sau din pânza freatică.

Ocupă suprafețe întinse, în luncile râurilor Prahova, Teleajen, Ialomița și Dunăre.

Distribuția tipului de habitat [hartă]

Anexa 3.2.

Alte informații privind sursele de informații

Amenajamentele silvice ale D.S. Prahova, D.S. Ialomița și persoane private. Harta pădurilor pe tipuri ecosistemice (Doniță et al., 2008). Personal silvic.

Corespunzător acestei secțiuni sunt anexate Hărțile distribuției tipurilor de habitate ( Anexele 3.2 .)

3.2.2.

Habitate după clasificarea națională

Nu este cazul.

3.3.

Specii de floră și faună de interes conservativ pentru care au fost declarate ariile naturale protejate

Situl Natura 2000 R0SCI0290 Coridorul Ialomiței a fost desemnat pentru conservarea a 3 specii de mamifere și 3 specii de amfibieni, iar Situl Natura 2000 R0SPA0152 Coridorul Ialomiței (inclusă în Situl Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței) a fost desemnată pentru conservarea a 21 specii de păsări incluse în Directiva Păsări 2009/147/CE - în Anexa I, conform Tabelul 18.

Tabelul 18. Specii de faună de interes conservativ

Aria protejată

Tip

Specie

Situl Natura 2000

Mamifere

Lutra lutra

Castor fiber

Spermophilus citellus

R0SCI0290 Coridorul Ialomiței

Herpetofaună

Bombina bombina

Emys orbicularis

Triturus cristatus

R0SPA0152 Coridorul Ialomiței

Avifaună*

Accipiter brevipes

Dryocopus martius

Lanius collurio

Alcedo atthis

Egretta garzetta

Lanius minor

Aythya nyroca

Emberiza hortulana

Lullula arborea

Buteo rufinus

Falco vespertinus

Nycticorax nycticorax

Ciconia nigra

Haliaeetus albicilla

Pernis apivorus

Coracias garrulus

Hieraaetus pennatus

Picus canus

Dendrocopos medius

Ixobrychus minutus

Sylvia nisoria

*Alte 6 specii (Accipiter nisus, Buteo buteo, Galerida cristata, Motacilla alba, Parus caeruleus, Parus major) sunt menționate în Formularul Standard al sitului R0SPA0152 Coridorul Ialomiței dar nu sunt de interes conservativ, nefiind incluse în Anexele Directivei Păsări 2009/147/CE.

3.3.1.

Plante inferioare

Nu este cazul.

3.3.2.

Plante superioare

Nu este cazul.

3.3.3.

Nevertebrate

Nu este cazul.

3.3.4.

Ihtiofaună

Nu este cazul.

3.3.5.

Herpetofaună

Descrierea speciei Bombina bombina

Tabelul 19A. Date generale ale speciei Bombina bombina

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Cod Specie - EUNIS

637

Denumirea stiințifică

Bombina bombina

Denumirea populară

Izvorasul (buhaiul) cu burtă rosie

Descrierea speciei

Este o broască de dimensiuni mici, până la 5 cm, cu corpul îndesat si turtit. Capul este relativ mic, având lungimea egală cu lățimea, iar botul este rotunjit. Ochii sunt foarte proeminenți, având pupila triunghiulară. Timpanul nu este vizibil. Limba circulară, este aderentă la planseul bucal, fiind imobilă. Dorsal, tegumentul este foarte verucos, fiind acoperit cu numerosi negi rotunzi sau ovali, având un punct negru central. Negii nu prezintă spini. Deseori, negii dorsali se grupează în două proeminențe liniare, situate între umeri. Coapsa si tibia sunt relativ mai mici decât la B. variegata. Articulațiile tibio-tarsale ale picioarelor posterioare, îndoite în unghi drept față de axa corpului, nu se ating. Masculul are corpul mai scurt si mai îngust decât femela (aspect mai zvelt); membrele lui anterioare sunt mai groase, iar în timpul împerecherii îi apar calozități nupțiale închise la culoare pe partea internă a brațului. Prezintă doi saci vocali interni, situați subcutanat (Fuhn, 1960).

Dorsal, există o variație mare a culorii, de la cenusiu deschis - gri închis, la măsliniu-maroniu, cu pete mici, de culoare neagră; uneori pot exista indivizi parțial sau chiar total colorați în verde. Ventral predomină negrul sau cenusiul lucitor, cu pete mici, de la galben-portocaliu la rosu, în cazul hrănirii cu anumite specii de cladocere sau alte mici crustacee (spre exemplu, genul Daphnia) care sunt bogate în pigmenți carotenoizi (Fuhn, 1960). Petele sunt neunite între ele - caracter de specie - si ocupă întotdeauna mai puțin de 50% din totalul suprafeței ventrale. Porțiunile colorate negru-albăstrui au pete albe mici în jurul negilor negri. Coloritul ventral este de avertizare, specia fiind toxică (Cogălniceanu et al., 2000). Pe membre există pete si pată palmară, iar vârful degetelor este închis la culoare, niciodată galben-viu ca la B. variegata (Stugren, 1980).

Este un animal acvatic, acoperă altitudinal zonele de câmpie si colinare, trăind în stepă, silvostepă, într-o mare varietate de habitate acvatice cu apă limpede, stagnantă si adâncime mai redusă: lacuri, bălți permanente sau semipermanente, sanțuri, canale, zone mlăstinoase cu vegetație palustră bogată.

În general, alege ape mai curate decât B. variegata, dar poate fi întâlnită si în zone poluate (www.iucnredlist.org). Foloseste adesea canalele ca mijloc de dispersie (Arnold si Burton, 1978; www.amphibiaweb.org).

Larvele sunt consumatori primari, hrănindu-se în special cu alge. Uneori, se întâlnesc cazuri de necrofagie. Adulții sunt oportuniști, consumă nevertebrate acvatice și terestre (Coleoptere, Arahnide, Copepode, Cladocere, Afide, 0rtoptere, Formicide, respectiv larvele unor taxoni ca Diptere-Nematocere, Lepidoptere), cu o preponderență mai mare a celor acvatice (Kovacs și Torok, 1997; Sas et al., 2004; Radu et al., 2007; www.amphibiaweb.org).

Reproducere: începe din aprilie-mai și poate dura până în august. Masculii își umflă corpul și cântă de obicei în cor, în special seara și noaptea, sincronizându-se. Un singur mascul poate cânta timp de mai multe ore fără oprire. De obicei, cântă la suprafața apei, dar pot face acest lucru și sub apă. Fecundarea este externă, cu amplex lombar, eliminarea ouălor și a spermei având loc simultan. 0 femelă poate depune mai multe ponte pe an. 0uăle (între 10-100 la o pontă) sunt depuse izolat sau în grămezi mici, fixate de obicei de plante (Cogălniceanu et al., 2000). În momentul expulzării ouălor, femela se prinde de o tulpină verticală și împreună cu masculul atașat de ea, execută mișcări circulare în jurul acesteia, astfel că șiragul de ouă va fi înfășurat în jurul tulpinii.

Larva iese din ou după o săptămână, iar metamorfoza ei durează în jur de 90 de zile, la temperatura medie de 20 °C. Larvele au în jur de 5-6 mm la eclozare, atingând 38 mm când dezvoltarea este maximă (Fuhn, 1960). Dorsal, coloritul larvei este brun; lateral, imediat după eclozare apar două dungi longitudinale gălbui, care mai târziu dispar; ventral este alb-cenușiu. Maturitatea sexuală este atinsă după 2-4 ani (Rafinska, 1991).

Apărare: în grosimea pielii există glande care secretă polipeptide toxice din clasa bombesinelor (lichid alb, vâscos, cu miros iritant); acestea sunt eliberate doar atunci când animalul este deranjat. Prezența glandelor toxice este dublată de culoarea aposematică a abdomenului. Animalul atacat ia o anumită postură cunoscută sub numele de „unken reflex“: se întoarce cu abdomenul în sus pentru a-și expune partea ventrală a corpului, viu colorată, și rămâne nemișcat câteva secunde, corpul este îndoit convex, iar membrele anterioare îi acoperă ochii sau rămân în poziția normală, dar își arcuiește abdomenul puternic, își ridică capul și își curbează extremitățile în așa fel încât să se observe coloritul de avertizare (Arnold și Burton, 1978; Bajger, 1980; www.amphibiaweb.org). Cu toate că posedă aceste secreții toxice, există vertebrate care le consumă cu regularitate (www.amphibiaweb.org). Aceste secreții ar putea avea rol și de apărare împotriva fungilor și bacteriilor (Simmaco et al., 2009).

Este o specie orientală, monotipică; este răspândită în Suedia, Danemarca, Germania, Polonia, Letonia, Lituania, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Croația, Bosnia și Herțegovina, Serbia și Muntenegru, Grecia, Turcia, Bulgaria, România, Republica Moldova, Ucraina, Belarus, Rusia,

Kazahstan.

În România, este întâlnită de la nivelul mării (bălțile din Delta Dunării) până la cota maximă de 400 m în Câmpia Transilvaniei (Fuhn, 1960; www.amphibiaweb.org). Conform studiilor genetice recente, există două grupuri delimitate după studiul alloenzimelor: unul nordic, ocupând habitate din depresiuni situate la nord de Munții Carpați, și unul sudic, distribuit de-a lungul câmpiilor danubiene. Aceste două grupuri intergradează probabil la est de Carpați. Populațiile din România aparțin de grupul genetic sudic al speciei (Hofman et al., 2007).

Perioade critice

Lunile de primăvară și vară în care au loc reproducerea și metamorfoza, precum și perioadele de secetă, în care suprafețele acvatice se reduc.

Cerințe de habitat

Este un animal acvatic, acoperă altitudinal zonele de câmpie și colinare, trăind în stepă, silvostepă, într-o mare varietate de habitate acvatice cu apă limpede, stagnantă și adâncime mai redusă: lacuri, bălți permanente sau semipermanente, șanțuri, canale, zone mlăștinoase cu vegetație palustră bogată.

În general alege ape mai curate decât B. variegata, dar poate fi întâlnită și în zone poluate (www.iucnredlist.org). Folosește adesea canalele ca mijloc de dispersie (Arnold și Burton, 1978; www.amphibiaweb.org).

Larvele sunt consumatori primari, hrănindu-se în special cu alge. Uneori, se întâlnesc cazuri de necrofagie. Adulții sunt oportuniști, consumă nevertebrate acvatice și terestre (Coleoptere, Arahnide, Copepode, Cladocere, Afide, Ortoptere, Formicide, respectiv larvele unor taxoni ca Diptere-Nematocere, Lepidoptere), cu o preponderență mai mare a celor acvatice (Kovacs și Torok, 1997; Sas et al., 2004; Radu et al., 2007; www.amphibiaweb.org).

Fotografii

Anexa II

Tabelul 19B. Date specifice speciei Bombina bombina la nivelul ariei naturale protejate

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Specia

637 Bombina bombina

Informații specifice speciei

Specia este prezentă în bălți temporare, șanțuri cu apă, urme de vehicule, zone mlăștinoase și alte corpuri de apă cu precădere din partea vestică a sitului.

Statutul de prezență [temporal]

Rezidentă

Statutul de prezență [spațial]

Larg răspândită

Statutul de prezență [management]

Nativă

Abundență

Comună

Perioada de colectare a datelor din teren

Aprilie - Iulie 2019

Distribuția speciei [interpretare]

Izvorașul cu burta roșie a fost identificat în 44,5% (51) din habitatele de reproducere inventariate, fiind prezent în stadiul de larvă, adult sau subadult. A fost estimat un efectiv 3.000-3.500 indivizi cu structură echilibrată pe vârstă și pe sexe. Dintre habitatele inventariate, 37,5% (42 habitate) au fost considerate ca posibile habitate potențiale. În termeni de suprafețe, habitatele populate însumează aproximativ 23,6 ha iar habitatele potențiale 8,5 ha. Sumele nu reprezintă și suprafața habitatului terestru din proximitatea celor acvatice utilizate de indivizii speciei, ci doar suprafeței acvatice efectiv disponibilă utilizată. Specia Bombina bombina este comună la nivelul suprafeței inventariate, fiind prezentă în efective și abundențe mai mari cu precădere în partea vestică a sitului, pe suprafața 0colului Silvic Ploiești. Aceasta distribuție reprezintă rezultatul condițiilor climatice din perioada de inventariere a habitatelor de reproducere, mai exact lipsei de precipitații și temperaturilor ridicate. Nu putem exclude prezența speciei din partea centrală și estică a sitului, specia nefiind întâlnită în abundențe similare din pricina lipsei habitatelor de reproducere în perioada de inventariere.

Distribuția speciei [harta distribuției]

Anexa 3.3.

Alte informații privind sursele de informații

Fuhn, 1960; Arnold și Burton, 1978; Arntzen, 1978; Bajger, 1980; Stugren B., 1980; Gilchrist, 1997; Kovacs și Torok, 1997; Szymura, 1999; Cogălniceanu et al., 2000; Gyongyver, 2000; Cogălniceanu și Miaud, 2003; Ghira et al., 2003; Kruuk și Sas et al., 2004; Botnariuc și Tatole, 2005; Kinne et al., 2006; Ghira și Hofman et al., 2007; Simmaco et al., 2009; www.amphibiaweb.org;www.iucnredlist.org.

Descrierea speciei Emys orbicularis

Tabelul 20A. Date generale ale speciei Emys orbicularis

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Cod Specie - EUNIS

678

Denumirea științifică

Emys orbicularis

Denumirea populară

Țestoasa europeană de apă dulce

Descrierea speciei

Este o țestoasă cu carapace teșită iar juvenilii au carapacea carenată. Ajunge rar chiar și până la 30 cm, însă doar femelele, masculii ajung până la 20 cm. Este neagră-verzuie cu pete sau striații galbene. Membrele sunt turtite, degetele au membrană interdigitală, ce o ajută la înot (Sos, 2011).

Apare de la șes până în zona deluroasă, între altitudinile 0-800 m. În zona montană poate urca în văile cu climat cald. Acvatică tot anul, părăsește apa în scopuri de reproducere sau în cazul deteriorării habitatelor acvatice. Preferă bazinele de ape cu dimensiuni mari, permanente, stagnante sau ușor curgătoare, dar deseori apare și în ape temporare.

În perioada caldă este activă mai ales dimineața devreme și seara, deseori chiar noaptea. Alege microhabitate cu vegetație deasă. Sunt fidele locurilor de însorire - arbori căzuți în apă, pietre, puncte de pe mal fără vegetație. Omnivor, se hrănește cu nevertebrate, vertebrate (amfibieni, pești) și plante. Hibernează în general în apă. Specie timidă, speriată se refugiază în apă (Sos, 2011).

Masculi deseori migrează între bazinele de apă pentru a găsi partenere. Femelele sunt fidele locurilor de depunere a pontei, ce sunt zone înclinate, însorite cu un sol nisipos, afânat. Numărul ouălor depuse este între 2-20. Juvenilii eclozează cu dimensiuni de 23-33 mm. Maturitate sexuală masculii o ating pe la 6 ani, femele peste 15 ani.

Genul Emys face parte din familia de țestoase Emydidae, cunoscută și sub numele de “țestoasele de apă din Lumea Nouă”. Majoritatea membrilor acestei familii sunt de origine americană. Chiar și țestoasa de apă europeană este originară din America de Nord. Specia a migrat pe continentul Asiei pe fâșia” Bering (azi: strâmtoarea Bering) și mai târziu a ajuns și în Europa (Sos, 2011).

De la șes până în zona montană, în văile cu climat cald, între altitudinile 0-900 m (Cogălniceanu et al., 2000; Cogălniceanu et al., 2013a).

Perioade critice

Perioada de dezvoltare a ouălor, a eclozării și adulții aflați în migrare pentru reproducere și depunerea pontei.

Cerințe de habitat

În cazul țestoaselor de apă, zonele de protecție trebuie să înglobeze habitatele acvatice (locurile de hrănire, de însorire, de reproducere, de hibernare etc.), dar și cele terestre (locurile de

însorire, de depunere a pontei, traseele de migrare etc.). În cazul populațiilor care trăiesc în vecinătatea apelor curgătoare, protecția întregului curs de apă chiar și din afara zonei de protecție este la fel de importantă. Sursele de poluare din amonte trebuie stopate sau reduse și continuu monitorizate.

Fotografii

Anexa II

Tabelul 20B. Date specifice speciei Emys orbicularis la nivelul ariei naturale protejate

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Specia

678 Emys orbicularis

Informații specifice speciei

Specia este prezentă în lacuri, mlaștini, brațe moarte ale Ialomiței, canale de scurgere și iazuri, pe toată suprafața ariei naturale protejate.

Statutul de prezență [temporal]

Rezidentă

Statutul de prezență [spațial]

Rară

Statutul de prezență [management]

Nativă

Abundență

Prezență certă

Perioada de colectare a datelor din teren

Aprilie - Iulie 2019

Distribuția speciei [interpretare]

Specia a fost localizată într-un număr mic de habitate acvatice naturale sau antropice, atât temporare cât și permanente. Se reproduce în habitate acvatice temporare sau permanente de dimensiuni în general mari și adânci. Specia a fost identificată în 9 habitate din cadrul ariei naturale protejate și proximitatea ei (8% dintre habitatele inventariate) iar pentru alte 2 a fost înregistrată ca potențială. Suprafața estimată a habitatelor ocupate este de 420 ha, efectivul estimat fiind între 1000-1500 indivizi.

Distribuția speciei [harta distribuției]

Anexa 3.3.

Alte informații privind sursele de informații

Cogălniceanu et al., 2013b.

Descrierea speciei Triturus cristatus

Tabelul 21A. Date generale ale speciei Triturus cristatus

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Cod Specie - EUNIS

814 (http://eunis.eea.europa.eu/species/814)

Denumirea științifică

Triturus cristatus (Laurenti, 1768)

Denumirea populară

Triton cu creastă, sălămâzdră cu creastă

Descrierea speciei

Morfologie: este cea mai mare specie de triton din România, având până la 16 cm. Corpul este robust și oval în secțiune, capul este lat, cu botul rotunjit, lipsit de șanțuri longitudinale. Cuta gulară bine pronunțată. Membrele lungi și puternice, când se întind de-a lungul corpului - cele posterioare spre cele anterioare - degetele se ating. Lungimea cozii este mai mică sau egală cu a corpului și se termină ascuțit. Tegumentul este rugos atât dorsal cât și ventral. Masculii sunt mai mici decât femelele, au membrele mai lungi, în perioada de reproducere au o creastă dorsală înaltă și dințată care începe între ochi, lipsește în dreptul cloacei și se continuă apoi cu creasta caudală, la fel de bine dezvoltată, dar mai puțin zimțată; aceasta este dezvoltată și pe partea ventrală a cozii. Cloaca masculilor este umflată și închisă la culoare. Femelele au un șanț medio-dorsal în locul crestei, iar crestele caudale sunt foarte slab dezvoltate (Fuhn, 1960; Cogălniceanu et al., 2000).

Colorit: masculii în perioada de reproducere au un colorit de fond, dorsal și lateral, brun-închis cu pete negre până la măsliniu- pământiu, uneori cu nuanțe brun-roșcate; lateral și latero-ventral apar puncte albe, care se aglomerează la cap și pe gușă, putând forma vermiculații albe. Gușa este colorată de la galben la negru, frecvent cu pete albe; partea ventrală este galbenă sau galben- portocalie cu pete negre, neregulate; cloaca este neagră. Pe laturile cozii există câte o dungă lată alb-sidefie, strălucitoare. Coloritul femelei este asemănător cu cel al masculului, cu mici diferențe: cloaca și marginea ventrală a cozii sunt galbene sau galben- portocalii, iar dunga sidefie de pe coadă lipsește (Fuhn, 1960; Cogălniceanu et al., 2000).

Habitat: este răspândit în zone împădurite, poieni, parcuri, grădini; preferă ape stagnante mari și adânci, cu vegetație submersă și palustră, la noi fiind întâlnit de la câmpie până la 1000-1400 m altitudine (Cogălniceanu et al., 2013). Este frecvent în iazuri și lacuri, șanțuri, bălți, bazine artificiale, chiar și canale de irigație sau ape cu curgere lină, mai ales dacă există vegetație acvatică în care să se poată ascunde și peștii sunt absenți (Gustafson et al., 2009). Nu este foarte pretențios la calitatea apei, larvele însă au necesități mai mari în această privință; se adaptează cu greu habitatelor urbane sau suburbane (Arnold și Burton, 1978; Cogălniceanu et al., 2000; Botnariuc și Tatole, 2005; www.amphibiaweb.org).

Activitate: este un triton predominant acvatic și nocturn, dar poate avea și activitate diurnă; când condițiile de mediu devin improprii, se retrage pe uscat în apropierea bălții, având doar activitate nocturnă. În general, se găsește în apă între lunile martie-iunie, iar apoi pe uscat în vecinătatea apei, stând ascuns sub pietre, sub frunzar, sub bușteni căzuți, în găuri din pământ. Exemplare izolate pot rămâne în apă pe tot parcursul anului. Puterea de migrare și colonizare se referă la distanțe de până la 1 km (Kupfer și Kneitz, 2000; Griffiths și Williams, 2000). În pofida dimensiunilor mari, se deplasează repede, atât în mediul acvatic cât și în cel terestru (Cogălniceanu et al., 2000).

Hrănire: adulții sunt vorace, cu plasticitate sezonieră; consumă lumbricide, insecte și larvele acestora, moluște-gasteropode, microcrustacee, mormoloci și tritoni mai mici (în special, Triturus vulgaris), în funcție de stadiul acvatic sau terestru în care se află; uneori se întâlnesc cazuri de canibalism. Larvele se hrănesc cu microcrustacee (dafnii, copepode) și insecte, selectivitatea hranei fiind și în funcție de dezvoltarea ontogenetică (Fasola și Canova, 1992; Cogălniceanu et al., 2000; Covaciu-Marcov et al., 2001; Cicort-Lucaciu et al., 2005; www.amphibiaweb.org).

Reproducere: datorită dimensiunilor mari nu se reproduc în bălți temporare mici, ci doar în cele permanente. Reproducerea are loc în martie-aprilie; jocurile nupțiale se desfășoară la fel ca la celelalte specii de tritoni, Fecundarea este internă, fără amplex și se realizează prin intermediul unui spermatofor. Transferul spermatoforului are loc în urma unei parade sexuale complexe, pe parcursul căreia partenerii nu se ating, stimularea femelei și sincronizarea mișcărilor în vederea transferului cu succes a spermatoforului realizându-se printr-o serie de semnale vizuale, olfactive și mecanice (Hedlund, 1990). Femelele depun câte un singur ou sau grupuri de câte 2-3, pe care le atașează de vegetația submersă, mai precis sunt învelite în frunzele plantelor (Miaud et al., 1993); în total sunt depuse între 60 și 200 de ouă, acestea având dimensiuni mari, de 2-4 mm și culoare albă, dar o parte nu se dezvoltă datorită unor mutații cromozomiale. Larvele sunt mari (8¬10 mm la eclozare) cu creastă dorsală înaltă ce se continuă cu un filament caudal lung până la 6 mm și au un colorit variabil, de la maro-închis la gri-deschis, cu pete negre, mari. Embriogeneza durează între 12-20 zile, iar dezvoltarea larvară în jur de 2,5-3 luni; multe larve hibernează în acest stadiu. După eclozare, larvele au un mod de viață bental (se întâlnesc pe plantele acvatice sau pe substrat), și devin pelagice după dezvoltarea filamentului caudal și a degetelor. Se întâlnesc și cazuri de neotenie, maturitatea sexuală fiind atinsă după primii 2-3 ani de viață în cazul masculilor, când lungimea corpului atinge 12-13 cm; femelele necesită mai mult timp (Francillon-Vieillot et al., 1990; Cogălniceanu et al., 2000; www.amphibiaweb.org).

Apărare: dacă sunt capturați, pot scoate un sunet ascuțit; pielea secretă o substanță toxică de culoare albă și cu miros specific (Jaussi și Kunz, 1978). Uneori, poate lua o poziție specifică de apărare: își expun culorile aposematice ale abdomenului prin răsucirea corpului și rularea cozii; poziția este menținută cu ochii închiși și fără să respire timp de câteva secunde (Brodie, 1977).

Perioade critice

Perioadele de secetă, în care suprafețele acvatice se reduc; primăvara și vara, când are loc dezvoltarea larvelor.

Cerințe de habitat

Este răspândit în zone împădurite, poieni, parcuri, grădini; preferă ape stagnante mari și adânci, cu vegetație submersă și palustră, la noi fiind întâlnit de la câmpie până la 1000-1400 m altitudine (Cogălniceanu et al., 2013). Este frecvent în iazuri și lacuri, șanțuri, bălți, bazine artificiale, chiar și canale de irigație sau ape cu curgere lină, mai ales dacă există vegetație acvatică în care să se poată ascunde și peștii sunt absenți (Gustafson et al., 2009). Nu este foarte pretențios la calitatea apei, larvele însă au necesități mai mari în această privință; se adaptează cu greu habitatelor urbane sau suburbane (Arnold și Burton, 1978; Cogălniceanu et al., 2000; Botnariuc și Tatole, 2005; www.amphibiaweb.org).

Fotografii

Anexa II

Tabelul 21B. Date specifice speciei Triturus cristatus la nivelul ariei naturale protejate

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Specia

814 Triturus cristatus

Informații specifice speciei

Specia este o prezență rară în situl studiat. Este prezentă în bălți temporare, canale de scurgere, brațe moarte și mlaștini, toate cu suprafețe variabile.

Statutul de prezență [temporal]

Rezidentă

Statutul de prezență [spațial]

Izolată

Statutul de prezență [management]

Nativă

Abundență

Rară

Perioada de colectare a datelor din teren

Aprilie - Iulie 2019

Distribuția speciei [interpretare]

Este o specie rară la nivelul ariei naturale protejate fiind identificată în cadrul a 10 habitate de reproducere (9% dintre habitatele inventariate); ele însumează o suprafață acvatică de 9,1 ha și sunt importanță deosebită. În cadrul acestora s-a estimat un interval de 200-400 indivizi de triton cu creastă, acestia prezentând o structură pe sexe echilibrată. Pe lângă aceste habitate, s-au identificat alte 23 habitate potențiale pentru specie, cu o suprafață acvatică însumată de 25,3 ha.

Distribuția speciei [harta distribuției]

Anexa 3.3.

Alte informații privind sursele de informații

Fuhn I.E., 1960; Arnold și Burton, 1978; Hedlund, 1990; Fasola și Canova, 1992; Miaud et al., 1993; Brodie, 1977; Cogălniceanu et al., 2000; Kupfer și Kneitz, 2000; Covaciu-Marcov et al., 2001; Botnariuc și Tatole, 2005; Cicort-Lucaciu et al.,2005; Gustafson et al., 2009; Cogălniceanu et al., 2013; www.amphibiaweb.org.

3.3.6.

Avifaună

Descrierea speciei Accipiter brevipes

Tabelul 22A. Date generale ale speciei Accipiter brevipes

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Cod Specie - EUNIS

Cod EUNIS - 837, Cod Natura 2000 A402

Denumirea științifică

Accipiter brevipes

Denumirea populară

Uliu cu picioare scurte

Descrierea speciei

Masculul este albastru-gri pe spate, cu vârfurile aripilor negricioase, având lungimea corpului de 30-37 cm și greutatea de 169 g. Femela este gri-maro, cu vârfurile aripilor negricioase, cu lungimea corpului similară cu a masculului, dar cu o greutate de 215 g.

Perioade critice

Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Cuplul este monogam și durează un sezon de reproducere; ca la alte specii de ulii, femela este mai mare decât masculul. Zborul nupțial este efectuat deasupra teritoriului ales. Perechea construiește un cuib nou în fiecare an, cel mai adesea în partea superioară a coronamentului unor arbori de foioase care sunt situați la marginea pădurii. Cuibul este amplasat în bifurcații sau pe ramuri laterale, la o înălțime de 4-9 m, atingând 15 cm înălțime și 30 cm diametru. Este format sumar din rămurele subțiri, împletite și este ornat cu frunze verzi, astfel încât seamănă cu un cuib de porumbel. Uneori ocupă cuiburi părăsite de ciori sau coțofene. Începând cu mijlocul lunii mai, la intervale de 1-2 zile femela depune 3-5 ouă de 39,4 x 31,3 mm, de culoare verde-albăstrui, cu aspect marmorat, care pălesc în timpul clocirii, devenind aproape albe. Incubația durează 30-35 de zile și este asigurată de femelă, care este hrănită de mascul în tot acest timp. Clocitul începe imediat după depunerea primului ou. Masculul execută zborul nupțial caracteristic pe toată durata sezonului de cuibărit și alungă din perimetrul cuibului chiar și păsări de talie mult mai mare decât cea proprie. În afara acestui comportament teritorial, perechea duce o viață ascunsă în timpul acestei perioade. Puii sunt dependenți de părinți și rămân la cuib 2832 de zile de la eclozare, iar după ce își iau zborul sunt hrăniți de către aceștia timp de încă două săptămâni. După părăsirea cuibului, puii rămân în aproprierea acestuia, revenind în el deseori pentru înnoptare. O pereche depune o singură pontă pe an, însă poate exista pontă de înlocuire dacă prima este distrusă.

Cerințe de habitat

Uliul cu picioare scurte este o specie caracteristică zonelor împădurite de joasă altitudine situate în apropierea unei ape, de la șes până în zona de dealuri. Preferă zonele însorite și calde unde pâlcurile de foioase (în special stejari și anini) alternează cu terenul deschis.

Fotografii

Tabelul 22B. Date specifice speciei Accipiter brevipes la nivelul ariei naturale protejate

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Specia

Accipiter brevipes

Informații specifice speciei

Specie cu preferință ridicată pentru zonele împădurite de joasă altitudine situate în apropierea unor ape. În sit specia a fost observată în arealul sud-estic.

Statutul de prezență [temporal]

Reproducere

Statutul de prezență [spațial]

Marginală, în arealul sudic și sud-estic al sitului.

Statutul de prezență [management]

Nativă

Abundență

Rară

Perioada de colectare a datelor din teren

Ianuarie 2019 - Mai 2020

Distribuția speciei [interpretare]

În urma aplicării metodologiilor, specia a fost identificată într-o singură locație din interiorul sitului.

Distribuția speciei [harta distribuției]

Anexa 3.4

Alte informații privind sursele de informații

Ministerul Mediului, Apelor si Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici, 2015.

Descrierea speciei Alcedo athis

Tabelul 23A. Date generale ale speciei Alcedo athis

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Cod Specie - EUNIS

Cod EUNIS - 855, Cod Natura 2000 A229

Denumirea stiințifică

Alcedo athis

Denumirea populară

Pescărus albastru

Descrierea speciei

Lungimea corpului este de 17-19,5 cm si o greutate de 34-46 g. Anvergura aripilor este de circa 24-28 cm. Adulții au înfățisare similară, cu o singură excepție, femela având o pată rosie la baza mandibulei. Penajul de pe spate apare în funcție de direcția razelor de lumină, albastru sau verde strălucitor, fiind o apariție ce impresionează. Pe piept si abdomen este portocaliu-rosiatic. Se hrăneste cu peste si nevertebrate.

Perioade critice

Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit si cresterea puilor. Ambele sexe contribuie la construirea cuibului în malurile apelor, în galerii de aproximativ 1 m lungime. La capătul acestora este săpată o cameră mai largă si rotundă, în care femela depune ponta în lunile aprilie - mai. Cele 6-7 ouă sunt clocite cu rândul de către ambii părinți. Dimensiunea unui ou este de 22 x 19 mm. Perioada de incubație este de 19-21 de zile, fiind asigurată de către ambele sexe în timpul zilei, pe timpul nopții clocind femela. Puii rămân în cuib 24-27 de zile si pe măsură ce cresc vin la marginea tunelului pentru a fi hrăniți. În condiții favorabile specia poate să aibă două si chiar trei ponte pe an.

Cerințe de habitat

Specia cuibăreste în palearcticul de vest atât la latitudini superioare, cât si medii, fiind răspândită în climate continentale si oceanice, în regiuni temperate, boreale si de stepă, oriunde găseste apă limpede neînghețată, de preferință stătătoare sau lent curgătoare, cu pesti mici si suficiente locuri de pândă. În perioada de reproducere preferă apa dulce față de cea sărată sau salmastră. Habitatele preferate pentru cuibărit sunt reprezentate de pâraie, râuri mici și canale cu maluri abrupte și nisipoase în care își sapă cuibul.

Fotografii

Anexa II

Tabelul 23B. Date specifice speciei Alcedo athis la nivelul ariei naturale protejate

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Specia

Alcedo athis

Informații specifice speciei

Specie identificată în majoritatea habitatelor acvatice din sit, la malul suprafețelor de apă deschisă.

Statutul de prezență [temporal]

Specie rezidentă

Statutul de prezență [spațial]

Larg răspândită

Statutul de prezență [management]

Nativă

Abundență

Comună

Perioada de colectare a datelor din teren

Ianuarie 2019 - Mai 2020

Distribuția speciei [interpretare]

Este prezentă pretutindeni la malul suprafețelor de apă deschisă, unde sunt tufe/arbori.

Distribuția speciei [harta distribuției]

Anexa 3.4.

Alte informații privind sursele de informații

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015.

Descrierea speciei Aythya nyroca

Tabelul 24A. Date generale ale speciei Aythya nyroca

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Cod Specie - EUNIS

Cod EUNIS - 911, Cod Natura 2000 A060

Denumirea științifică

Aythya nyroca

Denumirea populară

Rață roșie

Descrierea speciei

Lungimea corpului este de 38-42 cm și o greutate medie de circa 580 g pentru masculi și 520 g pentru femele. Anvergura aripilor este cuprinsă între 60-67 cm. Are un aspect roșiatic, după cum îi spune și denumirea. Diferențele sunt dificil de evidențiat între adulți, însă femelele au un iris închis la culoare comparativ cu masculul care are irisul alb.

Perioade critice

Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Perechile se formează în cartierele de iernare. Cuibărește foarte aproape de apă pe substrat solid pe maluri sau pe insulițe în vegetația densă palustră. Cuibul este construit superficial din materii vegetale (în principal fragmente de stuf). Perioada de cuibărit durează de la mijlocul lunii aprilie până la jumătatea lunii iunie. Ponta este formată din 8-10 ouă și este incubată o perioadă de 25-27 de zile. Puii sunt nidifugi.

Cerințe de habitat

În sezonul de cuibărit este întâlnită cu precădere în zona lacurilor de câmpie, cu vegetație submersă abundentă și care sunt mărginite de brâuri dense de vegetație palustră emergentă (stufăriș, papură și sălcii). Poate cuibări și în heleșteie piscicole sau în ape salmastre. În afara sezonului de cuibărit poate fi întâlnită pe o gamă mai mare de zone umede. Deși este o rață scufundătoare, preferă ape puțin adânci (30-100 cm) și trăiește destul de ascunsă pe ochiuri de apă rămase libere în stufărișurile dese.

Fotografii

Anexa II

Tabelul 24B. Date specifice speciei Aythya nyroca la nivelul ariei naturale protejate

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Specia

Aythya nyroca

Informații specifice speciei

Efectivele mai mari ale acestei specii sunt întâlnite în perioada pasajului; totuși, în urma aplicării metodologiei de inventariere au fost observate 3-5 perechi cuibăritoare în sit. Specia are o preferință ridicată pentru lacurile de mică adâncime, cu vegetație submersă și palustră bogată.

Statutul de prezență [temporal]

Reproducere

Statutul de prezență [spațial]

Larg răspândită

Statutul de prezență [management]

Nativă

Abundență

Comună

Perioada de colectare a datelor din teren

Ianuarie 2019 - Mai 2020

Distribuția speciei [interpretare]

În urma aplicării metodologiilor, specia a fost identificată în zone izolate din sit, având o distribuție restrânsă. Rața roșie a fost observată de mai multe ori în urma aplicării metodologiilor. Efectivele cele mai mari provin din arealul sudic al sitului, în special în lacurile adiacente râului Ialomița.

Distribuția speciei [harta distribuției]

Anexa 3.4.

Alte informații privind sursele de informații

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015.

Descrierea speciei Buteo rufinus

Tabelul 25A. Date generale ale speciei Buteo rufinus

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Cod Specie - EUNIS

Cod EUNIS - 928, Cod Natura 2000 A403

Denumirea științifică

Buteo rufinus

Denumirea populară

Șorecar mare

Descrierea speciei

Pasăre răpitoare de talie medie spre mare. Sexele au coloritul general similar, dorsal și penele acoperitoare ale aripilor fiind maroniu roșcat, remigele închise la culoare. Ventral, coloritul variază foarte mult, de la exemplare cu colorit maroniu închis complet, până la exemplare cu colorit roșcat deschis. Juvenilii au barațiile ventrale dispuse vertical. Dimensiunea femelelor este ușor mai mare. Lungimea corpului este de 50-58 de cm și are o greutate medie de 945-1.760 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 130-155 de cm.

Perioade critice

Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Este o specie monogamă, iar perioada de cuibărit se întinde în general între martie și iulie; în sudul arealului cuibăritul începe din lunile ianuarie - februarie. Cuibul este amplasat pe stânci, cornișe, ocazional în arbori sau pe sol. El este construit din crengi și ramuri împletite și este căptușit cu materiale mai moi, precum lână sau

frunze. Obișnuiește să utilizeze cuiburile vechi ale altor specii. Depune o pontă pe an, formată din 3-5 ouă, incubația durează 28-30 de zile, iar puii părăsesc cuibul după 40-46 de zile.

Cerințe de habitat

Cuibărește în zone aride și semideșertice, dar și în zone montane. Preferă terenuri joase, deschise, cu pante ușoare, stâncării, vâlcele deschise, stepe sau terenuri agricole, dar se adaptează și zonelor împădurite cu arbori rari, care alternează cu terenuri deschise, sau zonelor costiere.

Fotografii

Tabelul 25B. Date specifice speciei Buteo rufinus la nivelul ariei naturale protejate

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Specia

Buteo rufinus

Informații specifice speciei

Specia a fost observată în arealul sudic al sitului, în special vânând în zonele deschise.

Statutul de prezență [temporal]

Reproducere

Statutul de prezență [spațial]

Larg răspândită, în arealul sudic al sitului.

Statutul de prezență [management]

Nativă

Abundență

Comună

Perioada de colectare a datelor din teren

Ianuarie 2019 - Mai 2020

Distribuția speciei [interpretare]

În urma aplicării metodologiilor, specia a fost identificată în mai multe locații,în arealul sudic al sitului.

Distribuția speciei [harta distribuției]

Anexa 3.4.

Alte informații privind sursele de informații

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici M., 2015.

Descrierea speciei Ciconia nigra

Tabelul 26A. Date generale ale speciei Ciconia nigra

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Cod Specie - EUNIS

Cod EUNIS - 970, Cod Natura 2000 A030

Denumirea științifică

Ciconia nigra

Denumirea populară

Barză neagră

Descrierea speciei

Este o specie de pasăre de talie mare. Nu există dimorfism sexual, atât femela cât și masculul având capul, pieptul, gâtul și spatele negre, cu irizații metalice verzui-violete, în contrast cu abdomenul alb. Adulții au ciocul și picioarele roșii, iar juvenilii gri-verzui. Lungimea corpului este de 90-105 cm și are o greutate medie de 2.900-3.000 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 173-205 cm.

Perioade critice

Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Sosește în a doua jumătate a lunii martie din cartierele de iernare. Cuibul este amplasat în treimea superioară a arborilor bătrâni. Cuibul este o construcție mare (poate depăși 1 m în diametru și chiar în înălțime), caracteristică berzelor, alcătuit din crengi fixate cu pământ. În interior este căptușit cu mușchi, resturi vegetale sau cu balegă uscată. Femela depune 3-4 ouă de culoare albă în perioada cuprinsă între sfârșitul lui aprilie și începutul lui mai. Dimensiunea medie a ouălor este de 65,32 x 48,73 mm. Incubația este asigurată de ambii părinți. După 30-35 de zile, puii ecluzează și sunt hrăniți de părinți până la 70 de zile, când devin independenți. Adeseori cuibărește în pereții exteriori ai cuibului și vrabia de câmp.

Cerințe de habitat

Este o specie caracteristică pădurilor de câmpie și de pe dealuri care au în apropiere zone umede.

Fotografii

Anexa II

Tabelul 26B. Date specifice speciei Ciconia nigra la nivelul ariei naturale protejate

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Specia

Ciconia nigra

Informații specifice speciei

Specia a fost observată în mai multe zone din sit, în special în zonele împădurite care au în apropiere habitate umede.

Statutul de prezență [temporal]

Reproducere

Statutul de prezență [spațial]

Larg răspândită

Statutul de prezență [management]

Nativă

Abundență

Comună

Perioada de colectare a datelor din teren

Ianuarie 2019 - Mai 2020

Distribuția speciei [interpretare]

În urma aplicării metodologiilor, specia a fost identificată în mai multe zone din sit

Distribuția speciei [harta distribuției]

Anexa 3.4.

Alte informații privind sursele de informații

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici M., 2015.

Descrierea speciei Coracias garrulus

Tabelul 27A. Date generale ale speciei Coracias garrulus

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Cod Specie - EUNIS

Cod EUNIS - 989, Cod Natura 2000 A231

Denumirea științifică

Coracias garrulus

Denumirea populară

Dumbrăveancă

Descrierea speciei

Are dimensiuni similare stăncuței (Corvus monedula). Lungimea corpului este de 29-32 cm și o greutate de 127-160 g. Anvergura aripilor este de circa 52-57 cm. Adulții au înfățișarea similară. Penajul este uluitor, fiind de un albastru azuriu ce acoperă capul, gâtul și pieptul, iar spatele este maroniu-ruginiu. Se hrănește cu rozătoare, broaște, șopârle, șerpi, păsări și insecte.

Perioade critice

Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Depune o singură pontă pe an, formată din 3-5 ouă rotunde, albe și lucioase, în a doua parte a lunii mai. Incubația durează în jur de 17-19 zile și este asigurată în special de către femelă. Puii sunt golași și orbi după eclozare, însă cresc repede și ajung zburători după 25-30 de zile, fiind hrăniți de către părinți și după părăsirea cuibului.

Cerințe de habitat

Preferă zonele de câmpie, calde și uscate, care au pâlcuri de pădure sau arbori solitari, ocazional putând fi întâlnită și în regiunile colinare. Preferă habitatele semideschise, mozaicate, cu arbori singuratici sau grupuri de arbori. Poate fi observată de multe ori stând. Hrana este procurată îndeosebi de pe terenuri arabile și pășuni, specia având o preferință semnificativă pentru pârloage.

Fotografii

Anexa II

Tabelul 27B. Date specifice speciei Coracias garrulus la nivelul ariei naturale protejate

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Specia

Coracias garrulus

Informații specifice speciei

Folosește stâlpii ca loc de veghe pentru hrănire. Cuibărește în stâlpi, scorburile arborilor sau în pereți de loess. În sit a fost observată în arealul sudic și sud-estic.

Statutul de prezență [temporal]

Reproducere

Statutul de prezență [spațial]

Larg răspândită

Statutul de prezență [management]

Nativă

Abundență

Comună în arealul sudic al sitului.

Perioada de colectare a datelor din teren

Ianuarie 2019 - Mai 2020

Distribuția speciei [interpretare]

În urma aplicării metodologiilor, specia a fost identificată în imediata apropiere a sitului.

Distribuția speciei [harta distribuției]

Anexa 3.4.

Alte informații privind sursele de informații

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici M., 2015.

Descrierea speciei Dendrocopos medius

Tabelul 28A. Date generale ale speciei Dendrocopos medius

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Cod Specie - EUNIS

Cod EUNIS - 1011, Cod Natura 2000 A238

Denumirea științifică

Dendrocopos medius

Denumirea populară

Ciocănitoare de stejar

Descrierea speciei

Lungimea corpului este de 19,5-22 cm și are o greutate de 50-85 g. Anvergura aripilor este de circa 33-34 cm. Este cu 15% mai mică decât ciocănitoarea pestriță mare și cu 40% mai mare decât ciocănitoarea pestriță mică. Similar rudelor sale, penajul este alcătuit dintr-o combinație atractivă de alb, negru și roșu. Comparativ cu rudele sale are cel mai puțin negru pe față.

Perioade critice

Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Este monogamă, iar perechile se formează anual, la sfârșitul iernii, pentru durata sezonului de reproducere. Masculul este cel care excavează locul pentru cuibărit, iar femela inspectează excavația făcută și decide dacă o acceptă sau nu. Construiesc în fiecare an un nou cuib. După alegerea locului, ambele sexe contribuie la excavarea scorburii. Înălțimea cuibului variază între 5 și 20 m, iar intrarea este rotundă, cu un diametru de 4-5 cm. La fel ca în cazul altor specii de ciocănitoare, femelele sunt cele care inițiază copulația. Cele 4-7 ouă sunt depuse la sfârșitul lunii aprilie sau în luna mai. Ambele sexe clocesc timp de 11-14 zile și participă la îngrijirea puilor, dezvoltarea acestora durând aproximativ trei săptămâni. Puii devin independenți la două săptămâni după părăsirea cuibului.

Cerințe de habitat

Este o specie care se găsește în păduri cu exemplare mature de Quercinee, dar poate fi observată și în parcuri mai mari sau pe pășuni împădurite, acolo unde sunt prezente exemplare bătrâne de stejar sau gorun. Limitele altitudinale la care cuibărește specia sunt determinate de prezența habitatelor cu stejar sau gorun și sunt localizate în principal între 200 și 600 m; în Dobrogea și Câmpia de Vest poate fi întâlnită și la atitudini mai mici.

Fotografii

Tabelul 28B. Date specifice speciei Dendrocopos medius la nivelul ariei naturale protejate

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Specia

Dendrocopos medius

Informații specifice speciei

Este o prezență comună în sit, în special în pădurile mature de Quercinee.

Statutul de prezență [temporal]

Rezident

Statutul de prezență [spațial]

Larg răspândită, în pădurile de Quercinee

Statutul de prezență [management]

Nativă

Abundență

Comună

Perioada de colectare a datelor din teren

Ianuarie 2019 - Mai 2020

Distribuția speciei [interpretare]

În urma aplicării metodologiilor, specia a fost identificată în mai multe zone din sit.

Distribuția speciei [harta distribuției]

Anexa 3.4.

10.

Alte informații privind sursele de informații

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici M., 2015.

Descrierea speciei Dryocopus martius

Tabelul 29A. Date generale ale speciei Dryocopus martius

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Cod Specie - EUNIS

Cod EUNIS - 1014, Cod Natura 2000 A236

Denumirea științifică

Dryocopus martius

Denumirea populară

Ciocănitoare neagră

Descrierea speciei

Este cea mai mare ciocănitoare de la noi. Prezintă penajul negru, uniform. Masculul are creștetul complet roșu, iar femela doar partea din spate a creștetului. Ciocul este lung și puternic, iar ochii albicioși.

Perioade critice

Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Cuibul este construit într-o scorbură cu o deschizătură mare, de obicei în arbori bolnavi și foarte rar în cei sănătoși. Construcția cuibului poate dura până la 4 săptămâni, în funcție de specia de arbore. Femela depune o singură pontă care poate fi formată din 1 -9 ouă, la sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie; ponta este incubată de ambii parteneri. Incubația durează 14-16 zile, iar puii părăsesc cuibul la 18, cel mult 35 de zile după eclozare, după care mai stau cu adulții încă aproximativ o săptămână.

Cerințe de habitat

Ciocănitoarea neagră este larg răspândită în pădurile bătrâne, de foioase, mixte și de conifere. Poate fi prezentă în pâlcuri de păduri izolate, relativ departe de pădurea intactă.

Fotografii

Anexa II

Tabelul 29B. Date specifice speciei Dryocopus martius la nivelul ariei naturale protejate

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Specia

Dryocopus martius

Informații specifice speciei

Este o specie comună în sit, în special în arealul nordic al sitului. Preferă pădurile bătrâne de foioase, mixte și conifere.

Statutul de prezență [temporal]

Rezident

Statutul de prezență [spațial]

Larg răspândită

Statutul de prezență [management]

Nativă

Abundență

Comună

Perioada de colectare a datelor din teren

Ianuarie 2019 - Mai 2020

Distribuția speciei [interpretare]

În urma aplicării metodologiilor, specia a fost identificată în mai multe zone din sit.

Distribuția speciei [harta distribuției]

Anexa 3.4.

Alte informații privind sursele de informații

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici M., 2015.

Descrierea speciei Egretta garzetta

Tabelul 30A. Date generale ale speciei Egretta garzetta

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Cod Specie - EUNIS

Cod EUNIS - 1016, Cod Natura 2000 A026

Denumirea științifică

Egretta garzetta

Denumirea populară

Egretă mică

Descrierea speciei

Este zveltă și elegantă, cu o lungime a corpului de 55-65 cm și o greutate de 350-550 g, fiind ca dimensiuni asemănătoare cu stârcul de cireadă (Bubulcus ibis). Anvergura aripilor este cuprinsă între 88-106 cm. Adulții au înfățișare similară. Penajul este complet alb. Degetele galbene, ce contrastează cu picioarele negre și ciocul negru, sunt semnele distinctive care o deosebesc de egreta mare. În partea posterioară a capului are 2-3 pene ornamentale lungi și înguste.

Perioade critice

Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Oaspete de vară la noi în țară, sosește la începutul lunii aprilie din cartierele de iernare. Își amplasează cuibul, construit din crengi și stuf, pe sălcii și uneori în stuf sau lăstărișuri dese din apropierea bălților. La construirea cuibului participă cei doi părinți. Cuiburile din colonii sunt plasate la o distanță de 1-4 m unul de altul (câteodată această distanță fiind chiar sub 1 m). Femela depune 3-4 ouă de culoare verzuie în perioada cuprinsă între a doua jumătate a lunii mai și prima jumătate a lunii iunie. Dimensiunea unui ou este de 46,54 x 33,67 mm. Incubația care durează 21-25 de zile este asigurată de ambii părinți. Puii rămân în cuib în jur de 30 de zile și îl părăsesc înainte de a putea zbura, cățărându-se cu multă abilitate printre crengi.

Cerințe de habitat

Preferă zonele mlăștinoase, delte și bălți, cu pâlcuri de arbori necesare cuibăritului.

Fotografii

Anexa II

Tabelul 30B. Date specifice speciei Egretta garzetta la nivelul ariei naturale protejate

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Specia

Egretta garzetta

Informații specifice speciei

Are o preferință ridicată pentru zonele mlăștinoase. În sit a fost observată de mai multe ori,cu efective mai mari în perioada pasajului. Este o specie cuibăritoare în arealul sudic al sitului.

Statutul de prezență [temporal]

Reproducere

Odihnă și hrănire/pasaj, cu efective mai mari.

Statutul de prezență [spațial]

Larg răspândită

Statutul de prezență [management]

Nativă

Abundență

Comună

Perioada de colectare a datelor din teren

Ianuarie 2019 - Mai 2020

Distribuția speciei [interpretare]

Specia are o distribuție largă în sit, în special în perioada pasajului. Efective mai mari pot fi observate în zona lacurilor adiacente râului Ialomița, acestea fiind locuri foarte benefice pentru hrănire.

Distribuția speciei [harta distribuției]

Anexa 3.4.

Alte informații privind sursele de informații

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici M., 2015.

Descrierea speciei Emberiza hortulana

Tabelul 31A. Date generale ale speciei Emberiza hortulana

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Cod Specie - EUNIS

Cod EUNIS - 1024, Cod Natura 2000 A379

Denumirea științifică

Emberiza hortulana

Denumirea populară

Presură de grădină

Descrierea speciei

Ca mărime este similară ciocârliei de câmp, cu o lungime a corpului de 15-16,5 cm și o greutate de 18-30 g. Anvergura aripilor este de 2329 cm. Se distinge de alte presuri prin penajul galben al gâtului și abdomenul cărămiziu. Ciocul și picioarele sunt roz. De aproape se poate observa cercul alb-gălbui din jurul ochiului. Ciocul este conic și robust pentru a sparge învelișul semințelor cu care se hrănește.

Perioade critice

Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Sosește din cartierele de iernare în aprilie. Este o specie monogamă. Are tendința de a cuibări oarecum grupat, și de aceea este dificil de apreciat densitatea perechilor. Masculii se pot auzi la distanțe de 2050 m unul de celălalt, ceea ce indică faptul că masculul apără un teritoriu relativ restrâns. În habitatele caracteristice, densitatea estimată variază între 2 și 20 de perechi/km2. Cuibul este construit de obicei pe sol, la adăpostul tufișurilor, de către femelă, într-un interval de 2-4 zile. El este alcătuit din iarbă și frunze. La interior este căptușit cu rădăcini fine, păr și pene. Uneori își construiește cuibul și în tufișuri sau arbori scunzi. Femela depune în mod obișnuit 4-5 ouă, cu o dimensiune de 20 x 15 mm. Incubația durează 11-12 zile, fiind asigurată de către femelă, în toată această perioadă masculul protejând-o. Puii sunt hrăniți de ambii părinți și devin zburători după 12-13 zile de la ecluzare. Perechea depune o singură pontă pe an.

Cerințe de habitat

Presura de grădină preferă lanurile de porumb și terenurile vecine acestuia.

Fotografii

Anexa II

Tabelul 31B. Date specifice speciei Emberiza hortulana la nivelul ariei naturale protejate

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Specia

Emberiza hortulana

Informații specifice speciei

Are o preferință ridicată pentru habitatele deschise de pășune cu tufăriș sau terenuri arabile, în special porumb și rapiță. În sit are o abundență mai ridicată în arealul sudic.

Statutul de prezență [temporal]

Reproducere

Statutul de prezență [spațial]

Larg răspândită în arealul sudic.

Statutul de prezență [management]

Nativă

Abundență

Comună

Perioada de colectare a datelor din teren

Ianuarie 2019 - Mai 2020

Distribuția speciei [interpretare]

În urma aplicării metodologiilor, specia a fost observată în arealul sudic al sitului.

Distribuția speciei [harta distribuției]

Anexa 3.4.

Alte informații privind sursele de informații

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici M., 2015.

Descrierea speciei Falco vespertinus

Tabelul 32A. Date generale ale speciei Falco vespertinus

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Cod Specie - EUNIS

Cod EUNIS - 1042, Cod Natura 2000 A097

Denumirea științifică

Falco vespertinus

Denumirea populară

Vânturel de seară

Descrierea speciei

Pasăre răpitoare de talie mică. Dimorfismul sexual este accentuat. Masculul are colorit general gri-albăstrui închis; partea inferioară a abdomenului, subcodalele și picioarele sunt portocaliu intens. Femela are spatele gri-albăstrui mai deschis, cu pete negre, iar capul, pieptul și burta portocaliu deschis cu puncte negre. Lungimea corpului este de 28-34 de cm și are o greutate medie de 130-197 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 65-76 de cm.

Perioade critice

Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Sosește din cartierele de iernare în a doua parte a lunii aprilie și în prima parte a lunii mai. Este o pasăre socială, care cuibărește în colonii. Pentru cuibărit ocupă cuiburi vechi de răpitoare sau corvide, fiind în acest fel dependentă de coloniile de ciori de semănătură (Corvus frugilegus). Femela depune 3-4 ouă în a doua parte a lunii mai și începutul lunii iunie, după ce specia gazdă părăsește cuibul. Dimensiune medie a unui ou este 36,5 x 28,9 mm, având o culoare brun-roșcată. Incubația durează în medie 27-28 de zile și este asigurată de către ambii părinți. Puii devin zburători la 27-30 de zile și devin complet independenți de aceștia după încă o săptămână.

Cerințe de habitat

Specie tipică de câmpie, care preferă zonele deschise ce alternează cu pâlcuri de arbori din habitatele de stepă și silvostepă, dar nu-i displac nici pâlcurile de arbori situate între terenurile arabile.

Fotografii

Anexa II

Tabelul 32B. Date specifice speciei Falco vespertinus la nivelul ariei naturale protejate

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Specia

Falco vespertinus

Informații specifice speciei

Este o specie care preferă habitatele deschise, de câmpie. Cuibăreste în colonii de cioară de semănătură (Corvus frugilegus). În interiorul sitului au fost observate efective mai mari în perioada pasajului. Este cuibăritoare în arealul sudic.

Statutul de prezență [temporal]

Reproducere

Statutul de prezență [spațial]

Larg răspândită

Statutul de prezență [management]

Nativă

Abundență

Comună

Perioada de colectare a datelor din teren

Ianuarie 2019 - Mai 2020

Distribuția speciei [interpretare]

În interiorul sitului au fost observate efective mai mari în perioada pasajului. Este cuibăritoare în arealul sudic.

Distribuția speciei [harta distribuției]

Anexa 3.4.

Alte informații privind sursele de informații

Ministerul Mediului, Apelor si Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici M., 2015.

Descrierea speciei Haliaeetus albicilla

Tabelul 33A. Date generale ale speciei Haliaeetus albicilla

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Cod Specie - EUNIS

Cod EUNIS - 1073, Cod Natura 2000 A075

Denumirea stiințifică

Haliaeetus albicilla

Denumirea populară

Codalb

Descrierea speciei

Lungimea corpului este de 76-92 cm și are o greutate de 4.100 g pentru mascul și 5.500 g pentru femelă. Anvergura aripilor este cuprinsă între 190-240 cm. Adulții au înfățișare similară, ciocul galben, irisul galben, coada albă și corpul maroniu. Ajung la penajul caracteristic adultului în 5-6 ani.

Perioade critice

Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Primăvara, perechea zboară deasupra teritoriului pe care l-a ocupat și execută zboruri spectaculoase cu rostogoliri în aer efectuate la o înălțime de circa 200 m de la sol. Pentru cuibărit folosește același teritoriu an după an, utilizând alternativ 2-3 cuiburi. Cuibul este construit din crengi aduse de mascul și aranjate de către femelă. Acesta este căptușit în interior cu mușchi și iarbă, uneori și cu lână. Femela depune de obicei 2 ouă la începutul lunii martie. Incubația durează 40-45 de zile și este asigurată de ambii părinți, însă femela stă mai mult pe cuib. Masculul stă și veghează în apropiere. În primele două săptămâni după ce puii eclozează, unul din adulți rămâne la cuib, după care vânează împreună. Puii devin zburători la 70-80 de zile de la eclozare și sunt independenți de părinți la 95-100 de zile.

Cerințe de habitat

Codalbul este o pasăre caracteristică zonelor deschise din regiunea coastelor marine și lacurilor cu apă dulce, în apropierea cărora se găsesc arbori bătrâni sau insule stâncoase.

Fotografii

Anexa II

Tabelul 33B. Date specifice speciei Haliaeetus albicilla la nivelul ariei naturale protejate

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Specia

Haliaeetus albicilla

Informații specifice speciei

Specia preferă pentru cuibărit pădurile bătrâne din apropierea coastelor marine și a lacurilor sau râurilor cu apă dulce. În sit specia a fost observată doar hrănindu-se. Nu se cunosc date certe de cuibărire.

Statutul de prezență [temporal]

Rezident

Statutul de prezență [spațial]

Izolată

Statutul de prezență [management]

Nativă

Abundență

Rară

Perioada de colectare a datelor din teren

Ianuarie 2019 - Mai 2020

Distribuția speciei [interpretare]

Până în momentul de față, specia a fost identificată în două locații din sit.

Distribuția speciei [harta distribuției]

Anexa 3.4.

Alte informații privind sursele de informații

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici M., 2015.

Descrierea speciei Hieraaetuspennatus

Tabelul 34A. Date generale ale speciei Hieraaetus pennatus

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Cod Specie - EUNIS

Cod EUNIS - 1075, Cod Natura 2000 A092

Denumirea științifică

Hieraaetus pennatus

Denumirea populară

Acvilă pitică

Descrierea speciei

Acvilă de talie mică, cu o lungime a corpului de 42-51 cm și o anvergură de 110-135 cm. Asemănătoare ca talie și formă cu un șorecar, deși ”mâna” este mai mare, cu un ”deget” în plus (6 în loc de 5), determinând aripa să fie mai lată față de cea a șorecarului. Coada are aproximativ patru cincimi din lățimea aripii, cu marginea posterioară dreaptă sau chiar ușor concavă la vârf. Există două forme: deschisă - cu partea ventrală albă și subalare albe (cu pete sporadice întunecate), contrastând puternic cu remigele negre, și închisă - are corpul și subalarele întunecate ventral, iar penele de zbor similare cu cele ale formei deschise. Subcodalele la ambele forme sunt gri, cu vârful și centrul negre. Aproape 75 % din indivizi au pete mici albe, caracteristice la baza anterioară a aripii, vizibile când pasărea este privită din față.

Perioade critice

Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Ambii parteneri se pare că sunt fideli pe viață unul celuilalt și obișnuiesc să construiască împreună cuibul după ce s-au întors la locul preferat de cuibărit, în ciuda faptului că pe perioada iernii sunt păsări solitare. Cuibul și-l așează la înălțime (20-50 m), pe un copac, putând ocupa și cuiburi vechi ale altor păsări răpitoare sau ciori. Cuibul este construit din crengi împletite și este tapetat la exterior cu crenguțe cu frunze. Femela va depune 1-2 ouă (rar 3), pe care le incubează singură timp de 35 de zile. Amândoi părinții se ocupă de îngrijirea puilor.

Cerințe de habitat

Cuibărește în păduri, dar vânează în zone deschise și semideschise, pe pășuni sau câmpuri agricole. Astfel, habitatul optim pentru această specie îl reprezintă pădurile de stejar de la câmpie, deal sau din zonele montane joase, care sunt învecinate cu suprafețe deschise (așa cum sunt pășunile), folosite de specie pentru vânătoare. În România cuibărește local în zone împădurite învecinate cu zone umede sau/și agricole, unde preferă pădurile de amestec, nu foarte dese, care să îi confere vizibilitate ridicată.

Fotografii

Anexa II

Tabelul 34B. Date specifice speciei Hieraaetus pennatus la nivelul ariei naturale protejate

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Specia

Hieraaetus pennatus

Informații specifice speciei

Acvila mică este o prezență rară în sit, nu a fost observată în interiorul acestuia.

Statutul de prezență [temporal]

Odihnă și hranire/pasaj

Statutul de prezență [spațial]

Marginală

Statutul de prezență [management]

Nativă

Abundență

Rară

Perioada de colectare a datelor din teren

Ianuarie 2019 - Mai 2020

Distribuția speciei [interpretare]

În urma aplicării metodologiilor, până în momentul de față, specia nu a fost identificată în sit.

Distribuția speciei [harta distribuției]

Anexa 3.4.

Alte informații privind sursele de informații

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici M., 2015.

Descrierea speciei Ixobrychus minutus

Tabelul 35A. Date generale ale speciei Ixobrychus minutus

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Cod Specie - EUNIS

Cod EUNIS - 1090, Cod Natura 2000 A022

Denumirea științifică

Ixobrychus minutus

Denumirea populară

Stârc pitic

Descrierea speciei

Adulții au o lungime a corpului de 33-58 cm, fiind ceva mai mici decât găinușa de baltă și au o greutate de 140-150 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 49-58 cm. Adulții au înfățișare diferită. Femela are pe spate o culoare maronie cu striații negre, comparativ cu masculul care este negru pe spate.

Perioade critice

Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Sosește în locurile de cuibărit la începutul lunii aprilie. Locul ales de mascul pentru cuib este de obicei un teren cu paie, stuf și frunze, situat în desișul stufului, pentru a proteja puii de animalele de pradă. La construirea cuibului, care are forma unei farfurii puțin adânci și este alcătuit din trestie, papură și alte resturi vegetale, participă de obicei cei doi părinți. Femela depune în a doua parte a lunii mai 5-7 ouă de culoare albicioasă, mată, cu tente albăstrui - verzui, cu o dimensiune medie de 37,3 x 26,6 mm. Dacă există condiții favorabile, perechea depune o a doua pontă, în luna iunie. Incubația este asigurată de ambii părinți. După 16-19 zile puii eclozează și rămân în cuib o perioadă de 7-9 zile, fiind hrăniți cu larve de insecte, insecte, mormoloci și chiar lipitori. După părăsirea cuibului, ei rămân în vecinătatea acestuia, cerșind hrană de la părinți. După circa o lună de la eclozare devin zburători și își pot asigura singuri hrana.

Cerințe de habitat

Pasăre sfioasă, stârcul pitic poate fi observat în habitate specifice zonelor umede, cu stufăriș și luciu de apă, fiind întâlnit cu predominanță în zone cu multă vegetație higrofilă, precum stuful, Typha sp., trestia, Phragmites sp. sau orice altă vegetație acvatică densă, care formează pâlcuri compacte. Ocupă, de asemenea, margini de lacuri, heleșteie, marginile riverane ale cursurilor de apă unde predomină vegetația lemnoasă.

Fotografii

Anexa II

Tabelul 35B. Date specifice speciei Ixobrychus minutus la nivelul ariei naturale protejate

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Specia

Ixobrychus minutus

Informații specifice speciei

Specia preferă habitatele acvatice de apă dulce cu stufăriș. În sit a fost observată în mai multe locații, în lacurile adiacente râului Ialomița.

Statutul de prezență [temporal]

Reproducere

Statutul de prezență [spațial]

Izolată

Statutul de prezență [management]

Nativă

Abundență

Comună în habitatele care prezintă suprafețe mai mari de stufăriș.

Perioada de colectare a datelor din teren

Ianuarie 2019 - Mai 2020

Distribuția speciei [interpretare]

Până în momentul de față, specia a fost identificată în mai multe locații, în special în arealul sudic în habitatele acvatice cu suprafețe mai mari de stuf.

Distribuția speciei [harta distribuției]

Anexa 3.4.

Alte informații privind sursele de informații

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici M., 2015.

Descrierea speciei Lanius collurio

Tabelul 36A. Date generale ale speciei Lanius collurio

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Cod Specie - EUNIS

Cod EUNIS - 1099, Cod Natura 2000 A338

Denumirea științifică

Lanius collurio

Denumirea populară

Sfrâncioc roșiatic

Descrierea speciei

Este o specie de sfrâncioc de talie mică. Dimorfismul sexual este mai accentuat decât la restul speciilor de sfrâncioci. Masculul are capul gri, spatele castaniu-roșcat și pieptul alb cu nuanțe rozalii; banda neagră din zona ochilor, caracteristică sfrânciocilor este îngustă și se termină în zona ciocului. La femelă culorile sunt mai șterse, capul gri, maro pe spate și aripă, gri deschis cu striații fine pe laterale; banda din zona ochilor este mai redusă și de culoare maro închis. Lungimea corpului este de 16-18 cm și are o greutate medie de 23-34 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 24-27 cm.

Perioade critice

Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Sosește din cartierele de iernare în aprilie, întorcându-se în grupuri mici de 5-7 păsări. Perechile cuibăresc la o distanță de 100300 m unele de celelalte. Cântecul nupțial este de slabă intensitate, imitând cântecele altor păsărele. Cuibul este amplasat la o înălțime de până la 2 m de sol, în mărăcini sau arbori mici. Este alcătuit de către ambii parteneri în circa 4-5 zile, din materiale vegetale căptușite cu iarbă și mușchi. Femela depune în mod obișnuit 4-6 ouă la sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie, cu o dimensiune de circa 22 x 17 mm. Ouăle sunt mate, cu pete cenușii pe fond verzui, gălbui sau roz. Este o specie cu mare variabilitate de formă și cromatică a ouălor. Incubația durează în jur de 13-15 zile și este asigurată de către femelă, care este hrănită în tot acest timp de mascul. Puii sunt hrăniți de ambii părinți și devin zburători după 14-15 zile. Este depusă o singură pontă pe an.

Cerințe de habitat

Sfrânciocul roșiatic este caracteristic zonelor agricole deschise de pășune, cu multe tufișuri și mărăcinișuri. Este întâlnit până la o altitudine maximă de 1.700 m.

Fotografii

Anexa II

Tabelul 36B. Date specifice speciei Lanius collurio la nivelul ariei naturale protejate

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Specia

Lanius collurio

Informații specifice speciei

Specie comună în habitatele deschise din interiorul sitului.

Statutul de prezență [temporal]

Reproducere

Statutul de prezență [spațial]

Larg răspândită

Statutul de prezență [management]

Nativă

Abundență

Comună

Perioada de colectare a datelor din teren

Ianuarie 2019 - Mai 2020

Distribuția speciei [interpretare]

În urma aplicării metodologiilor, specia a fost identificată în mai multe zone din sit.

Distribuția speciei [harta distribuției]

Anexa 3.4.

Alte informații privind sursele de informații

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici M., 2015.

Descrierea speciei Lanius minor

Tabelul 37A. Date generale ale speciei Lanius minor

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Cod Specie - EUNIS

Cod EUNIS - 1100, Cod Natura 2000 A339

Denumirea științifică

Lanius minor

Denumirea populară

Sfrâncioc cu frunte neagră

Descrierea speciei

Este o specie de sfrâncioc de talie medie. Dimorfismul sexual este redus. Ambele sexe au coloritul relativ similar: capul și spatele gri, obrajii albi, coada neagră; pieptul are o nuanță deschisă de roz; banda neagră din zona ochilor, caracteristică sfrânciocilor, este lată și se continuă și pe frunte; aripile sunt negre, cu o pată albă în zona centrală. Lungimea corpului este de 19-21 cm și are o greutate medie de 41-61 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 32-34 cm.

Perioade critice

Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Sosește din cartierele de iernare în prima jumătate a lunii mai. Cuibul este alcătuit din crenguțe și rădăcini, fiind căptușit cu frunze și flori de plante aromatice. Cuibul este construit de ambii parteneri, într-un interval de 5-9 zile, fiind compact și alcătuit din rădăcini, crenguțe, fragmente vegetale subțiri, cu intercalări de plante odorante (Thymus sp., Menta sp.), iar la interior este căptușit cu fire de păr de la animalele domestice în amestec cu pene. El este construit la aproximativ 4-6 m de la sol, pe o ramificație a crengilor în salcâmi, duzi, plopi sau pomi fructiferi. Femela depune în mod obișnuit 3-7 ouă în a doua parte a lunii mai și în prima parte a lunii iunie, cu o dimensiune de 24 x 17,8 mm. Forma lor este ovală spre oval- alungită, iar culoarea de bază verzuie sau verde-pal; macule măslinii și cenușii sunt dispuse în rozetă la nivelul polului bazal. Incubația durează 14-16 zile și este asigurată de ambii părinți, însă mai ales de către femelă, care este hrănită în tot acest timp de mascul. Puii sunt hrăniți de ambii părinți și devin zburători după 16-18 zile, în perioada cuprinsă între sfârșitul lunii iunie și până în august. Este posibilă depunerea unei ponte de înlocuire atunci când prima pontă a fost distrusă.

Cerințe de habitat

Sfrânciocul cu frunte neagră este caracteristic zonelor agricole deschise, cu tufișuri și arbori izolați.

Fotografii

Anexa II

Tabelul 37B. Date specifice speciei Lanius minor la nivelul ariei naturale protejate

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Specia

Lanius minor

Informații specifice speciei

Specie larg răspândită în sit, cu efective mai mari în arealul sudic al sitului.

Statutul de prezență [temporal]

Reproducere

Statutul de prezență [spațial]

Larg răspândită

Statutul de prezență [management]

Nativă

Abundență

Comună

Perioada de colectare a datelor din teren

Ianuarie 2019 - Mai 2020

Distribuția speciei [interpretare]

În urma aplicării metodologiilor, specia a fost identificată în mai multe locații din interiorul sitului.

Distribuția speciei [harta distribuției]

Anexa 3.4.

Alte informații privind sursele de informații

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici M., 2015.

Descrierea speciei Lullula arborea

Tabelul 38A. Date generale ale speciei Lullula arborea

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Cod Specie - EUNIS

Cod EUNIS - 1126, Cod Natura 2000 A246

Denumirea științifică

Lullula arborea

Denumirea populară

Ciocârlie de pădure

Descrierea speciei

Este mai mică și mai zveltă decât ciocârlia de câmp. Lungimea corpului este de 13,5-15 cm, iar greutatea de 23-35 g. Penajul este maroniu și se distinge de celelalte ciocârlii prin benzile albe de deasupra ochilor ce se unesc pe creștet.

Perioade critice

Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Este o specie monogamă. Cuibul este construit de către femelă pe sol, într-o zonă protejată de iarbă mai înaltă sau tufișuri. Baza cuibului este o adâncitură rotundă în sol, ascunsă sub o tufă, iar ca materiale de construcție sunt folosite rădăcini fine, mușchi și crenguțe subțiri; la final, cuibul este căptușit la interior cu păr de cal, frunze și fire de iarbă mai fine. Ponta constă din 3-5 ouă gri- albicioase cu pete maro-roșcate, care sunt clocite numai de către femelă, care alternează perioadele de clocire cu scurte perioade de hrănire și adăpare. Timpul de incubare este de 14-15 zile. Puii sunt hrăniți de ambii părinți exclusiv cu insecte. Ei părăsesc cuibul la vârsta de 10-12 zile (ocazional și mai repede dacă cuibul este deranjat) și devin capabili de zbor peste 3-4 zile. Dacă este depusă o a doua pontă, masculul hrănește puii din prima generație. Aceștia rămân pe teritoriul părinților până când și a doua pontă este îngrijită, iar la sfârșitul cuibăritului părinții împreună cu cele două rânduri de pui zburători formează un stol mic. Poate exista și o a treia pontă într-un sezon de reproducere, dacă există condiții favorabile de mediu și hrană suficientă.

Cerințe de habitat

Cuibărește în diferite habitate deschise și semideschise mozaicate cu tufărișuri, în zonele de agricultură și pășunile abandonate, în livezile tratate în mod tradițional extensiv, în lizierele pădurilor și în regenerările naturale ale habitatelor forestiere. Arată o preferință pentru solurile nisipoase, acide și aride cu vegetație ierboasă rară și scurtă (sub 5 cm). Foarte rar pot fi găsite cuibărind și în habitate antropice, precum parcurile de mari dimensiuni din localități.

Fotografii

Tabelul 38B. Date specifice speciei Lullula arborea la nivelul ariei naturale protejate

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Specia

Lullula arborea

Informații specifice speciei

Este o specie cu preferințe ridicate pentru habitatele deschise și semideschise, mozaicate, cu tufărișuri sau arbori izolați. În interiorul sitului are o prezență mai comună în arealul nordic al sitului.

Statutul de prezență [temporal]

Reproducere

Statutul de prezență [spațial]

Larg răspândită în arealul nordic al sitului.

Statutul de prezență [management]

Nativă

Abundență

Prezență certă

Perioada de colectare a datelor din teren

Ianuarie 2019 - Mai 2020

Distribuția speciei [interpretare]

În urma aplicării metodologiilor, specia a fost identificată doar în arealul nordic al sitului.

Distribuția speciei [harta distribuției]

Anexa 3.4.

Alte informații privind sursele de informații

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici M., 2015.

Descrierea speciei Nycticorax nycticorax

Tabelul 39A. Date generale ale speciei Nycticorax nycticorax

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Cod Specie - EUNIS

Cod EUNIS - 1162, Cod Natura 2000 A023

Denumirea științifică

Nycticorax nycticorax

Denumirea populară

Stârc de noapte

Descrierea speciei

Are o lungime a corpului de 58-65 cm și o greutate de circa 800 g. Anvergura aripilor este cuprinsăîntre 90-100 cm. Adulții au o înfățișare similară. În partea posterioară a capului au 3-4 pene albe, înguste, cu o lungime de 18-20 cm. Tinerii au în prima iarnă un penaj maroniu cu striuri albe. Tinerii, în iarna a doua, au spatele maroniu, comparativ cu cel negru al adulților.

Perioade critice

Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Revin în zonele de cuibărit la sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie. Rar, unele exemplare rămân în zona Dunării și a Deltei. Specia este monogamă pe perioada cuibăritului. Cuibărește în colonii monospecifice sau mixte, împreună cu cormorani și alte specii de stârci. Cuiburile sunt amplasate în arbori, uneori la înălțimi considerabile. Împerecherea adulților are loc în preajma locului de cuibărit, încă din prima zi sau a doua zi după ce perechea este formată. La construirea cuibului, care are forma unei farfurii puțin adânci, alcătuit din crenguțe și stuf, participă cei doi părinți. Ponta este depusă spre sfârșitul lunii aprilie și constă din 2-3 ouă, care sunt clocite de către ambii adulți timp de 21-22 de zile. Puii sunt hrăniți de ambii părinți până devin independenți la vârsta de 50-60 de zile. De la vârsta de două săptămâni ei ies din cuib și rămân în imediata apropriere a acestuia, așteptând hrană de la adulți.

Cerințe de habitat

Specia utilizează o gamă foarte variată de zone umede pentru hrănire, preferând mai ales lacurile cu vegetație palustră, cursurile mari de ape, heleșteiele, canalele cu vegetație și apă puțin adâncă, iazurile etc. Caută hrană la marginea corpurilor de apă, în zonele în care este prezentă o vegetație palustră bogată. Cuibărește aproape exclusiv în arbori, arbori și tufe de salcie, în zone umede (păduri de luncă, sălcii în stufărișuri, plantații de plop etc.).

Fotografii

Anexa II

Tabelul 39B. Date specifice speciei Nycticorax nycticorax la nivelul ariei naturale protejate

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Specia

Nycticorax nycticorax

Informații specifice speciei

Specie întâlnită în sit în efective mai mari în timpul pasajului. Folosește în general zonele acvatice de mică adâncime și prezintă o preferință ridicată pentru malurile bogate în vegetație palustră. Izolat, este specie cuibăritoare.

Statutul de prezență [temporal]

Reproducere

Efective mai mari în perioada pasajului.

Statutul de prezență [spațial]

Larg răspândită

Statutul de prezență [management]

Nativă

Abundență

Comună

Perioada de colectare a datelor din teren

Ianuarie 2019 - Mai 2020

Distribuția speciei [interpretare]

În urma aplicării metodologiilor, specia a fost identificată în mai multe locații în sit.

Distribuția speciei [harta distribuției]

Anexa 3.4.

Alte informații privind sursele de informații

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici M., 2015.

Descrierea speciei Pernis apivorus

Tabelul 40A. Date generale ale speciei Pernis apivorus

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Cod Specie - EUNIS

Cod EUNIS - 1195, Cod Natura 2000 A072

Denumirea științifică

Pernis apivorus

Denumirea populară

Viespar

Descrierea speciei

Lungimea corpului este de 52-59 cm și greutatea medie de 750 g pentru mascul și 910 g pentru femelă. Anvergura aripilor este cuprinsă între 113-135 cm. Lungimea corpului este puțin mai mare decât a șorecarului comun (Buteo buteo) și poate fi ușor confundat cu acesta, mai ales de la distanță. Sexele pot fi diferențiate după penaj, ceea ce este o situație neobișnuită pentru păsările mari de pradă. Masculul are capul gri-albăstrui, iar femela maro. În general, femela este mai închisă la culoare decât masculul.

Perioade critice

Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Sosește din cartierele de iernare la începutul lunii mai. Uneori perechea se formează încă din cartierele de iernare. Este o specie monogamă, perechea având un teritoriu vast, de până la 10 km2, dar care însă are suprapuneri cu teritoriile perechilor învecinate. La realizarea cuibului participă ambii părinți. Cuibărește și în cuiburi părăsite de cioara de semănătură (Corvus _frugilegus) și de obicei o pereche cuibărește în aceeași zonă mai mulți ani la rând. Cel mai adesea perechea își face un cuib nou în fiecare an, acesta fiind situat la înălțime într-un copac mare (în special fag, stejar sau pin), pe o ramură laterală. El este confecționat din crengi proaspete, care au încă frunze. Aceste crengi cu frunze verzi sunt adăugate permanent în timpul cuibăritului, pentru camuflarea cu succes a cuibului în coronamentul arborelui. Femela depune o pontă formată din 1-3 ouă albe, pătate cu maro, la sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie, cu o dimensiune medie de circa 52 x 40 mm. Incubația durează 30-35 de zile și este asigurată în special de către femelă. Pe cuibul acestei specii se găsește frecvent miere, fiind un criteriu sigur de identificare. Puii devin zburători la vârsta de 40-44 de zile, însă rămân la cuib până la 55 de zile, stând pe ramurile aflate în apropriere și revenind în cuib la sosirea părintelui cu hrană. Ambii adulți aduc mâncare la cuib, masculul hrănind deseori puii chiar și în prezența femelei (comportament mai rar întâlnit la păsările răpitoare la care, de obicei, femela preia hrana și o plasează puilor). Frecvent, unul din părinți pleacă și își începe migrația spre cartierele de iernare din Africa.

Cerințe de habitat

Viesparul este o specie caracteristică pădurilor de foioase cu poieni, aflate pe soluri ușoare și uscate, în care poate săpa ușor după hrană.

Fotografii

Tabelul 40B. Date specifice speciei Pernis apivorus la nivelul ariei naturale protejate

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Specia

Pernis apivorus

Informații specifice speciei

Specie cuibăritoare în sit, în interiorul pădurilor de foioase cu poieni sau zone agricole.

Statutul de prezență [temporal]

Reproducere

Statutul de prezență [spațial]

Larg răspândită

Statutul de prezență [management]

Nativă

Abundență

Comună

Perioada de colectare a datelor din teren

Ianuarie 2019 - Mai 2020

Distribuția speciei [interpretare]

În urma aplicării metodologiilor, specia a fost identificată în mai multe locații în sit.

Distribuția speciei [harta distribuției]

Anexa 3.4.

Alte informații privind sursele de informații

Ministerul Mediului, Apelor si Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici M., 2015.

Descrierea speciei Picus canus

Tabelul 41A. Date generale ale speciei Picus canus

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Cod Specie - EUNIS

Cod EUNIS - 1218, Cod Natura 2000 A234

Denumirea stiințifică

Picus canus

Denumirea populară

Ghionoaie sură

Descrierea speciei

Este o specie de ciocănitoare de talie medie. Dimorfismul sexual este redus. Ambele sexe au coloritul relativ similar: capul gri cu ”mustață” neagră îngustă, abdomenul gri deschis, pal, iar spatele verde. Masculul are o pată rosie pe frunte (lipseste la femelă). Lungimea corpului este de 27-30 cm si are o greutate medie de 125165 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 38-40 cm.

Perioade critice

Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit si cresterea puilor. Este o specie monogamă, solitară si teritorială. Cuibăreste în scorburi cu diametrul mediu de 5-7 cm. Îsi apară agresiv teritoriile care au resurse bogate în furnici si care prezintă multe excavații folosite ca locuri de odihnă sau cuibărit. Teritoriul unei perechi este de circa 50-100 ha si este mai mic decât cel folosit iarna pentru hrănire; din acest teritoriu apără activ numai zonele cele mai importante de pe suprafața teritoriului (cuib, zonele preferate pentru hrănire etc.). Zonele mai extinse ale teritoriului sunt revendicate doar prin cântec si baterea darabanei, fără a fi apărate activ. Masculii rivali se urmăresc în zbor si atrag femelele prin darabană, care se aude de la distanțe relativ mari. Această ciocănire este efectuată de obicei pe un copac mare si uscat, care este folosit ca rezonator. Loviturile (20-40 pe secundă) sunt bruste si durează 1-2 secunde. Ambii parteneri contribuie la realizarea excavației ce va fi folosită pentru cuibărit, aceasta fiind plasată frecvent în apropierea celei folosite în anul anterior. În timpul ritualului de împerechere masculul hrăneste femela. Cele 4-11 ouă albe cu dimensiunea de 27,6 x 21,2 mm sunt depuse în aprilie. Incubarea pontei durează 15-17 zile, iar puii se dezvoltă îngrijiți de ambii părinți în 24-28 de zile, devenind independenți în scurt timp după părăsirea scorburii.

Cerințe de habitat

Specia este considerată ca una specializată pe pădurile de foioase din regiuni colinare și muntoase, fiind prezentă în special în pădurile dominate de fag sau stejar, rareori în păduri de zadă, Larix decidua. Îi plac porțiunile de pădure mai umede și de multe ori cuibărește în apropierea pâraielor; de aceea populații semnificative se pot întâlni în pădurile de luncă. Pășunile împădurite pot fi considerate habitat secundar pentru această specie. Habitatul de cuibărit și cel de hrănire diferă, dar sunt strâns legate între ele, din aceste considerente specia fiind catalogată ca o specie indicator pentru calitatea habitatelor forestiere.

Fotografii

Tabelul 41B. Date specifice speciei Picus canus la nivelul ariei naturale protejate

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Specia

Picus canus

Informații specifice speciei

Este o specie comună în sit, în special în arealul nordic al sitului. Preferă pădurile bătrâne de foioase sau mixte.

Statutul de prezență [temporal]

Rezident

Statutul de prezență [spațial]

Larg răspândită

Statutul de prezență [management]

Nativă

Abundență

Comună

Perioada de colectare a datelor din teren

Ianuarie 2019 - Mai 2020

Distribuția speciei [interpretare]

În urma aplicării metodologiilor, specia a fost identificată în mai multe locații din sit. Efective mai ridicate se găsesc în arealul nordic.

Distribuția speciei [harta distribuției]

Anexa 3.4.

Alte informații privind sursele de informații

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici M., 2015.

Descrierea speciei Sylvia nisoria

Tabelul 42A. Date generale ale speciei Sylvia nisoria

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Cod Specie - EUNIS

Cod EUNIS - 1303, Cod Natura 2000 A307

Denumirea științifică

Sylvia nisoria

Denumirea populară

Silvie porumbacă

Descrierea speciei

Este cea mai mare dintre speciile de silvie și are lungimea corpului de 15,5-17 cm. Greutatea variază între 22-36 g, masculul fiind cu puțin mai mic decât femela. Anvergura aripilor este de 23-27 cm. Caracteristice sunt irisul galben, coada lungă, iar în cazul masculului, pieptul dungat ca la ulii. Penajul este asemănător, cu nuanțe mai puternice de gri la mascul.

Perioade critice

Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Sosește din cartierele de iernare în mai. Masculul construiește o platformă nefinisată pentru cuibărit. După constituirea perechii, femela folosește materialul acestei platforme pentru a construi un cuib mai elaborat, care este amplasat de obicei într-un arbust cu spini, de obicei la o înălțime de maximum 1 m de la sol. Cuibul este de obicei construit în vecinătatea unuia de sfrâncioc roșiatic, fiind cunoscut în literatură faptul că speciile obișnuiesc să cuibărească împreună, astfel rezultând un număr mai mare de pui ce zboară de la cuib din ambele specii, comparativ cu perechile care aleg să cuibărească izolat. Acest lucru se explică prin agresivitatea ridicată a ambelor specii față de prădători, beneficiind astfel mutual de pe urma acestui tip de comportament. Femela depune în mod obișnuit 3-6 ouă de culoare gălbui-albicioasă cu pete mici, verzui. Dimensiunea medie a unui ou este de 21 x 16 mm. După depunerea ouălor este posibil ca masculul să abandoneze femela și ponta și să caute un nou teritoriu pentru atragerea altei femele. O parte dintre masculi aleg să rămână cu prima femelă și în această situație se formează o relație monogamă. Incubația durează 12-13 zile și este asigurată de ambii părinți atunci când masculul rămâne la cuib. În cazul în care acesta pleacă, femela incubează singură ouăle, iar după eclozare hrănește, de asemenea, singură puii. Ei devin zburători după 10-12 zile și rămân în preajma adulților circa 3 săptămâni.

Cerințe de habitat

Silvia porumbacă este caracteristică zonelor deschise cu tufărișuri și arbori izolați, având preferințe similare cu sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio). Limita altitudinală a cuibăritului este de 1.600 m.

Fotografii

Anexa II

Tabelul 42B. Date specifice speciei Sylvia nisoria la nivelul ariei naturale protejate

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Specia

Sylvia nisoria

Informații specifice speciei

Este o specie cu distribuție largă în sit, în special în arealul sudic. Preferă zonele deschise cu tufărișuri și arbori izolați.

Statutul de prezență [temporal]

Reproducere

Statutul de prezență [spațial]

Larg răspândită

Statutul de prezență [management]

Nativă

Abundență

Comună

Perioada de colectare a datelor din teren

Ianuarie 2019 - Mai 2020

Distribuția speciei [interpretare]

În urma aplicării metodologiilor, specia a fost identificată în special în arealul sudic al sitului, în habitate deschise, cu tufăriș.

Distribuția speciei [harta distribuției]

Anexa 3.4.

Alte informații privind sursele de informații

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici M., 2015.

3.3.7.

Mamifere

Descrierea speciei Spermophilus citellus

Tabelul 43A. Date generale ale speciei Spermophilus citellus

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Cod Specie - EUNIS

1335

Denumirea științifică

Spermophilus citellus

Denumirea populară

Popândău

Descrierea speciei

Rozător terestru, cu corpul alungit, fără a depăși 220 mm, cu capul ușor teșit în regiunea frontală, cu botul scurt și pavilioanele urechilor mici și rotunjite, ca niște cute tegumentare acoperite de peri scurți. Membrele sunt scurte, cu câte 5 degete, terminate cu gheare lungi, mai mult sau mai puțin ascuțite. Labele anterioare, cu fața inferioară nudă, au polexul rudimentar, asemeni unui tubercul, cu o gheară mică, abia vizibilă. Labele posterioare, acoperite parțial pe fața lor inferioară cu peri (până la nivelul tuberculilor) au toate cele 5 degete normal dezvoltate. Ghearele lor sunt puțin mai scurte și mai tocite. Coada poate atinge o treime din lungimea corpului și este acoperită de peri dispuși distih. Au obiceiul de a se sprijini pe membrele posterioare și pe coadă, luând o poziție verticală, de unde și numele popular de poponete. Blana are peri scurți și aspri. Culoarea de fond pe fața superioară a corpului este brun-cenușie- gălbuie, cu nuanțe mai sulfurii pe laturile corpului. Pe acest fond apar numeroase pete mici de culoare mai deschisă, ca niște stropituri cu contur neregulat. Pe cap culoarea este uniformă și fără pete. În jurul ochilor se conturează un inel galben deschis.

Perioade critice

Perioadele cu ploi abundente, care pot inunda galeriile.

Cerințe de habitat

Specia are cerințe specifice de habitat, fiind prezentă în habitate caracterizate de vegetație ierboasă scundă de stepă și în habitate semi-naturale sau artificiale similare (terenuri înierbate, izlazuri, pajiști, terenuri cultivate, îndeosebi cu plante furajere perene (lucernă, trifoi), dar și în alte tipuri de culturi, grădini, livezi, chiar până la liziera pădurii, râpe, diguri, marginea drumurilor de țară). Prezența unui pășunat de intensitate redusă este importantă în majoritatea locațiilor din România. Trăiește în colonii, având fiecare individ galerie proprie. Galeriile au o arhitectonică foarte variată, în funcție de tipul de sol, microrelief, cantitatea de precipitații, densitatea populației, vârsta individului. Galeriile pot avea una sau mai multe deschideri, iar culoarele pot fi uneori ramificate.

Fotografii

Anexa II

Tabelul 43B. Date specifice speciei Spermophilus citellus la nivelul ariei naturale protejate

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Specia

1335 Spermophilus citellus

Informații specifice speciei

Specia este prezentă preponderent în pășunile pășunate de către vaci, cu o densitate mai mare la est de Urziceni.

Statutul de prezență [temporal]

Rezidentă

Statutul de prezență [spațial]

Larg răspândită

Statutul de prezență [management]

Nativă

Abundență

Comună

Perioada de colectare a datelor din teren

Aprilie - Decembrie 2019

Distribuția speciei [harta distribuției]

Anexa 3.5.

Distribuția speciei [interpretare]

Popândăul a fost identificat ca având o densitate semnificativă de indivizi mari în partea din zona de est de Urziceni, cu o densitate de 10-20 de indivizi la hectar, iar în restul zonelor, densitatea variază între 5 și 10 indivizi la hectar. A fost estimat un efectiv de 15.000-25.000 indivizi cu structură echilibrată pe vârstă și pe sexe.

Alte informații privind sursele de informații

Descrierea speciei Castorfiber

Tabelul 44A. Date generale ale speciei Castor fiber

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Cod Specie - EUNIS

1337

Denumirea științifică

Castor fiber

Denumirea populară

Castor

Descrierea speciei

Castorul european este cel mai mare mamifer rozător din Europa. Este un animal semiacvatic cu multiple adaptări anatomice care îi permit explorarea cu succes a mediului acvatic. Este un animal greoi, cocoșat spre spate, ce rareori se deplasează pe distanțe mari în mediul terestru. Blana deasă îl protejează în mediul acvatic și terestru de temperaturile extreme. Părul mărunt al blănii este moale, ondulat și extrem de dens și poate atinge 2-3 cm lungime. În schimb, părul protector este puternic, gros și lung, ajungând la 5-6 cm lungime. Culoarea părului de protecție variază de la negru la cenușiu, în timp ce părul mărunt este brun-roșcat. La scufundare, blana reține un strat de bule de aer, îmbunătățind izolarea termică a corpului. Castorii năpârlesc o singură dată pe an, în timpul verii (Ionescu et al., 2010). In apă, corpul hidrodinamic este propulsat de puterea membrelor posterioare și a cozii. Degetele membrelor posterioare sunt membranate, fiind adaptate mai ales pentru înot. O particularitate este prezența “ghearei duble” la al doilea deget al membrelor posterioare, folosită pentru toaletarea zilnică a blănii. Capul este puternic, de mărime mijlocie, acoperit cu păr. Urechile mici sunt amplasate în partea superioară. Nasul, scurt și pielos, prezintă o pereche de nări adaptate atât traiului din apă cât și pe uscat. Craniul castorului este masiv. Incisivii sunt mari, acoperiți pe suprafața exterioară de un smalț tare, de culoare portocaliu-aprins, au rădăcina deschisă și o creștere continuă. Interiorul este compus din dentină albă, mai moale și care se tocește mai repede decât smalțul, favorizând formarea unei muchii tăietoare.

Perioade critice

Nu are perioade critice

Cerințe de habitat

Utilizează cu succes o varietate de sisteme acvatice de apă dulce: cursuri de apă permanente ramificate, lacuri, brațe moarte, bălți cu alimentare permanentă, canale, cu fluctuații de nivel reduse, cu maluri propice pentru săparea sau construirea vizuinelor, care asigură condiții de adăpost, preferând zonele în care vegetația din apropierea apei este lemnoasă (plop, salcie, anin și specii de arbuști). În timpul sezonului de vegetație, castorul poate utiliza și adăposturi săpate în malul râului, cu intrarea situatădeasupra nivelului apei. În cazul construirii adăposturilor permanente, săpatul începe de sub nivelul apei. Tunelul este săpat până la nivelul apei, astfel formându-se un bazin de apă în aval. Ulterior, castorul excavează alte spații în zidul tunelului, camere în care va sta la limita nivelului apei și se va hrăni în timpul iernii sau în momentele când se simte în nesiguranță în afara locuinței. Nivelul ridicat al apei contribuie la o mai bună protecție față de inamici, astfel castorii putând să se scufunde și să înoate în sistemul de tuneluri subacvatice. Acolo unde e nevoie, castorii construiesc baraje, ridicând nivelul apei din bazinul de lângă camera de hrănire pentru a se proteja de dușmani și pentru crearea de condiții de depozitare a rezervei de hrană pentru perioada de iarnă la intrarea în tuneluri. Sunt animale teritoriale, reacționând agresiv în cazul în care li se încalcă teritoriul pe care îl marchează periodic. Specia este activă tot timpul anului.

Fotografii

Anexa II

Tabelul 44B. Date specifice speciei Castorfiber la nivelul ariei naturale protejate

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Specia

1337 Castor fiber

Informații specifice

Specia este prezentă în întreg habitatul favorabil al speciei din aria

speciei

naturală protejată.

Statutul de prezență [temporal]

Rezidentă

Statutul de prezență [spațial]

Larg răspândită

Statutul de prezență [management]

Reintrodus

Abundență

Prezență certă

Perioada de colectare a datelor din teren

Aprilie - Decembrie 2019

Distribuția speciei [harta distribuției]

Anexa 3.5.

Distribuția speciei [interpretare]

Specia a fost identificată pe întreg habitatul favorabil din aria protejată. Se reproduce în toate zonele cu habitat favorabil, populația fiind în creștere. Efectivul estimat fiind între 150-200 indivizi.

Alte informații privind sursele de informații

Descrierea speciei Lutra lutra

Tabelul 45A. Date generale ale speciei Lutra lutra

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Cod Specie - EUNIS

1355

Denumirea științifică

Lutra lutra

Denumirea populară

Vidră

Descrierea speciei

Vidra este cel mai mare mustelid semiacvatic din România. Femela este mai mică decât masculul. Corpul este îmbrăcat în păr des care o protejează de temperaturile extreme. Culoarea blănii este brun închis pe spate, cap și laturile corpului, și mai deschisă pe gât, piept și abdomen. Picioarele sunt scurte în raport cu corpul, au câte 5 degete unite prin membrană. Urechile și ochii sunt mici, botul turtit, iar coada mult mai groasă la bază decât în rest. Pe uscat, vidra se deplasează greoi, prin salturi. Cu toate acestea reușește să străbată distanțe mari în căutare de ape cu mai mult pește, putând trece dintr-un bazin hidrologic într-altul. Pentru a înota se folosește atât de membrele posterioare, cât și de coadă. Este animal nocturn și de amurg, însă poate fi văzut și ziua. Sub apă poate rezista 6-7 minute, fără să iasă la suprafață. Animal solitar, cu excepția perioadei de împerechere, teritorial.

Perioade critice

Nu are perioade critice.

Cerințe de habitat

Ocupă țărmurile împădurite ale apelor curgătoare și stătătoare. Trăiește și în ape sălcii. Are nevoie de adăpost (pădure sau stuf). De regulă, nu își construiește galerie, ci ocupă o galerie de vulpe sau viezur, sau se mulțumește cu adâncituri naturale de sub țărmuri, rădăcini de arbori de pe mal, pe care și le adâncește și le amenajează după nevoile ei, eventual cu o ieșire sub nivelul apei și un cotlon mai larg deasupra acestuia, prevăzut cu o deschidere pentru aerisire.

Fotografii

Anexa II

Tabelul 45B. Date specifice speciei Lutra lutra la nivelul ariei naturale protejate

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Specia

1355 Lutra lutra

Informații specifice speciei

Specia este prezentă în întreg habitatul favorabil al speciei din aria naturală protejată.

Statutul de prezență [temporal]

Rezidentă

Statutul de prezență [spațial]

Larg răspândită

Statutul de prezență [management]

Nativă

Abundență

Prezență certă

Perioada de colectare a datelor din teren

Aprilie - Decembrie 2019

Distribuția speciei [harta distribuției]

Anexa 3.5.

Distribuția speciei [interpretare]

Semnele de prezență ale speciei au fost înregistrate în toate zonele de habitat favorabil. Faptul că această specie se reproduce în aria protejată este o certitudine, fapt confirmat de urmele imprimate în noroi a femelelor urmate de pui, efectivul estimat fiind între 50-70 indivizi.

Alte informații privind sursele de informații

Hărțile distribuției speciilor sunt anexate planului de management ( Anexa 3.3.-3.5 .).

3.4.

Alte specii de floră și faună relevante pentru ariile naturale protejate Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)

Tabelul 46. Alte specii de floră prezente

Nr. crt.

Informație/Atribut

Observație

Codul speciei

(specia nu există în baza de date EUNIS ca specie protejată; ca atare nu are cod)

Denumirea științifică

Quercus robur

Denumirea populară

Stejar

0bservații

Este vorba de 56 exemplare seculare de stejar (Quercus robur s.l.) din Pădurea Alexeni, cod III.2 (R0NPA0850), care este declarată monument al naturii datorită vârstei și dimensiunilor impresionante ale acestor arbori. Aria naturală protejată este situată pe islazul comunal al localității Alexeni cu o suprafață de 37 ha.

INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE

4.1.

Comunitățile locale și factorii interesați

4.1.1.

Comunitățile locale

În general, în România, ariile naturale protejate sunt localizate în zone rurale. Multe dintre aceste comunități din astfel de zone rurale contribuie, într-o mică măsură, la creșterea economică, însă își păstrează structura socială și modul tradițional de viață. Astfel că dezvoltarea rurală trebuie să fie bazată pe interesele și implicarea comunității care trăiește în regiune. Prin "comunitate" se înțelege populația care locuiește în zona rurală studiată. Ea reprezintă baza pentru dezvoltarea rurală durabilă pentru că:

Pot identifica cel mai bine problemele și nevoile existente;

Controlează majoritatea resurselor zonei, clădirile, produsele locale pe care dezvoltarea este bazată;

Priceperea, tradițiile, experiența și energia sunt principalele resurse pentru dezvoltare;

Angajamentul comunităților este vital.

În plus, dacă va exista o implicare activă și energică a comunităților, șansele ca locuitorii existenți să rămână în zonă vor crește, inclusiv probabilitatea de stabilire a noi locuitori.

Pe plan administrativ, în comunele și orașele aflate în raza ariilor naturale protejate vizate de planul de management, autoritățile la nivel local sunt: consiliile locale și primăriile. Consiliile locale au inițiativă și hotărăsc, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități ale administrației publice locale sau centrale.

Tabelul 47. Lista unităților administrativ-teritoriale din cadrul ariilor naturale protejate

Județ

UAT

Procent din UAT

Procent din ANP

SPA0152

SCI0290

SPA0152

SCI0290

Prahova

Balta Doamnei

39,1%

5,5%

5,1%

Prahova

Brazi

8,3%

1,5%

1,4%

Prahova

Ciorani

1,9%

0,6%

Prahova

Cocorăștii Colț

19,2%

2,0%

1,9%

Prahova

Drăgănești

9,2%

3,2%

3,0%

Prahova

Dumbrava

7,3%

1,8%

1,7%

Prahova

Gherghița

6,7%

0,9%

Prahova

Gorgota

19,7%

2,5%

2,4%

Prahova

Olari

2,5%

0,2%

Prahova

Puchenii Mari

6,7%

1,5%

1,4%

Prahova

Râfov

20,6%

3,4%

3,2%

Prahova

Șirna

16,3%

3,2%

3,0%

Prahova

Târgșoru Vechi

3,2%

0,6%

Prahova

Tinosu

44,2%

3,2%

3,0%

Prahova

Valea Călugărească

0,8%

0,2%

0,1%

Ialomița

Municipiul Slobozia

12,2%

6,1%

5,7%

Ialomița

Municipiul Urziceni

1,6%

0,3%

Ialomița

Oraș Căzănești

1,3%

0,3%

Ialomița

Oraș Fierbinți-Târg

6,2%

1,4%

1,3%

Ialomița

Oraș Țăndărei

2,9%

3,4%

1,3%

1,4%

Ialomița

Adâncata

7,6%

1,4%

1,3%

Ialomița

Albești

5,0%

1,2%

1,1%

Ialomița

Alexeni

19,8%

3,4%

3,2%

Ialomița

Andrășești

24,1%

4,4%

4,1%

Ialomița

Axintele

19,8%

9,5%

8,9%

Ialomița

Balaciu

5,9%

2,1%

1,9%

Ialomița

Bărbulești

2,5%

0,1%

Ialomița

Bărcănești

11,3%

5,0%

4,7%

Ialomița

Borănești

10,8%

1,5%

1,4%

Ialomița

Brazi (Rădulești)

12,7%

1,1%

Ialomița

Bucu

17,2%

2,9%

2,7%

Ialomița

Buești

4,6%

0,5%

0,4%

Ialomița

Ciochina

3,8%

1,4%

1,3%

Ialomița

Ciulnița

4,2%

1,1%

Ialomița

Cosimbești

2,0%

0,4%

Ialomița

Coșereni

15,7%

2,8%

2,6%

Ialomița

Dridu

15,9%

16,4%

3,6%

3,4%

Ialomița

Giurgeni

1,6%

0,8%

Ialomița

Ion Roată

9,5%

1,7%

1,5%

Ialomița

Maia

16,4%

1,7%

1,6%

Ialomița

Manasia

5,8%

0,8%

0,7%

Ialomița

Mărculești

12,3%

2,1%

2,0%

Ialomița

Mihail Kogălniceanu

1,9%

0,6%

Ialomița

Moldoveni

22,5%

2,3%

2,1%

Ialomița

Munteni-Buzău

1,6%

0,3%

Ialomița

0grada

1,9%

0,5%

0,4%

Ialomița

Perieți

14,0%

4,4%

4,1%

Ialomița

Platonești

0,3%

2,4%

0,0%

0,4%

Ialomița

Sălcioara

7,1%

1,7%

1,5%

Ialomița

Sărățeni

4,1%

0,5%

Ialomița

Săveni

1,7%

0,6%

Ialomița

Sfântu Gheorghe

3,2%

0,9%

0,8%

Ialomița

Sudiți

2,2%

0,5%

Ialomița

Vlădeni

9,4%

4,6%

Corespunzător acestei secțiuni este anexată Harta unităților administrativ teritoriale care au rază teritorială pe suprafața ariei/ariilor naturale protejate ( Anexa 4.1 .).

În continuare, în cadrul prezentului plan, sunt analizate aspecte relevante referitoare la starea existentă a comunităților locale.

Caracterizarea unităților administrativ-teritoriale

Având în vedere numărul mare al unităților administrativ-teritoriale din cadrul ariilor naturale protejate, au fost selectate localitățile cu ponderea cea mai mare (peste 20%) din suprafața ariilor din fiecare județ, care au fost descrise în continuare. De asemenea, a fost selectată și comuna Balaciu deoarece ariile naturale protejate includ și intravilanul satelor Copuzu, Crăsanii de Jos și Crăsanii de Sus.

Balaciu este o comună în județul Ialomița, formată din satele Balaciu (reședința), Copuzu, Crăsanii de Jos și Crăsanii de Sus. Comuna se află în jumătatea centrală, ușor vestică, a județului și se întinde pe aproape toată lățimea nord-sudică a acestuia. Este străbătută de râul Ialomița care curge de la vest la est, precum și de șoseaua națională DN2A ce leagă Slobozia de Urziceni, și de calea ferată ce leagă cele două orașe, deservită de gara Sărățuica. Sudul comunei este traversat și de șoseaua județeană DJ201, care merge paralel cu DN2A, pe malul opus al Ialomiței, de la Coșereni la Slobozia și apoi la Țăndărei.

Alexeni este o comună în județul Ialomița, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află pe malul stâng al Ialomiței, la est de Urziceni și este străbătută de șoseaua națională DN2A, care leagă Urziceni de Slobozia, precum și de calea ferată care leagă cele două orașe, linie deservită de gara Alexeni.

Andrășești este o comună în județul Ialomița, formată din satele Andrășești (reședința) și Orboești. Localitatea se află pe malul stâng al Ialomiței și este străbătută de șoseaua națională DN2A care leagă Urziceni de Slobozia, precum și de calea ferată ce leagă cele două orașe, linie deservită de stația Andrășești.

Axintele este o comună în județul Ialomița, formată din satele Axintele (reședința), Bărbătescu și Horia. Comuna se află în sudul județului, pe malul drept al râului Ialomița, iar localitățile Axintele și Bărbătescu sunt străbătute de șoseaua județeană DJ201 care merge paralel cu DN2A pe malul opus al râului. Principalele activități zonale sunt apicultura, agricultura și zootehnia.

Moldoveni este o comună în județul Ialomița, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află în partea de vest a județului, puțin în aval de vărsarea Prahovei în râul Ialomița, pe malul stâng al acestuia din urmă. Este traversată de șoseaua județeană DJ201A, care duce spre est la Urziceni (unde se termină în DN2) și spre nord la Adâncata și mai departe în județul Prahova la Ciorani (unde se termină în DN1D). Prin comună trece și calea ferată București- Urziceni. Populația activă din comună este calificată în domenii ca industria ușoară, construcțiile sau agricultura.

Comuna Balta Doamnei este așezată în partea de sud a județului Prahova, pe malul stâng al râului Ialomița și este formată din satele: Balta Doamnei - centrul administrativ, Bira, Curcubeu, Lacu Turcului. Accesul rutier în localitate este asigurat pe DN1-6 Ploiești - Puchenii Mari - Balta Doamnei și DJ100B Lacul Turcului - Gherghița.

Râfov este o comună în județul Prahova, formată din satele Antofiloaia, Buchilași, Buda, Goga, Mălăiești, Moara Domnească, Palanca, Râfov (reședința) și Sicrita. Comuna Râfov este situată în zona de câmpie de la sud de Ploiești, pe malurile Teleajenului, în zona de vărsare a acestui râu în Prahova. Comuna este traversată de autostrada București-Ploiești, cu acces la aceasta. De asemenea, comuna este deservită de mai multe șosele județene.

Comuna Gorgota are în componență cinci sate: Gorgota, Potigrafu, Poenarii Apostoli, Crivina și Fânari. Ea se află în extremitatea sudică a județului Prahova, pe malul stâng al Ialomiței, și pe malul drept al Prahovei, fiind străbătută de râul Poienari. Comuna Gorgota are o altitudine ce variază între 66-80 m. Amplasarea sa pe șoseaua națională DN1, a favorizat, prin legături facile cu regiunea înconjurătoare, o dezvoltare complexă și destul de rapidă.

Tinosu este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Pisculești, Predești și Tinosu (reședința). Comuna este așezată pe râul Prahova, în zona cursului său inferior, în câmpia piemontană a Ploieștilor. Comuna Tinosu este înconjurată la nord, vest și sud de pădure, iar la nord-est de râul Prahova. Relieful comunei este câmpie, cu lunci spre apa Prahovei. Teritoriul administrativ al comunei este străbătut de la sud la nord de magistrala C.F.R. București-Brașov.

În ceea ce privește populația localităților de pe raza ariilor naturale protejate, se constată o descreștere a numărului de locuitori în anul 2020 comparativ cu anul 2015, cu excepția comunelor Dumbrava, Târgșorul Vechi (Prahova) și Borănești, Bucu, Ograda (Ialomița), însă diferențele sunt foarte mici (de ordinul zecilor). Singura localitate unde s-a înregistrat o creștere mai accentuată a populației este Orașul Țăndărei.

Cele mai recente date disponibile referitoare la natalitate și la migrație sunt din anul 2019. Referitor la natalitate, în cazul localităților din județul Prahova, se observă în general un trend ascedent comparativ cu anul 2015. În schimb, în județul Ialomița, în majoritatea localităților, natalitatea scade față de anii precedenți. În ceea ce privește numărul de stabiliri de reședință în localitățile aflate în interiorul ariilor naturale protejate, acesta a înregistrat o tendință ușor crescătoare în anul 2019 comparativ cu anul 2015, la nivelul ambelor județe. Cu toate acestea, numărul redus de noi născuți și stabiliri de reședințe contribuie la o scădere vizibilă a numărului de locuitori.

Date demografice privind comunitatea locală

În județul Prahova, localitățile cu densități ridicate ale populației estimate în sit sunt Râfov, Tinosu, Gorgota și Balta Doamnei (prezență estimată în ariile naturale protejate peste 900 de persoane; Tabelul 48).

Tabelul 48. Populația localităților aflate în interiorul ariilor naturale protejate

Nr.

Județ

Localitate

Sexe

An de referință 2015

An de analizat 2020

Număr total

Prezență estimată în sit

Prahova

Balta Doamnei

Total

2.417

2.332

912

Masculin

1.192

1.146

Feminin

1.225

1.186

Prahova

Brazi

Total

8.312

8.299

689

Masculin

4.037

4.022

Feminin

4.275

4.277

Prahova

Ciorani

Total

6.816

6.588

125

Masculin

3.376

3.259

Feminin

3.440

3.329

Prahova

Cocorăștii Colț

Total

3.008

2.871

551

Masculin

1.520

1.442

Feminin

1.488

1.429

Prahova

Drăgănești

Total

4.944

4.744

436

Masculin

2.418

2.341

Feminin

2.526

2.403

Prahova

Dumbrava

Total

4.476

4.486

327

Masculin

2.254

2.264

Feminin

2.222

Prahova

Gherghița

Total

2.010

1.958

131

Masculin

1.030

994

Feminin

980

964

Prahova

Gorgota

Total

5.196

4.909

967

Masculin

2.553

2.435

Feminin

2.643

2.474

Prahova

Olari

Total

1.941

1.836

Masculin

928

905

Feminin

1.013

931

Prahova

Puchenii Mari

Total

8.453

8.239

552

Masculin

4.119

4.014

Feminin

4.334

4.225

Prahova

Râfov

Total

5.418

5.330

1.098

Masculin

2.687

2.674

Feminin

2.731

2.656

Prahova

Șirna

Total

4.943

4.672

762

Masculin

2.407

2.297

Feminin

2.536

2.375

Prahova

Târgșoru Vechi

Total

10.129

10.968

351

Masculin

5.125

5.551

Feminin

5.004

5.417

Prahova

Tinosu

Total

2.447

2.351

1.039

Masculin

1.208

1.158

Feminin

1.239

1.193

Prahova

Valea Călugărească

Total

10.916

10.824

Masculin

5.347

5.326

Feminin

5569

5.498

Ialomița

Municipiul Slobozia

Total

53.438

51.391

6.270

Masculin

25.506

24.306

Feminin

27.932

27.085

Ialomița

Municipiul Urziceni

Total

17.719

16.656

266

Masculin

8.509

7.914

Feminin

9.210

8.742

Ialomița

Oraș Căzănești

Total

3.587

3.506

Masculin

1.787

1.742

Feminin

1.800

1.764

Ialomița

Oraș Fierbinți- Târg

Total

4.675

4.484

278

Masculin

2.305

2.198

Feminin

2.370

2.286

Ialomița

Oraș Țăndărei

Total

17.022

17.488

595

Masculin

8.371

8.585

Feminin

8.651

8.903

Ialomița

Adâncata

Total

2.519

2.325

177

Masculin

1.203

1.120

Feminin

1.316

1.205

Ialomița

Albești

Total

1.315

1.189

Masculin

666

598

Feminin

649

591

Ialomița

Alexeni

Total

2.414

2.343

464

Masculin

1.175

1.144

Feminin

1.239

1.199

Ialomița

Andrășești

Total

2.243

2.168

522

Masculin

1.103

1.080

Feminin

1.140

1.088

Ialomița

Axintele

Total

2.458

2.269

449

Masculin

1.223

1.124

Feminin

1.235

1.145

Ialomița

Balaciu

Total

1.653

1.491

Masculin

818

738

Feminin

835

753

Ialomița

Bărbulești

Total

6.916

7.599

190

Masculin

3.576

3.915

Feminin

3.340

3.684

Ialomița

Bărcănești

Total

3.660

3.516

397

Masculin

1.790

1.749

Feminin

1.870

1.767

Ialomița

Borănești

Total

2.430

2.504

270

Masculin

1.245

1.282

Feminin

1.185

1.222

Ialomița

Brazi (Rădulești)

Total

1.233

1.128

143

Masculin

596

540

Feminin

637

588

Ialomița

Bucu

Total

2.474

2.479

426

Masculin

1.191

1.217

Feminin

1.283

1.262

Ialomița

Buești

Total

1.057

986

Masculin

525

495

Feminin

532

491

Ialomița

Ciochina

Total

3.199

3.038

115

Masculin

1.575

1.491

Feminin

1.624

1.547

Ialomița

Ciulnița

Total

2.498

2.347

Masculin

1.241

1.177

Feminin

1.257

1.170

Ialomița

Cosimbești

Total

1.877

1.779

Masculin

931

890

Feminin

946

889

Ialomița

Coșereni

Total

4.596

4.339

681

Masculin

2.279

2.149

Feminin

2.317

2.190

Ialomița

Dridu

Total

3.374

3.131

513

Masculin

1.609

1.509

Feminin

1.765

1.622

Ialomița

Giurgeni

Total

1.492

1.370

Masculin

765

725

Feminin

727

645

Ialomița

Ion Roată

Total

3.775

3.631

345

Masculin

1.832

1.786

Feminin

1.943

1.845

Ialomița

Maia

Total

1.676

1.626

267

Masculin

819

813

Feminin

857

813

Ialomița

Manasia

Total

4.702

4.572

265

Masculin

2.280

2.212

Feminin

2.422

2.360

Ialomița

Mărculesti

Total

1.573

1.556

191

Masculin

808

795

Feminin

765

761

Ialomița

Mihail Kogălniceanu

Total

3.319

3.219

Masculin

1.670

1.643

Feminin

1.649

1.576

Ialomița

Moldoveni

Total

1.123

1.082

243

Masculin

553

521

Feminin

570

561

Ialomița

Munteni- Buzău

Total

3.530

3.324

Masculin

1.743

1.656

Feminin

1.787

1.668

Ialomița

Ograda

Total

2.882

2.906

Masculin

1.454

1.461

Feminin

1.428

1.445

Ialomița

Perieți

Total

3.753

3.659

512

Masculin

1.873

1.815

Feminin

1.880

1.844

Ialomița

Platonesti

Total

1.942

1.850

Masculin

956

922

Feminin

986

928

Ialomița

Sălcioara

Total

2.284

2.159

Masculin

1.180

1.139

Feminin

1.104

1.020

Ialomița

Sărățeni

Total

1.254

1.172

Masculin

599

552

Feminin

655

620

Ialomița

Săveni

Total

3.512

3.420

Masculin

1.767

1.702

Feminin

1.745

1.718

Ialomița

Sfântu Gheorghe

Total

1.929

1.845

Masculin

917

894

Feminin

1.012

951

Ialomița

Sudiți

Total

2.152

2.013

Masculin

1.069

1.015

Feminin

1.083

998

Ialomița

Vlădeni

Total

2.201

2.106

198

Masculin

1.092

1.078

Feminin

1.109

1.028

În județul Ialomița, Municipiul Slobozia prezintă cea mai mare populație estimată în ariile naturale protejate (6.270 persoane), urmat de localitatea Coșereni (681 persoane), orașul Țăndărei unde se estimeză un număr de 595 persoane și localitatea Andrășești cu 522 persoane (Tabelul 48).

În cazul Pădurii Alexeni, situată pe raza localității Alexeni, prezența estimată a persoanelor în această arie naturală protejată este de 464 persoane (Tabelul 48).

Populația localităților aflate în imediata apropiere a ariilor naturale protejate și care sunt relevante din punct de vedere al prezenței umane în interiorul ariilor

Având în vedere faptul că terenurile din cadrul siturilor sunt dispuse în lungul albiei râului Ialomița și că toate localitățile limitrofe au fost luate în studiu, nu este necesară și analiza altor localități aflate în apropierea ariilor naturale protejate, acestea fiind nerelevante din punct de vedere al prezenței umane în interiorul sitului.

Analizând natalitatea populației în zonele cu prezență estimată în sit ridicată putem observa că pentru localitățile din județul Prahova se înregistrează, în general, un plus demografic al tendinței (anul 2019 față de 2015; Tabelul 49). Localități ca Râfov, Tinosu sau Balta Doamnei înregistrează un plus al natalității în anul 2019 față de anul 2015 (Tabelul 49).

Tabelul 49. Natalitate: născuți vii per localitate pentru localitățile aflate în interiorul ariilor naturale

Nr.

Județ

Localitate

An de referință

An de analizat

2015

2019

Prahova

Balta Doamnei

Prahova

Brazi

Prahova

Ciorani

Prahova

Cocorăștii Colț

Prahova

Drăgănești

Prahova

Dumbrava

Prahova

Gherghița

Prahova

Gorgota

Prahova

Olari

Prahova

Puchenii Mari

Prahova

Râfov

Prahova

Șirna

Prahova

Târgșoru Vechi

105

113

Prahova

Tinosu

Prahova

Valea Călugărească

112

100

Ialomița

Municipiul Slobozia

434

326

Ialomița

Municipiul Urziceni

152

141

Ialomița

Oraș Căzănești

Ialomița

Oraș Fierbinți-Târg

Ialomița

Oraș Țăndărei

312

221

Ialomița

Adâncata

Ialomița

Albești

Ialomița

Alexeni

Ialomița

Andrășești

Ialomița

Axintele

Ialomița

Balaciu

Ialomița

Bărbulești

166

122

Ialomița

Bărcănești

Ialomița

Borănești

Ialomița

Brazi (Rădulești)

Ialomița

Bucu

Ialomița

Buești

Ialomița

Ciochina

Ialomița

Ciulnița

Ialomița

Cosimbești

Ialomița

Coșereni

Ialomița

Dridu

Ialomița

Giurgeni

Ialomița

Ion Roată

Ialomița

Maia

Ialomița

Manasia

Ialomița

Mărculești

Ialomița

Mihail Kogălniceanu

Ialomița

Moldoveni

Ialomița

Munteni-Buzău

Ialomița

Ograda

Ialomița

Perieți

Ialomița

Platonești

Ialomița

Sălcioara

Ialomița

Sărățeni

Ialomița

Săveni

Ialomița

Sfântu Gheorghe

Ialomița

Sudiți

Ialomița

Vlădeni

Migrația este un alt factor ce afectează negativ dinamica demografică la nivelul comunităților analizate. Potrivit datelor oficiale raportate de Institutul Național de Statistică în toți anii analizați există o balanță migrațională negativă, persoanele ce pleacă din zonă fiind mai numeroase decât cele ce se mută cu domiciliul aici. Potrivit datelor INS, numai în anul 2019 din cele 54 localități analizate au plecat 1.911 de persoane față de anul 2015 când au plecat 1.757 persoane (Tabelul 50). Acest fenomen accentuează gradul de îmbătrânire a populației în condițiile în care persoanele care pleacă sunt, de regulă, persoane tinere în căutare de loc de muncă sau un nivel superior de educație, iar persoanele ce vin în zonă sunt persoane vârstnice cu statut de pensionari. Scăderea demografică asociată cu tendința de îmbătrânire a populației determină încadrarea presiunilor de impact antropic manifestate de populația locală pe un trend descendent.

Tabelul 50. Migrație: Stabiliri de reședință în localitățile aflate în interiorul ariilor naturale protejate

Nr.

Județ

Localitate

An de referință

An de analizat

2015

2019

Prahova

Balta Doamnei

Prahova

Brazi

Prahova

Ciorani

Prahova

Cocorăștii Colț

Prahova

Drăgănești

Prahova

Dumbrava

Prahova

Gherghița

Prahova

Gorgota

Prahova

Olari

Prahova

Puchenii Mari

Prahova

Râfov

Prahova

Șirna

Prahova

Târgșoru Vechi

Prahova

Tinosu

Prahova

Valea Călugărească

Ialomița

Municipiul Slobozia

725

768

Ialomița

Municipiul Urziceni

116

192

Ialomița

0raș Căzănești

Ialomița

0raș Fierbinți-Târg

Ialomița

0raș Țăndărei

Ialomița

Adâncata

Ialomița

Albești

Ialomița

Alexeni

Ialomița

Andrășești

Ialomița

Axintele

Ialomița

Balaciu

Ialomița

Bărbulești

Ialomița

Bărcănești

Ialomița

Borănești

Ialomița

Brazi (Rădulești)

Ialomița

Bucu

Ialomița

Buești

Ialomița

Ciochina

Ialomița

Ciulnița

Ialomița

Cosimbești

Ialomița

Coșereni

Ialomița

Dridu

Ialomița

Giurgeni

Ialomița

Ion Roată

Ialomița

Maia

Ialomița

Manasia

Ialomița

Mărculești

Ialomița

Mihail Kogălniceanu

Ialomița

Moldoveni

Ialomița

Munteni-Buzău

Ialomița

Ograda

Ialomița

Perieți

Ialomița

Platonești

Ialomița

Sălcioara

Ialomița

Sărățeni

Ialomița

Săveni

Ialomița

Sfântu Gheorghe

Ialomița

Sudiți

Ialomița

Vlădeni

Utilități publice

În anul 2019, majoritatea municipiilor aflate în interiorul ariilor naturale protejate dispuneau de dotările necesare unui trai decent: rețea de distribuție a apei potabile, rețea de alimentare cu gaze naturale, canalizare, telefonie fixă și mobilă. În schimb, la nivelul comunelor, utilitățile existente predominante sunt doar apa potabilă și rețelele de comunicații fixe și mobile și bineînțeles, încălzirea cu lemne, rețea de distribuție a gazelor naturale existând doar în 13 comune dintre cele luate în studiu. În privința utilităților se remarcă lipsa canalizării la nivelul a 39 de localități din cele 54 analizate (Tabelul 51). De asemenea, lipsa serviciilor de salubritate/colectare deșeuri la nivelul tuturor comunităților din proximitatea ariilor naturale protejate. În același timp, infrastructura de canalizare lipsește în majoritatea comunităților excepție doar 4 localități dispunând de acest serviciu. Lipsa utilităților publice privind alimentarea cu gaze determină un grad mare de dependență a populației locale față de resursele naturale existente inclusiv la nivelul ariilor naturale protejate. Din acest punct de vedere este de așteptat ca prezența umană la nivelul zonelor din interiorul ariilor naturale protejate să fie relativ ridicată și să constituie un important factor de impact antropic.

Tabelul 51. Utilități publice din anul 2019, pentru localitățile aflate în interiorul ariilor naturale protejate

Nr.

Județ

Localitate

Utilități existente [Da/Nu]

Apă

Canalizare

Stație epurare*

încălzire cu lemne

încălzire cu gaze

Colectare deșeuri

Comunicații - telefonie fixă

Comunicații - telefonie mobilă

Prahova

Balta Doamnei

Prahova

Brazi

Prahova

Ciorani

Prahova

Cocorăștii Colț

Prahova

Drăgănești

Prahova

Dumbrava

Prahova

Gherghița

Prahova

Gorgota

Prahova

Olari

Prahova

Puchenii Mari

Prahova

Râfov

Prahova

Șima

Prahova

Târgșoru Vechi

Prahova

Tinosu

Prahova

Valea Călugărească

Ialomița

Municipiul Slobozia

Ialomița

Municipiul Urziceni

Ialomița

Oraș Căzănești

Ialomița

Oraș Fierbinți- Târg

Ialomița

Oraș Țăndărei

Ialomița

Adâncata

Ialomița

Albești

Ialomița

Alexeni

Ialomița

Andrășești

Ialomița

Axintele

Ialomița

Balaciu

Ialomița

Bărbulești

Ialomița

Bărcănești

Ialomița

Borănești

Ialomița

Brazi (Rădulești)

Ialomița

Bucu

Ialomița

Buești

Ialomița

Ciochina

Ialomița

Ciulnița

Ialomița

Cosimbești

Ialomița

Coșereni

Ialomița

Dridu

Ialomița

Giurgeni

Ialomița

Ion Roată

Ialomița

Maia

Ialomița

Manasia

Ialomița

Mărculești

Ialomița

Mihail Kogălniceanu

Ialomița

Moldoveni

Ialomița

Munteni-Buzău

Ialomița

Ograda

Ialomița

Perieți

Ialomița

Platonești

Ialomița

Sălcioara

Ialomița

Sărățeni

Ialomița

Săveni

Ialomița

Sfântu Gheorghe

Ialomița

Sudiți

Ialomița

Vlădeni

* Datele referitoare la stațiile de epurare au fost disponibile pentru anul 2004.

Efective de animale

Creșterea animalelor reprezintă, alături de cultivarea pământului, principala activitate economică de subzistență. Populația din localitățile de pe raza ariilor naturale protejate sunt axate pe creșterea porcinelor și a bovinelor. Efective mari de porcine se regăsesc pe raza localităților Brazi, Puchenii Mari și Ciorani (Prahova) sau Munteni-Buzău, Ion Roată sau Axintele (Ialomița) (Tabelul 52).

Tabelul 52. Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale, județe și localități, referitor la anul 2010, pentru localitățile aflate în interiorul ariilor naturale protejate

Nr.

Județ

Localitate

Număr de animale pe categorii principale

Bovine

Porcine

Ovine

Păsări

Prahova

Balta Doamnei

102

623

812

Prahova

Brazi

147

1.665

2.154

Prahova

Ciorani

344

1.176

1.944

Prahova

Cocorăștii Colț

127

431

700

Prahova

Drăgănești

353

712

1.279

Prahova

Dumbrava

214

731

1.007

Prahova

Gherghița

135

557

537

Prahova

Gorgota

640

1.137

Prahova

Olari

135

602

671

Prahova

Puchenii Mari

174

1.109

2.099

Prahova

Râfov

302

792

1.242

Prahova

Șirna

135

825

1.256

Prahova

Târgșoru Vechi

170

983

1.726

Prahova

Tinosu

417

745

Prahova

Valea Călugărească

263

782

1.719

Ialomița

Municipiul Slobozia

368

899

Ialomița

Municipiul Urziceni

184

536

Ialomița

0raș Căzănești

251

747

Ialomița

Oraș Fierbinți-Târg

274

830

1.538

Ialomița

Oraș Țăndărei

769

1.064

Ialomița

Adâncata

206

427

1.023

Ialomița

Albești

149

486

118

442

Ialomița

Alexeni

111

400

664

Ialomița

Andrășești

129

282

551

Ialomița

Axintele

410

631

163

886

Ialomița

Balaciu

213

329

549

Ialomița

Bărbulești

Ialomița

Bărcănești

349

531

117

1.067

Ialomița

Borănești

121

257

402

Ialomița

Brazi (Rădulești)

267

426

Ialomița

Bucu

285

576

Ialomița

Buești

253

356

Ialomița

Ciochina

261

533

228

1.002

Ialomița

Ciulnița

139

377

109

648

Ialomița

Cosimbești

108

246

528

Ialomița

Coșereni

421

860

1.256

Ialomița

Dridu

124

426

1.024

Ialomița

Giurgeni

428

475

Ialomița

Ion Roată

255

759

104

1.105

Ialomița

Maia

392

586

Ialomița

Manasia

487

1.098

Ialomița

Mărculești

183

372

Ialomița

Mihail Kogălniceanu

224

629

847

Ialomița

Moldoveni

358

Ialomița

Munteni-Buzău

229

765

183

1341

Ialomița

Ograda

128

391

560

Ialomița

Perieți

112

343

948

Ialomița

Platonești

106

351

538

Ialomița

Sălcioara

251

563

109

743

Ialomița

Sărățeni

111

244

389

Ialomița

Săveni

140

523

115

878

Ialomița

Sfântu Gheorghe

144

345

611

Ialomița

Sudiți

160

296

125

633

Ialomița

Vlădeni

127

430

580

Date privind activitățile economice

Cele mai recente date privind numărul societăților comerciale active pe domenii de activitate au fost disponibile pentru anul 2018 și doar la nivel de județ. Având în vedere faptul că în interiorul ariilor naturale protejate predomină mediul rural și principalele categorii de folosință ale terenurilor sunt pădurile, pășunile, terenurile agricole și apele, este de presupus că domeniul principal de activitate îl constituie agricultura, silvicultura și pescuitul (Tabelul 53). Exploatarea pădurilor și a fondului cinegetic constituie la nivel local surse importante de venituri, dar și surse suplimentare de venituri (fructe de pădure, ciuperci, turism). Sectorul agricol înregistrează ponderi mari ale personalului angajat în cadrul principalelor societăți comerciale la nivelul întregului județ Ialomița, având în vedere terenurile agricole favorabile amplasate într-o zonă cu potențial agropedoclimatic maxim. Totodată, potențialul deosebit al producțiilor agricole pot susține dezvoltarea unui sector zootehnic reprezentativ prin numărul și structura efectivelor de animale.

Tabelul 53. Date privind activitățile economice

Domeniu activitate (CAEN)

Nr. societăți comerciale (2018)

Prahova

Ialomița

Agricultură, silvicultură și pescuit

453

562

Industria extractivă

Industria prelucratoare

1.843

370

Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat

Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare

252

Construcții

2.121

322

Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor

6.152

1.796

Transport și depozitare

1.771

459

Hoteluri și restaurante

774

168

Informații și comunicații

658

124

Intermedieri financiare și asigurări

348

Tranzacții imobiliare

399

Activități profesionale, științifice și tehnice

1.893

351

Activități de servicii administrative și activități de servicii suport

677

125

Învățământ

215

Sănătate și asistență socială

448

Activități de spectacole, culturale și recreative

287

Alte activități de servicii

480

109

4.1.2.

Factorii interesați

Un aspect important al prezentului plan de management îl reprezintă identificarea factorilor interesați în reglementarea activităților, deoarece implicarea acestora în atingerea obiectivelor planului de management este esențială. În tabelele de mai jos sunt prezentate listele celor mai relevante instituții și organizații care au sarcini de aplicare a legislației, administrative, de gestionare a terenurilor și resurselor, economice sau interese de altă natură pe teritoriul ariilor naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850).

Principalii factori interesați pentru ariile naturale protejate sunt toate comunele cu locuitorii acestora prin reprezentanții lor legali - primării și consilii locale, Agenția pentru Protecția Mediului, Consiliile Județene, Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița cu unitățile subordonate acesteia (Sistemul de Gospodărire a Apelor Ialomița și Sistemul de Gospodărire a Apelor Prahova), Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (Tabelul 54). Un rol important îl joacă administratorii fondului forestier, aceștia fiind responsabili pentru aplicarea unui management adecvat acestor suprafețe.

Tabelul 54. Tabel centralizator al celor mai importanți factori interesați, care se manifestă și implică cu privire la ariile naturale protejate

Nr.

Denumire factor interesat

Tip

Aria de interes

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Autoritate publică centrală

Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariei naturale protejate

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Autoritate publică centrală

Agricultură și creșterea animalelor

Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri

Autoritate publică centrală

Energie și mediul de afaceri

Ministerul Finanțelor Publice

Autoritate publică centrală

Finanțe publice

Ministerul Culturii

Autoritate publică centrală

0biective turistice legate de protecția naturii

Ministerul Muncii și Protecției Sociale

Autoritate publică centrală

Locuri de muncă și protecția socială a populației din zonă

Ministerul Afacerilor Interne

Autoritate publică centrală

Menținerea ordinii

Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate

Autoritate publică centrală

Administrarea ariilor naturale protejate și conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, reglementate prin dispozițiile

0rdonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007

Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate - Serviciul Teritorial Ialomița

Autoritate publică județeană

Administrarea ariilor naturale protejate și conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, reglementate prin dispozițiile

0rdonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007

Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate - Serviciul Teritorial Prahova

Autoritate publică județeană

Administrarea ariilor naturale protejate și conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, reglementate prin dispozițiile

0rdonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007

Agenția pentru Protecția Mediului Prahova

Autoritatea publică județeană

Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariilor naturale protejate

Agenția pentru Protecția Mediului Ialomița

Autoritate publică județeană

Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariilor naturale protejate

Garda Națională de Mediu- Comisariatul Județean Prahova

Autoritate publică județeană

Protecția mediului

Garda Națională de Mediu- Comisariatul Județean Ialomița

Autoritate publică județeană

Protecția mediului

Garda forestieră Ploiești

Autoritate publică județeană

Controlul regimului silvic

Garda forestieră București

Autoritate publică județeană

Controlul regimului silvic

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Prahova

Autoritate publică județeană

Derulează fondurile europene pentru implementarea măsurilor de sprijin finanțate din Fondul European pentru Garantare în Agricultură

Agenția de Plăti și Intervenție pentru Agricultură Ialomița

Autoritate publică centrală

Derulează fondurile europene pentru implementarea măsurilor de sprijin finanțate din Fondul European pentru Garantare în Agricultură

Inspectoratul Județean de Poliție Prahova

Autoritate publică județeană

Ordine publică

Inspectoratul Județean de Poliție Ialomița

Autoritate publică județeană

Ordine publică

Jandarmerie

Autoritate publică județeană

Ordine publică

Administrația Națională Apele Române /Administrația Bazinală de Apă Buzău - Ialomița

Autoritate publică

Gospodărirea apelor

Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare

Autoritate publică centrală

Urmărește impactul asupra mediului înconjurător al activităților de îmbunătățiri funciare și ia măsuri de diminuare sau corective în conformitate cu legislația protecției mediului

Direcția pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală Ialomița

Autoritate publică județeană

Agricultură si cresterea animalelor

Direcția pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală Prahova

Autoritate publică județeană

Agricultură si cresterea animalelor

Consiliul Județean Prahova

Administrația publică județeană

Administrație

Consiliul Județean Ialomița

Administrația publică județeană

Administrație

Instituția Prefectului Județul Ialomița

Administrația publică județeană

Administrație

Instituția Prefectului Județul Prahova

Administrația publică județeană

Administrație

UAT-uri în județul Prahova: Târgsoru Vechi, Brazi, Cocorăstii-Colț, Șirna, Tinosu, Gorgota, Puchenii Mari, Râfov, Olari, Balta Doamnei, Dumbrava, Drăgănesti, Gherghița, Ciorani, Valea Călugărească

Administrație publică locală

Administrație

UAT-uri în județul Ialomița: Brazi, Adâncata, Maia, Dridu, Moldoveni, orasul Fierbinți-Târg, Bărbulesti, municipiul Urziceni, Cosereni, Manasia, Borănesti, Bărcănesti, Alexeni, Ion Roată, Axintele, Sfântu Gheorghe, Balaciu, Sărățeni, Sălcioara, Munteni Buzău, orasul Căzănesti, Ciochina, Andrăsesti, Albesti, Buesti, Ciulnița, Perieți, municipiul Slobozia, Cosâmbesti, Ograda, Mărculesti, Sudiți, Bucu, orasul Țăndărei, Săveni, Platonesti, Mihail Kogălniceanu, Vlădeni, Giurgeni

Administrație publică locală

Administrație

Comunitățile locale ce se găsesc peteritoriul sau în vecinătatea ariilor naturale protejate vizate

Comunitatea locală

Modul în care ariile naturale protejate influențează utilizarea/ exploatarea resurselor

Proprietarii de terenuri din interiorul sitului

Comunitatea locală

Modul în care ariile influențează utilizarea/ exploatarea proprietăților pe care le dețin

Reprezentanți mass media

Mass media

Promovarea informațiilor

Firme/agenți economicicu activități pe teritoriul ariilor naturale protejate și în vecinătatea acestora

Agenți economici

Modul în care ariile naturale protejate influențează utilizarea/ exploatarea resurselor

Biserici, grupuri religioase

Instituții juridice de drept privat și utilitate publică

Promovarea valorilor sociale și spirituale

Direcția Regională de Drumuri și Poduri Ialomița

Instituții publice de administrare a infrastructurii

Infrastructură

Direcția Regională de Drumuri și Poduri Prahova

Instituții publice de administrare a infrastructurii

Infrastructură

CFR S.A.

Companie administrare infrastructură

Infrastructură

Transelectrica S.A. Compania Națională de Transport a Energiei Electrice

Companie administrare infrastructură

Infrastructură

Transgaz S.A. - Societatea Națională de Transport Gaze Naturale

Companie administrare infrastructură

Infrastructură

Regia Națională a Pădurilor - Romsilva

Regie administrare fond forestier

Managementul resurselor forestiere

O.S. Urziceni (D.S. Ialomița)

Regie administrare fond forestier

Managementul resurselor forestiere

O.S. Slobozia (D.S. Ialomița)

Regie administrare fond forestier

Managementul resurselor forestiere

O.S. Ploiești (D.S. Prahova)

Regie administrare fond forestier

Managementul resurselor forestiere

O.S. Privat Nehoiu

Administrator fond forestier

Managementul resurselor forestiere

Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Prahova

Persoană juridică neguvernamentală, de drept privat, apolitică, fără scop lucrativ

Managementul resurselor cinegetice

Asociația Județeană a Vânătorilor șiPescarilor Sportivi Ialomița

Persoană juridică neguvernamentală, de drept privat, apolitică, fără scop lucrativ

Managementul resurselor cinegetice

Clubul Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Ploiești

Persoană juridică

Managementul resurselor cinegetice

Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Vulturul Andrășești

Persoană juridică

Managementul resurselor cinegetice

Școli în județul Prahova:Școala Gimnazială Târgșoru Vechi, Școala Gimnazială "Profesor Oprea Mihai" Sat Negoiești-Comuna Brazi, Școala Gimnazială "Sfinții Împărați" - Comuna Balta Doamnei, Școala Gimnazială "Învățător Dinu Nicolae” - Comuna Dumbrava, Școala Gimnazială "Ion Ionescu, Comuna Valea Călugărească, Școala Gimnazială Drăgănești, Școala Gimnaziala, Comuna Gherghița, Școala Gimnazială, Sat Buda - Comuna Rîfov, Școala Gimnazială Sat Cioranii de Sus - Comuna Ciorani, Școala Gimnaziala Sat Tăriceni - Comuna Șirna

Instituție publică

Educație

Școli în județul Ialomița:Școala Gimnazială „Alexandru Odobescu” Urziceni, Școala Gimnazială „Ion Heliade Rădulescu” Urziceni, Școala Gimnazială „Sfântul Andrei” Slobozia, Școala Gimnazială nr. 3 Slobozia, Școala Gimnazială „Spiru Haret” Țăndărei, Școala gimnazială "Alexandru Aldea Voievod" Alexeni, Școala Gimnazială Dridu, Școala gimnazială Bărbulești, Școala gimnazială Coșereni, Școala gimnazială Manasia, Școala gimnazială Borănești, Școala gimnazială Bărcănești, Școala gimnazială Ion Roată, Școala gimnazială „Roman Ialomițeanul” Axintele, Școala gimnazială "Arhimandrit Teofil" Balaciu, Școala primară Sărățeni, Școala gimnazială Sălcioara, Școala gimnazială ”Arhanghelii Mihail și Gavril” Munteni Buzău, Școala gimnazială Ciochina, Școala gimnazială ”Șt. Copoiu” Andrășești, Școala gimnazială "Constantin Stefan" Albești, Școala primară Buești, Școala gimnazială Ciulnița, Școala gimnazială Perieți, Școala gimnazială Cosâmbești, Școala gimnazială "Ionel Perlea" 0grada, Școala gimnazială ”Alexandru Rădulescu” Mărculești, Școala gimnazială "Apostol D. Culea" Sudiți, Școala gimnazială "Sfântul Ierarh Nicolae" Bucu, Școala gimnazială Săveni, Școala gimnazială Platonești, Școala gimnazială Mihail Kogălniceanu, Școala gimnazială Vlădeni, Școala gimnazială Giurgeni

Instituție publică locală

Educație

Institutul Național de Cercetare- Dezvoltare în Silvicultură

Institut de cercetare

Gestionare durabilă a resursei forestiere

Asociațiile Crescătorilor de Animale

0rganizație non- guvernamentală

Creșterea animalelor

Asociația de Gospodărie Comunală Manasia

0rganizație non- guvernamentală

Dezvoltarea socio-economică

Asociația de dezvoltare a Economiei Sociale Ialomița

0rganizație non- guvernamentală

Dezvoltarea socio-economică

Asociația Euro Fermierul Prahovean

0rganizație non- guvernamentală

Dezvoltarea socio-economică

Asociația Gând Curat

0rganizație non- guvernamentală

Educație civică

Asociația Prosilva Bărcănești

0rganizație non- guvernamentală

Protejarea pădurilor

Finanțatori (CE, EEA Grants, MMP, Norway grants, Fundația pentru Parteneriat, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale)

Finanțatori

Dezvoltare economică/ durabilă

Rezultatele analizei factorilor interesați din punctul de vedere al cunoștințelor, atitudinilor, practicilor și interesului acestora, referitor la valorile biodiversității și resursele naturale ale ariei naturale protejate sunt prezentate centralizat în următoarele tabele (Tabelul 55, 56):

Tabelul 55. Analiza factorilor interesați I

Nr.

Denumire factor interesat

Domeniul de interes

Cunoștințe

Atitudini

Practici

Calificativ

Descriere

Calificativ

Descriere

Calificativ

Descriere

Autorități de mediu, de reglementare și control activități

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariei naturale protejate

Ridicate

Cunoaște limitele sitului, speciile (inclusiv habitatele aferente acestora) și habitatele pentru care au fost declarate ariile naturale protejate

Pozitive

Se preocupă de informare și este interesat de asigurarea managementului ariilor naturale protejate

Pozitive

Asigurarea respectării prevederilor planului de management

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Agricultură și creșterea animalelor

Scăzute

Cunoștințe minimale

Neutre

Interes minimal

Neutre

Lipsa asumării unui rol activ

Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri

Energie și mediul de afaceri

Scăzute

Cunoștințe minimale

Neutre

Interes minimal

Neutre

Lipsa asumării unui rol activ

Ministerul Finanțelor Publice

Finanțe publice

Scăzute

Cunoștințe minimale

Neutre

Interes minimal

Neutre

Lipsa asumării unui rol activ

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

Administrație publică, dezvoltare infrastructură etc.

Scăzute

Cunoștințe minimale

Neutre

Interes minimal

Neutre

Lipsa asumării unui rol activ

Ministerul Culturii

Obiective turistice legate de protecția naturii

Scăzute

Cunoștințe minimale

Neutre

Interes minimal

Neutre

Lipsa asumării unui rol activ

Ministerul Muncii și Protecției Sociale

Locuri de muncă și protecția socială a populației din zonă

Scăzute

Cunoștințe minimale

Neutre

Interes minimal

Neutre

Lipsa asumării unui rol activ

Ministerul Afacerilor Interne

Menținerea ordinii

Scăzute

Cunoștințe minimale

Neutre

Interes minimal

Neutre

Lipsa asumării unui rol activ

Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate

Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariilor naturale protejate

Ridicate

Cunoaște limitele sitului, speciile (inclusiv habitatele aferente acestora) și habitatele pentru care au fost declarate ariile naturale protejate; cunoaște valorile de biodiversitate

Pozitive

Realizează acțiuni de control; realizează acțiuni de informare

Pozitive

Asigurarea respectării prevederilor planului de management

Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate - Serviciul Teritorial Ialomița

Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariilor naturale protejate

Ridicate

Cunoaște limitele sitului, speciile (inclusiv habitatele aferente acestora) și habitatele pentru care au fost declarate ariile naturale protejate; cunoaște valorile de biodiversitate

Pozitive

Realizează acțiuni de control; realizează acțiuni de informare

Pozitive

Asigurarea respectării prevederilor planului de management

Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate - Serviciul Teritorial Prahova

Protejarea și conservare a speciilor și habitatelor din interiorul ariilor naturale protejate

Ridicate

Cunoaște limitele sitului, speciile (inclusiv habitatele aferente acestora) și habitatele pentru care au fost declarate ariile naturale protejate; cunoaște valorile de biodiversitate

Pozitive

Realizează acțiuni de control; realizează acțiuni de informare

Pozitive

Asigurarea respectării prevederilor planului de management

Agenția pentru Protecția Mediului Ialomița

Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariilor naturale protejate

Ridicate

Cunoaște limitele sitului, speciile (inclusiv habitatele aferente acestora) și habitatele pentru care au fost declarate ariile naturale protejate; cunoaște valorile de biodiversitate

Pozitive

Realizează acțiuni de informare; urmărește atingerea obiectivelor de biodiversitate

Pozitive

Analiza riguroasă pentru acordarea actelor de reglementare - avize/acorduri/ autorizații; Implementează reglementările și monitorizează domeniul mediului

Agenția pentru Protecția Mediului Prahova

Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariilor naturale protejate

Ridicate

Cunoaște limitele sitului, speciile (inclusiv habitatele aferente acestora) și habitatele pentru care au fost declarate ariile naturale protejate; cunoaște valorile de biodiversitate

Pozitive

Realizează acțiuni de informare; urmărește atingerea obiectivelor de biodiversitate

Pozitive

Analiza riguroasă pentru acordarea actelor de reglementare - avize/acorduri/ autorizații; Implementează reglementările și monitorizează domeniul mediului

Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Ialomița

Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariilor naturale protejate

Ridicate

Cunoaște limitele sitului, speciile (inclusiv habitatele aferente acestora) și habitatele pentru care au fost declarate ariile naturale protejate; cunoaște valorile de biodiversitate

Pozitive

Realizează acțiuni de control; urmărește atingerea obiectivelor de biodiversitate

Pozitive

Exercită funcția de control în domeniul protecției mediului; controlează existența actelor de reglementare și respectarea acestora

Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Prahova

Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariilor naturale protejate

Ridicate

Cunoaște limitele sitului, speciile (inclusiv habitatele aferente acestora) și habitatele pentru care au fost declarate ariile naturale protejate; cunoaște valorile de biodiversitate

Pozitive

Realizează acțiuni de control; urmărește atingerea obiectivelor de biodiversitate

Pozitive

Exercită funcția de control în domeniul protecției mediului; controlează existența actelor de reglementare și respectarea acestora

Garda Forestieră București

Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariilor naturale protejate

Medii

Cunoaște valorile de biodiversitate din fondul forestier

Pozitive

Interes ridicat privind gestionarea ariilor naturale protejate, oferă sprijin entităților ce întreprind acțiuni pentru gestionarea ariilor naturale protejate

Pozitive

Realizează acțiuni de informare și control; controlează respectarea legislației din domeniul silvic și cinegetic

Garda Forestieră Ploiești

Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariilor naturale protejate

Medii

Cunoaște valorile de biodiversitate din fondul forestier

Pozitive

Interes ridicat privind gestionarea ariilor naturale protejate, oferă sprijin entităților ce întreprind acțiuni pentru gestionarea ariilor naturale protejate

Pozitive

Realizează acțiuni de informare și control; controlează respectarea legislației din domeniul silvic și cinegetic

Agenția de Plăti și Intervenție pentru Agricultură Prahova

Derulează fondurile europene pentru implementarea măsurilor de sprijin finanțate din Fondul European pentru Garantare în Agricultură

Medii

Cunoștințe reduse, dar relevante pentru activitatea proprie

Pozitive

Interesați de domeniul protecției mediului

Medii

Asigurarea respectării prevederilor planului de management

Agenția de Plăti și Intervenție pentru Agricultură Ialomița

Derulează fondurile europene pentru implementarea măsurilor de sprijin finanțate din Fondul European pentru Garantare în Agricultură

Medii

Cunoștințe reduse, dar relevante pentru activitatea proprie

Pozitive

Interesați de domeniul protecției mediului

Medii

Asigurarea respectării prevederilor planului de management

Inspectoratul Județean de Poliție Prahova

Ordine publică

Scăzute

Cunoștințe minimale

Neutre

Interes minimal

Neutre

Lipsa asumării unui rol activ

Inspectoratul Județean de Poliție Ialomița

Ordine publică

Scăzute

Cunoștințe minimale

Neutre

Interes minimal

Neutre

Lipsa asumării unui rol activ

Jandarmerie

Ordine publică

Scăzute

Cunoștințe minimale

Neutre

Interes minimal

Neutre

Lipsa asumării unui rol activ

Administrația Națională Apele Române /Administrația Bazinală de Apă Buzău - Ialomița

Gospodărirea apelor

Medii

Cunoaște calitatea apei; interes mediu pentru gestionarea ariilor naturale protejate

Medii

Interes mediu; urmărește gestionarea calității apei

Medii

Controlează respectarea legislației din domeniul resurselor de apă; partener în implementarea măsurilor privind gospodărirea apelor

Agenția Națională de îmbunătățiri Funciare

Urmărește impactul asupra mediului înconjurător al activităților de îmbunătățiri funciare și ia măsuri de diminuare sau corective în conformitate cu legislația protecției mediului

Scăzute

Cunoștințe minimale

Neutre

Interes minimal

Neutre

Lipsa asumării unui rol activ

Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Ialomița

Agricultură și creșterea animalelor

Medii

Cunoștințe medii despre ariile naturale protejate

Negative

Interesați de restricțiile posibile determinate de gestionarea ariilor naturale protejate

Medii

Asigurarea respectării prevederilor planului de management

Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Prahova

Agricultură și creșterea animalelor

Medii

Cunoștințe medii despre ariile naturale protejate

Negative

Interesați de restricțiile posibile determinate de gestionarea ariilor naturale protejate

Medii

Asigurarea respectării prevederilor planului de management

Autorități ale administrației publice

Consiliul Județean Ialomița

Administrație publică județeană și locală

Medii

Cunosc limitele sitului și cerințele legislative privind administrarea ariilor naturale protejate

Neutre

Interes minimal

Neutre

Lipsa asumării unui rol activ

Consiliul Județean Prahova

Instituția Prefectului Județul Ialomița

Instituția Prefectului Județul Prahova

UAT-urile aferente ariei naturale protejate

Comunități și grupuri de interese locale și regionale

Populația locală din aria protejată

Protejarea intereselor socio- economice

Scăzute

Cunoștințe minimale despre ariile naturale protejate

Negative

Sunt interesați, dar se tem de restricțiile ce pot fi impuse de către gestionarea ariilor naturale protejate

Negative

Există unele practici negative ce au dus la existența unora dintre presiuni actuale identificate

Proprietarii de terenuri din interiorul sitului

Protejarea intereselor socio- economice

Reprezentanți mass media

Mass-media

Firme/agenți economicicu activități pe teritoriulariilor naturale protejate și învecinătatea acestora

Protejarea intereselor socio- economice

Biserici, grupuri religioase

Promovarea valorilor sociale și spirituale

Administrare infrastructură

Direcția Regională de Drumuri și Poduri Ialomița

Infrastructură

Scăzute

Cunoștințe minimale despre ariile naturale protejate

Negative

Interesați de restricțiile posibile determinate de gestionarea ariilor naturale protejate

Negative

Există unele practici negative ce au dus la existența unora dintre presiuni actuale identificate

Direcția Regională de Drumuri și Poduri Prahova

CFR S.A.

Transelectrica S.A. Compania Națională de Transport a Energiei Electrice

Transgaz S.A. - Societatea Națională de Transport Gaze Naturale

Administratori fond forestier

Regia Națională a Pădurilor RNP Romsilva

Managementul resurselor forestiere

Ridicate

Cunosc foarte bine valorile de biodiversitate din pădurile gestionate

Pozitive

Deschise la colaborare pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale

Pozitive

Participă la implementarea și popularizarea măsurilor de conservare a biodiversității

O.S. Urziceni (D.S. Ialomița)

O.S. Slobozia (D.S. Ialomița)

O.S. Ploiești (D.S. Prahova)

O.S. Privat Nehoiu

Gestionari fonduri de vânătoare și pescuit

A.V.P.S. Ialomița

Managementul resurselor cinegetice

Medii

Cunosc limitele sitului și cerințele legislative privind administrarea ariilor naturale protejate

Negative

Sunt interesați, dar se tem de restricțiile ce pot fi impuse de către gestionarea ariilor naturale protejate

Negative

Există unele practici negative ce au dus la existența unora dintre presiuni actuale identificate

A.V.P.S Prahova

Clubul Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Ploiești

Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Vulturul Andrășești

Educație și alte centre de cercetare

Unitățile de învățământ din UAT-urile din zona ariilor naturale protejate

Educație

Medii

Cunoștințe despre specii și habitate (profesori științele naturii)

Ridicate

Interes pentru ore practice și activități aplicative

Pozitive

Activități ocazionale de protecția mediului; interes pentru parteneriate pe problematica de mediu

Institutul Național de Cercetare- Dezvoltare în Silvicultură

Cercetare

Ridicate

Foarte bine informat cu privire la valorile de biodiversitate și alte aspecte legate de gestionarea ariilor naturale protejate

Ridicate

Deschise la colaborare pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale

Ridicate

Participă la implementarea și popularizarea măsurilor de conservare a biodiversității

Organizații neguvernamentale

Asociațiile Crescătorilor de Animale

Creșterea animalelor

Medii

Cunoștințe medii despre ariile naturale protejate

Negative

Sunt interesați, dar se tem de restricțiile ce pot fi impuse de către gestionarea ariilor naturale protejate

Negative

Există unele practici negative ce au dus la existența unora dintre presiuni actuale identificate

Asociația de Gospodărie Comunală Manasia

Dezvoltarea socio-economică

Asociația de dezvoltare a Economiei Sociale Ialomița

Asociația Euro Fermierul Prahovean

Asociația Gând Curat

Educație civică

Scăzute

Cunoștințe minimale despre ariile naturale protejate

Pozitive

Există interes pentru promovarea valorilor de biodiversitate la nivelul cetățenilor

Neutre

Nu a existat implicare activă

Asociația Prosilva Bărcănești

Protejarea pădurilor

Medii

Cunoștințe medii despre ariile naturale protejate

Pozitive

Posibilitatea desfășurării unor parteneriate privind promovarea obiectivelor de conservare a speciilor și habitatelor

Pozitive

Participă la implementarea și popularizarea măsurilor de conservare a biodiversității

Finanțatori

Finanțatori (CE, EEA Grants, MMP, Norway grants, Fundația pentru Parteneriat, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale)

Finanțarea demersurilor de gestionare durabilă a resurselor

Scăzute

Cunoștințe minimale despre ariile naturale protejate

Pozitive

Interes pentru parteneriate pe problematica de mediu

Pozitive

Activități ocazionale de protecția mediului

Tabelul 56. Analiza factorilor interesați II

Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului în ariile natural protejate

Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată

Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare

Aspecte care necesită atenție; amenințări și probleme

Importanță

Autorități de mediu, de reglementare și control activități

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Implementarea politicilor de mediu la nivel național, responsabil pentru sistemul de arii naturale protejate, responsabil pentru fondul forestier național

Asigură sprijin pentru instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate, inclusiv cu scopul accesării diverselor programe de finanțare

Reglementarea raporturilor cu gestionarii unor activități din vecinătatea și din aria protejată, cu privire la legislația de mediu

Ridicată

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Implementarea politicilor specifice domeniului agriculturii la nivel național

Asigură sprijin pentru instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate, inclusiv cu scopul accesării diverselor programe de finanțare

Reglementarea raporturilor cu gestionarii unor resurse din vecinătatea și din aria protejată - terenuri agricole, resurse zootehnice

Ridicată

Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri

Implementarea politicilor sectoriale

Sprijin pentru identificarea oportunităților de afaceri sustenabile pentru mediu și comunități

Comunicarea poate fi pusă în dificultate de proceduri birocratice excesive

Scăzută

Ministerul Finanțelor Publice

Finanțarea unor demersuri care afectează resursele naturale

Sprijin pentru identificarea oportunităților de afaceri sustenabile pentru mediu și comunități

Comunicarea poate fi pusă în dificultate de proceduri birocratice excesive

Medie

Ministerul Culturii

Avizează planul de management, Posibili parteneri și susținător a unor activități în folosul gestionării ariilor naturale protejate

Informarea asupra celor mai bune practici de exploatare durabilă aresurselor culturale ale zonei

Comunicarea poate fi pusă în dificultate de proceduri birocratice excesive

Ridicată

Ministerul Muncii și Protecției Sociale

Posibili parteneri și susținător a unor activități în folosul ariei naturale protejate

Constituirea de parteneriate pentru dezvoltarea comunităților locale

Comunicarea poate fi pusă în dificultate de proceduri birocratice excesive

Scăzută

Ministerul Afacerilor Interne

Posibili parteneri și susținător a unor activități în folosul ariei naturale protejate; colaborare pe linia efectuării acțiunilor de control pentru respectarea prevederilor planului de management

Constituirea de parteneriate pentru monitorizarea practicilor cu efect negativ asupra biodiversității

Comunicarea poate fi pusă în dificultate de proceduri birocratice excesive

Medie

Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate Ialomița

Avizează solicitările de înființare și continuare a unor activităție conomice, monitorizează aceste activități, analizează și răspunde reclamațiilor legate de problemele de mediu din aria protejată

Gestionarea eficientă și de comun acord a problemelor care apar în ariile naturale protejate și care implică colaborare

Comunicarea poate fi pusă în dificultate de proceduri birocratice excesive

Ridicată

Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate Prahova

Agenția pentru Protecția Mediului Ialomița

Avizează solicitările de înființare și continuare a unor

Gestionarea eficientă și de comun acord a problemelor care

Comunicarea poate fi pusă în dificultate de proceduri

Ridicată

Agenția pentru Protecția Mediului Prahova

activități economice, monitorizează aceste activități, analizează și răspunde reclamațiilor legate de problemele de mediu din aria naturală protejată

apar în ariile naturale protejate și care implică colaborare

birocratice excesive

Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Ialomița

Monitorizează și sancționează nerespectarea prevederilor legale cu privire la activități care se desfășoară în vecinătatea și în ariile naturale protejate

Gestionarea eficientă și de comun acord a problemelor care apar în ariile naturale protejate și care implică colaborare

Comunicarea poate fi pusă în dificultate de proceduri birocratice excesive

Ridicată

Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Prahova

Garda Forestieră București

Monitorizează și sancționează nerespectarea prevederilor legale cu privire la activitățile care se desfășoară în domeniul silvic și cinegetic în vecinătatea și în ariile naturale protejate

Gestionarea eficientă și de comun acord a problemelor care apar în ariile protejate și care implică colaborare

Comunicarea poate fi pusă în dificultate de proceduri birocratice excesive

Ridicată

Garda Forestieră Ploiești

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Prahova

Gestionează politicile de subvenționare a fermierilor ce dețin terenuri în vecinătatea și în ariile naturale protejate

Prin politica de subvenționare, pot fi descurajate activitățile agricole cu impact negativ asupra ariilor naturale protejate

Birocrația, lipsa fondurilor pentru încurajarea activităților prietenoase cu aria protejată

Ridicată

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Ialomița

Inspectoratul Județean de Poliție Prahova

Colaborare pe linia efectuării acțiunilor de control pentru respectarea prevederilor planului de management

Constituirea de parteneriate pentru acțiuni de monitorizare și control

Comunicarea poate fi pusă în dificultate de proceduri birocratice excesive

Medie

Inspectoratul Județean de Poliție Ialomița

Jandarmerie

Colaborare pe linia efectuării acțiunilor de control pentru respectarea prevederilor planului de management

Constituirea de parteneriate pentru acțiuni de monitorizare și control

Comunicarea poate fi pusă în dificultate de proceduri birocratice excesive

Medie

Administrația Națională Apele Române / Administrația Bazinală de Apă Buzău - Ialomița

Administrativ - Administrarea apelor aflate în proprietatea statului, respectiv a albiilor minore, a digurilor și a zonelor de protecție ale cursurilor de apă și ale lacurilor

Gestionarea eficientă și de comun acord a problemelor care apar în aria protejată și care implică colaborare

Vizarea unor obiective cu implicații contradictorii, fară a lua în considerare perspectiva celeilalte părți - realizarea de lucrări de întreținere în perioade de cuibărit, distrugerea unor habitate prin lucrări de întreținere sau construcție a unor noi facilități și altele asemenea

Ridicată

Agenția Națională de îmbunătățiri Funciare

Exploatează, administrează, întreține și repară amenajările de îmbunătățiri funciare din domeniul public sau privat al statului, din vecinătatea și din ariile naturale protejate

Implementarea politicilor de îmbunătățiri funciare astfel încât să nu fie afectate obiectivele de conservare

Necoroborarea unor reglementări cu obiectivele de conservare specifice ariei naturale protejate

Medie

Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Ialomița

Direcția pentru Agricultură este responsabilă cu implementarea la nivel județean a strategiei și Programului de guvernare în domeniile agriculturii și producției alimentare, îmbunătățirilor funciare, precum și în domeniile conexe: fitosanitar, conservarea și managementul durabil al solurilor și al resurselor genetice vegetale și animale

Gestionarea eficientă și de comun acord a problemelor care apar în ariile naturale protejate și care implică colaborare

Comunicarea poate fi pusă în dificultate de proceduri birocratice excesive

Scăzută

Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Prahova

Autorități ale administrației publice locale

Consiliul Județean Ialomița

Realizează și implementează politici de dezvoltare economică și socială la nivelul județului, ce pot avea un impact asupra ariei naturale protejate, emite certificate de urbanism pentru proiectele ce se doresc a fi realizate în aria protejată și în vecinătatea acesteia

Consiliul Județean Prahova

Politicile și investițiile planifîcatede Consiliile Județene și Prefecturi pot asigura dezvoltarea valențelor turistice ale ariei naturale protejate, reducerea impacturilor negative - de exemplu prin investiții în sisteme de gestionare a deșeurilor

Investițiile în dezvoltarea economică a localităților, între care dezvoltarea infrastructurii rutiere, dezvoltarea agriculturii, dezvoltarea unor sectoare economice care pot intra în contradicție cu obiectivele de conservare specifice ariei naturale protejate; realizarea de investiții care să afecteze obiectivele de conservare

Ridicată

Instituția Prefectului Județul Ialomița

Este reprezentantul Guvernului pe plan local și asigură realizarea intereselor naționale, aplicarea și respectarea Constituției, a legilor, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum și a ordinii publice

Instituția Prefectului Județul Prahova

UAT-urile aferente ariei naturale protejate

Gestionează planificarea teritoriului la nivelul unității administrativ teritoriale, asigură aprobarea și avizarea diferitelor inițiative - modernizarea unor infrastructuri, construcții de locuințe, dezvoltarea activitătilor economice și altele asemenea

Realizarea investițiilor cu respectarea cerințelor de conservare a mediului

Realizarea de investiții care să afecteze obiectivele de conservare

Ridicată

Comunități și grupuri de interese locale și regionale

Populația locală din aria protejată

Locuiesc și întreprind activități specifice în interiorul și proximitatea ariilor naturale protejate

Colaborează cu instituția responsabilă de managementul ariei naturale protejată, indicând problemele cu care se confruntă în aria protejată

Unele dintre activitățile desfășurate în aria protejată au impact negativ; nivel de acceptare a siturilor actualmente rezonabil însă cu risc de respingere în situația aparițiilor de restricții - datorate slabei informări și a lipsei plăților compensatorii

Ridicată

Proprietarii de terenuri din interiorul sitului

Utilizează resurse din perimetrul ariei naturale protejate - terenuri agricole, împădurite și altele asemenea

Pot desfășură propriile activități cu respectarea obiectivelor de conservare

Pot distruge componente și echilibre ale ariei naturale protejate dinneștiință sau în mod voit, luând în considerare doar interese imediate, de valorificare economică a resursei

Ridicată

Reprezentanți mass media

Informare și conștientizare publică; promovarea valorilor de conservare din sit; conlucrarea în ceea ce privește educația privind protecția mediului a copiilor/tinerilor ce locuiesc în localitățile din vecinătatea ariei naturale protejate

Implicare în acțiuni de educație și conștientizare asigură multiple efecte pozitive pe termen lung

Neimplicarea în activități de educație și conștientizare

Ridicată

Firme/agenți economici cu activități pe teritoriul ariilor naturale protejate și învecinătatea acestora

Posibili parteneri și susținător ai unor activităti în folosul ariilor naturale protejate

Asigură locuri de muncă pentru comunitățile locale din vecinătatea ariilor naturale protejate

Dezinteres

Scăzută

Biserici, grupuri religioase

Poate promova comportamente pozitive în raport cu aria protejată

Poate oferi modele de bune practici

Neimplicarea în activități de educație și conștientizare

Medie

Administrare infrastructură

Direcția Regională de Drumuri și Poduri Ialomița

Administratorul infrastructurii rutiere

Dezvoltarea rețelelor de infrastructură cu respectarea restricțiilor impuse de gestionarea durabilă a resurselor naturale

Posibile dezvoltări ale infrastructurii care să afecteze biodiversitatea

Medie

Direcția Regională de Drumuri și Poduri Prahova

Administratorul infrastructurii rutiere

CFR S.A.

Administratorul infrastructurii feroviare

Transelectrica S.A. Compania Națională de Transport a Energiei Electrice

întreținere și dezvoltare infrastructură electrică

Transgaz S.A. - Societatea Națională de Transport Gaze Naturale

Transport și întreținere rețea de gaze

Administratori fond forestier

Regia Națională a Pădurilor RNP Romsilva

Asigură servicii silvice pentru suprafețele de fond forestier

Colaborarea asigură exploatarea resurselor în mod durabil și respectarea obiectivelor de conservare

Unele activități prezintă riscul afectării unora dintre obiectivele de conservare

Ridicată

O.S. Urziceni (D.S. Ialomița)

O.S. Slobozia (D.S. Ialomița)

O.S. Ploiești (D.S. Prahova)

O.S. Privat Nehoiu

Gestionari fonduri de vânătoare și pescuit

A.V.P.S. Ialomița

Implicare în gestionarea resurselor cinegetice din aria protejată

Prin acțiuni comune și schimb de informație pot fi cuantificate în mod corect efectivele speciilor din aria protejată

Supra estimarea efectivelor speciilor din aria protejată înseamnă măsuri de conservare sau management cinegetic activ necorespunzătoare

Ridicată

A.V.P.S Prahova

Clubul Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Ploiești

Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Vulturul Andrășești

Educație și alte centre de cercetare

Unități școlare din comunitățile din proximitatea ariilor naturale protejate

Conlucrarea în ceea ce privește educația privind protecția mediului a copiilor/tinerilor ce locuiesc în localitățile din vecinătatea ariilor naturale protejate

Implicare în acțiuni de educație și conștientizare asigură multipleefecte pozitive pe termen lung

Neimplicarea în activități de educație și conștientizare determină o viziune inflexibilă și negativă asupra ariei naturale protejate, cu remanență în viața de adult

Ridicată

Universități

Educație/cercetare, implementarea practică a cunoștințelor teoretice în condițiile specifice ariilor naturale protejate

Implicare în acțiuni de cercetare

Lipsa fondurilor pentru

Medie

Institutul National de Cercetare- Dezvoltare în Silvicultură

cu privire la obiectivele de conservare

încurajarea activităților de cercetare

Organizații neguvernamentale

Asociațiile Crescătorilor de Animale

Poate promova comportamente pozitive în raport cu ariile naturale protejate

Implicare în acțiuni de educație și conștientizare asigură multiple efecte pozitive pe termen lung; colaborare pentru implementarea măsurilor de management specifice

Neimplicarea în acțiuni de educare și conștientizare; promovarea de practici nesustenabile

Medie

Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Vulturul Andrășești

Asociația Prosilva Bărcănești

Asociația de Gospodărie Comunală Manasia

Asociația de Dezvoltare a Economiei Sociale Ialomița

Asociația Euro Fermierul Prahovean

Asociația Gând Curat

Finanțatori

Sprijinire activități directe și indirecte de conservare, sprijin pentru activități de educație, conștientizare si a activitătilor economice, responsabilitate socio- economică

Promovarea dezvoltării durabile prin participarea civică; stimularea participării publice în procesul de planificare și luare a deciziilor; promovarea procedurilor de finanțare deschise și transparente

Birocrația, lipsa fondurilor pentru încurajarea activităților de cercetare; există riscurile unor cunoștințe insuficiente pentru realizarea de aplicații și implementarea de proiecte

Ridicată

EEA Grants

MMP

Norway grants

Fundația pentru Parteneriat

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale

4.2.

Utilizarea terenului

Corespunzător acestei secțiuni este anexată Harta utilizării terenului ( Anexa 4.2 .).

Analiza utilizării terenurilor în ariile naturale protejate a fost făcută pe baza setului de date spațiale Corine Land Cover (versiunea 2012). Sunt prezente toate cele cinci mari clase de terenuri (1. Suprafețe artificiale; 2. Suprafețe agricole; 3. Păduri și zone seminaturale; 4. Zone umede; 5. Corpuri de apă). Situația detaliată este prezentată în Tabelul 57.

Tabelul 57. Lista tipurilor de utilizări ale terenului

Nr.

Clasă CLC*

Suprafață totală ocupată (ha)

Ponderea din suprafața sitului (%)

112 - Spațiu urban discontinuu și spațiu rural

271,6

1,00

121 - Unități industriale sau comerciale

77,0

0,28

131 - Zone de extracție a minereurilor

9,6

0,04

132 - Gropi de gunoi

9,2

0,03

142 - Zone de agrement

32,4

0,12

211 - Terenuri arabile neirigate

1.976,9

7,29

213 - Terenuri cultivate cu orez

131,8

0,49

221 - Vii

21,7

0,08

222 - Livezi

63,6

0,23

231 - Pășuni secundare

2.291,6

8,45

242 - Zone de culturi complexe

119,6

0,44

243 - Terenuri predominant agricole în amestec cu vegetație naturală

400,9

1,48

311 - Păduri de foioase

18.984,0

70,03

324 - Zone de tranziție cu arbuști (în general defrișate)

669,6

2,47

331 - Plaje, dune, renii

64,5

0,24

411 - Mlaștini

190,3

0,70

511 - Cursuri de apă

1.733,1

6,39

512 - Acumulări de apă

61,7

0,23

TOTAL

27.109,2

100,00

* - Clase "Corine Land Cover" conform nomenclatorului.

Principalele categorii de folosință din cadrul ariei naturale protejate sunt: pădurile de foioase (70,03%), pășunile (8,45%), terenurile agricole neirigate (7,29%) și apele (în principal curgătoare).

4.3.

Situația juridică a terenurilor

Corespunzător acestei secțiuni este anexată Harta juridică a terenului ( Anexa 4.3 .).

Majoritatea suprafeței ariilor naturale protejate reprezintă fond forestier în cadrul căruia predomină ca formă de proprietate proprietatea publică a statului. La acestea se adaugă terenuri forestiere aparținând altor proprietari. Suprafețele aferente apelor curgătoare sunt de asemenea în domeniul public al statului. Pentru restul terenurilor (agricole în mare majoritate) nu au fost disponibile date detaliate privind proprietatea. Cel mai probabil sunt în proprietate privată (fie a persoanelor fizice, fie a unităților administrativ-teritoriale). O situație centralizată realizată pe baza datelor disponibile la momentul realizării planului de management se prezintă în Tabelul 58:

Tabelul 58. Situația juridică a terenurilor aflate în interiorul ariilor naturale protejate

Domeniu

Procent din suprafața ANP (%)

Domeniul Public

Domeniul public al statului (DS)

72,5

Domeniul privat al statului (DPS)

Domeniul public al unităților administrativ-teritoriale (DAT)

Domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale (DPT)

Total domeniul public (DP)

72,5

Proprietate Privată

Proprietatea privată a persoanelor fizice (PF)

12,1

Proprietatea privată a persoanelor juridice (PJ)

3,5

Total proprietate privată (PP)

15,6

Proprietate necunoscută

Total procent pentru care nu se cunoaște încadrarea în domeniul public sau privat (XX)

11,9

Caracterizarea situației juridice a terenurilor

În cazul pădurilor (care ocupă cea mai mare proporție din ariile naturale protejate), majoritatea suprafeței este inclusă în fond forestier și se află în administrarea sau paza unor ocoale silvice de stat sau de regim. Ca atare, gestionarea durabilă și continuitatea tipurilor de habitat este asigurată. Pășunile aparțin unităților administrativ teritoriale și proprietarilor privați. Terenurile agricole aparțin proprietarilor privați. Apele curgătoare sunt în domeniul public al statului și sunt gestionate de Administrația Națională Apele Române. Cele două acumulări de apă din raza ariilor naturale protejate sunt în domeniul public al statului (una fiind inclusă în fondul forestier administrat de Ocolul Silvic Ploiești; cea de-a doua este Lacul Comana, din raza localității Coșereni, jud. Ialomița). Terenul aferent ariei naturale protejate Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), are folosința pajiște secundară (se află pe islazul comunei Alexeni, jud. Ialomița).

4.4.

Administratori, gestionari și utilizatori

Majoritatea suprafețelor de fond forestier sunt administrate de către Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA, prin două direcții silvice: Direcția Silvică Ialomița (Ocolul Silvic Urziceni și Ocolul Silvic Slobozia) și Direcția Silvică Prahova (Ocolul Silvic Ploiești). Apele sunt gestionate de către Administrația Națională Apele Române. Terenul aferent Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), este în administrarea Primăriei Alexeni. Pentru restul terenurilor (agricole în mare majoritate) nu au fost disponibile date detaliate privind gestionarii/administratorii. O situație sintetică este prezentată în următorul tabelul 59A și 59B.

Tabelul 59A. Informații privind administratorii/gestionarii

Nr.

Administrator/Gestionar

Perioada Adm/Gest

Suprafață totală (ha)

Detalii

Ocolul Silvic Ploiești, Direcția Silvică Prahova

permanent

5.020,1

fond forestier proprietate publică de stat

Ocolul Silvic Urziceni, Direcția Silvică Ialomița

permanent

5.692,1

fond forestier proprietate publică de stat

Ocolul Silvic Slobozia, Direcția Silvică Ialomița

permanent

5.288,8

fond forestier proprietate publică de stat

Ocolul Silvic Privat Nehoiu

permanent

1.018,1

fond forestier proprietate privată

Administrația Națională Apele Române

permanent

2.593,9

ape curgătoare

UAT Alexeni

permanent

37,7

Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)

Necunoscut

7.496,1

TOTAL

27.146,8

Tabelul 59B. Informații privind administratorii de fonduri cinegetice

Nr.

Administrator fond cinegetic

Perioada

Suprafața administrată (ha)

Județul Ialomița

AVPS Șoimul 2012

necunoscută

1.335,6

AVPS Acvila

4.769,7

AVPS Bendis

255,2

AVPS Diana

597,2

AVPS Dunărea 2007

469,6

AVPS Ialomița

5.757,8

AVPS Vulturul

13,6

D.S. Ialomița

6.262,8

Total județul Ialomița

19.461,5

Județul Prahova

AJVPS Prahova

necunoscută

3.749,0

AVPS Cormoranii

1.916,6

D.S. Prahova

2.019,7

Total județul Prahova

7.685,3

Total general

27.146,8

4.5.

Infrastructură și construcții

Corespunzător acestei secțiuni sunt anexate Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate ( Anexa 4.4 .), Harta privind perimetrul construit al localităților ( Anexa 4.5 .) și Harta construcțiilor ( Anexa 4.6.) .

Descrierea infrastructurii și construcțiilor

Siturile ocupă terenuri relativ plane și, fiind dispuse în lungul albiei râului Ialomița, sunt limitrofe numeroaselor localități dispuse în lungul drumurilor naționale DN1 (pe ruta Ploiești - București), DN2A (pe ruta Urziceni - Slobozia - Țăndărei - Hârșova) și DN1D (pe ruta Ciorani - Urziceni) precum și în lungul numeroaselor drumuri județene și comunale. În plus față de această rețea densă de căi de comunicație, existența a numeroase drumuri de pământ (pentru exploatații agricole sau forestiere), face ca accesul în ariile naturale protejate să fie foarte facil. De asemenea, faptul că autostrada A2 este aproximativ paralelă cu limita sudică a județului Ialomița și în vecinătatea acesteia (la circa 20 km. de DN2A, în zona municipiului Slobozia), oferă posibilități deosebite în ceea ce privește desfășurarea circulației.

În ceea ce privește liniile de cale ferată, itinerariul principal este calea ferată secundară 701 Ploiești Sud-Urziceni-Slobozia-Țăndărei. Transporturile feroviare au un grad de utilizare din ce în ce mai redus datorită ineficienței (vitezei de deplasare, frecvenței trenurilor, condițiilor de transport, prețului, reducerii navetismului de masă) și mai ales concurenței transportului rutier.

Evoluția numărului de locuințe și a autorizațiilor de construire este în strânsă legătură cu dinamica populației și a migrației interne. Astfel, în majoritatea localităților s-a înregistrat o creștere a numărului de locuințe în anul 2019 comparativ cu anul 2015, direct proporțională cu numărul de reședințe stabilite. De asemenea, categoria de construcții cu cele mai multe autorizații de construire eliberate este reprezentată de clădirile rezindențiale, urmată de clădirile pentru comerț cu ridicata și cu amănuntul.

Tipurile de construcții pentru care au existat date disponibile sunt cele din categoria unităților sanitare, unităților școlare și unităților hoteliere. Potrivit Institutului Național de Statistică, în localitățile din județul Prahova care intersectează ariile naturale protejate, în anul 2019 exista un număr de 99 de unități sanitare, împărțite în următoarele categorii: 1 cabinet medical de medicină generală, 33 cabinete medicale de familie, 20 cabinete stomatologice, 3 cabinete medicale de specialitate, 29 farmacii, 10 laboratoare de tehnică dentară și 3 alte tipuri de cabinete medicale, toate sub forma de proprietate privată. În localitățile din județul Ialomița situația unităților sanitare se prezintă astfel: 8 spitale, ambulatorii și dispensare, 1 centru de sănătate mintală, 1 centru medical de specialitate, 1 cabinet de medicină generală, 69 cabinete medicale de familie, 12 cabinete medicale școlare, 55 cabinete stomatologice, 66 cabinete medicale de specialitate, 71 farmacii, 1 centru de transfuzie, 7 laboratoare de tehnică dentară și 22 laboratoare medicale. În ceea ce privește unitățile școlare, fiecare localitate este dotată cu cel puțin o clădire din această categorie (cu excepția comunelor Mihail Kogălniceanu și Moldoveni), acumulând un număr total de 20 unități școlare pe raza localităților din județul Prahova și 58 de unități școlare pe raza localităților din județul Ialomița. Referitor la structurile turistice, în anul 2019, doar în două localități vizate din județul Prahova existau unități de cazare: un hotel și o pensiune agroturistică în Târgșoru Vechi și un hotel în Valea Călugărească. În raza județului Ialomița, existau 14 unități turistice, distribuite astfel: 4 hoteluri și 2 moteluri în municipiul Slobozia, 2 hoteluri, 1 motel și 1 vilă turistică în municipiul Urziceni, 1 hostel în orașul Țăndărei, 1 motel în comuna Ion Roată și 2 pensiuni agroturistice, câte una în comunele Mihail Kogălniceanu și Sudiți.

Datele privind mediul construit din proximitatea ariilor naturale protejate indică o creștere a numărului de construcțiilor față de anul de referință 2015 (Tabelul 60).

Tabelul 60. Locuințe existente în anul 2019, grupate pe localități

Nr.

Județ

Localitate

An de referință

An de analizat

2015

2019

Prahova

Balta Doamnei

1.260

1.282

Prahova

Brazi

2.990

3.084

Prahova

Ciorani

2.625

2.632

Prahova

Cocorăștii Colț

1.111

1.110

Prahova

Drăgănești

2.044

2.054

Prahova

Dumbrava

1.538

1.553

Prahova

Gherghița

806

813

Prahova

Gorgota

1.844

1.861

Prahova

Olari

890

898

Prahova

Puchenii Mari

3.064

3.078

Prahova

Râfov

1.960

2.017

Prahova

Sima

2.069

2.104

Prahova

Târgșoru Vechi

3.275

3.581

Prahova

Tinosu

940

957

Prahova

Valea Călugărească

3.827

3.882

Ialomița

Municipiul Slobozia

19.606

19.678

Ialomița

Municipiul Urziceni

6.535

6.577

Ialomița

Oraș Căzănești

1.241

1.225

Ialomița

Oraș Fierbinți Târg

2.062

2.081

Ialomița

Oraș Țăndărei

4.629

4.518

Ialomița

Adâncata

1.437

1.436

Ialomița

Albești

662

666

Ialomița

Alexeni

1.008

1.030

Ialomița

Andrășești

957

961

Ialomița

Axintele

1.383

1.382

Ialomița

Balaciu

954

956

Ialomița

Bărbulești

1.195

Ialomița

Bărcănești

1.791

1.806

Ialomița

Borănești

857

862

Ialomița

Brazi (Rădulești)

740

741

Ialomița

Bucu

1.007

1.011

Ialomița

Buești

506

511

Ialomița

Ciochina

1.501

1.511

Ialomița

Ciulnița

1.066

1.085

Ialomița

Cosimbești

892

939

Ialomița

Coșereni

1.664

1.695

Ialomița

Dridu

1.861

1.879

Ialomița

Giurgeni

508

504

Ialomița

Ion Roată

1.296

1.315

Ialomița

Maia

794

793

Ialomița

Manasia

1.616

1.643

Ialomița

Mărculești

659

666

Ialomița

Mihail Kogălniceanu

1.201

1.229

Ialomița

Moldoveni

564

578

Ialomița

Munteni-Buzău

1.629

1.638

Ialomița

Ograda

992

999

Ialomița

Perieți

1.591

1.618

Ialomița

Platonești

757

772

Ialomița

Sălcioara

1.063

1.060

Ialomița

Sărățeni

558

561

Ialomița

Săveni

1.529

1.530

Ialomița

Sfântu Gheorghe

971

975

Ialomița

Sudiți

893

896

Ialomița

Vlădeni

790

793

Autorizațiile de construcție sunt relativ puține (Tabelul 61) și de cele mai multe ori privesc renovarea, reconstrucția sau extinderea unor locuințe în perimetrul deja existent. Se poate concluziona astfel că extinderea intravilanului nu reprezintă un factor de impact antropic notabil la nivelul ariilor naturale protejate analizate.

Tabelul 61. Autorizații de construire eliberate pentru clădiri pe categorii de construcții, județe și localități și cereri de avize/acorduri de mediu

Categorii de construcții

Județ

Localitate

An de referință 2015

An de analizat 2019

Clădiri rezidențiale

Prahova

Balta Doamnei

Clădiri rezidențiale

Prahova

Brazi

Clădiri rezidențiale

Prahova

Ciorani

Clădiri rezidențiale

Prahova

Cocorăștii Colț

Clădiri rezidențiale

Prahova

Drăgănești

Clădiri rezidențiale

Prahova

Dumbrava

Clădiri rezidențiale

Prahova

Gherghița

Clădiri rezidențiale

Prahova

Gorgota

Clădiri rezidențiale

Prahova

Olari

Clădiri rezidențiale

Prahova

Puchenii Mari

Clădiri rezidențiale

Prahova

Râfov

Clădiri rezidențiale

Prahova

Șirna

Clădiri rezidențiale

Prahova

Târgșoru Vechi

138

148

Clădiri rezidențiale

Prahova

Tinosu

Clădiri rezidențiale

Prahova

Valea Călugărească

Clădiri rezidențiale

Ialomița

Municipiul Slobozia

Hoteluri și clădiri silimare

Clădiri pentru comerț cu ridicata și cu amănuntul

Clădiri rezidențiale

Ialomița

Municipiul Urziceni

Clădiri administrative

Clădiri pentru comerț cu ridicata și cu amănuntul

Clădiri rezidențiale

Ialomița

Oraș Căzănești

Clădiri rezidențiale

Ialomița

Oraș Fierbinți- Târg

Clădiri administrative

Clădiri pentru comerț cu ridicata și cu amănuntul

Clădiri rezidențiale

Ialomița

Oraș Țăndărei

Clădiri pentru comerț cu ridicata și cu amănuntul

Clădiri rezidențiale

Ialomița

Adâncata

Clădiri rezidențiale

Ialomița

Albești

Clădiri rezidențiale

Ialomița

Alexeni

Clădiri rezidențiale

Ialomița

Andrășești

Clădiri rezidențiale

Ialomița

Axintele

Clădiri rezidențiale

Ialomița

Balaciu

Clădiri rezidențiale

Ialomița

Bărbulești

Clădiri rezidențiale

Ialomița

Bărcănești

Clădiri rezidențiale

Ialomița

Borănești

Clădiri administrative

Clădiri pentru comerț cu ridicata și cu amănuntul

Clădiri rezidențiale

Ialomița

Brazi (Rădulești)

Clădiri rezidențiale

Ialomița

Bucu

Clădiri rezidențiale

Ialomița

Buești

Clădiri rezidențiale

Ialomița

Ciochina

Clădiri rezidențiale

Ialomița

Ciulnița

Clădiri rezidențiale

Ialomița

Cosimbești

Clădiri pentru comerț cu ridicata și cu amănuntul

Clădiri rezidențiale

Ialomița

Coșereni

Clădiri pentru comerț cu ridicata și cu amănuntul

Clădiri rezidențiale

Ialomița

Dridu

Clădiri administrative

Clădiri pentru comerț cu ridicata și cu amănuntul

Clădiri rezidențiale

Ialomița

Giurgeni

Clădiri rezidențiale

Ialomița

Ion Roată

Clădiri pentru comerț cu ridicata si cu amănuntul

Clădiri rezidențiale

Ialomița

Maia

Clădiri rezidențiale

Ialomița

Manasia

Clădiri rezidențiale

Ialomița

Mărculesti

Clădiri rezidențiale

Ialomița

Mihail Kogălniceanu

Clădiri rezidențiale

Ialomița

Moldoveni

Clădiri rezidențiale

Ialomița

Munteni-Buzău

Clădiri rezidențiale

Ialomița

Ograda

Clădiri administrative

Clădiri rezidențiale

Ialomița

Perieți

Clădiri rezidențiale

Ialomița

Platonesti

Clădiri rezidențiale

Ialomița

Sălcioara

Clădiri administrative

Clădiri rezidențiale

Ialomița

Sărățeni

Clădiri rezidențiale

Ialomița

Săveni

Clădiri rezidențiale

Ialomița

Sfântu Gheorghe

Clădiri rezidențiale

Ialomița

Sudiți

Clădiri administrative

Clădiri rezidențiale

Ialomița

Vlădeni

4.6.

Patrimoniu cultural

O parte din localitățile județului Prahova sunt cuprinse în proiectul Drumul Voievozilor, care promovează valorile culturale, monumentele istorice, de arhitectură. Proiectul "Drumul Voievozilor" este în derulare și când va fi finalizat, va străbate localitățile Ciorani, Drăgănești, Gherghița, Balta Doamnei, Gorgota, Tinosu, Brazi, Târgșoru Vechi, Ariceștii Rahtivani, Filipeștii de Târg, ieșind spre Târgoviște. La Târgșoru Vechi, Mănești, Brazi, Balta Doamnei, Lacu Turcului, Drăgănești și Gherghița s-au descoperit mai multe resturi de unelte și obiecte de ceramică specifice perioadei neolitice, iar la Mănești - unelte din metal. La Tinosu, cultura materială geto-dacică a fost scoasă la iveală de existența unei cetăți datând din secolele III-I i.Hr. Rezervația arheologică Târgșoru Vechi, situată la circa 10 km sud-vest de Ploiești, se plasează, prin importanța monumentelor de pe cuprinsul său, alături de binecunoscutele rezervații arheologice de la Histria, Sarmizegetusa Regia, Sarmizegetusa Ulpia Traiana, iar pentru Muntenia este singurul obiectiv din această categorie. La Gherghița, Matei Basarab (1632-1654) a ridicat o biserică, valoros monument de arhitectură.

În județul Ialomița, în localitățile din cadrul ariilor naturale protejate, obiectivele cu caracter istoric și turistic importante sunt: situl arheologic eneolitic din comuna Dridu, Mănăstirile Balaciu, Dridu și Sfinții Voievozi-Slobozia, Ferma Model de la Perieți (în curs de restaurare), așezământul cultural-religios de la Maia-Catargiu, Casa memorială ,,Ionel Perlea" din comuna Ograda, complexul istoric Evanghelie Zappa din comuna Ion Roată, Muzeul Județean Ialomița din Municipiul Slobozia(acest muzeu fiind singurul din județul Ialomița care se regăsește în baza de date întreținută de Institutul Național al Patrimoniului).

În urma suprapunerii limitelor ariilor naturale protejate cu locația siturilor arheologice/monumente istorice (sursa datelor: Portalul Repertoriului Arheologic Național disponibil la http://ran.cimec.ro/), următoarele obiective se află în sit:

Așezarea medievală de la Cosâmbești / ansamblu anonim (Cod RAN 93245.01.01, Cod LMI IL-I-s-B-14034);

Așezarea Dridu de la Gimbășani / ansamblu anonim (Cod RAN 93254.01.01, Cod LMI, IL-I-s-B-14049);

Situl arheologic de la Crăsani / ansamblu anonim (Cod RAN 92943.01.03, Cod LMI IL-I- m-B-14038.01);

Situl arheologic de la Crăsanii de Jos - "Piscu Crăsani" / ansamblu anonim (Cod RAN 92934.01.1, Cod LMI IL-I-s-A-14039);

Situl arheologic de la Copuzu - "Platoul Deluș" / ansamblu anonim (Cod RAN 92925.01.3, Cod LMI IL-I-s-B-14033);

Așezarea medievală de la Frățilești / ansamblu anonim (Cod RAN 94394.01.01, Cod LMI IL-I-s-B-14047);

Situl arheologic de la Dridu -"La Metereze" / ansamblu anonim (Cod RAN 102712.01.05, Cod LMI IL-I-s-A-14040);

Situl arheologic de la Independența - Pe Maidan (Cod RAN 133456.01, Cod LMI PH-I-s-B-16184);

Așezarea de la Belciug - La Cercelata (Cod RAN 133045.03, Cod LMI PH-I-s-A-16180);

10.

Situl arheologic de la Buda - La Pădure (Cod RAN 135066.01);

11.

Situl arheologic de la Balta Doamnei - Pădurea Curcubeu (Cod RAN 132235.02);

12.

Situl arheologic de la Potigrafu - Canalul pădurii (Cod RAN 133553.02, Cod LMI PH-I-s-B-16204);

13.

Așezarea Boian de la Potigrafu - Malu Roșu (Cod RAN 133553.01, Cod LMI PH-I-s-B-16203);

14.

Așezarea medieval timpurie de la Tinosu - Pădurea Anin (Cod RAN 135869.01);

15.

Situl arheologic Latene de la Odăile - La Cetățuie (Cod RAN 134988.01, Cod LMI PH-I-s-B-16197);

16.

Situl arheologic de la Pisculești - La cetate (Cod RAN 135887.01, Cod LMI PH-I-s-B-16197);

17.

Așezare Latene târziu de la Brazii de Sus - Tarlaua Bularu (Cod RAN 130721.01);

18.

Așezare Latene târziu de la Stăncești - Tarlaua Bularu (Cod RAN 130918.01).

Corespunzător acestei secțiuni este anexată Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural național (Anexa 4.7.).

4.7.

Obiective turistice

Singura localitate din județul Prahova, limitrofă ariei naturale protejate, unde se întâlnesc obiective turistice este Târgșorul Vechi. Din punct de vedere istoric, aici se pot găsi Muzeul sătesc în conacul Moruzzi, ruinele cetății lui Mircea cel Bătrân (1400), Mănăstirea Turnu (refacere 1997) cu biserică monument istoric, Mănăstirea Sf. Pantelimon cu biserică (1669-1672), ruinele unei biserici (sec. XVII), rezervația arheologică cu ruinele unei curți voievodale și a trei biserici: Biserica Veche, Biserica Domnească (1461, refacere 1670) și Biserica Roșie (1570-1579) - ctitoria lui Neagoe Basarab.

În județul Ialomița, pe lângă obiectivele cu caracter istoric și turistic menționate în secțiunea Patrimoniu cultural, mai există și alte puncte și zone de interes turistic local, care sunt, urmează a fi sau pot fi incluse în strategiile și programele de dezvoltare a turismului la nivelul județului Ialomița. Aceste obiective fac parte din domeniul turismului cultural (situri arheologice, conace boierești și case de negustori, cruci de hotar sau comemorative), turismului religios (biserici, mânăstiri) sau agroturismului și turismului de agrement și pentru pescuit-vânătoare (cabane, păduri, lacuri). 0 sinteză a celor mai importante astfel de obiective se regăsește în Tabelul 62.

Un obiectiv cu o importanță ridicată în domeniul agroturismulul îl reprezintă aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), întinsă pe o suprafață de 37 de hectare. Aceasta reprezintă o arie naturală protejată în arealul căreia vegetează câteva exemplare seculare de arbori (cu vârste și dimensiuni impresionante) de stejar (Quercus robur) desemnate ca monument al naturii.

Corespunzător acestei secțiuni este anexată Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere (Anexa 4.8.).

Tabelul 62. Tipuri de obiective turistice

Nr.

Județ

Localitate

Obiective turistice

Tip obiectiv turistic

Prahova

Târgșorul Vechi

Muzeul sătesc în conacul Moruzzi

Muzeu

Prahova

Târgșorul Vechi

Ruinele cetății lui Mircea cel Bătrân

Vestigiu arheologic

Prahova

Târgșorul Vechi

Mănăstirea Turnu

Mănăstire

Prahova

Târgșorul Vechi

Mănăstirea Sf. Pantelimon

Mănăstire

Prahova

Târgșorul Vechi

Rezervația arheologică

Vestigiu arheologic

Ialomița

Axintele

La cetate

Vestigiu arheologic

Ialomița

Bucu

Pochina

Vestigiu arheologic

Ialomița

Coșereni

Măgura Comana

Vestigiu arheologic

Ialomița

Dridu

La metereze

Vestigiu arheologic

Ialomița

Vlădeni

Popina Blagodeasca

Vestigiu arheologic

Ialomița

Fetești

Casa cu prăvălie și moara țărănească

Casă de negustori

Ialomița

Borănești

Conacul Nicu Chiroiu

Conac boieresc

Ialomița

Manasia

Castelul Hagianoff

Castel

Ialomița

Cosâmbești

Castelul Bolomey

Castel

Ialomița

Sudiți

Muzeul Apostol D. Culea

Muzeu

Ialomița

Slobozia

Biserica Adormirea Maicii Domnului

Biserică

Ialomița

Slobozia

Biserica de lemn Sf. Nicolae

Biserică de lemn

Ialomița

Slobozia

Mănăstirea Sf. Voievozi

Mănăstire

Ialomița

Alexeni

Pădurea de stejari seculari

Arie naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)

Ialomița

Ion Roată

Pădurea Redea

Rezervație

Ialomița

Slobozia

Complex turistic și de agrement Hermes

Complex turistic

Ialomița

Slobozia

Pădurea Peri

Rezervație

ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI) ASUPRA ARIILOR NATURALE PROTEJATE ȘI SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV

Evaluarea impactului antropic asupra ariilor naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței, împreună cu Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), s-a realizat atât printr-o documentare corespunzătoare, cât și prin realizarea de observații în teren, care au vizat identificarea și inventarierea surselor de impact, localizarea și intensitatea manifestării acestora, estimarea modului de afectare a habitatelor sau/și speciilor de interes conservativ, precum și ierarhizarea acestor surse în funcție de intensitatea lor. În urma culegerii datelor din teren au fost elaborate hărțile referitoare la sursele de impact antropic asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar.

5.1.

Lista activităților cu potențial impact

În mod firesc, nu toate obiectivele de investiții sau nu toate aceste activități antropice desfășurate (sau eventual propuse) pe raza sitului, produc sau pot produce efecte negative asupra stării de conservare a ariilor naturale protejate vizate. La nivelul ariilor naturale protejate s-au identificat următoarele activități cu impact potențial asupra obiectivelor de conservare ale ariilor naturale protejate ce fac obiectul prezentului plan de management: agricultura intensivă, utilizarea fertilizanților și a produselor biocide, pășunatul intensiv, extragerea nisipului/pietrișului, depozitarea deșeurilor menajere și poluarea apelor de suprafață.

5.1.1.

Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariilor naturale protejate

5.1.1.1.

Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței

Herpetofaună

Tabelul 63. Lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate ROSCI0290 - herpetofaună

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice

A.2.

Detalii

În cadrul habitatelor de reproducere vizate de presiune se regăsesc speciile Bombina bombina și Triturus cristatus. Distribuția presiunii este randomizată.

A.3.

Presiune actuală

D01.02 Drumuri, autostrăzi

A.4

Detalii

Presiunea prezintă intensitate scăzută pentru habitatul potențial de Triturus cristatus din partea de vest a sitului.

A.5

Presiune actuală

G05.04 Vandalism

A.6

Detalii

Deteriorarea/distrugerea intenționată a habitatului utilizat de specie prin abandonarea deșeurilor.

A.7

Presiune actuală

G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune

A.8

Detalii

Presiunea a fost identificată pentru un singur habitat cu distribuție izolată din partea de vest a sitului și vizează toate cele trei specii de interes conservativ.

A.9.

Presiune actuală

J02.04 Modificări de inundare

A.10.

Detalii

Presiunea a fost identificată pentru un singur habitat cu distribuție izolată din partea de est a sitului, în apropierea localității Giurgeni și vizează toate cele trei specii de interes conservativ, și anume Bombina bombina, Triturus cristatus și Emys orbicularis.

A.11.

Presiune actuală

K01.03 Secare

A.12.

Detalii

Presiunea a fost identificată pentru habitate predominant localizate în partea de vest a sitului și vizează toate speciile de herpetofaună din sit.

Habitate

Tabelul 64. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ROSCI0290 - Habitate

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale

A.2.

Detalii

Pășunatul cu animale domestice (oi, capre, cai) în zonele cu tufărișuri de importanță comunitară (40C0*).

A.3.

Presiune actuală

B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi)

A.4.

Detalii

Existența în compoziția arboretului a unor specii nenative (salcâm, frasin american, plopi euramericani). 0 proporție de peste 20% în compoziție este considerată presiune.

A.5.

Presiune actuală

B06 Păsunatul în pădure/în zonă împădurită

A.6.

Detalii

Pășunatul cu animale domestice în habitate forestiere de interes comunitar limitrofe zonelor de pășunat sau a stânelor.

A.7.

Presiune actuală

C01.01.02 Extragerea de nisip si pietriș

A.8.

Detalii

Extragerea neorganizată de nisip din albia minoră a râului Ialomița, din zonele cu habitatul 3270.

A.9.

Presiune actuală

E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere

A.10.

Detalii

Abandonarea deșeurilor în zona habitatelor de interes comunitar (3260).

A.11.

Presiune actuală

H01.03 Poluarea apelor de suprafață; alte surse

A.12.

Detalii

Existența unor depozite de deșeuri în apropierea cursului de apă (3260).

A.13.

Presiune actuală

I01 Specii invazive non-native (alogene)

A.14.

Detalii

Este cazul speciei Amorpha fruticosa, invadantă în arboretele din habitatul 92A0 din zonele de luncă (zona Brațul Borcea).

A.15.

Presiune actuală

K01.01 Eroziune

A.16.

Detalii

Erodarea versanților pe care este instalat habitatul 40C0*.

5.1.1.2.

Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate ROSPA0152 Coridorul Ialomiței

Păsări

Tabelul 65. Lista presiunilor actuale asupra ROSPA0152

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

D01.02 Drumuri, autostrăzi

A.2.

Detalii

Datorită mărimii, situl este străbătut de un număr relativ mare de drumuri, atât agricole, forestiere, cât și drumuri comunale, intercomunale, asfaltate.

În cadrul drumurilor asfaltate unde se circulă cu viteză ridicată, există riscul coliziunilor cu speciile de păsări din sit.

A.3.

Presiune actuală

D02.01 Linii electrice și de telefonie

A.4.

Detalii

Liniile electrice și de comunicare reprezintă următoarele pericole pentru păsări: electrocutare, în condiții slabe de vizibilitate (în ceață, pe timp de noapte), coliziune cu stâlpi și cabluri.

A.5.

Presiune actuală

H05 Poluarea solului și deșeurile solide

H05.01 Gunoiul și deșeurile solide

A.6.

Detalii

Gunoaiele și deșeurile solide au efecte multiple:

1) pierdere directă de habitate;

2) diminuare calitativă a habitatului (otrăvirea solului cu materiale provenite din gunoaie solide);

3) vătămări corporale/deces (înghițirea bucăților mici de plastic de către păsări, se pot tăia în cioburi de sticlă, conserve etc.).

A.7.

Presiune actuală

I01 Specii invazive non-native (alogene)

A.8.

Detalii

Speciile invazive non-native alterează habitatele naturale, ajungând la densități mari care cauzează impact negativ puternic, diminuând calitatea habitatelor naturale, hrana, spațiul pentru cuibărit/ascuns etc.).

Specii alohtone invazive identificate în sit: Amorfă (Amorpha fruticosa) - arbuști abundenți atât în vegetația de-a lungul canalului, cât și în pădurile de luncă din sit.

A.9.

Presiune actuală

J01.01 Incendii

A.10.

Detalii

Incendierea vegetației (a miriștii și a pârloagelor, a tufărișurilor, stufărișurilor, pășunilor), din păcate, este un fenomen răspândit în România. Scopul acestor acțiuni este ”curățarea” zonei respective. Efectele sunt foarte negative: pierdere directă de habitate, de foarte multe ori decesul animalelor cu mișcare limitată, distrugerea depozitului local de semințe, ”eliberarea” locului pentru specii invazive.

5.1.1.3.

Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)

La nivelul ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), nu au fost identificate presiuni actuale care afectează starea de conservare a stejarilor seculari pentru care a fost desemnată aria.

5.1.2.

Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariilor naturale protejate

5.1.2.1.

Lista amenințărilor viitoare cu impact la nivelul ariei naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței

Mamifere

Tabelul 66. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ROSCI0290

Cod

Parametru

Descriere

B.1.

Amenințare viitoare

H01 - poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre)

B.2.

Detalii

Existența unor depozite de deșeuri în apropierea cursului de apă.

B.3.

Amenințare viitoare

F03.02.03 - capcane, otrăvire, braconaj

B.4.

Detalii

Prin pagubele pe care le face specia Lutra lutra (vidra) asupra pisciculturii, vor exista conflicte cu persoanele care desfășoară activități legate de piscicultură în zonă; astfel, se poate recurge la utilizarea capcanelor sau a braconajului asupra unor exemplare care cauzează probleme.

Amenințarea a fost identificată și pentru castor.

B.5.

Amenințare viitoare

A02.03 - înlocuirea pășunii cu terenuri arabile

B.6.

Detalii

Marea majoritate a suprafețelor agricole din vecinătatea zonei protejate este lucrată, astfel amenințarea pe zonele ocupate cu pășuni va fi din ce în ce mai mare, pentru transformarea acestora în teren agricol.

B.7.

Amenințare viitoare

A04.01 - pășunatul intensiv

B.8.

Detalii

Herpetofaună

Tabelul 67. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ROSCI0290

Cod

Parametru

Descriere

B.1.

Amenințare viitoare

G05.04 Vandalism

B.2.

Detalii

Este vizat habitatul speciei Emys orbicularis, în cadrul unui habitat din partea de vest a sitului.

B.3.

Amenințare viitoare

I01 Specii invazive non-native (alogene)

B.4.

Detalii

Principala specie periclitată este Emys orbicularis. Amenințarea a fost identificată pentru patru habitate (două în partea de vest a sitului, două în partea de est) cu calitate ridicată.

B.5.

Amenințare viitoare

J02.10 Managementul vegetatiei acvatice si de mâl în scopul drenării

B.6.

Detalii

Principalele specii periclitate sunt Emys orbicularis și Triturus cristatus, în cadrul unui habitat din partea de vest a sitului.

Habitate

Tabelul 68. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ROSCI0290

Cod

Parametru

Descriere

B.1.

Amenințare viitoare

A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale

B.2.

Detalii

Pășunatul cu animale domestice (oi, capre, cai) în zonele cu tufărișuri de importanță comunitară (40C0*).

B.3.

Amenințare viitoare

B06 Păsunatul în pădure/în zonă împădurită

B.4.

Detalii

Pășunatul cu animale domestice în habitate forestiere de interes comunitar limitrofe zonelor de pășunat sau a stânelor.

B.5.

Amenințare viitoare

C01.01.02 Extragerea de nisip si pietriș

B.6.

Detalii

Lucrări de decolmatare și reprofilare a albiei minore cu exploatare de agregate minerale în vederea asigurării secțiunii de scurgere a apei și evitarea unor viituri, stabilizarea albiei, punerea în siguranță a obiectivelor socio-economice, când aceste lucrări au loc în raza habitatului 3270.

B.7.

Amenințare viitoare

E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere

B.8.

Detalii

Abandonarea deșeurilor în zona habitatului de interes comunitar (3260).

B.9.

Amenințare viitoare

H01.03 Poluarea apelor de suprafață; alte surse

B.10.

Detalii

Existența unor depozite de deșeuri în apropierea cursului de apă (3260).

B.11.

Amenințare viitoare

I01 Specii invazive non-native (alogene)

B.12.

Detalii

Este cazul speciei Amorpha fruticosa, invadantă în arboretele din habitatul 92A0 din zonele de luncă (zona Brațul Borcea).

B.13.

Amenințare viitoare

K01.01 Eroziune

B.14.

Detalii

Erodarea versanților pe care este instalat habitatul prioritar 40C0*.

5.1.2.2.

Lista amenințărilor viitoare cu impact la nivelul ariei naturale protejate ROSPAQ152 Coridorul Ialomiței

Păsări

Tabelul 69. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ROSPA0152

Cod

Parametru

Descriere

B.1.

Amenințare viitoare

A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice

A08 Fertilizarea cu îngrășământ

B.2.

Detalii

Chimicalele si produsele hormonale folosite în agricultură pe terenurile arabile adiacente, prin pânza freatică, se pot infiltra în apa din SPA. Astfel, prin lanțul trofic, se pot acumula si atinge concentrații semnificative la nivelurile mai înalte ale lanțului trofic, unde se află si specii de păsări de interes comunitar, mai ales piscivore.

Aceste substanțe au diverse efecte directe si indirecte, pot afecta: rata de crestere, metabolismul, fertilitatea, fecunditatea, grosimea cojii ouălor, rezistența la boli si infecții, natalitatea, mortalitatea etc.

B.3.

Amenințare viitoare

B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației

B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi)

B02.04 Îndepărtarea arborilor uscați sau în parcurs de uscare

B.4.

Detalii

Lucrările forestiere pot avea un impact direct puternic asupra speciilor de păsări care cuibăresc în păduri.

Plantațiile cu specii nenative sunt habitate inferioare pădurilor naturale.

Îndepărtarea tuturor arborilor uscați/în caz de uscare diminuează foarte mult densitatea insectelor saproxilofage, care reprezintă o bază de hrană foarte importantă pentru păsări. Pe de altă parte, acesti arbori morți reprezintă si locuri importante de reproducere pentru unele specii care cuibăresc în scorburi.

B.5.

Amenințare viitoare

F02.01 Pescuit profesional pasiv

F02.02 Pescuit profesional activ

F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj

F03.02.05 Captură accidentală

B.6.

Detalii

Pescuitul poate avea efecte negative multiple asupra păsărilor piscivore și nu numai:

1) păsările care vânează activ sub apă pot fi prinse în plase/vârșe etc.;

2) pescuitul afectează direct baza de hrană a multor specii acvatice de păsări.

Braconajul reprezintă un impact negativ direct asupra păsărilor, mai ales asupra celor de talie mare.

În urma parcurgerii etapei de teren, nu au fost observate activități de braconaj, capcane sau otrăvire a păsărilor, astfel este greu să cuantificăm gradul de amenințare.

B.7

Amenințare viitoare

H01 Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine si salmastre)

H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere

B.8.

Detalii

Efectele poluării apelor cu chimicale a fost prezentat mai detaliat în cazul presiunii A1.3.

Poluarea apelor de suprafață poate proveni de la localnici, turiști/pescari, muncitorii care exploatează pădurile, sau din agricultură, de la utilaje sau substanțe chimice folosite.

În caz că aceste substanțe chimice ajung în viitor în habitatele acvatice din interiorul sitului, păsările vor fi afectate atât direct, cât și indirect.

5.1.2.3.

Lista amenințărilor viitoare cu impact la nivelul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)

La nivelul ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), nu au fost identificate amenințări.

5.2.

Hărțile activităților cu potențial impact

5.2.1.

Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariilor naturale protejate

5.2.1.1.

Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței

Herpetofaună

Tabelul 70. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice

C.1.

Localizarea presiunii actuale [geometrie]

Harta presiunilor se regăsește în Anexa nr. 5.1. la Planul de management.

C.2.

Localizarea presiunii actuale [descriere]

Au fost inventariate 5 habitate de reproducere asupra cărora presiunea acționează. Ele au distribuție randomizată și vizează habitate însumând o suprafață de 0,35 ha.

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Presiunea prezintă intensitate ridicată pentru toate cele 5 habitate.

C.4.

Detalii

În cadrul habitatelor de reproducere vizate de presiune se regăsesc speciile Bombina bombina și Triturus cristatus.

Tabelul 71. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.3.

Presiune actuală

D01.02 Drumuri, autostrăzi

C.1.

Localizarea presiunii actuale [geometrie]

Harta presiunilor se regăsește în Anexa nr. 5.2. la Planul de management.

C.2.

Localizarea presiunii actuale [descriere]

A fost inventariat un habitat de reproducere asupra căruia presiunea acționează. El este localizat în partea de vest a sitului. Pentru al doilea punct de inventariere, cel localizat în partea de est al sitului, presiunea vizează habitate adecvate pentru speciile de șerpi din cadrul sitului.

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Presiunea prezintă intensitate scăzută pentru habitatul potențial de Triturus cristatus (vest)

C.4.

Detalii

Tabelul 72. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.5.

Presiune actuală

G05.04 Vandalism

C.1.

Localizarea presiunii actuale [geometrie]

Harta presiunilor se regăsește în Anexa nr. 5.3. la Planul de management.

C.2.

Localizarea presiunii actuale [descriere]

Au fost inventariate 4 habitate de reproducere asupra cărora presiunea acționează. Toate cele patru prezintă distribuție izolată și au intensități variabile (scăzută, medie și ridicată). Habitatele vizate sunt mlaștini și brațe moarte ale Ialomiței, acestea însumând o suprafață de 16,5 ha.

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Presiunea prezintă intensitate scăzută pentru habitate de 0,06 ha, medie pentru 7,5 ha și ridicată pentru 9 ha.

C.4.

Detalii

Presiunea vizează habitate utilizate de toate cele trei specii de interes conservativ, și anume Bombina bombina, Triturus cristatus și Emys orbicularis.

Tabelul 73. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.7.

Presiune actuală

G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune

C.1.

Localizarea presiunii actuale [geometrie]

Harta presiunilor se regăsește în Anexa nr. 5.4. la Planul de management.

C.2.

Localizarea presiunii actuale [descriere]

Presiunea a fost identificată pentru un singur habitat cu distribuție izolată din partea de vest a sitului.

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Presiunea prezintă intensitate ridicată.

C.4.

Detalii

Presiunea vizează habitate utilizate de toate cele trei specii de interes conservativ, și anume Bombina bombina, Triturus cristatus si Emys orbicularis.

Tabelul 74. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.9.

Presiune actuală

J02.04 Modificări de inundare

C.1.

Localizarea presiunii actuale [geometrie]

Harta presiunilor se regăsește în Anexa nr. 5.5. la Planul de management.

C.2.

Localizarea presiunii actuale [descriere]

Presiunea a fost identificată pentru un singur habitat cu distribuție izolată din partea de est a sitului, în apropierea localității Giurgeni.

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Presiunea prezintă intensitate ridicată, pentru habitate cu o suprafață de 2,8 ha

C.4.

Detalii

Regimul hidrografic al habitatului de reproducere este determinat de o conductă perforată. În momentul inventarierii se demarau lucrări de reparație. Modificarea acesteia va avea ca rezultat reducerea suprafeței habitatului de reproducere adecvat. Presiunea vizează habitate utilizate de toate cele trei specii de interes conservativ, și anume Bombina bombina, Triturus cristatus și Emys orbicularis.

Tabelul 75. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.11.

Presiune actuală

K01.03 Secare

C.1.

Localizarea presiunii actuale [geometrie]

Harta presiunilor se regăsește în Anexa nr. 5.6. la Planul de management.

C.2.

Localizarea presiunii actuale [descriere]

Presiunea a fost identificată pentru 97 de habitate, predominant localizate în partea de vest a sitului. Suprafața însumată a habitatelor de reproducere este de 17,1 ha.

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Presiunea prezintă intensitate ridicată pentru 53,6% dintre habitatele de reproducere inventariate, medie pentru 27,8% și scăzută pentru 18,5%.

C.4.

Detalii

Presiunea nu vizează doar cele trei specii de herpetofaună de interes conservativ analizate, ci toate speciile de amfibieni prezente în sit. Având în vedere localizarea sitului și condițiile climatice ale zonei, presiunea are origine naturală.

Habitate

Tabelul 76. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale

C.1.

Localizarea presiunii actuale [geometrie]

Harta presiunii se regăsește în Anexa nr. 5.7. la Planul de management.

C.2.

Localizarea presiunii actuale [descriere]

La sud de loc. Borănești; la sud-est de loc. Copuzu; la vest de loc. Orezu; la vest de loc. Burdușelu; la vest de loc. Poiana; la nord de loc. Ivănești.

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Scăzută

C.4.

Detalii

Pășunat cu animale domestice (oi, capre, cai) în zona cu tufărișuri de importanță comunitară (habitat 40C0*).

Tabelul 77. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.3.

Presiune actuală

B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi)

C.1.

Localizarea presiunii actuale [geometrie]

Harta presiunii se regăsește în Anexa nr. 5.8. la Planul de management.

C.2.

Localizarea presiunii actuale [descriere]

Suprafețe mici și dispersate pe întreg cuprinsul sitului.

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Scăzută

C.4.

Detalii

Arborete cu specii nenative (salcâm, frasin american, plopi euramericani) în compoziție mai mare de 20%.

Tabelul 78. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.5.

Presiune actuală

B06 Pășunatul în pădure/în zonă împădurită

C.1.

Localizarea presiunii actuale [geometrie]

Harta presiunii se regăsește în Anexa nr. 5.9. la Planul de management.

C.2.

Localizarea presiunii actuale [descriere]

În trupul de pădure Călugăru, la nord de loc. Sălcioara.

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Scăzută

C.4.

Detalii

Pășunatul cu animale domestice în habitate forestiere de interes comunitar limitrofe zonelor de pășunat sau a stânelor (habitat 91I0*).

Tabelul 79. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.7.

Presiune actuală

C01.01.02 Extragerea de nisip și pietriș

C.1.

Localizarea presiunii actuale [geometrie]

Harta presiunii se regăsește în Anexa nr. 5.10. la Planul de management.

C.2.

Localizarea presiunii actuale [descriere]

0 singură locație, izolată, pe malul Ialomiței, la nord de loc. Coșereni.

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Scăzută

C.4.

Detalii

Extragerea neorganizată de nisip din albia minoră a râului Ialomița, din zonele cu habitatul 3270.

Tabelul 80. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.9.

Presiune actuală

E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere

C.1.

Localizarea presiunii actuale [geometrie]

Harta presiunii se regăsește în Anexa nr. 5.11. la Planul de management.

C.2.

Localizarea presiunii actuale [descriere]

În zona limitrofă loc. Frățilești, la nord și vest.

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Scăzută

C.4.

Detalii

Abandonarea deșeurilor în zona habitatului de interes comunitar (3260).

Tabelul 81. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.11.

Presiune actuală

H01.03 Poluarea apelor de suprafață; alte surse

C.1.

Localizarea presiunii actuale [geometrie]

Harta presiunii se regăsește în Anexa nr. 5.12. la Planul de management.

C.2.

Localizarea presiunii actuale [descriere]

La vest de loc. Bordușelu.

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

scăzută

C.4.

Detalii

Existența unor depozite de deșeuri în apropierea cursului de apă care afectează habitatul 3260.

Tabelul 82. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.13.

Presiune actuală

I01 Specii invazive non-native (alogene)

C.1.

Localizarea presiunii actuale [geometrie]

Harta presiunii se regăsește în Anexa nr. 5.13. la Planul de management.

C.2.

Localizarea presiunii actuale [descriere]

La vărsarea Ialomiței în Brațul Borcea (U.P. IX, O.S. Slobozia).

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Scăzută

C.4.

Detalii

Este cazul speciei Amorpha fruticosa, invadantă în arboretele din habitatul 92A0 din zonele de luncă (zona Brațul Borcea).

Tabelul 83. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.15.

Presiune actuală

K01.01 Eroziune

C.1.

Localizarea presiunii actuale [geometrie]

Harta presiunii se regăsește în Anexa nr. 5.14. la Planul de management.

C.2.

Localizarea presiunii actuale [descriere]

La est de loc. Copuzu; la vest de loc. Orezu; la vest de loc. Poiana; la nord de loc. Ivănești.

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Scăzută

C.4.

Detalii

Erodarea versanților pe care este instalat habitatul 40C0*.

5.2.1.2.

Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ROSPA0152 Coridorul Ialomiței

Păsări

Tabelul 84. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

D01.02 Drumuri, autostrăzi

C.1.

Localizarea presiunii actuale [geometrie]

Harta presiunii se regăsește în Anexa nr. 5.15 la Planul de management.

C.2.

Localizarea presiunii actuale [descriere]

Situl este străbătut de un număr mare de drumuri, după cum urmează:

1. Drumuri județene: DJ101G, DJ101D, DJ130A, DJ100B, DJ100B, DJ147,' DJ101B, DJ101, DJ201, DJ306A, DJ306, DJ213A, DJ201, DJ2012;

2. Drumuri naționale: DN1A, DN1, DN2, DN21, DN2A;

3. Drumuri comunale: DC103, DC107, DC83;

4. Autostrăzi: A3.

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Scăzută

C.4.

Detalii

Datorită mărimii, situl este străbătut de un număr relativ mare de drumuri, atât agricole, forestiere, cât și drumuri comunale, intercomunale, asfaltate.

În cadrul drumurilor asfaltate unde se circulă cu viteză ridicată, există riscul coliziunilor cu speciile de păsări din sit.

Specii vizate: Accipiter brevipes, Buteo rufinus, Ciconia nigra, Dendrocopos medius, Dryocopus martius, Falco vespertinus, Haliaeetus albicilla, Hieraaetus pennatus, Lanius minor, Lullula arborea, Pernis apivorus, Picus canus, Emberiza hortulana, Sylvia nisoria, Lanius collurio, Coracias garullus.

Tabelul 85. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.3.

Presiune actuală

D02.01 Linii electrice și de telefonie

C.1.

Localizarea presiunii actuale [geometrie]

Harta presiunii se regăsește în Anexa nr. 5.16. la Planul de management.

C.2.

Localizarea presiunii actuale [descriere]

Liniile de medie tensiune care străbat situl se găsesc între localitățiile Potigrafu și Curcubeu (jud. PH), respectiv Bucu și Mărculești (IL).

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Medie

C.4.

Detalii

Tabelul 86. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.5.

Presiune actuală

H05 Poluarea solului si deseurile solide

H05.01 Gunoiul si deseurile solide

C.1.

Localizarea presiunii actuale [geometrie]

Harta presiunii se regăsește în Anexa nr. 5.17. la Planul de management.

C.2.

Localizarea presiunii actuale [descriere]

Predominant în zonele din apropierea localităților, dar datorită apei curgătoare, gunoaiele menajere, în special, sunt transportate pe majoritatea zonelor de mal și insule din sit.

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Medie

C.4.

Detalii

Gunoaiele și deșeurile solide au efecte multiple:

1) pierdere directă de habitate;

2) diminuare calitativă a habitatului (otrăvirea solului cu materiale provenite din gunoaie solide);

3) vătămări corporale/deces (înghițirea bucăților mici de plastic de către păsări, se pot taia în cioburi de sticlă, conserve etc.).

Tabelul 87. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.7.

Presiune actuală

I01 Specii invazive non-native (alogene)

C.1.

Localizarea presiunii actuale [geometrie]

Harta presiunii se regăsește în Anexa nr. 5.18. la Planul de management.

C.2.

Localizarea presiunii actuale [descriere]

Pe malurile din arealul sud-estic al sitului.

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Medie

C.4.

Detalii

Speciile invazive non-native alterează habitatele naturale, ajungând la densități mari, care cauzează impact negativ puternic, diminuând calitatea habitatelor naturale, hrana, spațiul pentru cuibărit/ascuns etc.).

Specii alohtone invazive identificate în sit: Amorfă (Amorpha fruticosa) - arbuști abundenți identificați în special pe malul apelor din arealul sudic al sitului.

Specii: 837 Accipiter brevipes, 928 Buteo rufinus, 1042 Falco vespertinus.

Tabelul 88. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.9.

Presiune actuală

J01.01 Incendii

C.1.

Localizarea presiunii actuale [geometrie]

Harta presiunii se regăsește în Anexa nr. 5.19. la Planul de management.

C.2.

Localizarea presiunii actuale [descriere]

Pâlcuri de vegetație din apropierea malurilor.

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Ridicată

C.4.

Detalii

Acest fenomen a fost întâlnit atât pe pășunile din sit, cât și în zonele de stufăriș.

Specii: Accipiter brevipes, Buteo rufinus, Corracias garrulus,Emberiza hortulana, Falco vespertinus, Ixobrychus minutus, Egretta garzetta, Lanius collurio, Lanius minor, Lullula arborea, Nycticorax nycticorax, Sylvia nisoria.

5.2.1.3.

Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)

La nivelul ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), nu au fost identificate presiuni.

Corespunzător secțiunilor 5.2.1. sunt anexate Hărțile presiunilor la nivelul ariilor naturale protejate (Anexa 3.21.).

5.2.2.

Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate

5.2.2.1.

Harta amenințării viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței

Mamifere

Tabelul 89. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

B.1.

Amenințare viitoare

H01 - poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre)

D.1.

Localizarea amenințării viitoare [geometrie]

Harta amenințării se regăsește în Anexa nr. 5.20. la Planul de management

D.2.

Localizarea amenințării viitoare [descriere]

Aceste amenințări se regăsesc pe întreg cuprinsul ariei naturale protejate.

D.3.

Intensitatea amenințării viitoare

Scăzută (S)

D.4.

Detalii

Amenințările viitoare au un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciilor, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciilor.

Tabelul 90. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

B.3.

Amenințare viitoare

F03.02.03 - capcane, otrăvire, braconaj

D.1.

Localizarea amenințării viitoare [geometrie]

Harta amenințării se regăsește în Anexa nr. 5.21. la Planul de management.

D.2.

Localizarea amenințării viitoare [descriere]

Aceste amenințărise regăsesc pe întreg cuprinsul ariei naturale protejate.

D.3.

Intensitatea amenințării viitoare

Scăzută (S)

D.4.

Detalii

Impacturile, respectiv amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciilor, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciilor.

Tabelul 91. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

B.5.

Amenințare viitoare

A02.03 - înlocuirea pășunii cu terenuri arabile

D.1.

Localizarea amenințării viitoare [geometrie]

Harta amenințării se regăsește în Anexa nr. 5.22. la Planul de management

D.2.

Localizarea amenințării viitoare [descriere]

Aceste amenințări se regăsesc pe întreg cuprinsul ariei naturlae protejate.

D.3.

Intensitatea amenințării viitoare

Scăzută (S)

D.4.

Detalii

Impacturile, respectiv amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciilor, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciilor.

Tabelul 92. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

B.7.

Amenințare viitoare

A04.01 - pășunatul intensiv

D.1.

Localizarea amenințării viitoare [geometrie]

Harta amenințării se regăsește în Anexa nr. 5.23. la Planul de management.

D.2.

Localizarea amenințării viitoare [descriere]

Aceste amenințări se regăsesc pe întreg cuprinsul ariei naturale protejate.

D.3.

Intensitatea amenințării viitoare

Scăzută (S)

D.4.

Detalii

Impacturile, respectiv amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciilor, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciilor.

Herpetofaună

Tabelul 93. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

B.1.

Amenințare viitoare

G05.04 Vandalism

D.1.

Localizarea amenințării viitoare [geometrie]

Harta amenințării se regăseste în Anexa nr. 5.24. la Planul de management.

D.2.

Localizarea amenințării viitoare [descriere]

Amenințarea îsi poate face apariția în partea de vest a sitului. A fost înregistrată pentru un habitat acvatic cu suprafața de 3,4 ha.

D.3.

Intensitatea amenințării viitoare

Intensitatea amenințării este scăzută. Habitatul vizat se află sub continuă supraveghere.

D.4.

Detalii

Principala specie vizată este Emys orbicularis.

Tabelul 94. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

B.3.

Amenințare viitoare

I01 Introducerea de specii invazive non-native

D.1.

Localizarea amenințării viitoare [geometrie]

Harta amenințării se regăseste în Anexa nr. 5.25. la Planul de management.

D.2.

Localizarea amenințării viitoare [descriere]

Amenințarea poate fi prezentă în corpurile de apă populate de invivizi aparținând speciei Emys orbicularis. Acestea sunt habitate tip brațe moarte sau mlastini, 4 în total pentru care a fost identificată amenințarea. Habitatele însumează aprox 30ha si au o calitate ridicată. Principalele specii care necesită monitorizare sunt cele aparținând genului Trachemys, mai exact Trachemys scripta scripta si Trachemys scripta elegans, specii cu mare potențial invaziv, facilitat de comercializarea excesivă a acestora.

D.3.

Intensitatea amenințării viitoare

Intensitatea amenințării este scăzută pentru toate cele 4 habitate. Habitatele necesită monitorizare periodică.

D.4.

Detalii

Principala specie periclitată este Emys orbicularis.

Tabelul 95. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

B.5.

Amenințare viitoare

J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării

D.1.

Localizarea amenințării viitoare [geometrie]

Harta amenințării se regăsește în Anexa nr. 5.26. la Planul de management.

D.2.

Localizarea amenințării viitoare [descriere]

Amenințarea vizează un habitat de repoducere cu o suprafață de 6,3 ha și calitate ridicată aflat izolat în partea de vest a sitului.

D.3.

Intensitatea amenințării viitoare

Intensitatea amenințării este scăzută. Menținerea funcționalității habitatului este importantă pentru speciile Emys orbicularis și Triturus cristatus.

D.4.

Detalii

Principalele specii amenințate sunt Emys orbicularis și Triturus cristatus.

Habitate

Tabelul 96. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

B.1.

Amenințare viitoare

A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale

D.1.

Localizarea amenințării viitoare [geometrie]

Harta amenințării se regăsește în Anexa nr. 5.27. la Planul de management.

D.2.

Localizarea amenințării viitoare [descriere]

La sud de loc. Borănești; la sud-est de loc. Copuzu; la vest de loc. Orezu; la vest de loc. Burdușelu; la vest de loc. Poiana; la nord de loc. Ivănești.

D.3.

Intensitatea amenințării viitoare

Scăzută

D.4.

Detalii

Pășunatul cu animale domestice (oi, capre, cai) în zonele cu tufărișuri de importanță comunitară (habitat 40C0*).

Tabelul 97. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

B.3.

Amenințare viitoare

B06 Pășunatul în pădure/în zonă împădurită

D.1.

Localizarea amenințării viitoare [geometrie]

Harta amenințării se regăsește în Anexa nr. 5.28. la Planul de management.

D.2.

Localizarea amenințării viitoare [descriere]

În trupul de pădure Călugăru, la nord de loc. Sălcioara.

D.3.

Intensitatea amenințării viitoare

Scăzută

D.4.

Detalii

Pășunatul cu animale domestice în habitate forestiere de interes comunitar limitrofe zonelor de pășunat sau a stânelor (habitat 91I0*).

Tabelul 98. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

B.5.

Amenințare viitoare

C01.01.02 Extragerea de nisip și pietriș

D.1.

Localizarea amenințării viitoare [geometrie]

Harta amenințării se regăsește în Anexa nr. 5.29. la Planul de management.

D.2.

Localizarea amenințării viitoare [descriere]

O singură locație, izolată, pe malul Ialomiței, la nord de loc. Coșereni.

D.3.

Intensitatea amenințării viitoare

Scăzută

D.4.

Detalii

Extragerea neorganizată de nisip din albia minoră a râului Ialomița, din zonele cu habitatul 3270.

Tabelul 99. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

B.7.

Amenințare viitoare

E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere

D.1.

Localizarea amenințării viitoare [geometrie]

Harta amenințării se regăsește în Anexa nr. 5.30. la Planul de management.

D.2.

Localizarea amenințării viitoare [descriere]

În zona limitrofă loc. Frățilești, la nord și vest.

D.3.

Intensitatea amenințării viitoare

Scăzută

D.4.

Detalii

Abandonarea deșeurilor în zona habitatului de interes comunitar (3260).

Tabelul 100. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

B.9.

Amenințare viitoare

H01.03 Poluarea apelor de suprafață; alte surse

D.1.

Localizarea amenințării viitoare [geometrie]

Harta amenințării se regăsește în Anexa nr. 5.31. la Planul de management.

D.2.

Localizarea amenințării viitoare [descriere]

La vest de loc. Bordușelu.

D.3.

Intensitatea amenințării viitoare

Scăzută

D.4.

Detalii

Existența unor depozite de deșeuri în apropierea cursului de apă (3260).

Tabelul 101. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

B.11.

Amenințare viitoare

I01 Specii invazive non-native (alogene)

D.1.

Localizarea amenințării viitoare [geometrie]

Harta amenințării se regăsește în Anexa nr. 5.32. la Planul de management.

D.2.

Localizarea amenințării viitoare [descriere]

La vărsarea Ialomiței în Brațul Borcea (U.P. IX, O.S. Slobozia).

D.3.

Intensitatea amenințării viitoare

Scăzută

D.4.

Detalii

Este cazul speciei Amorpha fruticosa, invadantă în arboretele din habitatul 92A0 din zonele de luncă (zona Brațul Borcea).

Tabelul 102. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

B.13.

Amenințare viitoare

K01.01 Eroziune

D.1.

Localizarea amenințării viitoare [geometrie]

Harta amenințării se regăsește în Anexa nr. 5.33. la Planul de management.

D.2.

Localizarea amenințării viitoare [descriere]

La est de loc. Copuzu; la vest de loc. Orezu; la vest de loc. Poiana; la nord de loc. Ivănești.

D.3.

Intensitatea amenințării viitoare

Scăzută

D.4.

Detalii

Erodarea versanților pe care este instalat habitatul 40C0*.

5.2.2.2.

Harta amenințăriilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ROSPA0152 Coridorul Ialomiței

Păsări

Tabelul 103. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

B.1.

Amenințare viitoare

A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice

A08 Fertilizarea cu îngrășământ

D.1.

Localizarea amenințării viitoare [geometrie]

Harta amenințării se regăsește în Anexa nr. 5.34. la Planul de management.

D.2.

Localizarea amenințării viitoare [descriere]

Pădurea de luncă din sit.

D.3.

Intensitatea amenințării viitoare

Medie

D.4.

Detalii

Chimicalele și produsele hormonale folosite în agricultură pe terenurile arabile adiacente, prin pânza freatică, se pot infiltra în apa din SPA. Astfel, prin lanțul trofic, se pot acumula și atinge concentrații semnificative la nivelurile mai înalte ale lanțului trofic, unde se află și specii de păsări de interes comunitar, mai ales piscivore.

Aceste substanțe au diverse efecte directe și indirecte, pot afecta: rata de creștere, metabolismul, fertilitatea, fecunditatea, grosimea cojii ouălor, rezistența la boli și infecții, natalitatea, mortalitatea etc.

Specii: Accipiter brevipes, Buteo rufinus, Ciconia nigra, Dendrocopos medius, Dryocopus martius, Falco vespertinus, Haliaeetus albicilla, Hieraaetus pennatus, Lanius minor, Lullula arborea, Pernis apivorus, Picus canus, Emberiza hortulana, Sylvia nisoria.

Tabelul 104. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

B.3.

Amenințare viitoare

B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației

B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi)

B02.04 Îndepărtarea arborilor uscați sau în parcurs de uscare

D.1.

Localizarea amenințării viitoare [geometrie]

Harta amenințării se regăsește în Anexa nr. 5.35. la Planul de management.

D.2.

Localizarea amenințării viitoare [descriere]

Pădurile din interiorul sitului.

D.3.

Intensitatea amenințării viitoare

Scăzută

D.4.

Detalii

Lucrările forestiere pot avea un impact direct puternic asupra speciilor de păsări care cuibăresc în păduri.

Plantațiile cu specii nenative sunt habitate inferioare pădurilor naturale.

Îndepărtarea tuturor arborilor uscați/în caz de uscare diminuează foarte mult densitatea insectelor saproxilofage, care reprezintă o bază de hrană foarte importantă pentru păsări. Pe de altă parte acești arbori morți reprezintă și locuri importante de reproducere pentru unele specii care cuibăresc în scorburi.

Tabelul 105. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

B.5.

Amenințare viitoare

F02.01 Pescuit profesional pasiv

F02.02 Pescuit profesional activ

F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj

F03.02.05 Captură accidentală

D.1.

Localizarea amenințării viitoare [geometrie]

Harta amenințării se regăsește în Anexa nr. 5.36. la Planul de management

D.2.

Localizarea amenințării viitoare [descriere]

Toată suprafața sitului.

D.3.

Intensitatea amenințării viitoare

Scăzută

D.4.

Detalii

Pescuitul are avea efecte negative multiple asupra păsărilor piscivore și nu numai:

1) păsările care vânează activ sub apă pot fi prinse în plase/vârșe etc.;

2) pescuitul afectează direct baza de hrană a multor specii acvatice de păsări.

Braconajul reprezintă un impact negativ direct asupra păsărilor, mai ales asupra celor de talie mare.

În urma parcurgerii etapei de teren, nu au fost observate activități de braconaj, capcane sau otrăvire a păsărilor, astfel este greu să cuantificăm gradul de amenințare.

Specii vizate: Alcedo athis, Aythya nyroca, Ciconia nigra, Egretta garzetta, Haliaeetus albicilla, Ixobrychus minutus, Nycticorax nycticorax, Emberiza hortulana, Sylvia nisoria, Lanius collurio

Tabelul 106. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

B.7.

Amenințare viitoare

H01 Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine si salmastre)

H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere

D.1.

Localizarea amenințării viitoare [geometrie]

Harta amenințării se regăsește în Anexa nr. 5.37. la Planul de management

D.2.

Localizarea amenințării viitoare [descriere]

Toate suprafețele de apă din sit.

D.3.

Intensitatea amenințării viitoare

Scăzută

D.4.

Detalii

Efectele poluării apelor cu chimicale a fost prezentat mai detaliat în cazul presiunii A1.3.

Poluarea apelor de suprafață provine de la localnici, turiști/pescari, muncitorii care exploatează pădurile, sau din agricultură, de la utilaje sau substanțe chimice folosite.

În caz că aceste substanțe chimice ajung în habitatele acvatice din interiorul sitului, păsările vor fi afectate atât direct, cât și indirect.

Specii vizate: Alcedo athis, Aythya nyroca, Egretta garzetta, Ixobrychus minutus, Nycticorax nycticora, Accipiter brevipes, Buteo rufinus, Ciconia nigra, Falco vespertinus, Haliaeetus albicilla, Hieraaetus pennatus, Lanius minor, Emberiza hortulana, Sylvia nisoria.

5.2.2.3.

Harta amenințăriilor viitoare și a intensității acestora la nivelul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)

La nivelul ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), nu au fost identificate amenințări.

Corespunzător secțiunilor 5.2.2. sunt anexate Hărțile amenințărilor la nivelul ariilor naturale protejate.

5.3.

Evaluarea impacturilor asupra speciilor

5.3.1.

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

5.3.1.1.

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor din aria naturală protejată ROSCI0290 Coridorul Ialomiței

Herpetofaună

Tabelul 107. Evaluarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra speciilor

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice

E.1.

Specia

Bombina bombina, Triturus cristatus

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Localizarea impacturilor cauzate de presiune se regăsește în Anexa 5.38.

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

5 habitate de reproducere asupra cărora impactul acționează. Ele au distribuție randomizată și vizează habitate însumând o suprafață de 0,35 ha.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Intensitate ridicată

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

Tabelul 108. Evaluarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra speciilor

Cod

Parametru

Descriere

A.3.

Presiune actuală

D01.02 Drumuri, autostrăzi

E.1.

Specia

Triturus cristatus

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Localizarea impacturilor cauzate de presiune se regăsește în Anexa 5.39.

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

A fost inventariat un habitat de reproducere asupra căruia impactul acționează. El este localizat în partea de vest a sitului.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Intensitate scăzută

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

Tabelul 109. Evaluarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra speciilor

Cod

Parametru

Descriere

A.5.

Presiune actuală

G05.04 Vandalism

E.1.

Specia

Bombina bombina, Triturus cristatus, Emys orbicularis

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Localizarea impacturilor cauzate de presiune se regăsește în Anexa 5.40.

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Au fost inventariate 4 habitate de reproducere asupra cărora impactul acționează. Toate cele patru prezintă distribuție izolată și au intensități variabile (scăzută, medie și ridicată). Habitatele vizate sunt mlaștini și brațe moarte ale Ialomiței, acestea însumând o suprafață de 16,5 ha.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Intensitate scăzută pentru habitate de 0,06 ha, medie pentru 7,5 ha și ridicată pentru 9 ha.

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

Tabelul 110. Evaluarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra speciilor

Cod

Parametru

Descriere

A.7.

Presiune actuală

G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune

E.1.

Specia

Bombina bombina, Triturus cristatus, Emys orbicularis

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Localizarea impacturilor cauzate de presiune se regăsește în Anexa 5.41.

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Impactul a fost identificat pentru un singur habitat cu distribuție izolată din partea de vest a sitului.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Intensitate ridicată

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

Tabelul 111. Evaluarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra speciilor

Cod

Parametru

Descriere

A.9.

Presiune actuală

J02.04 Modificări de inundare

E.1.

Specia

Bombina bombina, Triturus cristatus, Emys orbicularis

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Localizarea impacturilor cauzate de presiune se regăsește în Anexa 5.42.

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

[descriere]

Impactul a fost identificat pentru un singur habitat cu distribuție izolată din partea de est a sitului, în apropierea localității Giurgeni.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Intensitate ridicată

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

Tabelul 112. Evaluarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra speciilor

Cod

Parametru

Descriere

A.11.

Presiune actuală

K01.03 Secare

E.1.

Specia

Bombina bombina, Triturus cristatus, Emys orbicularis

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Localizarea impacturilor cauzate de presiune se regăsește în Anexa 5.43.

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Impactul a fost identificat pentru 97 de habitate, predominant localizate în partea de vest a sitului. Suprafața însumată a habitatelor de reproducere este de 17,1 ha.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Intensitate ridicată

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

5.3.1.2.

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor din aria naturală protejată ROSPA0152 Coridorul Ialomiței

Păsări

Tabelul 113. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

D01.02 Drumuri, autostrăzi

E.1.

Specia

Accipiter brevipes, Buteo rufinus, Ciconia nigra, Dendrocopos medius, Dryocopus martius, Falco vespertinus, Haliaeetus albicilla, Hieraaetus pennatus, Lanius minor, Lullula arborea, Pernis apivorus, Picus canus, Emberiza hortulana, Sylvia nisoria, Lanius collurio, Coracias garullus.

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Localizarea impacturilor cauzate de presiune se regăsește în Anexa 5.44.

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Situl este străbătut de un număr mare de drumuri, după cum urmează:

1. Drumuri județene: DJ101G, DJ101D, DJ130A, DJ100B, DJ100B, DJ147,' DJ101B, DJ101, DJ201, DJ306A, DJ306, DJ213A, DJ201, DJ2013;

2. Drumuri naționale: DN1A, DN1, DN2, DN21, DN2A;

3. Drumuri comunale: DC103, DC107, DC83;

4. Autostrăzi: A3.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Scăzută

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

Datorită mărimii, situl este străbătut de un număr relativ mare de drumuri, atât agricole, forestiere, cât și drumuri comunale, intercomunale, asfaltate.

În cadrul drumurilor asfaltate unde se circulă cu viteză ridicată, există riscul coliziunilor cu speciile de păsări din sit.

Tabelul 114. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Cod

Parametru

Descriere

A.3.

Presiune actuală

D02.01 Linii electrice și de telefonie

E.1.

Specia

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Localizarea impacturilor cauzate de presiune se regăseste în Anexa 5.45.

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Liniile de medie tensiune care străbat situl se găsesc între localitățiile Potigrafu si Curcubeu (jud. PH), respectiv Bucu si Mărculesti (IL).

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Medie

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

Liniile electrice si de comunicare reprezintă următoarele pericole pentru păsări: electrocutare, în condiții slabe de vizibilitate (în ceață, pe timp de noapte), coliziune cu stâlpi si cabluri.

Tabelul 115. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Cod

Parametru

Descriere

A.5.

Presiune actuală

H05 Poluarea solului și deșeurile solide

H05.01 Gunoiul și deșeurile solide

E.1.

Specia

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Localizarea impacturilor cauzate de presiune se regăseste în Anexa 5.46.

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Predominant zonele din apropierea localităților, dar datorită apei curgătoare, în special gunoaiele menajere sunt transportate pe majoritatea zonelor de mal si insule din sit.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de

presiunile actuale asupra speciei

Medie

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

Gunoaiele și deșeurile solide au efecte multiple:

1) pierdere directă de habitate;

2) diminuare calitativă a habitatului (otrăvirea solului cu materiale provenite din gunoaie solide);

3) vătămări corporale/deces (înghițirea bucăților mici de plastic de către păsări, se pot taia în cioburi de sticlă, conserve etc.).

Tabelul 116. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Cod

Parametru

Descriere

A.7.

Presiune actuală

I01 Specii invazive non-native (alogene)

E.1.

Specia

Accipiter brevipes, Buteo rufinus, Corracias garrulus,Emberiza hortulana, Falco vespertinus, Ixobrychus minutus, Egretta garzetta, Lanius collurio, Lanius minor, Lullula arborea, Nycticorax nycticorax, Sylvia nisoria.

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Localizarea impacturilor cauzate de presiune se regăsește în Anexa 5.47.

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Malurile râului Ialomița, în special arealul sud-estic.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Medie

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

Specii alohtone invazive identificate în sit: Amorfă (Amorpha fruticosa) - arbuști abundenți atât în vegetația de-a lungul canalului, cât și în pădurile de luncă din sit.

Tabelul 117. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Cod

Parametru

Descriere

A.9.

Presiune actuală

J01.01 Incendii

E.1.

Specia

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Localizarea impacturilor cauzate de presiune se regăsește în Anexa 5.48.

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Pâlcuri de vegetație din apropierea malurilor.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Medie

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

5.3.2.

Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor

5.3.2.1.

Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor din aria naturală protejată ROSCI0290 Coridorul Ialomiței

Mamifere

Tabelul 118. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Lutra lutra

Cod

Parametru

Descriere

B.1.

Amenințare viitoare

H01 - Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre)

F.1.

Specia

Lutra lutra, Cod N2000:1355

F.2.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoareasupra speciei [geometrie]

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare se regăsește în Anexa 5.49.

F.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]

Această amenințare se poate regăsi pe întreg cuprinsul cursurilor de apă din aria protejată.

F.4.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

Scazută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.

F.5.

Confidențialitate

Informații publice

F.6.

Detalii

Având în vedere practicile din agricultura intensivă și cantitatea de substanțe folosite, dar și de necesitatea racordării la utilități a populației, pot să apară scurgeri și infiltrări în cursurile de apă din zona protejată.

Tabelul 119. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Lutra lutra și Castor fiber

Cod

Parametru

Descriere

B.3.

Amenințare viitoare

F03.02.03 - capcane, otrăvire, braconaj

F.1.

Specia

Lutra lutra, Cod N2000:1355 și Castor fiber, Cod N2000:1337 ’

F.2.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoareasupra speciei [geometrie]

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare se regăsește în Anexa 5.50.

F.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]

Această amenințare se poate regăsi pe întreaga zonă din aria protejată.

F.4.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

Scazută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.

F.5.

Confidențialitate

Informații publice

F.6.

Detalii

Prin pagubele pe care le face această specie asupra pisciculturii, vor exista conflicte cu persoanele care desfășoară activități legate de piscicultură în zonă; astfel, se poate recurge la utilizarea capcanelor sau a braconajului asupra unor exemplare care cauzează probleme.

Tabelul 120. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Spermophilus citellus

Cod

Parametru

Descriere

B.5.

Amenințare viitoare

A02.03 - înlocuirea pășunii cu terenuri arabile

F.1.

Specia

Spermophilus citellus, Cod N2000:1335

F.2.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoareasupra speciei [geometrie]

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare se regăsește în Anexa 5.51.

F.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]

Această amenințare se poate regăsi pe întreaga zonă ocupată de specie din aria protejată.

F.4.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

Scazută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.

F.5.

Confidențialitate

Informații publice

F.6.

Detalii

Marea majoritate a suprafețelor agricole din vecinătatea zonei protejate este lucrată, astfel presiunea pe zonele ocupate cu pășuni va fi din ce în ce mai mare, pentru transformarea acestora în teren agricol.

Tabelul 121. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Spermophilus citellus

Cod

Parametru

Descriere

B.7.

Amenințare viitoare

A04.01 - pășunatul intensiv

F.1.

Specia

Spermophilus citellus, Cod N2000:1335

F.2.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoareasupra speciei [geometrie]

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare se regăsește în Anexa 5.52.

F.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]

Această amenințare se poate regăsi pe întreaga zonă ocupată de specie din aria protejată.

F.4.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

Scazută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.

F.5.

Confidențialitate

Informații publice

F.6.

Detalii

Prin continuarea acordării subvențiilor pentru animale domestice, numărul acestora va rămâne constant sau va avea o ușoară creștere în viitorul apropiat, astfel presiunea pe pășuni o sa continue să fie relativ mare. Prin menținerea acestor turme în zonă, numărul de câini o sa fie la fel de mare, mai ales prin lipsa unei legislații care să limiteze acest număr.

Herpetofaună

Tabelul 122. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei

Cod

Parametru

Descriere

B.1.

Amenințare viitoare

G05.04 Vandalism

F.1.

Specia

Emys orbicularis

F.2.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare se regăsește în Anexa 5.53.

F.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]

Impactul este localizat în partea de vest a sitului. A fost înregistrat pentru un habitat acvatic cu suprafața de 3,4 ha.

F.4.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

Intensitate scăzută

F.5.

Confidențialitate

Informații publice

F.6.

Detalii

Tabelul 123. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei

Cod

Parametru

Descriere

B.3.

Amenințare viitoare

I01 Introducerea de specii invazive non-native

F.1.

Specia

Emys orbicularis

F.2.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare se regăsește în Anexa 5.54.

F.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]

Impactul poate fi prezent în corpurile de apă populate de indivizi aparținând speciei Emys orbicularis. Acestea sunt habitate tip brațe moarte sau mlaștini, 4 în total pentru care a fost identificată amenințarea. Habitatele însumează aproximativ 30 ha și au o calitate ridicată. Principalele specii care necesită monitorizare sunt cele aparținând genului Trachemys, mai exact Trachemys scripta scripta și Trachemys scripta elegans, specii cu un mare potențial invaziv, facilitat de comercializarea excesivă a acestora.

F.4.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

Intensitate scăzută

F.5.

Confidențialitate

Informații publice

F.6.

Detalii

Tabelul 124. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei

Cod

Parametru

Descriere

B.5.

Amenințare viitoare

J02.10 Managementul vegetatiei acvatice și de mâl în scopul drenării

F.1.

Specia

Emys orbicularis, Triturus cristatus

F.2.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare se regăsește în Anexa 5.55.

F.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

[descriere]

Impactul vizează un habitat cu o suprafață de 6,3 ha și calitate ridicată, aflat izolat în partea de vest a sitului.

F.4.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

Intensitate scăzută

F.5.

Confidențialitate

Informații publice

F.6.

Detalii

5.3.2.2.

Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor din aria naturală protejată ROSPA0152 Coridorul Ialomiței

Păsări

Tabelul 125. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei

Cod

Parametru

Descriere

B.1.

Amenințare viitoare

A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice

A08 Fertilizarea cu îngrășământ

F.1.

Specia

F.2.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare se regăsește în Anexa 5.56.

F.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]

Pădurea de luncă din sit

F.4.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

Medie

F.5.

Confidențialitate

Informații publice

F.6.

Detalii

Substanțele chimice folosite în agricultură și silvicultură au efecte similare, explicate mai detaliat în tabelele de presiuni și amenințări anterioare (A1, B2). Credem că în viitor, substanțele chimice pot fi o amenințare pentru speciile de păsări din sit.

Tabelul 126. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei

Cod

Parametru

Descriere

B.3.

Amenințare viitoare

B02 Gestionarea si utilizarea pădurii si plantației

B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi)

B02.04 Îndepărtarea arborilor uscați sau în parcurs de uscare

F.1.

Specia

F.2.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare se regăsește în Anexa 5.57.

F.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]

Pădurile din interiorul sitului.

F.4.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

Medie

F.5.

Confidențialitate

Informații publice

F.6.

Detalii

Lucrările forestiere pot avea un impact direct puternic asupra speciilor de păsări care cuibăresc în păduri.

Plantațiile cu specii nenative sunt habitate inferioare pădurilor naturale.

Îndepărtarea tuturor arborilor uscați/în caz de uscare diminuează foarte mult densitatea insectelor saproxilofage, care reprezintă o bază de hrană foarte importantă pentru păsări. Pe de altă parte acești arbori morți reprezintă și locuri importante de reproducere pentru unele specii care cuibăresc în scorburi.

Tabelul 127. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei

Cod

Parametru

Descriere

B.5.

Amenințare viitoare

F02.01 Pescuit profesional pasiv

F02.02 Pescuit profesional activ

F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj

F03.02.05 Captură accidentală

F.1.

Specia

Alcedo athis, Aythya nyroca, Ciconia nigra, Egretta garzetta, Haliaeetus albicilla, Ixobrychus minutus, Nycticorax nycticorax, Emberiza hortulana, Sylvia nisoria, Lanius collurio.

F.2.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare se regăsește în Anexa 5.58.

F.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]

Toată suprafața sitului pentru F03.02.03 și F03.02.05; toate suprafețele de apă deschisă și suprafețele ininundabile din sit pentru F02.01 și F02.02.

F.4.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

Scăzută

F.5.

Confidențialitate

Informații publice

F.6.

Detalii

Pescuitul poate avea efecte negative multiple asupra păsărilor piscivore și nu numai:

1) păsările care vânează activ sub apă pot fi prinse în plase/vârșe etc.;

2) pescuitul afectează direct baza de hrană a multor specii acvatice de păsări.

Braconajul reprezintă un impact negativ direct asupra păsărilor, mai ales asupra celor de talie mare.

În urma parcurgerii etapei de teren, nu au fost observate activități de braconaj, capcane sau otrăvire a păsărilor, astfel este greu să cuantificăm gradul de amenințare.

Tabelul 128. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei

Cod

Parametru

Descriere

B.7.

Amenințare viitoare

H01 Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre)

H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere

F.1.

Specia

Alcedo athis, Aythya nyroca, Egretta garzetta, Haliaeetus albicilla, Ixobrychus minutus, Nycticorax nycticora, Accipiter brevipes, Buteo rufinus, Ciconia nigra, Falco vespertinus, Haliaeetus albicilla, Hieraaetus pennatus, Lanius minor, Emberiza hortulana, Sylvia nisoria.

F.2.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare se regăsește în Anexa 5.59.

F.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]

Toate suprafețele de apă deschisă din sit.

F.4.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

Scăzută

F.5.

Confidențialitate

Informații publice

F.6.

Detalii

Efectele poluării apelor cu chimicale a fost prezentat mai detaliat în cazul presiunii A1.3.

Poluarea apelor de suprafață poate proveni de la localnici, turiști/pescari, muncitorii care exploatează pădurile, sau din agricultură, de la utilaje sau substanțe chimice folosite.

În caz că aceste substanțe chimice ajung în viitor în habitatele acvatice din interiorul sitului, păsările vor fi afectate atât direct, cât și indirect.

5.4.

Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate

5.4.1.

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate din aria naturală protejată ROSCI0290 Coridorul Ialomiței

Tabelul 129. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunea A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale

G.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

G.2.

Codul unic al tipului de habitat

40C0* Tufărisuri caducifoliate ponto-sarmatice

G.3.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra habitatului se regăseste în Anexa 5.60.

G.4.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]

La sud de loc. Borănesti; la sud-est de loc. Copuzu; la vest de loc. Orezu; la vest de loc. Burduselu; la vest de loc. Poiana; la nord de loc. Ivănesti.

G.5.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

Scăzută

G.6.

Confidențialitate

Informații publice

G.7.

Detalii

Păsunat cu animale domestice (oi, capre, cai) în zona cu tufărisuri de importanță comunitară (habitat 40C0*).

Tabelul 130. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunea B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi)

Cod

Parametru

Descriere

A.3.

Presiune actuală

B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi)

G.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

G.2.

Codul unic al tipului de habitat

91F0 Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis si Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

G.3.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra habitatului se regăseste în Anexa 5.61.

G.4.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]

Suprafețe reduse dispersate începând din partea din amonte a sitului până la Slobozia.

G.5.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

Scăzută

G.6.

Confidențialitate

Informații publice

G.7.

Detalii

Existența în compoziția arboretului a unor specii nenative (salcâm, frasin american, arțar american, glădiță, plopi euramericani). 0 proporție de peste 20% în compoziție este considerată presiune.

Tabelul 131. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunea B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi)

Cod

Parametru

Descriere

A.3.

Presiune actuală

B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi)

G.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

G.2.

Codul unic al tipului de habitat

91I0* Păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp.

G.3.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra habitatului se regăsește în Anexa 5.62

G.4.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]

În două locații (pe suprafețe foarte restrânse) - în Pădurea Morăreanca, la vest de Movilița; la Pădurea Groasa, la sud-vest de Crăsanii de Sus.

G.5.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

Scăzută

G.6.

Confidențialitate

Informații publice

G.7.

Detalii

Existența în compoziția arboretului a unor specii nenative (salcâm). 0 proporție de peste 20% în compoziție este considerata presiune.

Tabelul 132. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunea B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi)

Cod

Parametru

Descriere

A.3.

Presiune actuală

B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi)

G.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

G.2.

Codul unic al tipului de habitat

91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen

G.3.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra habitatului se regăsește în Anexa 5.63.

G.4.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]

O suprafață de 5,7 ha din zona localității Stejaru (PH).

G.5.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

Scăzută

G.6.

Confidențialitate

Informații publice

G.7.

Detalii

Existența în compoziția arboretului a unor specii nenative (salcâm). O proporție de peste 20% în compoziție este considerată presiune.

Tabelul 133. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunea B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi)

Cod

Parametru

Descriere

A.3.

Presiune actuală

B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi)

G.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

G.2.

Codul unic al tipului de habitat

92A0 Păduri-galerii de Salix alba și Populus alba

G.3.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra habitatului se regăsește în Anexa 5.64.

G.4.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]

În 39 de suprafețe mici și dispersate pe întreg cuprinsul sitului.

G.5.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

Scăzută

G.6.

Confidențialitate

Informații publice

G.7.

Detalii

Existența în compoziția arboretului a unor specii nenative (salcâm, arțar american, frasin american, glădiță, plopi euramericani). O proporție de peste 20% în compoziție este considerată presiune.

Tabelul 134. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunea B06 Pășunatul în pădure/în zonă împădurită

Cod

Parametru

Descriere

A.5.

Presiune actuală

B06 Pășunatul în pădure/în zonă împădurită

G.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

G.2.

Codul unic al tipului de habitat

91I0* Păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp.

G.3.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra habitatului se regăsește în Anexa 5.65.

G.4.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]

În trupul de pădure Călugăru, la nord de loc. Sălcioara

G.5.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

Scăzută

G.6.

Confidențialitate

Informații publice

G.7.

Detalii

Pășunatul cu animale domestice în habitate forestiere de interes comunitar limitrofe zonelor de pășunat sau a stânelor.

Tabelul 135. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunea C01.01.02 Extragerea de nisip și pietriș

Cod

Parametru

Descriere

A.7.

Presiune actuală

C01.01.02 Extragerea de nisip și pietriș

G.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

G.2.

Codul unic al tipului de habitat

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p.

G.3.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra habitatului se regăsește în Anexa 5.66.

G.4.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]

O singură locație, izolată, pe malul Ialomiței, la nord de loc. Coșereni

G.5.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

Scăzută

G.6.

Confidențialitate

Informații publice

G.7.

Detalii

Extragerea neorganizată de nisip din albia minoră a râului Ialomița, din zonele cu habitatul 3270.

Tabelul 136. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunea E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere

Cod

Parametru

Descriere

A.9.

Presiune actuală

E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere

G.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

G.2.

Codul unic al tipului de habitat

3260 Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho- Batrachion

G.3.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra habitatului se regăsește în Anexa 5.67.

G.4.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]

În zona limitrofă loc. Frățilești, la nord și vest

G.5.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

Scăzută

G.6.

Confidențialitate

Informații publice

G.7.

Detalii

Abandonarea deșeurilor în zona habitatelor de interes comunitar (3260).

Tabelul 137. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunea H01.03 Poluarea apelor de suprafață; alte surse

Cod

Parametru

Descriere

A.11.

Presiune actuală

H01.03 Poluarea apelor de suprafață; alte surse

G.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

G.2.

Codul unic al tipului de habitat

3260 Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho- Batrachion

G.3.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra habitatului se regăsește în Anexa 5.68.

G.4.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]

La vest de loc. Bordușelu.

G.5.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

Scăzută

G.6.

Confidențialitate

Informații publice

G.7.

Detalii

Existența unor depozite de deșeuri în apropierea cursului de apă (3260).

Tabelul 138. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunea I01 Specii invazive non-native (alogene)

Cod

Parametru

Descriere

A.13.

Presiune actuală

I01 Specii invazive non-native (alogene)

G.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

G.2.

Codul unic al tipului de habitat

92A0 Păduri-galerii de Salix alba și Populus alba

G.3.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra habitatului se regăsește în Anexa 5.69.

G.4.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]

La vărsarea Ialomiței în Brațul Borcea (U.P. IX, O.S. Slobozia).

G.5.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

Scăzută

G.6.

Confidențialitate

Informații publice

G.7.

Detalii

Este cazul speciei Amorpha fruticosa, invadantă în arboretele din habitatul 92A0 din zonele de luncă (zona Brațul Borcea).

Tabelul 139. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunea K01.01 Eroziune

Cod

Parametru

Descriere

A.15.

Presiune actuală

K01.01 Eroziune

G.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

G.2.

Codul unic al tipului de habitat

40C0* Tufărișuri caducifoliate ponto-sarmatice

G.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie]

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra habitatului se regăsește în Anexa 5.70.

G.4.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]

La est de loc. Copuzu; la vest de loc. 0rezu; la vest de loc. Poiana; la la nord de loc. Ivănești.

G.5.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat

Scăzută

G.6.

Confidențialitate

Informații publice

G.7.

Detalii

Erodarea versanților pe care este instalat habitatul 40C0*.

5.4.2.

Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate din aria naturală protejată ROSCI0290 Coridorul Ialomiței

Tabelul 140. Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate

Cod

Parametru

Descriere

B.1.

Amenințare viitoare

A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale

H.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

H.2.

Codul unic al tipului de habitat

40C0* Tufărișuri caducifoliate ponto-sarmatice

H.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie]

Localizarea impactului cauzat de amenințarea viitoare asupra habitatului se regăsește în Anexa 5.71.

H.4.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]

La sud de loc. Borănești; la sud-est de loc. Copuzu; la vest de loc. 0rezu; la vest de loc. Burdușelu; la vest de loc. Poiana; la nord de loc. Ivănești.

H.5.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat

Scăzută

H.6.

Confidențialitate

Informații publice

H.7.

Detalii

Pășunatul cu animale domestice (oi, capre, cai) în zonele cu tufărișuri de importanță comunitară (40C0*)

Tabelul 141. Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate

Cod

Parametru

Descriere

B.3.

Amenințare viitoare

B06 Pășunatul în pădure/în zonă împădurită

H.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

H.2.

Codul unic al tipului de habitat

91I0* Păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp.

H.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie]

Localizarea impactului cauzat de amenințarea viitoare asupra habitatului se regăsește în Anexa 5.72.

H.4.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]

În trupul de pădure Călugăru, la nord de loc. Sălcioara.

H.5.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat

Scăzută

H.6.

Confidențialitate

Informații publice

H.7.

Detalii

Pășunatul cu animale domestice în habitate forestiere de interes comunitar limitrofe zonelor de pășunat sau a stânelor.

Tabelul 142. Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate

Cod

Parametru

Descriere

B.5.

Amenințare viitoare

C01.01.02 Extragerea de nisip și pietriș

H.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

H.2.

Codul unic al tipului de habitat

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p.

H.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie]

Localizarea impactului cauzat de amenințarea viitoare asupra habitatului se regăsește în Anexa 5.73.

H.4.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]

0 singură locație, izolată, pe malul Ialomiței, la nord de loc. Coșereni.

H.5.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat

Scăzută

H.6.

Confidențialitate

Informații publice

H.7.

Detalii

Extragerea de nisip din albia minoră a râului Ialomița, din zonele cu habitatul 3270.

Tabelul 143. Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate

Cod

Parametru

Descriere

B.7.

Amenințare viitoare

E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere

H.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

H.2.

Codul unic al tipului de habitat

3260 Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho- Batrachion

H.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie]

Localizarea impactului cauzat de amenințarea viitoare asupra habitatului se regăsește în Anexa 5.74.

H.4.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]

În zona limitrofă loc. Frățilești, la nord și vest.

H.5.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat

Scăzută

H.6.

Confidențialitate

Informații publice

H.7.

Detalii

Abandonarea deșeurilor în zona habitatelor de interes comunitar (3260).

Tabelul 144. Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate

Cod

Parametru

Descriere

B.9.

Amenințare viitoare

H01.03 Poluarea apelor de suprafață; alte surse

H.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

H.2.

Codul unic al tipului de habitat

3260 Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho- Batrachion

H.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie]

Localizarea impactului cauzat de amenințarea viitoare asupra habitatului se regăsește în Anexa 5.75.

H.4.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]

La vest de loc. Bordușelu.

H.5.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat

Scăzută

H.6.

Confidențialitate

Informații publice

H.7.

Detalii

Existența unor depozite de deșeuri în apropierea cursului de apă (3260).

Tabelul 145. Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate

Cod

Parametru

Descriere

B.11.

Amenințare viitoare

I01 Specii invazive non-native (alogene)

H.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

H.2.

Codul unic al tipului de habitat

92A0 Păduri-galerii de Salix alba și Populus alba

H.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie]

Localizarea impactului cauzat de amenințarea viitoare asupra habitatului se regăsește în Anexa 5.76.

H.4.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]

La vărsarea Ialomiței în Brațul Borcea (U.P. IX, O.S. Slobozia).

H.5.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat

Scăzută

H.6.

Confidențialitate

Informații publice

H.7.

Detalii

Este cazul speciei Amorpha fruticosa, invadantă în arboretele din habitatul 92A0 din zonele de luncă (zona Brațul Borcea).

Tabelul 146. Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate

Cod

Parametru

Descriere

B.13.

Amenințare viitoare

K01.01 Eroziune

H.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

H.2.

Codul unic al tipului de habitat

40C0* Tufărișuri caducifoliate ponto-sarmatice

H.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie]

Localizarea impactului cauzat de amenințarea viitoare asupra habitatului se regăsește în Anexa 5.77.

H.4.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]

La est de loc. Copuzu; la vest de loc. Orezu; la vest de loc. Poiana; la nord de loc. Ivănești.

H.5.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat

Scăzută

H.6.

Confidențialitate

Informații publice

H.7.

Detalii

Erodarea versanților pe care este instalat habitatul 40C0*.

5.5.

Evaluarea impacturilor asupra stejarilor seculari din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)

5.5.1.

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra stejarilor seculari din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)

Nu este cazul, întrucât la nivelul ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), nu au fost identificate presiuni actuale care afectează starea de conservare a stejarilor seculari pentru care a fost desemnată aria.

5.5.2.

Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra stejarilor seculari din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)

Nu este cazul, întrucât la nivelul ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), nu au fost identificate amenințări viitoare asupra stejarilor seculari.

EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE

6.1.

Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ

6.1.1.

Evaluarea stării de conservare a speciilor de mamifere

Lutra lutra

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei

Tabelul 147. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Lutra lutra, Cod N2000:1355

A.2.

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație permanentă (sedentară - rezidentă)

A.3.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

50-70 indivizi

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Medie = estimări prin extrapolări și/sau modelări bazate pe date parțiale (provenite din inventarieri ale unei părți din populație).

A.5.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

0,47-0,56% corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000.

A.6.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

Mărimea populației speciei din aria protejată este nesemnificativă în comparație cu mărimea populației speciei la nivel național.

A.7.

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Evaluarea populației speciei s-a efectuat pentru prima dată la nivelul siturilor.

A.8.

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

25 indivizi

A.9.

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Estimarea numărului minim al indivizilor a fost realizată prin amplasarea a 18 puncte de monitorizare de-a lungul ariei naturale protejate și inventarierea semnelor de prezență.

Estimarea indivizilor realizată pentru determinarea mărimii populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată, s-a realizat în perioada ianuarie - aprilie 2019, când a fost identificat un număr minim de 25 de indivizi în cadrul speciei; numărul minim de indivizi a fost considerat a fi mărimea populației de referință pentru starea favorabilă.

A.10.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

”» ” - mult mai mare, (de regulă echivalent cu mai mult de 25% față de mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată)

A.11.

Tendința actuală a mărimii populației speciei

0 - stabilă

A.12.

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Date insuficiente - pentru a avea o imagine asupra tendinței populației; este necesară o perioadă de studiu de cel puțin 3 ani succesivi.

A.13.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.14.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative.

A.15.

Structura populației speciei

Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia structura populației pe vârste, mortalitate și natalitate.

A.16.

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

FV - favorabilă

A.17.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

O - stabilă

A.18.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul.

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată nu este mai mică [A.3] decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8]

Evaluarea stării de conservare a speciei Lutra lutra din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabelul 148. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr.

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Lutra lutra, CodN2000:1355

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară - rezidentă)

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

1.733,1-1.985,1 ha - mărimea habitatului format din cursuri, mlaștini și acumulări de apă

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu există planuri de management anterioare; este prima evaluare de acest gen efectuată în cadrul ariei naturale protejate.

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

Mărimea habitatului formată din râurile interioare reprezintă suprafața adecvată a habitatului speciei Lutra lutra și este egală cu suprafața ocupată de specie la momentul actual.

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Specia folosește suprafața ariei naturale protejate pentru hrănire, reproducere și odihnă, respectiv cursuri principale de râuri și zone umede interioare.

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

” ~” - aproximativ egal

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”0” - stabilă

B.1.0

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

Bună (adecvată)

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

”0” - stabilă

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare.

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

”0” - stabilă

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”FV” - favorabilă

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.].

0 (stabilă)

0/0

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă

ȘI

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei.

Evaluarea stării de conservare a speciei Lutra lutra din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Tabelul 149. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Lutra lutra, CodN2000:1355

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară - rezidentă)

C.3.

Tendința viitoare a mărimii populației

”0” - stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

”» ” - mult mai mare

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

FV - perspective bune

C.6.

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

”0” - stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

”≈” - aproximativ egal; nu se pot face prea multe pentru o creștere a suprafeței adecvate speciei la nivelul sitului și respectând limitele actuale ale acestuia.

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

FV - favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

”FV” - favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei.

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

La fel cu VRSF

= (stabil)

= (la fel cu VRSF)

Bune

VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:

● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]

● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]

pe baza matricii:

Favorabile

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]: Favorabile;

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]: Favorabile.

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile.

Evaluarea globală a speciei Lutra lutra

Tabelul 150. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Lutra lutra, CodN2000:1355

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară - rezidentă)

D.7.

Starea globală de conservare a speciei

”FV” - favorabilă

D.8.

Tendința stării globale de conservare a speciei

”x” - este necunoscută

D9.

Starea globală de conservare

”X” necunoscută

D.10.

Informații suplimentare

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]

● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]

● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]

pe baza matricii:

Favorabilă

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]: Favorabilă;

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]: Necunoscută;

Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]: Favorabilă.

Castor fiber

Evaluarea stării de conservare a speciei Castor fiber din punctul de vedere al populației speciei

Tabelul 151. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Castor fiber, Cod N2000:1337

A.2.

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație permanentă (sedentară - rezidentă)

A.3.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

150-200 indivizi

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Medie = estimări prin extrapolări și/sau modelări bazate pe date parțiale (provenite din inventarieri ale unei părți din populație).

A.5.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

6,7-7,97% corespunzătoare clasei „B” din formularul standard Natura 2000.

A.6.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

Mărimea populației speciei din aria protejată este nesemnificativă în comparație cu mărimea populației speciei la nivel național.

A.7.

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Evaluarea populației speciei s-a efectuat pentru prima dată la nivelul siturilor.

A.8.

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

82 indivizi

A.9.

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Estimarea numărului minim al indivizilor a fost realizată prin amplasarea a 60 puncte de monitorizare de-a lungul ariei naturale protejate și inventarierea semnelor de prezență.

Estimarea indivizilor realizată pentru determinarea mărimii populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată, s-a realizat în perioada ianuarie - aprilie 2019, când a fost identificat un număr minim de 82 de indivizi în cadrul speciei; numărul minim de indivizi a fost considerat a fi mărimea populației de referință pentru starea favorabilă.

A.10.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

”» ” - mult mai mare, (de regulă echivalent cu mai mult de 25% față de mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată).

A.11.

Tendința actuală a mărimii populației speciei

0 - stabilă

A.12.

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Date insuficiente - pentru a avea o imagine asupra tendinței populației; este necesară o perioadă de studiu de cel puțin 3 ani succesivi

A.13.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.14.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative.

A.15.

Structura populației speciei

Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia structura populației pe vârste, mortalitate și natalitate.

A.16.

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

FV - favorabilă

A.17.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

0 - stabilă

A.18.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul.

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.]

Evaluarea stării de conservare a speciei Castor fiiber din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabelul 152. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr.

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Castor fiber, Cod N2000:1337

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară - rezidentă)

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

1.733,1-1.794,8 ha - mărime habitat de-a lungul cursurilor și acumulărilor de apă.

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu există planuri de management anterioare; este prima evaluare de acest gen efectuată în cadrul ariei naturale protejate.

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

Mărimea habitatului format de-a lungul râurilor interioare reprezintă suprafața adecvată a habitatului speciei Castor fiber și este egală cu suprafața ocupată de specie la momentul actual.

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Specia folosește suprafața ariei naturale protejate pentru hrănire, reproducere și odihnă, respectiv cursuri principale de râuri și zone umede interioare.

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

” ≈” - aproximativ egal

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”0” - stabilă

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

Bună (adecvată)

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

”0” - stabilă

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare.

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

”0” - stabilă

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”FV” - favorabilă

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Justificare

0 (stabilă)

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] este stabilă și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] este stabilă.

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă

ȘI

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei.

Evaluarea stării de conservare a speciei Castor fiber din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Tabelul 153. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Castor fiber, Cod N2000:1337

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară - rezidentă)

C.3.

Tendința viitoare a mărimii populației

”0” - stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

”» ” - mult mai mare

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

FV - perspective bune

C.6.

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

”0” - stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

”≈” - aproximativ egal; nu se pot face prea multe pentru o creștere a suprafeței adecvate speciei la nivelul sitului și respectând limitele actuale ale acestuia.

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

FV - favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

”FV” - favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

La fel cu VRSF

= (stabil)

= (la fel cu VRSF)

Bune

VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:

● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]

● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]

pe baza matricii:

Favorabile

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]: Bune;

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]: Favorabile.

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile.

Evaluarea globală a speciei Castor fiber

Tabelul 154. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Castor fiber, Cod N2000:1337

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară - rezidentă)

D.7.

Starea globală de conservare a speciei

”FV” - favorabilă

D.8.

Tendința stării globale de conservare a speciei

”x” - este necunoscută

D.9.

Starea globală de conservare

”X” necunoscută

D.10.

Informații suplimentare

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]

● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]

● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

pe baza matricii:

Favorabilă

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]: Favorabilă;

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]: Favorabilă;

Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor: Favorabilă.

Spermophilus citellus

Evaluarea stării de conservare a speciei Spermophilus citellus din punctul de vedere al populației speciei

Tabelul 155. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Spermophilus citellus, CodN2000:1335

A.2.

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație permanentă (sedentară - rezidentă)

A.3.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

4.500-5.500 indivizi

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Medie = estimări prin extrapolări și/sau modelări bazate pe date parțiale (provenite din inventarieri ale unei părți din populație).

A.5.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

12,89-13,1% corespunzătoare clasei „B” din formularul standard Natura 2000.

A.6.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

Mărimea populației speciei din aria protejată este semnificativă în comparație cu mărimea populației speciei la nivel național.

A.7.

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Evaluarea populației speciei s-a efectuat pentru prima dată la nivelul siturilor.

A.8.

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

2.700 indivizi

A.9.

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Estimarea numărului minim al indivizilor a fost realizată prin amplasarea a 80 puncte de monitorizare de-a lungul ariei naturale protejate și inventarierea semnelor de prezență.

Estimare indivizilor realizată pentru determinarea mărimii populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată, s-a realizat în perioada aprilie - mai 2019, când a fost identificat un număr minim de 2.700 de indivizi în cadrul speciei; numărul minim de indivizi a fost considerat a fi mărimea populației de referință pentru starea favorabilă.

A.10.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

”» ” - mult mai mare, (de regulă echivalent cu mai mult de 25% față de mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată).

A.11.

Tendința actuală a mărimii populației speciei

0 - stabilă

A.12.

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Date insuficiente - pentru a avea o imagine asupra tendinței populației; este necesară o perioadă de studiu de cel puțin 3 ani succesivi.

A.13.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.14.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative.

A.15.

Structura populației speciei

Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia structura populației pe vârste, mortalitate și natalitate.

A.16.

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

FV - favorabilă

A.17.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

FV - favorabilă

A.18.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul.

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă

Evaluarea stării de conservare a speciei Spermophilus citellus din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabelul 156. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr.

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Spermophilus citellus, Cod N2000:1335

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară - rezidentă)

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

2.291,6-2.811,5 ha - mărime habitat formată din pășuni secundare, zone de culturi complexe și terenuri predominant agricole în amestec cu vegetație naturală.

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu există planuri de management anterioare; este prima evaluare de acest gen efectuată în cadrul ariei naturale protejate.

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

Mărimea habitatului, format în principal de pășuni secundare dar și zonele limitrofe acestora, respectiv zone de culturi complexe și terenuri predominant agricole în amestec cu vegetație naturală, reprezintă suprafața adecvată a habitatului speciei Spermophilus citellus și este egală cu suprafața ocupată de specie la momentul actual.

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Specia folosește suprafața ariei naturale protejate pentru hrănire, reproducere și odihnă, respectiv pășuni secundare, dar și zonele limitrofe acestora.

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

” ≈” - aproximativ egal

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”0” - stabilă

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

Bună (adecvată)

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

”0” - stabilă

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare.

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

”0” - stabilă

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”FV” - favorabilă

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.].

0 (stabilă)

0/0

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă

ȘI

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei.

Evaluarea stării de conservare a speciei Spermophilus citellus din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Tabelul 157. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Spermophilus citellus, Cod N2000:1335

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară - rezidentă)

C.3.

Tendința viitoare a mărimii populației

”0” - stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

”» ” - mult mai mare

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

FV - perspective bune

C.6.

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

”0” - stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

”≈” - aproximativ egal; nu se pot face prea multe pentru o creștere a suprafeței adecvate speciei la nivelul sitului și respectând limitele actuale ale acestuia.

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

FV - favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

”FV” - favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

La fel cu VRSF

= (stabil)

= (la fel cu VRSF)

Bune

VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:

● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]

● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]

pe baza matricii:

Favorabile

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]: Favorabile;

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]: Favorabile.

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile.

Evaluarea globală a speciei Spermophilus citellus

Tabelul 158. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Spermophilus citellus, Cod N2000:1335

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară - rezidentă)

D.7.

Starea globală de conservare a speciei

”FV” - favorabilă

D.8.

Tendința stării globale de conservare a speciei

”x” - este necunoscută

D.9.

Starea globală de conservare

”X” necunoscută

D.10.

Informații suplimentare

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]

● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]

● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]

pe baza matricii:

Favorabilă

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]: Favorabil;

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]: Favorabil;

Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]: Favorabil.

6.1.2.

Evaluarea stării de conservare a speciilor de herpetofaună

Bombina bombina

Evaluarea stării de conservare a speciei Bombina bombina din punctul de vedere al populației speciei

Tabelul 159. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

637 Bombina bombina

A.2.

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație permanentă

A.3.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

3.000-3.500 adulți

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

A.5.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

0-2%

A.6.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale

Nesemnificativă

A.7.

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Evaluarea mărimii populației speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată.

A.8.

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

4.080 adulți

A.9.

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Valoarea a fost calculată în baza suprafeței habitatelor de reproducere adecvate potențiale neocupate de către specie. A fost luată în considerare abundența indivizilor în habitatele de reproducere ocupate precum și suprafața și calitatea habitatelor potențiale.

A.10.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

”>” - mai mare

A.11.

Tendința actuală a mărimii populației speciei

„x“ - necunoscută

A.12.

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Insuficientă - date insuficiente sau nesigure.

A.13.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu există date suficiente.

A.14.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.15.

Structura populației speciei

Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal.

A.16.

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

„U1“ - nefavorabilă - inadecvată (Anexa 3.25.)

A.17.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

„x“ - necunoscută

A.18.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul.

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Nefavorabilă - Inadecvată

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.]

Evaluarea stării de conservare a speciei Bombina bombina din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabelul 160. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr.

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

637 Bombina bombina

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

23,5 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Evaluarea suprafeței habitatului speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată.

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

32 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Pentru obținerea suprafeței adecvate au fost însumate suprafețele de habitat de reproducere ocupate cu suprafețele habitatelor adecvate potențiale neocupate.

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

”>” - mai mare

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

„x“ - necunoscută

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Insuficientă - date insuficiente sau nesigure.

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

Medie

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

„x“ - necunoscută

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare.

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

„x“ - necunoscută

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

„U1“ - nefavorabilă - inadecvată

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”x” - este necunoscută

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.].

x (necunoscută)

x/x

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nefavorabilă - Inadecvată

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este necunoscută

ȘI

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este medie.

Evaluarea stării de conservare a speciei Bombina bombina din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Tabelul 161. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

637 Bombina bombina

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă

C.3.

Tendința viitoare a mărimii populației

”+” - crescătoare

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și

mărimea populației viitoare a speciei

” ≈” - aproximativ egal

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

FV - perspective bune

C.6.

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

”0” - stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

” ≈” - aproximativ egal

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

FV - favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

”FV” - favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei.

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

Sub VRSF

+ (crescător)

= (la fel)

Bune

VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabile

Ambii parametri în stare favorabilă.

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Nefavorabilă - Inadecvată

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] ar putea fi asigurată.

Evaluarea globală a speciei Bombina bombina

Tabelul 162. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

637 Bombina bombina

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

„U1“ - nefavorabilă - inadecvată

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

”0” - este stabilă

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul.

D.6.

Informații suplimentare

Nu este cazul.

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Nefavorabilă - Inadecvată

A.16 - ”U1” - nefavorabilă - inadecvată;

B.15 - ”U1” - nefavorabilă - inadecvată;

C.14 - ”U1” - nefavorabilă - inadecvată.

Emys orbicularis

Evaluarea stării de conservare a speciei Emys orbicularis din punctul de vedere al populației speciei

Tabelul 163. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

678 Emys orbicularis

A.2.

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație permanentă

A.3.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

1.000-1.500 adulți

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

A.5.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

0-2%

A.6.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale

Nesemnificativă

A.7.

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Evaluarea mărimii populației speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată.

A.8.

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

Nu există date pentru estimarea mărimii populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată.

A.9.

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Nu a fost estimată mărimea populației de referință pentru starea de conservare favorabilă în aria naturală protejată.

A.10.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

”>” - mai mare

A.11.

Tendința actuală a mărimii populației speciei

„x“ - necunoscută

A.12.

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Insuficientă - date insuficiente sau nesigure.

A.13.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu există date suficiente.

A.14.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.15.

Structura populației speciei

Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal.

A.16.

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

„U1“ - nefavorabilă - inadecvată (Anexa 3.26.)

A.17.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

„x“ - necunoscută

A.18.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul.

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Nefavorabilă - Inadecvată

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.]

Evaluarea stării de conservare a speciei Emys orbicularis din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabelul 164. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr.

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

678 Emys orbicularis

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

420 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Evaluarea suprafeței habitatului speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată.

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

Nu există date suficiente.

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Nu este cazul.

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

”>” - mai mare

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

„x“ - necunoscută

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Insuficientă - date insuficiente sau nesigure.

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

Bună (adecvată)

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

„x“ - necunoscută

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Insuficientă - date insuficiente sau nesigure.

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

„x“ - necunoscută

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

„U1“ - nefavorabilă - inadecvată

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”0” - este stabilă

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.].

x (necunoscută)

x/x

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nefavorabilă - Inadecvată

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este necunoscută

ȘI

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este medie.

Evaluarea stării de conservare a speciei Emys orbicularis din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Tabelul 165. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

678 Emys orbicularis

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă

C.3.

Tendința viitoare a mărimii populației

”+” - crescătoare

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

” ≈” - aproximativ egal

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

FV - perspective bune

C.6.

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

”0” - stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

” ≈” - aproximativ egal

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

FV - favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

”FV” - favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

Sub VRSF

+ (crescător)

= (la fel)

Bune

VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabile

Ambii parametri în stare favorabilă.

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Nefavorabilă - Inadecvată

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] ar putea fi asigurată.

Evaluarea globală a speciei Emys orbicularis

Tabelul 166. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

678 Emys orbicularis

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

„U1“ - nefavorabilă - inadecvată

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

”0” - este stabilă

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul.

D.6.

Informații suplimentare

Nu este cazul.

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]

● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]

● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]

pe baza matricii:

Nefavorabilă - Inadecvată

A.16 - ”U1” - nefavorabilă - inadecvată;

B.15 - ”U1” - nefavorabilă - inadecvată;

C.14 - ”U1” - nefavorabilă - inadecvată.

Triturus cristatus

Evaluarea stării de conservare a speciei Triturus cristatus din punctul de vedere al populației speciei

Tabelul 167. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

814 Triturus cristatus

A.2.

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație permanentă

A.3.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

200-400 adulți

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

A.5.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

0-2%

A.6.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale

Nesemnificativă

A.7.

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Evaluarea mărimii populației speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată.

A.8.

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

700 adulți

A.9.

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

A.10.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

”>” - mai mare

A.11.

Tendința actuală a mărimii populației speciei

„x“ - necunoscută

A.12.

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Insuficientă - date insuficiente sau nesigure.

A.13.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu există date suficiente.

A.14.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.15.

Structura populației speciei

Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal.

A.16.

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

„U1“ - nefavorabilă - inadecvată (Anexa 3.27.)

A.17.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

„x“ - necunoscută

A.18.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul.

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Nefavorabilă - Inadecvată

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.].

Evaluarea stării de conservare a speciei Triturus cristatus din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabelul 168. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr.

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

814 Triturus cristatus

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

9,1 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Evaluarea suprafeței habitatului speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată.

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

34,4 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Pentru obținerea suprafeței adecvate au fost însumate suprafețele de habitat de reproducere ocupate cu suprafețele habitatelor adecvate potențiale neocupate.

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

”>” - mai mare

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

„x“ - necunoscută

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Insuficientă - date insuficiente sau nesigure.

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

Medie

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

„x“ - necunoscută

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Insuficientă - date insuficiente sau nesigure.

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

„x“ - necunoscută

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

„U1“ - nefavorabilă - inadecvată

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”x” - este necunoscută

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.].

x (necunoscută)

x/x

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nefavorabilă - Inadecvată

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.]nu este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este necunoscută

ȘI

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este medie.

Evaluarea stării de conservare a speciei Triturus cristatus din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Tabelul 169. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

814 Triturus cristatus

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă

C.3.

Tendința viitoare a mărimii populației

”+” - crescătoare

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

” ≈” - aproximativ egal

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

FV - perspective bune

C.6.

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

”+” - crescătoare

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

” ≈” - aproximativ egal

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

FV - favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

”FV” - favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

Sub VRSF

+ (crescător)

= (la fel)

Bune

VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabile

Ambii parametri în stare favorabilă.

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Nefavorabilă - Inadecvată

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] ar putea fi asigurată.

Evaluarea globală a speciei Triturus cristatus

Tabelul 170. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

814 Triturus cristatus

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

„U1“ - nefavorabilă - inadecvată

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

”0” - este stabilă

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul.

D.6.

Informații suplimentare

Nu este cazul.

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]

● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]

● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]

pe baza matricii:

Nefavorabilă - Inadecvată

A.16 - ”U1” - nefavorabilă - inadecvată;

B.15 - ”U1” - nefavorabilă - inadecvată;

C.14 - ”U1” - nefavorabilă - inadecvată.

6.1.3.

Evaluarea stării de conservare a speciilor de păsări

Accipiter brevipes

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei

Tabelul 171. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A402 Accipiter brevipes

Uliu cu picioare scurte

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

A.3.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

1-3 perechi

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

A.5.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

Populația cuibăritoare din România a fost estimată la maxim 23 de perechi.

0-1% - Categoria C

A.6.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

Nesemnificativ

A.7.

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Evaluarea populației speciei s-a efectuat pentru prima dată la nivelul siturilor.

A.8.

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

2-4 perechi

A.9.

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Estimarea populației de referință pentru starea favorabilă de conservare în aria naturală protejată a fost calculată pe baza opiniei experților, prin extrapolarea efectivelor populaționale la nivel de sit.

A.10.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

Nu este cazul.

A.11.

Tendința actuală a mărimii populației speciei

”0” - stabilă

A.12.

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Insuficientă - date insuficiente sau nesigure.

A.13.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.14.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.15.

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populației.

A.16.

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

”U1” - nefavorabilă - inadecvată

A.17.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

”0” - este stabilă

A.18.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul.

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Nefavorabilă - Inadecvată

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.]

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabelul 172. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr.

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

A402 Accipiter brevipes Uliu cu picioare scurte

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

250-270 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu este cazul.

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

250-270 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față.

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

” ≈” - aproximativ egal

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”0” - stabilă

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

Medie

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

”0” - stabilă

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare.

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

”0” - stabilă

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”U1” - nefavorabilă - inadecvată

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”0” - este stabilă

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.].

0 (stabilă)

0/0

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nefavorabilă - Inadecvată

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă sau în creștere

ȘI

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este medie.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Tabelul 173. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A402 Accipiter brevipes

Uliu cu picioare scurte

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

C.3.

Tendința viitoare a mărimii populației

”0” - stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și

mărimea populației viitoare a speciei

”>” - mai mare

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

FV - perspective bune

C.6.

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

”0” - stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

” ≈” - aproximativ egal

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

FV - favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

”FV” - favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

deasupra VRSF

= (stabil)

> (deasupra VRSF)

Bune

VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:

● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]

● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]

pe baza matricii:

Favorabile

Ambii parametri în stare favorabilă.

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile.

Evaluarea globală a speciei

Tabelul 174. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A402 Accipiter brevipes

Uliu cu picioare scurte

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

”U1” - nefavorabilă - inadecvată

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

”0” - este stabilă

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul.

D.6.

Informații suplimentare

În timpul evaluărilor a fost observat o singură dată, rezultând o distribuție izolată, în special în arealul sudic al sitului.

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]

● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]

● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]

pe baza matricii:

Nefavorabilă - Inadecvată

A15 - ”U1” - nefavorabilă - inadecvată;

B15 - ”U1” - nefavorabilă - inadecvată.

Alcedo atthis

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei

Tabelul 175. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A229 Alcedo atthis

Pescăruș albastru

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

A.3.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

15-30 perechi

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

A.5.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

Populația cuibăritoare din România a fost estimată la 5.500-10.000 de perechi.

0-1% - Categoria C

A.6.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

Nesemnificativ

A.7.

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Nu este cazul.

A.8.

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

15-30 perechi

A.9.

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

A.10.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

Nu este cazul.

A.11.

Tendința actuală a mărimii populației speciei

”0” - stabilă

A.12.

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

A.13.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.14.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.15.

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populației.

A.16.

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

”FV” - favorabilă

A.17.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

Nu este cazul.

A.18.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul.

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabelul 176. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr.

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

A229 Alcedo atthis

Pescăruș albastru

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

780-800 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu este cazul.

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

780-800 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față.

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

” ≈” - aproximativ egal

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”0” - stabilă

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

Bună (adecvată)

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

”0” - stabilă

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare.

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

”0” - este stabilă

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”FV” - favorabilă

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.].

0 (stabilă)

0/0

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă

ȘI

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Tabelul 177. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A229 Alcedo atthis

Pescăruș albastru

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

C.3.

Tendința viitoare a mărimii populației

”0” - stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

” ≈” - aproximativ egal

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

FV - perspective bune

C.6.

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

”0” - stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

” ≈” - aproximativ egal

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

FV - favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

”FV” - favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

La fel cu VRSF

= (stabil)

= (la fel cu VRSF)

Bune

VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:

● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]

● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]

pe baza matricii:

Favorabile

Ambii parametri sunt în stare favorabilă.

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile.

Evaluarea globală a speciei

Tabelul 178. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A229 Alcedo atthis

Pescăruș albastru

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

”FV” - favorabilă

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

Nu este cazul.

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul.

D.6.

Informații suplimentare

Pescărușul albastru are o distribuție largă în sit, dar datorită lipsei de date din anii precedenți, starea de conservare a fost estimată de opinia experțiilor.

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]

● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]

● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]

pe baza matricii:

Favorabilă

Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă.

Aythya nyroca

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei

Tabelul 179. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A060 Aythya nyroca

Rața roșie

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

A.3.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

3-5 perechi

20-40 indivizi în pasaj

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

A.5.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

Populația din țară a fost apreciată la 12.00018.000 de perechi cuibăritoare. De asemenea, iernează pe teritoriul României un număr de 50-250 de exemplare. În timpul pasajelor, pot fi observate între 7.000 și 9.000 de exemplare.

0-1% - Categoria C

A.6.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

Nesemnificativ

A.7.

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Nu este cazul

A.8.

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

6-10 perechi

A.9.

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

A.10.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

Nu este cazul

A.11.

Tendința actuală a mărimii populației speciei

”0” - stabilă

A.12.

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Insuficientă - date insuficiente sau nesigure.

A.13.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.14.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

A.15.

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populației.

A.16.

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

”U1” - nefavorabilă - inadecvată

A.17.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

”0” - este stabilă

A.18.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul.

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Nefavorabilă - Inadecvată

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.].

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabelul 180. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr.

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

A060 Aythya nyroca

Rața roșie

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

170-190 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu este cazul

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

170-190 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față.

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

” ≈” - aproximativ egal

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”0” - stabilă

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

Medie

B.12

Tendința actuală a calității habitatului speciei

”0” - stabilă

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare.

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

”0” - stabilă

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”U1” - nefavorabilă - inadecvată

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”0” - este stabilă

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.].

0 (stabilă)

0/0

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nefavorabilă - Inadecvată

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă sau în creștere

ȘI

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este medie.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Tabelul 181. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A060 Aythya nyroca

Rața roșie

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

C.3.

Tendința viitoare a mărimii populației

”0” - stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

”>” - mai mare

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

FV - perspective bune

C.6.

Tendința viitoare a suprafeței

habitatului speciei

”0” - stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

” ≈” - aproximativ egal

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

FV - favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

”FV” - favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

La fel cu/ deasupra VRSF

= (stabil)

> (deasupra VRSF)

Bune

VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:

● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]

● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]

pe baza matricii:

Favorabile

Ambii parametri în stare favorabilă.

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile.

Evaluarea globală a speciei

Tabelul 182. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A060 Aythya nyroca

Rața roșie

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

”U1” - nefavorabilă - inadecvată

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

”0” - este stabilă

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul.

D.6.

Informații suplimentare

Pentru cuibărit preferă lacurile de câmpie, cu vegetație submersă abundentă și care sunt mărginite de brâuri dense de vegetație palustră emergentă (stufăriș, papură și sălcii). Poate cuibări și în heleșteie piscicole sau în ape salmastre. În afara sezonului de cuibărit poate fi întâlnită pe o gamă mai mare de zone umede. Deși este o rață scufundătoare, preferă ape puțin adânci (30-100 cm) și trăiește destul de ascunsă pe ochiuri de apă rămase libere în stufărișurile dese.

Nu există date din trecut cu privire la populația din sit, aceeași situație fiind valabilă și pentru suprafața habitatelor și calitatea lor, ceea ce duce la imposibilitatea de a calcula o tendință actuală relevantă. Este necesară colectarea datelor din teren, multianual, pentru a se genera tendințe relevante.

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]

● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]

● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]

pe baza matricii:

Nefavorabilă - Inadecvată

A15 - ”U1” - nefavorabilă - inadecvată;

B15 - ”U1” - nefavorabilă - inadecvată.

Buteo rufinus

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei

Tabelul 183. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A403 Buteo rufinus

Șorecar mare

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

A.3

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

2-4 perechi

A.4

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

A.5

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

Populația din țară a fost apreciată la 400-900 de perechi cuibăritoare.

0-1% - Categoria C

A.6

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

Nesemnificativ

A.7

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Nu este cazul.

A.8

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

2-4 perechi

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

A.10

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

Nu este cazul.

A.11

Tendința actuală a mărimii populației speciei

”0” - stabilă

A.12

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

A.13

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.14

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.15

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populației.

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

”FV” - favorabilă

A.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

Nu este cazul.

A.18

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul.

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabelul 184. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr.

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

A403 Buteo rufinus

Șorecar mare

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

250-270 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu este cazul.

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

250-270 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față.

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

” ≈” - aproximativ egal

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”0” - stabilă

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

Bună (adecvată)

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului

speciei

”0” - stabilă

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare.

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

”0” - este stabilă

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”FV” - favorabilă

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.].

0 (stabilă)

0/0

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă

ȘI

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Tabelul 185. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A403 Buteo rufinus

Șorecar mare

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

C.3.

Tendința viitoare a mărimii populației

”0” - stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

” ≈” - aproximativ egal

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

FV - perspective bune

C.6.

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

”0” - stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

” ≈” - aproximativ egal

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

FV - favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

”FV” - favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

La fel cu/ deasupra VRSF

= (stabil)

= (la fel cu VRSF)

Bune

VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:

● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]

● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]

pe baza matricii:

Favorabile

Ambii parametri în stare favorabilă.

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile.

Evaluarea globală a speciei

Tabelul 186. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A403 Buteo rufinus

Șorecar mare

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

”FV” - favorabilă

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

Nu este cazul.

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul.

D.6.

Informații suplimentare

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]

● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]

● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]

pe baza matricii:

Favorabilă

Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă.

Ciconia nigra - populația cuibăritoare

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei

Tabelul 187. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A030 Ciconia nigra

Barză neagră

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

A.3.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

1-3 perechi cuibăritoare

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

A.5.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

Populația din țară a fost apreciată la 400-800 de perechi cuibăritoare.

0-1% - Categoria C

A.6.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

Nesemnificativ

A.7.

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Nu este cazul.

A.8.

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

1-3 perechi

A.9.

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

A.10.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

Nu este cazul.

A.11.

Tendința actuală a mărimii populației speciei

”0” - stabilă

A.12.

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

A.13.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.14.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.15.

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populației.

A.16.

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

”FV” - favorabilă

A.17.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

Nu este cazul.

A.18.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul.

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabelul 188. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr.

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

A030 Ciconia nigra

Barză neagră

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

12.100-12.300 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

B.5

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu este cazul.

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

12.100-12.300 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria

naturală protejată

Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față.

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

” ≈” - aproximativ egal

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”0” - stabilă

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

Bună (adecvată) pentru cuibăritul speciei; Medie pentru populația aflată în pasaj.

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

”0” - stabilă

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare.

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

”0” - este stabilă

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”FV” - favorabilă

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.].

0 (stabilă)

0/0

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă

ȘI

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Tabelul 189. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A030 Ciconia nigra

Barză neagră

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

C.3.

Tendința viitoare a mărimii populației

”0” - stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

” ≈” - aproximativ egal

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

FV - perspective bune

C.6.

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

”0” - stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

” ≈” - aproximativ egal

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

FV - favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

”FV” - favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

La fel cu/ deasupra VRSF

= (stabil)

= (la fel cu VRSF)

Bune

VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:

● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]

● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]

pe baza matricii:

Favorabile

Ambii parametri în stare favorabilă.

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile.

Evaluarea globală a speciei

Tabelul 190. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A030 Ciconia nigra

Barză neagră

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă și cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

”FV” - favorabilă

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

Nu este cazul.

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul.

D.6.

Informații suplimentare

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]

● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]

● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]

pe baza matricii:

Favorabilă

Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă.

Ciconia nigra - populația în pasaj

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei

Tabelul 191. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A030 Ciconia nigra

Barză neagră

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

A.3.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

15-25 indivizi în pasaj

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

A.5.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

Populația din țară a fost apreciată la 400-800 de perechi cuibăritoare.

0-1% - Categoria C

A.6.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

Nesemnificativ

A.7.

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Nu este cazul.

A.8.

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

15-25 indivizi în pasaj

A.9.

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Estimarea polulației de referință pentru starea favorabilă de conservare în aria naturală protejată a fost calculată pe baza opiniei experților, prin extrapolarea efectivelor populaționale la nivel de sit.

A.10.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

Nu este cazul.

A.11.

Tendința actuală a mărimii populației speciei

”0” - stabilă

A.12.

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

A.13.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.14.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.15.

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populației.

A.16.

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

”FV” - favorabilă

A.17.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

Nu este cazul.

A.18.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul.

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabelul 192. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr.

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

A030 Ciconia nigra

Barză neagră

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

12.100-12.300 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu este cazul.

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

12.100-12.300 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față.

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

” ≈” - aproximativ egal

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”0” - stabilă

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

Bună (adecvată) pentru cuibăritul speciei; Medie pentru populația aflată în pasaj.

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

”0” - stabilă

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare.

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

”0” - este stabilă

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”FV” - favorabilă

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.].

0 (stabilă)

0/0

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă

ȘI

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Tabelul 193. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A030 Ciconia nigra

Barză neagră

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

C.3.

Tendința viitoare a mărimii

populației

”0” - stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

” ≈” - aproximativ egal

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

FV - perspective bune

C.6.

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

”0” - stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

” ≈” - aproximativ egal

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

FV - favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

”FV” - favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

La fel cu/ deasupra VRSF

= (stabil)

= (la fel cu VRSF)

Bune

VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:

● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]

● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]

pe baza matricii:

Favorabile

Ambii parametri în stare favorabilă.

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în

viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile.

Evaluarea globală a speciei Tabelul 194. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A030 Ciconia nigra

Barză neagră

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă și cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

”FV” - favorabilă

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

Nu este cazul.

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul.

D.6.

Informații suplimentare

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]

● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]

● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]

pe baza matricii:

Favorabilă

Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă.

Coracias garrulus

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei

Tabelul 195. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A231 Coraciasgarrulus

Dumbrăveancă

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

A.3.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

25-40 perechi

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

A.5.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

Populația cuibăritoare din România a fost estimată la 4.600-6.500 de perechi.

0-1% - Categoria C

A.6.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

Nesemnificativ

A.7.

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Nu este cazul.

A.8.

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

30-40 perechi

A.9.

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

A.10.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

Nu este cazul.

A.11.

Tendința actuală a mărimii populației speciei

”0” - stabilă

A.12.

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

A.13.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.14.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.15.

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populației.

A.16.

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

”FV” - favorabilă

A.17.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

Nu este cazul.

A.18.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul.

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabelul 196. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr.

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

A231 Coraciasgarrulus

Dumbrăveancă

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

2.500-2.700 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu este cazul.

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

2.500-2.700 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față.

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

” ≈” - aproximativ egal

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”0” - stabilă

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

Bună (adecvată)

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

”0” - stabilă

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare.

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

”0” - este stabilă

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”FV” - favorabilă

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.].

0 (stabilă)

0/0

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă

ȘI

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Tabelul 197. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A231 Coraciasgarrulus

Dumbrăveancă

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

C.3.

Tendința viitoare a mărimii populației

”0” - stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

” ≈” - aproximativ egal

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

FV - perspective bune

C.6.

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

”0” - stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

” ≈” - aproximativ egal

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

FV - favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

”FV” - favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

La fel cu/ deasupra VRSF

= (stabil)

= (la fel cu VRSF)

Bune

VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:

● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]

● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]

pe baza matricii:

Favorabile

Ambii parametri în stare favorabilă.

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile.

Evaluarea globală a speciei

Tabelul 198. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A231 Coraciasgarrulus

Dumbrăveancă

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

”FV” - favorabilă

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

Nu este cazul.

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul.

D.6.

Informații suplimentare

Dumbrăveanca are o distribuție largă în arealul sudic al sitului. Datorită lipsei de date din trecut starea de conservare a speciei a fost estimată pe baza opiniei experților.

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]

● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]

● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]

pe baza matricii:

Favorabilă

Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă.

Dendrocopos medius

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei

Tabelul 199. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A238 Dendrocopos medius

Ciocănitoare de stejar

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

200-220 perechi

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

A.5.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

Populația cuibăritoare din România a fost estimată la 80.000-250.000 de perechi.

0-1% - Categoria C

A.6.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

Nesemnificativ

A.7.

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Nu este cazul.

A.8.

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

200-220 perechi

A.9.

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

A.10.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

Nu este cazul.

A.11.

Tendința actuală a mărimii populației speciei

”0” - stabilă

A.12.

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

A.13.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.14.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.15.

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populației.

A.16.

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

”FV” - favorabilă

A.17.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

Nu este cazul.

A.18.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul.

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabelul 200. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr.

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

A238 Dendrocopos medius

Ciocănitoare de stejar

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

5.700-5.900 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu este cazul.

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

5.700-5.900 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față.

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

” ~” - aproximativ egal

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”0” - stabilă

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

Bună (adecvată)

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

”0” - stabilă

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare.

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

”0” - este stabilă

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”FV” - favorabilă

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.].

0 (stabilă)

0/0

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă

ȘI

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Tabelul 201. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A238 Dendrocopos medius

Ciocănitoare de stejar

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

C.3.

Tendința viitoare a mărimii populației

”0” - stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

” ≈” - aproximativ egal

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

FV - perspective bune

C.6.

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

”0” - stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

” ≈” - aproximativ egal

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

FV - favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

”FV” - favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

La fel cu/ deasupra VRSF

= (stabil)

=/> (la fel VRSF)

Bune

VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:

● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]

● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]

pe baza matricii:

Favorabile

Ambii parametri sunt în stare favorabilă.

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile.

Evaluarea globală a speciei

Tabelul 202. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A238 Dendrocopos medius

Ciocănitoare de stejar

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

”FV” - favorabilă

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

Nu este cazul.

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul.

D.6.

Informații suplimentare

Întrucât nu există date din trecut, starea de conservare a speciei a fost estimată pe baza opiniei experților.

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]

● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]

● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]

pe baza matricii:

Favorabilă

Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă.

Dryocopus martius

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei

Tabelul 203. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A236 Dryocopus martius

Ciocănitoare neagră

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

25-30 perechi

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

A.5.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

Populația cuibăritoare din România a fost estimată la 14.500-57.000 de perechi.

0-1% - Categoria C

A.6.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

Nesemnificativ

A.7.

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Nu este cazul.

A.8.

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

25-30 perechi

A.9.

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

A.10.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

Nu este cazul.

A.11.

Tendința actuală a mărimii populației speciei

”0” - stabilă

A.12.

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

A.13.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.14.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.15.

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populației.

A.16.

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

”FV” - favorabilă

A.17.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

Nu este cazul.

A.18.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul.

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabelul 204. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr.

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

A236 Dryocopus martius

Ciocănitoare neagră

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

2.600-2.800 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu este cazul.

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

2.600-2.800 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față.

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

” ≈” - aproximativ egal

B.9

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”0” - stabilă

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

Bună (adecvată)

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

”0” - stabilă

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare.

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

”0” - este stabilă

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”FV” - favorabilă

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.].

0 (stabilă)

0/0

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă

ȘI

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Tabelul 205. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A236 Dryocopus martius

Ciocănitoare neagră Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

C.3.

Tendința viitoare a mărimii populației

”0” - stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

” ≈” - aproximativ egal

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

FV - perspective bune

C.6.

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

”0” - stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

” ≈” - aproximativ egal

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

FV - favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

”FV” - favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

La fel cu/ deasupra VRSF

= (stabil)

= (la fel cu VRSF)

Bune

VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:

● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]

● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]

pe baza matricii:

Favorabile

Ambii parametri sunt favorabili.

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile.

Evaluarea globală a speciei

Tabelul 206. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A236 Dryocopus martius

Ciocănitoare neagră

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

”FV” - favorabilă

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

Nu este cazul.

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul.

D.6.

Informații suplimentare

Întrucât nu există date din trecut, starea de conservare a speciei a fost estimată pe baza opiniei experților.

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]

● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]

● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]

pe baza matricii:

Favorabilă

Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă.

Egretta garzetta

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei

Tabelul 207. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A026 Egretta garzetta

Egretă mică

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

A.3.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

30-40 perechi

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

A.5.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

Populația din țară a fost apreciată la 4.0008.000 de perechi cuibăritoare, iar efectivele care trec în timpul pasajeloi sunt formate din 5.000-8.000 de exemplare.

0-1% Categoria C

A.6.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

Nesemnificativ

A.7.

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Nu este cazul.

A.8.

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

30-40 perechi

A.9.

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

A.10.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

Nu este cazul.

A.11.

Tendința actuală a mărimii populației speciei

”0” - stabilă

A.12.

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

A.13.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.14.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.15.

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populației.

A.16.

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

”FV” - favorabilă

A.17.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

Nu este cazul.

A.18.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul.

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabelul 208. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr.

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

A026 Egretta garzetta

Egretă mică

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

140-150 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu este cazul.

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

14-150 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față.

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

” ≈” - aproximativ egal

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”0” - stabilă

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

Bună (adecvată)

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

”0” - stabilă

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare.

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

”0” - este stabilă

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”FV” - favorabilă

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.].

0 (stabilă)

0/0

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă

ȘI

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Tabelul 209. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A026 Egretta garzetta

Egretă mică

Conform listei IUCN este încadrată ca specie

cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

C.3.

Tendința viitoare a mărimii populației

”0” - stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

” ≈” - aproximativ egal

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

FV - perspective bune

C.6.

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

”0” - stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

” ≈” - aproximativ egal

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

FV - favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

”FV” - favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

La fel cu/ deasupra VRSF

= (stabil)

= (la fel cu VRSF)

Bune

VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:

● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]

● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]

pe baza matricii:

Favorabile

Ambii parametri sunt favorabili.

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile.

Evaluarea globală a speciei

Tabelul 210. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A026 Egretta garzetta

Egretă mică

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

”FV” - favorabilă

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

Nu este cazul.

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul.

D.6.

Informații suplimentare

Preferă zonele mlăștinoase, delte și bălți, cu pâlcuri de copaci necesare cuibăritului. Este specia cea mai tăcută dintre egrete. Cuibărește în colonii mixte alături de alte specii de stârci și cormorani.

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]

● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]

● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]

pe baza matricii:

Favorabilă

Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă.

Emberiza hortulana

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei

Tabelul 211. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A379 Emberiza hortulana

Presură de grădină

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

A.3.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

250-280 perechi

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

A.5.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

Populația cuibăritoare din România a fost estimată la 225.000-550.000 de perechi.

0-1% - Categoria C

A.6.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

Nesemnificativ

A.7.

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Nu este cazul

A.8.

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

240-280 perechi

A.9.

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

A.10.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

Nu este cazul

A.11.

Tendința actuală a mărimii populației speciei

”0” - stabilă

A.12.

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

A.13.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

A.14.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

A.15.

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populației.

A.16.

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

”FV” - favorabilă

A.17.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

Nu este cazul.

A.18.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul.

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabelul 212. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr.

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

A379 Emberiza hortulana

Presură de grădină

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

1.400-1.500 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu este cazul.

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

1.400-1.500 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față.

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

” ≈” - aproximativ egal

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”0” - stabilă

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

Bună (adecvată)

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

”0” - stabilă

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare.

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

”0” - este stabilă

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”FV” - favorabilă

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.].

0 (stabilă)

0/0

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă

ȘI

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Tabelul 213. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A379 Emberiza hortulana

Presură de grădină

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

C.3.

Tendința viitoare a mărimii populației

”0” - stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

” ≈” - aproximativ egal

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

FV - perspective bune

C.6.

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

”0” - stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

”~” - aproximativ egal

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

FV - favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

”FV” - favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

= (stabil)

= (la fel cu VRSF)

Bune

VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:

● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]

● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]

pe baza matricii:

Favorabile

Ambii parametri sunt favorabili.

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile.

Evaluarea globală a speciei

Tabelul 214. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A379 Emberiza hortulana

Presură de grădină

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

”FV” - favorabilă

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

Nu este cazul.

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul.

D.6.

Informații suplimentare

Întrucât nu există date din trecut, starea de conservare a speciei a fost estimată pe baza opiniei experților.

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]

● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]

● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]

pe baza matricii:

Favorabilă

Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă.

Falco vespertinus

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei

Tabelul 215. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A097 Falco vespertinus

Vânturel de seară

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

A.3.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

20-30 perechi

300-500 exemplare în pasaj

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

A.5.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

Populația cuibăritoare din România este estimată a fi cuprinsă între 1.000 și 1.500 de perechi și urmează trendul populațional european, fiind de asemenea în scădere. În timpul pasajelor pot fi observate între 7.000 și 20.000 de exemplare.

0-1% Clasa C

A.6.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

Nesemnificativ

A.7.

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Nu este cazul.

A.8.

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

20-30 perechi

A.9.

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

A.10.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

Nu este cazul.

A.11.

Tendința actuală a mărimii populației speciei

”0” - stabilă

A.12.

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

A.13.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.14.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.15.

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populației.

A.16.

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

”FV” - favorabilă

A.17.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

Nu este cazul.

A.18.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul.

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabelul 216. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr.

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

A097 Falco vespertinus

Vânturel de seară

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

2.600-2.700 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu este cazul.

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

2.600-2.700 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față.

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

” ≈” - aproximativ egal

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”0” - stabilă

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

Medie

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

”0” - stabilă

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare.

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

”0” - este stabilă

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”FV” - favorabilă

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.].

0 (stabilă)

0/0

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă

ȘI

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este medie.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Tabelul 217. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A097 Falco vespertinus

Vânturel de seară

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

C.3.

Tendința viitoare a mărimii populației

”0” - stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

” ≈” - aproximativ egal

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

FV - perspective bune

C.6.

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

”0” - stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

” ≈” - aproximativ egal

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

FV - favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

”FV” - favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

La fel cu/ deasupra VRSF

= (stabil)

= (la fel cu VRSF)

Bune

VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:

● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]

● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]

pe baza matricii:

Favorabile

Ambii parametri sunt favorabili.

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile.

Evaluarea globală a speciei

Tabelul 218. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A097 Falco vespertinus

Vânturel de seară

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere);

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

”FV” – favorabilă

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

Nu este cazul.

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul.

D.6.

Informații suplimentare

Specie tipică de câmpie, care preferă zonele deschise ce alternează cu pâlcuri de copaci din habitatele de stepă și silvostepă, dar nu-i displac nici pâlcurile de copaci situate între terenurile arabile.

Nu există date vechi referitoare la specie, astfel nu se poate evalua populația de referință a speciei în sit.

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]

● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]

● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]

pe baza matricii:

Favorabilă

Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă.

Haliaeetus albicilla

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei

Tabelul 219. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A075 Haliaeetus albicilla

Codalb

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

0 - 2 perechi

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

A.5.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

Populația cuibăritoare din România este estimată a fi cuprinsă între 55 și 74 de perechi.

0-1% Clasa C

A.6.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale

Nesemnificativ

A.7.

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Nu este cazul.

A.8.

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

1-3 perechi

A.9.

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

A.10.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

Nu este cazul.

A.11.

Tendința actuală a mărimii populației speciei

”0” – stabilă

A.12.

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Insuficientă – date insuficiente sau nesigure.

A.13.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.14.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.15.

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populației.

A.16.

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

”U1” – nefavorabilă - inadecvată

A.17.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

”0” – este stabilă

A.18.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul.

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Nefavorabilă - Inadecvată

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.].

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabelul 220. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr.

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

A075 Haliaeetus albicilla

Codalb

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

12.300-12.500 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu este cazul.

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

12.300-12.500 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față.

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

” ≈” – aproximativ egal

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”0” – stabilă

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

Medie

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

”0” – stabilă

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Slabă – date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare.

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

”0” – stabilă

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”U1” – nefavorabilă - inadecvată

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”0” – este stabilă

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.].

0 (stabilă)

0/0

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nefavorabilă - Inadecvată

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă sau în creștere

ȘI

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este medie.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Tabelul 221. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A075 Haliaeetus albicilla

Codalb

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

C.3

Tendința viitoare a mărimii populației

”0” – stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

”≈” – aproximativ egal

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

FV – perspective bune

C.6.

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

”0” – stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

”≈” – aproximativ egal

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

FV – favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

”FV” – favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Mediu – impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei.

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

La fel cu/ deasupra VRSF

= (stabil)

= (la fel cu VRSF)

Bune

VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:

● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]

● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]

pe baza matricii:

Favorabile

Ambii parametri în stare favorabilă.

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile.

Evaluarea globală a speciei

Tabelul 222. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A075 Haliaeetus albicilla

Codalb

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

”U1” – nefavorabilă - inadecvată

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

”0” – este stabilă

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul.

D.6.

Informații suplimentare

Nu există date vechi referitoare la specie, astfel nu se poate evalua populația de referință a speciei în sit.

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]

● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]

● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]

pe baza matricii:

Nefavorabilă - Inadecvată

A15 - ”U1” – nefavorabilă – inadecvată;

B15 - ”U1” – nefavorabilă – inadecvată.

Hieraaetus pennatus

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei

Tabelul 223. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A092 Hieraaetus pennatus

Acvilă mică

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire.

A.3.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

0-2 perechi

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

A.5.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

A.6.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

Nesemnificativ

A.7.

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Nu este cazul.

A.8.

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

1-3 perechi

A.9.

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

A.10.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

Nu este cazul.

A.11.

Tendința actuală a mărimii populației speciei

”0” – stabilă

A.12.

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Insuficientă – date insuficiente sau nesigure.

A.13.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.14.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.15.

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populației.

A.16.

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

”U1” – nefavorabilă - inadecvată

A.17.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

”0” – este stabilă

A.18.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul.

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Nefavorabilă - Inadecvată

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.].

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabelul 224. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr.

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

A092 Hieraaetus pennatus

Acvilă mică

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire.

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

1.500-1.600 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu este cazul.

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

1.500-1.600 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față.

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

” ≈” – aproximativ egal

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”0” – stabilă

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

Medie

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

”0” – stabilă

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Slabă – date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare.

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

”0” – stabilă

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”U1” – nefavorabilă - inadecvată

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”0” – este stabilă

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.].

0 (stabilă)

0/0

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nefavorabilă - Inadecvată

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă sau în creștere

ȘI

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este medie.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Tabelul 225. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A092 Hieraaetus pennatus

Acvilă mică

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire.

C.3.

Tendința viitoare a mărimii populației

”0” – stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

”≈” – aproximativ egal

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

FV – perspective bune

C.6.

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

”0” – stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

”≈” – aproximativ egal

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

FV – favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

”FV” – favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

La fel cu/ deasupra VRSF

= (stabil)

= (la fel cu VRSF)

Bune

VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:

● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]

● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]

pe baza matricii:

Favorabile

Ambii parametri în stare favorabilă.

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile.

Evaluarea globală a speciei

Tabelul 226. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A092 Hieraaetus pennatus

Acvilă mică

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire.

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

”U1” – nefavorabilă - inadecvată

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

”0” – este stabilă

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul.

D.6.

Informații suplimentare

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]

● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]

● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]

pe baza matricii:

Nefavorabilă - Inadecvată

A15 - ”U1” – nefavorabilă – inadecvată;

B15 - ”U1” – nefavorabilă – inadecvată.

Ixobrychus minutus

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei

Tabelul 227. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A022 Ixobrychus minutus

Stârc pitic

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

A.3.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

12-18 perechi

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

A.5.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

Populația din țară a fost apreciată la 10.000- 15.000 de perechi cuibăritoare.

0-2% Categoria C

A.6.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

Nesemnificativ

A.7.

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Nu este cazul.

A.8.

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

12-20 perechi

A.9.

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

A.10.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

Nu este cazul.

A.11.

Tendința actuală a mărimii populației speciei

”0” – stabilă

A.12.

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

A.13.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.14.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.15.

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populației.

A.16.

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

”FV” – favorabilă

A.17.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

Nu este cazul.

A.18.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul.

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabelul 228. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr.

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

A022 Ixobrychus minutus

Stârc pitic

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

130-150 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu este cazul.

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

130-150 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față.

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

” ≈” – aproximativ egal

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”0” – stabilă

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

Bună (adecvată)

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

”0” – stabilă

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Slabă – date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare.

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

”0” – este stabilă

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”FV” – favorabilă

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.].

0 (stabilă)

0/0

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă

ȘI

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Tabelul 229. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr.

Parametru

Descriere

A.1

Specia

A022 Ixobrychus minutus

Stârc pitic

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

C.3.

Tendința viitoare a mărimii populației

”0” – stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

”≈” – aproximativ egal

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

FV – perspective bune

C.6.

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

”0” – stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

”≈” – aproximativ egal

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

FV – favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

”FV” – favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

La fel cu/ deasupra VRSF

= (stabil)

= (la fel cu VRSF)

Bune

VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:

● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]

● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]

pe baza matricii:

Favorabile

Ambii parametri sunt în stare favorabilă.

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile.

Evaluarea globală a speciei

Tabelul 230. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A022 Ixobrychus minutus

Stârc pitic

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

D.3

Starea globală de conservare a speciei

”FV” – favorabilă

D.4

Tendința stării globale de conservare a speciei

Nu este cazul.

D.5

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul.

D.6

Informații suplimentare

Pasăre sfioasă, stârcul pitic poate fi observat în habitate specifice zonelor umede, cu stufăriș și luciu de apă, fiind întâlnit cu predominanță în zone cu multă vegetație higrofilă, precum stuful, Typha sp., trestia, Phragmites sp., sau orice altă vegetație acvatică densă, care formează pâlcuri compacte. Ocupă, de asemenea, margini de lacuri, heleșteie, marginile riverane ale cursurilor de apă unde predomină vegetația lemnoasă.

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]

● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]

● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]

pe baza matricii:

Favorabilă

Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă.

Lanius collurio

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei

Tabelul 231. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A338 Lanius collurio

Sfrâncioc roșiatic

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

A.3

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

310-350 perechi

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

A.5.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

Populația cuibăritoare din România a fost estimată la 1.600.000-3.600.000 de perechi.

0-1% - Categoria C

A.6.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

Nesemnificativ

A.7.

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Nu este cazul.

A.8.

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

310-350 perechi

A.9.

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

A.10.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

Nu este cazul.

A.11.

Tendința actuală a mărimii populației speciei

”0” – stabilă

A.12.

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

A.13.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.14.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.15.

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populației.

A.16.

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

”FV” – favorabilă

A.17.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

Nu este cazul.

A.18.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul.

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabelul 232. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr.

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

A338 Lanius collurio

Sfrâncioc roșiatic

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

1.500-1.600 ha

B.4

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu este cazul.

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

1.500-1.600 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față.

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

” ≈” – aproximativ egal

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”0” – stabilă

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

Bună (adecvată)

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

”0” – stabilă

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Slabă – date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare.

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

”0” – este stabilă

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”FV” – favorabilă

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.].

0 (stabilă)

0/0

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă

ȘI

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Tabelul 233. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A338 Lanius collurio

Sfrâncioc roșiatic

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

C.3.

Tendința viitoare a mărimii populației

”0” – stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

”≈” – aproximativ egal

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

FV – perspective bune

C.6.

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

”0” – stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

”≈” – aproximativ egal

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

FV – favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

”FV” – favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

La fel cu/ deasupra VRSF

= (stabil)

= (la fel cu VRSF)

Bune

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:

● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]

● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]

pe baza matricii:

Favorabile

Ambii parametri sunt în stare favorabilă.

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile.

Evaluarea globală a speciei

Tabelul 234. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A338 Lanius collurio

Sfrâncioc roșiatic

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

”FV” – favorabilă

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

Nu este cazul.

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul.

D.6.

Informații suplimentare

Sfrânciocul roșiatic are o distribuție largă în sit, cu toate acestea, datorită lipsei de date din trecut, starea de conservare a fost stabilită pe baza opiniei experților.

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]

● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]

● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]

pe baza matricii:

Favorabilă

Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă.

Lanius minor

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei

Tabelul 235. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A339 Lanius minor

Sfrâncioc cu frunte neagră

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

A.3.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

80-100 perechi

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

A.5.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

Populația cuibăritoare din România a fost estimată la 65.000-130.000 de perechi.

0-1% - Categoria C

A.6.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

Nesemnificativ

A.7.

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Nu este cazul.

A.8.

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

80-100 perechi

A.9.

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

A.10.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

Nu este cazul.

A.11.

Tendința actuală a mărimii populației speciei

”0” – stabilă

A.12.

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

A.13.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.14.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.15.

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populației.

A.16.

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

”FV” – favorabilă

A.17.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

Nu este cazul.

A.18.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul.

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabelul 236. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr.

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

A339 Lanius minor

Sfrâncioc cu frunte neagră

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

2.300-2.400 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu este cazul

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

2.300-2.400 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față.

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

” ≈” – aproximativ egal

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”0” – stabilă

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

Bună (adecvată)

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

”0” – stabilă

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Slabă – date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare.

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

”0” – este stabilă

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”FV” – favorabilă

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.].

0 (stabilă)

0/0

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă

ȘI

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Tabelul 237. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A339 Lanius minor

Sfrâncioc cu frunte neagră

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere)/

C.3.

Tendința viitoare a mărimii populației

”0” – stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

”≈” – aproximativ egal

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

FV – perspective bune

C.6.

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

”0” – stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

”≈” – aproximativ egal

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

FV – favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

”FV” – favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

La fel cu/ deasupra VRSF

= (stabil)

= (la fel cu VRSF)

Bune

VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:

● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]

● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]

pe baza matricii:

Favorabile

Ambii parametri sunt în stare favorabilă.

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile.

Evaluarea globală a speciei

Tabelul 238. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A339 Lanius minor

Sfrâncioc cu frunte neagră

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

”FV” – favorabilă

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

Nu este cazul.

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul.

D.6.

Informații suplimentare

Datorită lipsei de date din trecut, starea de conservare a speciei a fost estimată pe baza opiniei experților.

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]

● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]

● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]

pe baza matricii:

Favorabilă

Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă.

Lullula arborea

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei

Tabelul 239. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A246 Lullula arborea

Ciocârlie de pădure

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

A.3.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

60-80 perechi

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

A.5.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

Populația cuibăritoare din România a fost estimată la 100.000-250.000 de perechi.

0-1% - Categoria C

A.6.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

Nesemnificativ

A.7.

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Nu este cazul.

A.8.

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

90-110 perechi

A.9.

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

A.10.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

Nu este cazul

A.11.

Tendința actuală a mărimii populației speciei

”0” – stabilă

A.12.

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Insuficientă – date insuficiente sau nesigure.

A.13.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

A.14.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.15.

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populației.

A.16.

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

”U1” – nefavorabilă - inadecvată

A.17.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

”0” – este stabilă

A.18.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul.

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Nefavorabilă - Inadecvată

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.].

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabelul 240. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr.

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

A246 Lullula arborea

Ciocârlie de pădure

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

3.000-3.200 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu este cazul.

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

3.000-3.200 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față.

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

” ≈” – aproximativ egal

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”0” – stabilă

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

Medie

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

”0” – stabilă

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Slabă – date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare.

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

”0” – stabilă

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”U1” – nefavorabilă - inadecvată

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”0” – este stabilă

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.].

0 (stabilă)

0/0

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nefavorabilă - Inadecvată

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă sau în creștere

ȘI

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este medie.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Tabelul 241. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A246 Lullula arborea

Ciocârlie de pădure

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

C.3.

Tendința viitoare a mărimii populației

”0” – stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

”≈” – aproximativ egal

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

FV – perspective bune

C.6.

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

”0” – stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

”≈” – aproximativ egal

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

FV – favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

”FV” – favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

La fel cu/ deasupra VRSF

= (stabil)

= (la fel cu VRSF)

Bune

VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă

În vederea înțelegerii și punerii în aplicare a matricii 4 se vor utiliza figurile următoare:

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:

● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]

● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]

pe baza matricii:

Favorabile

Ambii parametri în stare favorabilă.

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile (dacă s-au putut evalua) SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] este asigurată.

Evaluarea globală a speciei

Tabelul 242. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A246 Lullula arborea

Ciocârlie de pădure

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

N1 – Nefavorabilă inadecvată.

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

”0” – este stabilă

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul.

D.6.

Informații suplimentare

Întrucât nu există date din trecut, starea de conservare a speciei a fost estimată pe baza opiniei experților.

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]

● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]

● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]

pe baza matricii:

Nefavorabilă - Inadecvată

A15 - ”U1” – nefavorabilă – inadecvată;

B15 - ”U1” – nefavorabilă – inadecvată.

Nycticorax nycticorax

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei

Tabelul 243. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A023 Nycticorax nycticorax

Stârc de noapte

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

A.3.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

50-80 de perechi

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

A.5.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

Populația cuibăritoare din România este estimată la 4.000-8.000 de perechi, dintre care, majoritatea se află în Delta Dunării.

0-2% - Categoria C

A.6.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

Nesemnificativ

A.7.

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Nu este cazul.

A.8.

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

50-80 perechi

A.9.

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

A.10.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

Nu este cazul.

A.11.

Tendința actuală a mărimii populației speciei

”0” – stabilă

A.12.

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

A.13.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.14.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.15.

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populației.

A.16.

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

”FV” – favorabilă

A.17.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

Nu este cazul.

A.18.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul.

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabelul 244. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr.

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

A023 Nycticorax nycticorax

Stârc de noapte

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

750-800 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu este cazul.

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

750-800 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față.

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

” ≈” – aproximativ egal

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”0” – stabilă

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

Bună (adecvată)

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

”0” – stabilă

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Slabă – date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare.

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

”0” – este stabilă

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”FV” – favorabilă

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.].

0 (stabilă)

0/0

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă

ȘI

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Tabelul 245. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A023 Nycticorax nycticorax

Stârc de noapte

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

C.3.

Tendința viitoare a mărimii populației

”0” – stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

”≈” – aproximativ egal

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

FV – perspective bune

C.6.

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

”0” – stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

”≈” – aproximativ egal

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

FV – favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

”FV” – favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

La fel cu/ deasupra VRSF

= (stabil)

= (la fel cu VRSF)

Bune

VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:

● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]

● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]

pe baza matricii:

Favorabile

Ambii parametri sunt în stare favorabilă.

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile.

Evaluarea globală a speciei

Tabelul 246. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A023 Nycticorax nycticorax

Stârc de noapte

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

D.3

Starea globală de conservare a speciei

”FV” – favorabilă

D.4

Tendința stării globale de conservare a speciei

Nu este cazul.

D.5

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul.

D.6.

Informații suplimentare

Specia utilizează o gamă foarte variată de zone umede pentru hrănire, preferând mai ales lacurile cu vegetație palustră, cursurile mari de ape, heleșteiele, canalele cu vegetație și apă puțin adâncă, iazurile etc. Caută hrană la marginea corpurilor de apă, în zonele în care este prezentă o vegetație palustră bogată. Cuibărește aproape exclusiv în copaci, arbori și tufe de salcie, în zone umede (păduri de luncă, sălcii în stufărișuri, plantații de plop etc.).

Întrucât nu există date din trecut referitoare la specie și habitat, nu se poate calcula o tendință populațională a speciei în sit.

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]

● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]

● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]

pe baza matricii:

Favorabilă

Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă.

Pernis apivorus

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei

Tabelul 247. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A072 Pernis apivorus

Viespar

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

A.3.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

10-12 de perechi

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

A.5.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

Populația cuibăritoare din România este estimată la 5.000-12.000 de perechi.

0-2% - Categoria C

A.6.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

Nesemnificativ

A.7.

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Nu este cazul.

A.8.

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

10-20 perechi

A.9.

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

A.10.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

Nu este cazul.

A.11.

Tendința actuală a mărimii populației speciei

”0” – stabilă

A.12.

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

A.13.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.14.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.15.

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populației.

A.16.

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

”FV” – favorabilă

A.17.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

Nu este cazul.

A.18.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul.

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabelul 248. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr.

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

A072 Pernis apivorus

Viespar

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

12.500-13.000 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu este cazul

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

12.500-13.000 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față.

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

” ≈” – aproximativ egal

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”0” – stabilă

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

Medie

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

”0” – stabilă

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Slabă – date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare.

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

”0” – este stabilă

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”FV” – favorabilă

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.].

0 (stabilă)

0/0

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă

ȘI

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Tabelul 249. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A072 Pernis apivorus

Viespar

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

C.3.

Tendința viitoare a mărimii populației

”0” – stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

”≈” – aproximativ egal

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

FV – perspective bune

C.6.

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

”0” – stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

”≈” – aproximativ egal

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

FV – favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

”FV” – favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

La fel cu/ deasupra VRSF

= (stabil)

= (la fel cu VRSF)

Bune

VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:

● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]

● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]

pe baza matricii:

Favorabile

Ambii parametri sunt în stare favorabilă.

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile.

Evaluarea globală a speciei

Tabelul 250. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A072 Pernis apivorus

Viespar

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

”FV” – favorabilă

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

Nu este cazul.

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul.

D.6.

Informații suplimentare

Viesparul este o specie caracteristică pădurilor de foioase cu poieni, aflate pe soluri ușoare și uscate, în care poate săpa ușor după hrană.

Nu există date vechi referitoare la specie, astfel nu se poate evalua populația de referință a speciei în sit.

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]

● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]

● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]

pe baza matricii:

Favorabilă

Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă.

Picus canus

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei

Tabelul 251. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A224 Picus canus

Ghionoaie sură

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

100-110 perechi

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

A.5.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

Populația cuibăritoare din România a fost estimată la 30.000-60.000 de perechi.

0-1% - Categoria C

A.6.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

Nesemnificativ

A.7.

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Nu este cazul.

A.8.

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

100-110 perechi

A.9.

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

A.10.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

Nu este cazul.

A.11.

Tendința actuală a mărimii populației speciei

”0” – stabilă

A.12.

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

A.13.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.14.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.15.

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populației.

A.16.

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

”FV” – favorabilă

A.17.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

Nu este cazul.

A.18.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul.

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabelul 252. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr.

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

A224 Picus canus

Ghionoaie sură

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă).

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

12.500-12.600 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu este cazul.

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

12.500–12.600 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față.

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

” ≈” – aproximativ egal

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”0” – stabilă

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

Bună (adecvată)

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

”0” – stabilă

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Slabă – date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare.

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

”0” – este stabilă

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”FV” – favorabilă

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.].

0 (stabilă)

0/0

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă

ȘI

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Tabelul 253. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A224 Picus canus

Ghionoaie sură

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă).

C.3.

Tendința viitoare a mărimii populației

”0” – stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

”≈” – aproximativ egal

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

FV – perspective bune

C.6.

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

”0” – stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

”≈” – aproximativ egal

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

FV – favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

”FV” – favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

La fel cu/ deasupra VRSF

= (stabil)

= (la fel cu VRSF)

Bune

VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:

● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]

● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]

pe baza matricii:

Favorabile

Ambii parametri sunt în stare favorabilă.

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile.

Evaluarea globală a speciei

Tabelul 254. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A224 Picus canus

Ghionoaie sură

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă).

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

”FV” – favorabilă

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

Nu este cazul.

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul.

D.6.

Informații suplimentare

Întrucât nu există date din trecut, starea de conservare a speciei a fost estimată pe baza opiniei experților.

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]

● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]

● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]

pe baza matricii:

Favorabilă

Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă.

Sylvia nisoria

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei

Tabelul 255. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A307 Sylvia nisoria

Silvie porumbacă

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

A.3.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

180-200 perechi

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

A.5.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

Populația cuibăritoare din România a fost estimată la 165.000-330.000 de perechi.

0-1% - Categoria C

A.6.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

Nesemnificativ

A.7.

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Nu este cazul

A.8.

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

180-200 perechi

A.9.

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

A.10.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

Nu este cazul.

A.11.

Tendința actuală a mărimii populației speciei

”0” – stabilă

A.12.

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

A.13.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.14.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.15.

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populației.

A.16.

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

”FV” – favorabilă

A.17.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

Nu este cazul.

A.18.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul.

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabelul 256. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr.

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

A307 Sylvia nisoria

Silvie porumbacă

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

1.500-1.600 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu este cazul

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

1.500-1.600 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față.

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

” ≈” – aproximativ egal

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”0” – stabilă

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

Bună (adecvată)

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

”0” – stabilă

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Slabă – date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare.

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

”0” – este stabilă

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”FV” – favorabilă

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.].

0 (stabilă)

0/0

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă

ȘI

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Tabelul 257. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A307 Sylvia nisoria

Silvie porumbacă

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

C.3.

Tendința viitoare a mărimii populației

”0” – stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

”≈” – aproximativ egal

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

FV – perspective bune

C.6.

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

”0” – stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

”≈” – aproximativ egal

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

FV – favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

”FV” – favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

La fel cu/ deasupra VRSF

= (stabil)

= (la fel cu VRSF)

Bune

VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:

● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]

● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]

pe baza matricii:

Favorabile

Ambii parametri sunt în stare favorabilă.

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile.

Evaluarea globală a speciei

Tabelul 258. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

A307 Sylvia nisoria

Silvie porumbacă

Statut de protecție:

Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

”FV” – favorabilă

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

Nu este cazul.

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul.

D.6.

Informații suplimentare

Întrucât nu există date din trecut, starea de conservare a speciei a fost estimată pe baza opiniei experților.

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]

● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]

● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]

pe baza matricii:

Favorabilă

Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă.

6.2.

Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ

Evaluarea stării globale de conservare a fiecărui tip de habitat s-a realizat pe baza:

● suprafeței ocupate;

● structurii și funcțiilor sale specifice;

● perspectivelor sale în viitor;

Evaluarea stării de conservare nu a fost realizată pentru:

● tipurile de habitate cu prezență incertă;

● tipurile de habitate a căror suprafață în sit este nesemnificativă în raport cu suprafața respectivului tip de habitat la nivel național ("suprafața relativă" fiind evaluată ca "D").

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3260

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3260 din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat

Tabelul 259. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3260 din punct de vedere al suprafeței ocupate

Nr.

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

3260

E.3.

Suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI

30 ha

E.4.

Calitatea datelor pentru suprafața ocupată

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

E.5.

Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI și suprafața ocupată de acesta la nivel național

0-2%

E.6.

Suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național

Nesemnificativă

E.7.

Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior

Nu este cazul.

E.8.

Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în SCI

30 ha

E.9.

Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din SCI

A fost considerată suprafața ocupată de habitat la prima inventariere raportată la sit.

E.10.

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată

Aproximativ egal (≈)

E.11.

Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat

Stabilă (=)

E.12.

Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat

Nu e cazul

E.13.

Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat

E.14.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat

Slabă – date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare.

E.15.

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat

E.16.

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative

E.17.

Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat

Nu există schimbări în tiparul de distribuție sau acestea sunt nesemnificative.

E.18.

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate (matricea E)

FV favorabilă

E.19.

Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Nu este cazul.

E.20.

Detalii asupra stării de conservare necunoscute a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Nu este cazul.

Matricea E) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3260 din punct de vedere al suprafeței ocupate

Favorabilă

Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat [E.11] este stabilă ȘI Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată [E.3] este egală cu suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată [E.8] ȘI Nu există schimbări în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative [E.17].

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3260 din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat

Tabelul 260. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3260 din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice

Nr.

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

3260

F.3.

Structura și funcțiile tipului de habitat

Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice, nu se află în condiții bune, dar nici mai mult de 25% din suprafața tipului de habitat nu este deteriorată în ceea ce privește structura și funcțiile sale (incluzând și speciile sale tipice).

F.4.

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice (matricea F)

U1 nefavorabilă - inadecvată

F.5.

Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

Starea de conservare U1 are tendință stabilă (=)

F.6.

Detalii asupra stării de conservare necunoscute a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

Nu este cazul.

Matricea F) Evaluarea stării de conservare a habitatului 3260 din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice

Nefavorabilă - Inadecvată

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3260 din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor

Tabelul 261. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3260 din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

Nr.

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

3260

G.3.

Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat

Stabilă (=)

G.4.

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor

Aproximativ egal (≈)

G.5.

Perspectivele tipului de habitat în viitor (matricea G’)

Perspective bune

G.6.

Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor

Scăzut – impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra tipului de habitat, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat

Impacturile identificate (depozitarea deșeurilor menajere, poluarea apelor de suprafață) au intensitate localizată scăzută și nu se suprapun. Prin urmare, efectul cumulat este scăzut.

G.7.

Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat

Raportat la efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor [G.6], la suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată [E.3] și la structura și funcțiile tipului de habitat [F.3], viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat ar putea fi asigurată.

Matricea G') Evaluarea perspectivelor tipului de habitat 3260 din punct de vedere al suprafeței

Valoarea actuală a suprafeței [E.10]

Tendință viitoare [G.3]

Valoarea viitoare a suprafeței [G.4]

Perspective

= VRSF

= (stabilă)

= VRSF

Bune

VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă

Matricea G) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3260 din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia [G.10], în urma implementării planului de management actual

Favorabilă

Impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat scăzut, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat [G.6] ȘI perspectivele suprafeței tipului de habitat în viitor [G.5] sunt bune ȘI viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat ar putea fi asigurată [G.7].

Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat 3260

Tabelul 262. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Nr.

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

3260

H.3.

Starea globală de conservare a tipului de habitat

Nefavorabilă – inadecvată (U1)

H.4.

Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat

Stabilă (=)

H.5.

Detalii asupra stării globale de conservare necunoscute a tipului de habitat

Nu este cazul.

H.6.

Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în SCI

Starea globală de conservare a fost evaluată ca nefavorabilă-inadecvată (U1), datorită structurii și funcțiilor deteriorate de poluarea apelor și regimul de curgere al apelor (mai adesea stagnant sau foarte slab curgător).

Matricea H) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 3260

Nefavorabilă – Inadecvată

Parametrul referitor la structura și funcțiile habitatului [F.4] este în stare nefavorabilă-inadecvată, iar parametrii referitori la suprafața ocupată [E.18] și perspectivele viitoare ale habitatului [G.10] sunt în stare favorabilă.

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3270

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3270 din punct de vedere al suprafeței ocupate

Tabelul 263. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3270 din punct de vedere al suprafeței ocupate

Nr.

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

3270

E.3.

Suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI

10 ha

E.4.

Calitatea datelor pentru suprafața ocupată

Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

E.5.

Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI și suprafața ocupată de acesta la nivel național

0-2%

E.6.

Suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național

Nesemnificativă

E.7

Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior

Nu este cazul

E.8.

Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în SCI

9 ha

E.9.

Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din SCI

Aprecierea a fost realizată empiric, multiplicând suprafața actuală cu un factor de fluctuație de 10%. Acest factor ia în considerare dinamica naturală a ecosistemelor ripariene și dependența dezvoltării habitatului de procesele de eroziune – eluviere.

E.10.

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată

Mai mic (<)

E.11.

Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat

Necunoscută (x); fluctuantă

E.12.

Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat

E.13.

Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat

Nu este cazul.

E.14.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat

Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

E.15.

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat

Nu este cazul.

E.16.

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative

< 5%

E.17.

Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat

Există schimbări în tiparul de distribuție, dar acestea nu sunt nici majore, nici nesemnificative. Este vorba de o dinamică naturală a habitatului, dependentă de regimul de eroziune-aluvionare al cursurilor de apă.

E.18.

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

FV favorabilă (schimbările în tiparul de distribuție ar impune U1, dar acestea au cauze naturale și constituie un specific al habitatului).

E.19.

Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Stabilă (=)

E.20.

Detalii asupra stării de conservare necunoscute (X) a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Nu este cazul.

Matricea E) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3270 din punct de vedere al suprafeței ocupate

Favorabilă

Tendința actuală, pe termen scurt (5-6 ani) a suprafeței tipului de habitat [E.11] a fost apreciată ca necunoscută, fiind în mod natural fluctuantă datorită dependenței de procesele de eroziune-aluviere ale cursurilor de apă, dar pe termen lung tendința suprafeței habitatului ar putea fi stabilă ȘI Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată [E.3 = 10 ha] nu este mai mică decât suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată [E.8 = 9 ha] ȘI Există schimbări în tiparul de distribuție, dar acestea nu sunt nici majore, nici nesemnificative [E.17], însă aceste schimbări se datorează dinamicii naturale a tipului de habitat iar pe ansamblul sitului și pe termen lung suprafața habitatului se menține relativ stabilă.

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3270 din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat

Tabelul 264. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3270 din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice

Nr.

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

3270

F.3.

Structura și funcțiile tipului de habitat

Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice, se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative.

F.4.

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

FV favorabilă

F.5.

Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

Stabilă (=)

F.6.

Detalii asupra stării de conservare necunoscute (X) a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

Nu este cazul.

Matricea F) Evaluarea stării de conservare a habitatului 3270 din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice

Favorabilă

Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative [F.3].

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3270 din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor

Tabelul 265. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3270 din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

Nr.

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

3270

G.3.

Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat

Necunoscută (X)

G.4.

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor

Necunoscut (X)

G.5.

Perspectivele tipului de habitat în viitor (matricea G’)

Perspective necunoscute (X)

G.6.

Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor

Scăzut

Impactul identificat (extragerea de nisip și pietriș) este o presiune cu localizare punctuală și intensitate actuală și viitoare scăzută. Acest impact va avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra tipului de habitat, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat.

G.7.

Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat

Raportat la efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor [G.6], suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată [E.3] și structura și funcțiile tipului de habitat [F.3], viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat ar putea fi asigurată.

Matricea G') Evaluarea perspectivelor tipului de habitat 3270 din punct de vedere al suprafeței

Valoarea actuală a suprafeței [E.10]

Tendință viitoare [G.3]

Valoarea viitoare a suprafeței [G.4]

Perspective

> VRSF

Necunoscute

VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă

Matricea G) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3270 din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia [G.10], în urma implementării planului de management actual

Necunoscută

Nu sunt îndeplinite condițiile pentru a evalua starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor. Datorită caracterului natural fluctuant al regimul de eroziune-aluviere, doi parametri au fost evaluați ca necunoscuți – respectiv efectul cumulat al impacturilor [G.6] și perspectivele suprafeței tipului de habitat [G.5].

Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat 3270

Tabelul 266. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Nr.

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

3270

H.3.

Starea globală de conservare a tipului de habitat

Favorabilă (FV)

H.4.

Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat

Stabilă (=)

H.5.

Detalii asupra stării globale de conservare necunoscute (X) a tipului de habitat

Nu este cazul

H.6.

Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată

Starea globală de conservare a tipului de habitat în SCI este favorabilă.

Matricea H) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 3270

Favorabilă

Doi parametri sunt în stare favorabilă –suprafața [E.18] și structura și funcțiile [F4], iar parametrul referitor la perspectivele viitoare [G.10].

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 40C0*

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 40C0* din punct de vedere al suprafeței ocupate

Tabelul 267. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 40C0* din punct de vedere al suprafeței ocupate

Nr.

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

40C0*

E.3.

Suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI

9 ha

E.4.

Calitatea datelor pentru suprafața ocupată

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

E.5.

Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI și suprafața ocupată de acesta la nivel național

0-2%

E.6.

Suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național

Nesemnificativă

E.7.

Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior

Nu este cazul.

E.8.

Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în SCI

Nu există date suficiente pentru a estima VRSF printr-o singură valoare.

E.9.

Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din SCI

E.10.

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată

Mai mic (<)

Suprafața de referință pentru starea favorabilă a fost estimată la aproximativ 3 ha, pe baza judecății experților. Ea reflectă suprafața de dezvoltare optimă pentru speciile caracteristice, disiparea riscului la impacturi negative, precum și oferta stațională limitată la nivelul sitului pentru tipul de habitat 40C0*.

E.11

Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat

Descrescătoare (–)

E.12.

Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat

E.13.

Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat

Suprafața habitatului natural se restrânge din cauzele: (1) intensificarea localizată a pășunatului ca urmare a restrângerii pășunilor în favoarea terenurilor arabile; (2) instalarea plantațiilor forestiere sau a celor pentru ameliorarea terenurilor degradate; (3) eroziune și alunecări de teren. Pe de altă parte, cauza (2) duce la creșterea suprafeței habitatului semi-natural.

E.14.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat

Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

E.15.

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat

Nu există date suficiente.

E.16.

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative

<5%

E.17.

Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat

Nu există schimbări în tiparul de distribuție sau acestea sunt nesemnificative.

E.18.

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Nefavorabilă – inadecvată (U1)

E.19.

Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Starea de conservare U1 are tendință stabilă (=).

E.20.

Detalii asupra stării de conservare necunoscute a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Matricea E) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 40C0* din punct de vedere al suprafeței ocupate

Nefavorabilă - Inadecvată

Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat [E.11] este descrescătoare, dar declinul suprafeței nu depășește 5% în ultimii 5 ani [E.16]. Totuși, suprafața ocupată de habitat (în stare naturală și semi-naturală) este mai mare decât suprafața de referință [E.10] și nu există schimbări majore în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate [E.17].

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 40C0* din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat

Tabelul 268. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 40C0* din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice

Nr.

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

40C0*

F.3.

Structura și funcțiile tipului de habitat

Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice nu se află în condiții bune, dar nici mai mult de 25% din suprafața tipului de habitat nu este deteriorată în ceea ce privește structura și funcțiile sale (incluzând și speciile sale tipice)

F.4.

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

Nefavorabilă – inadecvată (U1)

F.5.

Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

Starea de conservare U1 are tendință stabilă (=)

F.6.

Detalii asupra stării de conservare necunoscute a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

Nu este cazul.

Matricea F) Evaluarea stării de conservare a habitatului 40C0* din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice

Nefavorabilă – Inadecvată

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 40C0* din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor

Tabelul 269. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 40C0* din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

Nr.

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

40C0*

G.3.

Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat

Stabilă (=)

G.4.

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor

Mai mic (<)

G.5.

Perspectivele tipului de habitat în viitor

Perspective bune (FV)

G.6.

Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor

Mediu – impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra tipului de habitat, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat.

Impacturile identificate – pășunatul intensiv în amestec de animale și eroziunea – sunt presiuni cu intensitate localizată scăzută, dar efectul lor este unul aditiv, motiv pentru care efectul cumulat al impacturilor a fost apreciat ca mediu.

G.7.

Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat

Matricea G') Evaluarea perspectivelor tipului de habitat 40C0* din punct de vedere al suprafeței

Valoarea actuală a suprafeței [E.10]

Tendință viitoare [G.3]

Valoarea viitoare a suprafeței [G.4]

Perspective

> VRSF

Bune

VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă

Matricea G) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 40C0* din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia [G.10], în urma implementării planului de management actual

Nefavorabilă - Inadecvată

Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra tipului de habitat, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat. Totuși, perspectivele tipului de habitat în viitor [G.5] sunt bune, iar viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat ar putea fi asigurată [G.7] prin aplicarea măsurilor de management.

Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat 40C0*

Tabelul 270. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Nr.

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

40C0*

H.3.

Starea globală de conservare a tipului de habitat

Nefavorabilă – inadecvată (U1)

H.4.

Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat

Starea de conservare U1 are tendință stabilă (=)

H.5.

Detalii asupra stării globale de conservare necunoscute a tipului de habitat necunoscute

Nu este cazul.

H.6.

Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată

Starea globală de conservare a tipului de habitat în SCI este nefavorabilă inadecvată (U1) datorită suprafeței reduse, fragmentate, ocupate de habitat și populațiilor mici, izolate, ale speciilor caracteristice care nu pot asigura stabilitatea genetică.

Matricea H) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 40C0*

Nefavorabilă - Inadecvată

Toți cei 3 parametrii, respectiv starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate [E.18], al structurii și al funcțiilor specifice [F.4] și al perspectivelor sale viitoare [G.10], sunt în stare nefavorabilă – inadecvată.

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 6430

Habitatul 6430 Comunități higrofile de lizieră cu ierburi înalte de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin este un habitat cu prezență incertă în ROSCI0290, prin urmare nu s-a realizat evaluarea stării de conservare.

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91F0

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91F0 din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat

Tabelul 271. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91F0 din punct de vedere al suprafeței ocupate

Nr.

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

91F0

E.3.

Suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI

3.500-4.200 (estimările actuale indică în jur de 4.160 ha; având în vedere că nu se bazează pe inventarieri complete, există o marjă de eroare și ca atare suprafața reală poate varia).

E.4.

Calitatea datelor pentru suprafața ocupată

Bună – estimări statistice robuste (bazată pe cartare forestieră amenajistică și validări în teren)

E.5.

Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI și suprafața ocupată de acesta la nivel național

2-15% (conform încadrării din formularul standard și din suprafețele menționate în manualele existente – Doniță et al., 2005)

E.6.

Suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național

Semnificativă

E.7.

Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior

Nu este cazul

E.8.

Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în SCI

3.000*2) ha

E.9.

Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din SCI

Aprecierea a fost realizată empiric, luând în calcul dinamica habitatului (naturală și datorată managementului). Ca atare, s-a aplicat un factor de ajustare în minus (15%) la suprafața minimă estimată la momentul elaborării planului

E.10.

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată

”<” – mai mic (habitatul este în condiții foarte bune din punct de vedere al suprafeței)

E.11.

Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat

Stabilă (=)

E.12.

Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat

E.13.

Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat

Nu este cazul.

E.14.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat

Bună – estimări statistice robuste (bazată pe cartare forestieră amenajistică și validări în teren)

E.15.

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat

Nu este cazul (suprafața este stabilă)

E.16.

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative

<5%

E.17.

Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat

Nu există schimbări în tiparul de distribuție sau acestea sunt nesemnificative

E.18.

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Favorabilă (FV)

E.19.

Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Starea de conservare FV are tendință ”0” – stabilă

E.20.

Detalii asupra stării de conservare necunoscute a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

*2) VRSF a fost calculat aplicând o reducere de aprox. 15% la suprafața minimă estimată. S-a considerat că această proporție reprezintă suprafața de arborete tinere 0-5 ani și arborete mature în curs de regenerare pentru care, temporar, nu se poate evalua habitatul.

Matricea E) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91F0 din punct de vedere al suprafeței ocupate

Favorabilă

Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat [E.11] este stabilă ȘI Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată [E.3] nu este mai mică decât VRSF a tipului de habitat din aria naturală protejată [E.8] ȘI Nu există schimbări în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative [E.17].

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91F0 din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat

Tabelul 272. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice

Nr.

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

91F0

F.3.

Structura și funcțiile tipului de habitat

Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice, se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative

F.4.

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

Favorabilă (FV)

F.5.

Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

Stabilă (=)

F.6.

Detalii asupra stării de conservare necunoscute a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

Nu este cazul.

Matricea F) Evaluarea stării de conservare a habitatului 91F0 din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice

Favorabilă

Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative [F.3].

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91F0 din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor

Tabelul 273. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

Nr.

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

91F0

G.3.

Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat

”0” – este stabilă (=)

G.4.

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor

Mai mic (<)

G.5.

Perspectivele tipului de habitat în viitor

FV – perspective bune

G.6.

Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor

Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra tipului de habitat, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat.

Impactul identificat – replantarea pădurii cu arbori nenativi – este o presiune actuală de intensitate localizată scăzută. Nu există cumulare de impacturi. Speciile alohtone plantate (salcâm, frasin american, arțar american, glădiță, plopi euramericani) nu au caracter invaziv.

G.7.

Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat

Matricea G') Evaluarea perspectivelor tipului de habitat 91F0 din punct de vedere al suprafeței

Valoarea actuală a suprafeței [E.10]

Tendință viitoare [G.3]

Valoarea viitoare a suprafeței [G.4]

Perspective

> VRSF

Bune

VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă

Matricea G) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91F0 din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia [G.10], în urma implementării planului de management actual

Favorabilă

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra tipului de habitat [G.6] ȘI perspectivele tipului de habitat în viitor [G.5] sunt bune ȘI viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată [G.7].

Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat 91F0

Tabelul 274. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Nr.

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

91F0

H.3.

Starea globală de conservare a tipului de habitat

Favorabilă (FV)

H.4.

Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat

Starea de conservare este stabilă – ”0”

H.5.

Detalii asupra stării globale de conservare necunoscute a tipului de habitat necunoscute

Nu este cazul.

H.6.

Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată

Starea globală de conservare a tipului de habitat în SCI este favorabilă (FV) datorită suprafeței întinse și compacte ocupate de habitat, precum și populațiilor mari ale speciilor caracteristice, care pot asigura stabilitatea genetică (structura și funcțiile sunt foarte bune și sunt menținute printr-un management reglementat).

Matricea H) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 91F0

Favorabilă

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91I0*

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91I0* din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat

Tabelul 275. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Nr.

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

91I0*

E.3.

Suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI

750-900 (estimările actuale indică în jur de 900 ha; având în vedere că nu se bazează pe inventarieri complete, există o marjă de eroare și ca atare suprafața reală poate varia)

E.4.

Calitatea datelor pentru suprafața ocupată

Bună – estimări statistice robuste (bazată pe cartare forestieră amenajistică și validări în teren)

E.5.

Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI și suprafața ocupată de acesta la nivel național

0-2% (conform încadrării din formularul standard și din suprafețele menționate în manualele existente – Doniță et al., 2005)

E.6.

Suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național

Semnificativă

E.7.

Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior

Nu este cazul

E.8.

Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în SCI

650 ha

E.9.

Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din SCI

Aprecierea a fost realizată luând în calcul dinamica habitatului (naturală și datorată managementului). Ca atare s-a aplicat un factor de ajustare în minus (15%) la suprafața minimă estimată la momentul elaborării planului, pentru a acoperi incertitudinea de identificare a habitatului în arboretele aflate în faza de regenerare sau în plantații.

E.10.

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată

”<” mai mic (habitatul este în condiții bune d.p.d.v. al suprafeței)

E.11.

Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat

Stabilă (=)

E.12.

Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat

E.13.

Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat

Nu este cazul.

E.14.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat

Bună – estimări statistice robuste (bazată pe cartare forestieră amenajistică și validări în teren).

E.15.

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat

Nu este cazul (suprafața este stabilă).

E.16.

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative

<5%

E.17.

Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat

Nu există schimbări în tiparul de distribuție sau acestea sunt nesemnificative.

E.18.

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Favorabilă (FV)

E.19.

Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Starea de conservare FV are tendință ”0” – stabilă

E.20.

Detalii asupra stării de conservare necunoscute a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Matricea E) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91I0* din punct de vedere al suprafeței ocupate

Favorabilă

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91I0* din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat

Nr.

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

91I0*

F.3.

Structura și funcțiile tipului de habitat

Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice, se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative.

F.4.

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

Favorabilă (FV)

F.5.

Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

Stabilă (=)

F.6.

Detalii asupra stării de conservare necunoscute a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

Nu este cazul.

Matricea F) Evaluarea stării de conservare a habitatului 91I0* din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice

Favorabilă

Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative [F.3].

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91I0* din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor

Tabelul 277. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

Nr.

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

91I0*

G.3.

Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat

”0” – este stabilă (=)

G.4.

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor

Mai mic (<)

G.5.

Perspectivele tipului de habitat în viitor

FV – perspective bune

G.6.

Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor

Impacturile identificate – replantarea pădurii cu arbori nenativi și pășunatul în pădure – sunt presiuni actuale de intensitate localizată scăzută. Efect cumulat, acolo unde se manifestă, e tot scăzut. Specia alohtonă plantată (salcâm) nu are caracter invaziv.

G.7.

Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat

Matricea G') Evaluarea perspectivelor tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței

Valoarea actuală a suprafeței [E.10]

Tendință viitoare [G.3]

Valoarea viitoare a suprafeței [G.4]

Perspective

> VRSF

Bune

VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă

Matricea G) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91I0* din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia [G.10], în urma implementării planului de management actual

Favorabilă

Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat 91I0*

Tabelul 278. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Nr.

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

91I0*

H.3.

Starea globală de conservare a tipului de habitat

Favorabilă (FV)

H.4.

Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat

Starea de conservare este stabilă – ”0”

H.5.

Detalii asupra stării globale de conservare necunoscute a tipului de habitat necunoscute

Nu este cazul.

H.6.

Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată

Starea globală de conservare a tipului de habitat în SCI este favorabilă (FV) datorită suprafeței suficient de întinse și compacte ocupate de habitat, și populațiilor suficient de mari ale speciilor caracteristice care pot asigura stabilitatea genetică (structura și funcțiile sunt bune și sunt menținute printr-un management reglementat).

Matricea H) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 91I0*

Favorabilă

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat

Tabelul 279. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Nr.

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

91Y0

E.3.

Suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI

2.250-2.700 (estimările actuale indică în jur de 2.640 ha; având în vedere că nu se bazează pe inventarieri complete, există o marjă de eroare și ca atare suprafața reală poate varia).

E.4.

Calitatea datelor pentru suprafața ocupată

Bună – estimări statistice robuste (bazată pe cartare forestieră amenajistică și validări în teren).

E.5.

Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI și suprafața ocupată de acesta la nivel național

0-2% (conform suprafețelor la nivel național menționate în manualele existente – Doniță et al., 2005).

E.6.

Suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național

Semnificativă

E.7.

Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior

Nu este cazul.

E.8.

Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în SCI

1.900 ha

E.9.

Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din SCI

Aprecierea a fost realizată empiric luând în calcul dinamica habitatului (naturală și datorată managementului). Ca atare, s-a aplicat un factor de ajustare în minus (15%) la suprafața minimă estimată la momentul elaborării planului.

E.10.

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată

”<” – mai mic (habitatul este în condiții bune din punct de vedere al suprafeței)

E.11.

Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat

Stabilă (=)

E.12.

Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat

E.13.

Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat

Nu este cazul.

E.14.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat

Bună – estimări statistice robuste (bazată pe cartare forestieră amenajistică și validări în teren).

E.15.

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat

Nu este cazul (suprafața este stabilă).

E.16.

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative

<5%

E.17.

Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat

Nu există schimbări în tiparul de distribuție sau acestea sunt nesemnificative.

E.18.

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Favorabilă (FV)

E.19.

Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Starea de conservare FV are tendință ”0” – stabilă

E.20.

Detalii asupra stării de conservare necunoscute a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Matricea E) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al suprafeței ocupate

Favorabilă

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat

Tabelul 280. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice

Nr.

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

91Y0

F.3.

Structura și funcțiile tipului de habitat

Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative.

F.4.

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

Favorabilă (FV)

F.5.

Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

Stabilă (=)

F.6.

Detalii asupra stării de conservare necunoscute a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

Nu este cazul.

Matricea F) Evaluarea stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice

Favorabilă

Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative [F.3].

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor

Tabelul 281. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

Nr.

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

91Y0

G.3.

Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat

”0” – este stabilă (=)

G.4.

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor

Mai mic (<)

G.5.

Perspectivele tipului de habitat în viitor

FV – perspective bune

G.6.

Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor

Impactul identificat – replantarea pădurii cu arbori nenativi – este o presiune actuală de intensitate localizată scăzută. Nu există cumulare de impacturi. Specia alohtonă plantată (salcâm) nu manifestă dezvoltare invazivă, iar promovarea acesteia în compoziția arboretelor regenerate este limitată de normele silvice în vigoare.

G.7.

Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat

Matricea G') Evaluarea perspectivelor tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al suprafeței

Valoarea actuală a suprafeței [E.10]

Tendință viitoare [G.3]

Valoarea viitoare a suprafeței [G.4]

Perspective

> VRSF

Bune

VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă

Matricea G) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia [G.10], în urma implementării planului de management actual

Favorabilă

Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat 91Y0

Tabelul 282. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Nr.

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

91Y0

H.3.

Starea globală de conservare a tipului de habitat

Favorabilă (FV)

H.4.

Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat

Starea de conservare este stabilă – ”0”

H.5.

Detalii asupra stării globale de conservare necunoscute a tipului de habitat necunoscute

Nu este cazul

H.6.

Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată

Starea globală de conservare a tipului de habitat în SCI este favorabilă (FV) datorită suprafeței suficient de întinse și compacte ocupate de habitat, precum și populațiilor suficient de mari ale speciilor caracteristice care pot asigura stabilitatea genetică (structura și funcțiile sunt bune și sunt menținute printr-un management reglementat).

Matricea H) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Favorabilă

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 92A0

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 92A0 din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat

Tabelul 283. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Nr.

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

92A0

E.3.

Suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI

3.100-3.700 (estimările actuale indică în jur de 3.660 ha; având în vedere că nu se bazează pe inventarieri complete, există o marjă de eroare și ca atare suprafața reală poate varia).

E.4.

Calitatea datelor pentru suprafața ocupată

Bună – estimări statistice robuste (bazată pe cartare forestieră amenajistică și validări în teren).

E.5.

Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI și suprafața ocupată de acesta la nivel național

2-15% (conform încadrării din formularul standard și din suprafețele menționate în manualele existente – Doniță et al., 2005).

E.6.

Suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național

Semnificativă

E.7.

Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior

Nu este cazul

E.8.

Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în SCI

2.650 ha

E.9.

Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din SCI

E.10.

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată

”<” – mai mic (habitatul este în condiții bune din punct de vedere al suprafeței)

E.11.

Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat

Stabilă (=)

E.12.

Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat

E.13.

Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat

Nu este cazul.

E.14.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat

Bună – estimări statistice robuste (bazată pe cartare forestieră amenajistică și validări în teren).

E.15.

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat

Nu este cazul (suprafața este stabilă).

E.16.

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative

<5%

E.17.

Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat

Nu există schimbări în tiparul de distribuție sau acestea sunt nesemnificative.

E.18.

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Favorabilă (FV)

E.19.

Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Starea de conservare FV are tendință ”0” – stabilă

E.20.

Detalii asupra stării de conservare necunoscute a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Matricea E) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 92A0 din punct de vedere al suprafeței ocupate

Favorabilă

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 92A0 din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat

Tabelul 284. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice

Nr.

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

92A0

F.3.

Structura și funcțiile tipului de habitat

Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice. se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative.

F.4.

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

Favorabilă (FV)

F.5.

Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

Stabilă (=)

F.6.

Detalii asupra stării de conservare necunoscute a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

Nu este cazul.

Matricea F) Evaluarea stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice

Favorabilă

Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative [F.3].

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 92A0 din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor

Tabelul 285. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

Nr.

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

92A0

G.3.

Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat

”0” – este stabilă (=)

G.4.

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor

Mai mic (<)

G.5.

Perspectivele tipului de habitat în viitor

FV – perspective bune

G.6.

Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor

Impacturile identificate – replantarea pădurii cu arbori nenativi și specii invazive non-native (alogene) – sunt presiuni actuale de intensitate localizată scăzută. Efectul cumulat, acolo unde se manifestă, este tot scăzut. Speciile alohtone plantate (salcâm, frasin american, arțar american, glădiță, plopi euramericani) nu au caracter invaziv. Specia alohtonă invazivă (amorfa) nu concurează speciile edificatoare; ea poate afecta compoziția la nivelul straturilor arbustiv și ierbos, însă nesemnificativ deoarece speciile acestor straturi din habitatul 92A0 sunt mai puțin sensibile la stresul concurențial sau stațional.

G.7.

Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat

Matricea G') Evaluarea perspectivelor tipului de habitat 92A0 din punct de vedere al suprafeței

Valoarea actuală a suprafeței [E.10]

Tendință viitoare [G.3]

Valoarea viitoare a suprafeței [G.4]

Perspective

> VRSF

Bune

VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă

Matricea G) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 92A0 din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia [G.10], în urma implementării planului de management actual

Favorabilă

Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat 92A0

Tabelul 286. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Nr.

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

92A0

H.3.

Starea globală de conservare a tipului de habitat

Favorabilă (FV)

H.4.

Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat

Starea de conservare este stabilă – ”0”

H.5.

Detalii asupra stării globale de conservare necunoscute a tipului de habitat necunoscute

Nu este cazul

H.6.

Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată

Matricea H) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Favorabilă

6.3.

Evaluarea stării de conservare a stejarilor seculari din Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)

Evaluarea stării de conservare a stejarilor seculari din punctul de vedere al populației

Tabelul 287. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Quercus robur (cele 56 de exemplare de stejari seculari pentru care a fost desemnată ca monument al naturii aria)

A.2.

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație permanentă (sedentară – rezidentă)

A.3.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

56 de arbori seculari

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Bună – inventarieri complete.

A.5.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

Nu este cazul, deoarece obiectivul de conservare îl constituie un grup de arbori cu vârste și dimensiuni deosebite. Specia în ansamblu nu este protejată.

A.6.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

Nesemnificativă

A.7.

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

56 de arbori seculari.

Nu există un plan de management anterior , dar valorile de mai sus sunt precizate în documentul de înființare al ariei naturale protejate –

H.G. 2151/2004 .

A.8.

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

56 de arbori seculari.

A.9.

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost considerată cea de la înființarea ariei naturale protejate ( H.G. 2151/2004 ).

A.10.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

Aproximativ egal (≈)

A.11.

Tendința actuală a mărimii populației speciei

Stabilă (0)

A.12.

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Bună – inventarieri complete.

A.13.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu este cazul (tendința este stabilă).

A.14.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul (A.13 nu face obiectul evaluării).

A.15.

Structura populației speciei

Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal.

A.16.

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

FV – favorabilă

A.17.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

Nu este cazul (starea nu a fost evaluată ca nefavorabilă).

A.18.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul (starea nu a fost evaluată ca necunoscută).

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a stejarilor seculari din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă

Mărimea populației de stejari seculari în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mic decât mărimea de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] și [A.10.] ȘI Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal [A.15.]

Evaluarea stării de conservare a stejarilor seculari din punctul de vedere al habitatului

Tabelul 288. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a stejarilor seculari din punct de vedere al habitatului

Nr.

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Quercus robur (cele 56 de exemplare de stejari seculari pentru care a fost desemnată ca monument al naturii aria)

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară – rezidentă)

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

37 ha - mărimea ariei naturale protejate

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

Foarte bună - măsurători

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Neschimbată

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

37 ha. Mărimea actuală a habitatului este adecvată.

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Suprafața ariei naturale protejate a fost considerată în întregime habitat al speciei. Arborii seculari au stare bună de vegetația, fructifică și produc puieți viabili, iar coroanele lor nu se întrepătrund (nu sunt în competiție pentru lumină, au suficient spațiu individual).

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

” ≈” – aproximativ egal

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”0” – stabilă

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Bună - date obținute prin măsurători.

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

Bună (adecvată)

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

”0” – stabilă

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Bună – date bazate pe măsurători și evaluări în teren.

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

”0” – stabilă

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”FV” – favorabilă

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”0” – stabilă

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului stejarilor seculari

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului stejarilor seculari [B.9.] și

Tendința actuală a calității habitatului stejarilor seculari [B.12.].

0 (stabilă)

Tendința actuală a suprafeței habitatului stejarilor seculari [B.9.]este stabilă și

Tendința actuală a calității habitatului stejarilor seculari [B.12.] este stabilă.

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Suprafața habitatului stejarilor seculari în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului stejarilor seculari [B.9] este stabilă ȘI Calitatea habitatului stejarilor seculari în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a acestora.

Evaluarea stării de conservare a stejarilor seculari din punctul de vedere al perspectivelor viitoare

Tabelul 289. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a stejarilor seculari din punct de vedere al perspectivelor în viitor

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Quercus robur (cele 56 de exemplare de stejari seculari pentru care a fost desemnată ca monument al naturii aria)

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă

C.3.

Tendința viitoare a mărimii populației

”0” – stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a stejarilor seculari

”0” – stabilă

C.5.

Perspectivele stejarilor seculari din punct de vedere al populației (matricea 4a)

FV – perspective bune

C.6.

Tendința viitoare a suprafeței habitatului stejarilor seculari

”0” – stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului stejarilor seculari și suprafața habitatului acestora în viitor

”≈” – aproximativ egal

C.8.

Perspectivele stejarilor seculari din punct de vedere al habitatului acestora (matricea 4b)

FV – perspective bune

C.9.

Perspectivele stejarilor seculari în viitor (matricea 5)

FV – favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra stejarilor seculari în viitor

Scăzut - amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra stejarilor seculari, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a acestora.

C.11.

Viabilitatea pe termen lung a stejarilor seculari

Viabilitatea pe termen lung a stejarilor seculari este asigurată.

C.12.

Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor în viitor după aplicarea planului de management actual (matricea 6)

FV – favorabilă

Matricea 4a) Evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendința viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

La fel cu VRSF

= (stabilă)

= (la fel cu VRSF)

Bune

VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă

Matricea 4b) Evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendința viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

La fel cu VRSF

= (stabilă)

= (la fel cu VRSF)

Bune

VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor

Favorabile

Perspectivele stejarilor seculari din punct de vedere al populației lor [C.5]sunt bune ȘI Perspectivele stejarilor seculari din punct de vedere al habitatului acestora [C.8] sunt bune.

Matricea 6) Evaluarea stării de conservare a stejarilor seculari din punct de vedere al perspectivelor viitoare, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Amenințările viitoare nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI

Perspectivele speciei în viitor [C.9] sunt favorabile ȘI Viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată [C.11].

Evaluarea globală a stejarilor seculari

Tabelul 290. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a stejarilor seculari în cadrul ariei naturale protejate

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Quercus robur (cele 56 de exemplare de stejari seculari pentru care a fost desemnată ca monument al naturii aria)

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

”FV” – favorabilă

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

”0” – stabilă

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul.

D.6.

Informații suplimentare

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a stejarilor seculari

Favorabilă

Cei trei parametri sunt în stare favorabilă, respectiv Starea de conservare din punct de vedere al populației [A.16], Starea de conservare din punct de vedere al habitatului [B.15] și Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor în viitor [C.12].

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

7.1.

Scopul planului de management pentru aria naturală protejată

Planul de management s-a elaborat în vederea identificării strategiei de management a ariilor naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței, împreună cu Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), și stabilirii măsurilor de management și de monitorizare, astfel încât să fie îndeplinite obiectivele pentru care aceste arii au fost desemnate.

7.2.

Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități

7.2.1.

Obiective generale

Obiectivul general nr. 1: Conservarea și managementul biodiversității, respectiv al speciilor și habitatelor de interes conservativ din ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și a stejarilor seculari din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850);

Obiectivul general nr. 2: Asigurarea bazei de informații/date referitoare la speciile și habitatele de interes conservativ, cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului;

Obiectivul general nr. 3: Administrarea și managementul eficient al ariilor naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), și asigurarea durabilității managementului;

Obiectivul general nr. 4: Creșterea nivelului de conștientizare și educație a publicului și grupurilor interesate privind importanța conservării biodiversității și pentru obținerea sprijinului în vederea realizării obiectivelor planului de management;

Obiectivul general nr. 5: Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile și habitatele de interes conservativ.

7.2.2.

Obiective specifice

–

Obiectivul specific 1.1: Menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare a celor 21 de specii de păsări de interes conservativ din cadrul sitului Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței, așa cum este definită de următorii parametri și valori țintă:

Specii de păsări dependente de habitate acvatice deschise:

Parametru

Valoare țintă

Informații suplimentare

Mărimea populației

A229 Alcedo athis

Cel puțin 15 perechi cuibăritoare

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimate la 15-20 perechi

Mărimea populației

A060 Aythya nyroca

Cel puțin 6 perechi cuibăritoare

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimată la 6-10 perechi, în timp ce populația actuală este mai mică

Mărimea populației

A075 Haliaeetus albicilla

Cel puțin 1 pereche cuibăritoare

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimată la 1-3 perechi, în timp ce populația actuală este mai mică

Suprafața habitatului

A229 Alcedo athis

Cel puțin 700 ha

Suprafața habitatului speciei pentru starea de conservare favorabilă a fost estimată la cca 700-800 ha

Suprafața habitatului

A060 Aythya nyroca

Cel puțin 170 ha

Suprafața actuală a habitatului speciei a fost evaluat la cca. 170-190 ha, considerându-se că ea corespunde stării favorabile de conservare

Suprafața habitatului

A075 Haliaeetus albicilla

Cel puțin 12.300 ha

Suprafața actuală a habitatului speciei a fost evaluat la cca. 12.300-12.500 ha, considerându-se că ea corespunde stării favorabile de conservare

Tendințele populației pentru fiecare specie

Procent de creștere zero sau pozitiv

Procentul se determină prin aplicarea protocoalelor de monitorizare

Tipar de distribuție

Fără scădere semnificativa a tiparului spațial, temporal pentru fiecare specie, altele decât cele rezultate din variații naturale

Tiparul de distribuție se determină prin aplicarea protocoalelor de monitorizare

Calitatea apei pe baza indicatorilor fizico-chimici și ecologici

Cel puțin clasa a IIa pentru toți indicatorii – stare ecologică bună

Parametri din Sistemul de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR), pe lungimi de râu, în arealul speciei, conform hărților de distribuție

Specii de păsări dependente de stufărișuri:

Parametru

Valoare țintă

Informații suplimentare

Mărimea populației

A026 Egretta garzetta

Cel puțin 30 perechi cuibăritoare

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimate la 30-40 perechi

Mărimea populației

A022 Ixobrychus minutus

Cel puțin 12 perechi cuibăritoare

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimată la 12-20 perechi

Mărimea populației

A023 Nycticorax nycticorax

Cel puțin 50 perechi cuibăritoare

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimată la 50-80 perechi

Suprafața habitatului

A026 Egretta garzetta

Cel puțin 140 ha

Suprafața actuală a habitatului pentru specia în stare de conservare favorabilă a fost estimată la 140-150 ha

Suprafața habitatului

A022 Ixobrychus minutus

Cel puțin 130 ha

Suprafața actuală a habitatului pentru specia în stare de conservare favorabilă a fost estimată la 130-150 ha

Suprafața habitatului

A023 Nycticorax nycticorax

Cel puțin 750 ha

Suprafața actuală a habitatului pentru specia în stare de conservare favorabilă a fost estimată la 750-800 ha

Tendințele populației pentru fiecare specie

Procent de creștere zero sau pozitiv

Procentul se determină prin aplicarea protocoalelor de monitorizare

Tipar de distribuție

Fără scădere semnificativa a tiparului spațial, temporal pentru fiecare specie, altele decât cele rezultate din variații naturale

Tiparul de distribuție se determină prin aplicarea protocoalelor de monitorizare

Calitatea apei pe baza indicatorilor fizico-chimici și ecologici

Cel puțin clasa a II a pentru toți indicatorii – stare ecologică bună

Parametri din Sistemul de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR), pe lungimi de râu, în arealul speciei, conform hărților de distribuție

Specii de păsări asociate cu habitatele terestre:

Parametru

Valoare țintă

Informații suplimentare

Mărimea populației

A402 Accipiter brevipes

Cel puțin 2 perechi cuibăritoare

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimate la 2-4 perechi, în timp ce populația actuală este mai mică

Mărimea populației

A403 Buteo rufinus

Cel puțin 2 perechi cuibăritoare

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimată la 2-4 perechi

Mărimea populației

A030 Ciconia nigra

Cel puțin 1 pereche cuibăritoare

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimată la 1-3 perechi

Mărimea populației

A231 Coracias garrulus

Cel puțin 30 perechi cuibăritoare

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimată la 30- 40 perechi

Mărimea populației

A238 Dendrocopos medius

Cel puțin 200 perechi cuibăritoare

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimată la 200-220 perechi

Mărimea populației

A 236 Dryocopus martius

Cel puțin 25 perechi cuibăritoare

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimată la 25-30 perechi

Mărimea populației

A379 Emberiza hortulana

Cel puțin 240 perechi cuibăritoare

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimată la 240-280 perechi

Mărimea populației

A097 Falco vespertinus

Cel puțin 20 perechi cuibăritoare

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimată la 20-30 perechi

Mărimea populației

A338 Lanius collurio

Cel puțin 310 perechi cuibăritoare

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimată la 310-350 perechi

Mărimea populației

A339 Lanius minor

Cel puțin 80 perechi cuibăritoare

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimată la 80- 100 perechi

Mărimea populației

A246 Lullula arborea

Cel puțin 90 perechi cuibăritoare

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimată la 90-110 perechi în timp ce populația actuală este de numai 60-80 perechi cuibăritoare

Mărimea populației

A072 Pernis apivorus

Cel puțin 10 perechi cuibăritoare

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimată la 10-20

Mărimea populației

A234 Picus canus

Cel puțin 100 perechi

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimată la 100- 110 perechi

Mărimea populației

A307 Sylvia nisoria,

Cel puțin 180 perechi cuibăritoare

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimată la 180-200 perechi

Mărimea populației

A092 Hieraaetus pennatus

Cel puțin 1 pereche cuibăritoare

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimată la 1-3 perechi în timp ce populația actuală este mai mică

Suprafața habitatului

A402 Accipiter brevipes

Cel puțin 250 ha

Suprafața actuală a habitatului pentru specia în stare de conservare favorabilă a fost estimată la 250-270 ha

Suprafața habitatului

A403 Buteo rufinus

Cel puțin 250 ha

Suprafața actuală a habitatului pentru specia în stare de conservare favorabilă a fost estimată la 250-270 ha

Suprafața habitatului

A030 Ciconia nigra

Cel puțin 12.100 ha

Mărimea populației de referință pentru starea Suprafața actuală a habitatului pentru specia în stare de conservare favorabilă a fost estimată la 12.100-12.300 ha

Suprafața habitatului

A231 Coracias garrulus

Cel puțin 2.500 ha

Suprafața actuală a habitatului pentru specia în stare de conservare favorabilă a fost estimată la 2.500-2.700 ha

Suprafața habitatului

A238 Dendrocopos medius

Cel puțin 5.700 ha

Suprafața actuală a habitatului pentru specia în stare de conservare favorabilă a fost estimată la 5.700-5.900 ha

Suprafața habitatului

A 236 Dryocopus martius

Cel puțin 2.600 ha

Suprafața actuală a habitatului pentru specia în stare de conservare favorabilă a fost estimată la 2.600-2.800 ha

Suprafața habitatului

A379 Emberiza hortulana

Cel puțin 1.400 ha

Suprafața actuală a habitatului pentru specia în stare de conservare favorabilă a fost estimată la 1.400-1.500 ha

Mărimea populației

A097 Falco vespertinus

Cel puțin 2.600 ha

Suprafața actuală a habitatului pentru specia în stare de conservare favorabilă a fost estimată la 2.600-2.700 ha

Mărimea populației

A338 Lanius collurio

Cel puțin 1.500 ha

Suprafața actuală a habitatului pentru specia în stare de conservare favorabilă a fost estimată la 1.500-1.600 ha

Mărimea populației

A339 Lanius minor

Cel puțin 2.300 ha

Suprafața actuală a habitatului pentru specia în stare de conservare favorabilă a fost estimată la 2.300-2.400 ha

Mărimea populației

A246 Lullula arborea

Cel puțin 3.000 ha

Suprafața actuală a habitatului pentru specia în stare de conservare favorabilă a fost estimată la 3.000-3.200 ha

Mărimea populației

A072 Pernis apivorus

Cel puțin 12.500 ha

Suprafața actuală a habitatului pentru specia în stare de conservare favorabilă a fost estimată la 12.500-13.000 ha

Mărimea populației

A234 Picus canus

Cel puțin 12.500 ha

Suprafața actuală a habitatului pentru specia în stare de conservare favorabilă a fost estimată la 12.500-12.600 ha

Mărimea populației

A307 Sylvia nisoria

Cel puțin 1.500 ha

Suprafața actuală a habitatului pentru specia în stare de conservare favorabilă a fost estimată la 1.500-1.600 ha

Mărimea populației

A092 Hieraaetus pennatus

Cel puțin 1.500 ha

Suprafața actuală a habitatului pentru specia în stare de conservare favorabilă a fost estimată la 16.500-1.600 ha

Tendințele populației pentru fiecare specie

Procent de creștere zero sau pozitiv

Procentul se determină prin aplicarea protocoalelor de monitorizare

Tipar de distribuție

Fără scădere semnificativa a tiparului spațial, temporal pentru fiecare specie, altele decât cele rezultate din variații naturale

Tiparul de distribuție se determină prin aplicarea protocoalelor de monitorizare

–

Obiectivul specific 1.2: Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de amfibieni și reptile (Bombina bombina, Emys orbicularis, Triturus cristatus) din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței. Evaluarea îndeplinirii obiectivului se va realiza în conformitate cu următorii indicatori și valori țintă:

Specie

Parametru

Valoare țintă

Informații adiționale

Bombina bombina

Mărime populație

4.080 indivizi adulți

Reprezintă valoarea mărimii populației de referință pentru starea de conservare favorabilă

Suprafață habitat potențial

32 ha

Valoarea reprezintă suprafața adecvată a habitatului speciei

Distribuția speciei în aria naturală

117 cvadrate de 2x2 km în care este prezentă specia

Valoarea reprezintă 50% +1 din totalitatea cvadratelor de 2x2 km rezultate din suprapunerea peste aria naturală protejată

Densitatea și numărul total de habitate de reproducere unde specia se reproduce în mod regulat în arealul de distribuție a speciei în sit

4 habitate de reproducere /kmp în arealul de distribuție

Se referă la zonele unde metamorfoza este completă

Acoperirea habitatelor naturale terestre din jurul habitatelor umede (de reproducere) pe o fâșie de 0,5 Km lungime și 100 m lățime, paralelă cu structuri liniare de dispersie

30%

Emys orbicularis

Mărimea populației

>1.500 indivizi adulți

Valoarea mărimii populației este mai mică decât cea a valorii de referință pentru starea de conservare favorabilă

Suprafața habitatului

>420 ha

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată este mai mică decât suprafața adecvată a habitatului speciei

Distribuția speciei în aria naturală

23 cvadrate de 2x2 km în care este prezentă specia

Valoarea reprezintă 10% din totalitatea cvadratelor de 2x2 km rezultate din suprapunerea peste aria naturală protejată

Zone cu adâncime mică sub 50 cm (pentru hrănire și dezvoltarea juvenililor)

Minim 15-20% din suprafața corpurilor de apă

Triturus cristatus

Mărime populație

700 indivizi adulți

Reprezintă valoarea mărimii populației de referință pentru starea de conservare favorabilă

Suprafață habitat potențial

34,4 ha

Valoarea reprezintă suprafața adecvată a habitatului speciei

Distribuția speciei în aria naturală

23 cvadrate de 2x2 km în care este prezentă specia

Valoarea reprezintă 10% din totalitatea cvadratelor de 2x2 km rezultate din suprapunerea peste aria naturală protejată

Densitatea habitatului de reproducere

2 habitate de reproducere/kmp

În zona de distribuție, conform hărții de distribuție

Prezența habitatelor terestre cu vegetație naturală în jurul habitatelor de reproducere într-o rază de 500 m de acestea

Cel puțin 75% din acoperirea suprafeței

–

Obiectivul specific 1.3: Menținerea stării de conservare favorabile pentru speciile de mamifere (Lutra lutra, Castor fiber, Spermophilus citellus) din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței. Evaluarea îndeplinirii obiectivului se va realiza în conformitate cu următorii indicatori și valori țintă:

Specie

Parametru

Valoare țintă

Informații adiționale

Lutra lutra

Mărimea populației

50-70 indivizi

Valoarea țintă coincide cu mărimea populației în prezent, aflată în stare favorabilă de conservare

Suprafața habitatului speciei

1.733-1.985 ha

mărimea habitatului actual format din cursuri, mlaștini și acumulări de apă

Castor fiber

Mărimea populației

150-200

Valoarea țintă coincide cu mărimea populației în prezent, aflată în stare favorabilă de conservare

Suprafața habitatului speciei

1.733-1.795 ha

Mărimea habitatului actual format din cursuri, mlaștini și acumulări de apă

Calitatea apei pe baza indicatorilor fizico-chimici și ecologici

Cel puțin clasa II pentru toți indicatorii

Parametri din Sistemul de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR), pe lungimi de râu, în arealul speciei, conform hărților de distribuție

Spermophilus citellus

Mărimea populației

4.500-5.500

Valoarea țintă coincide cu mărimea populației în prezent, aflată în stare favorabilă de conservare

Suprafața habitatului speciei

2.292-2.812 ha

mărime habitat formată din pășuni secundare, zone de culturi complexe și terenuri predominant agricole în amestec cu vegetație naturală.

Gradul de acoperire cu arbuști

Cel mult 25%

–

Obiectivul specific 1.4: Menținerea stării de conservare pentru habitatele forestiere de importanță comunitară (91Y0; 92A0; 91F0; 91I0*) din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței. Evaluarea îndeplinirii obiectivului specific se va realiza în conformitate cu următorii indicatori și valori țintă:

Indicator

Valori țintă

Informații suplimentare

Suprafața

1.900 ha (hab. 91Y0);

2.650 ha (hab. 92A0);

3.000 ha (hab. 91F0);

650 ha (hab. 91I0*).

Valorile propuse reprezintă suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în SCI (VRSF)

Proporția speciilor de arbori edificatoare în compoziție

Minim 70% din suprafață

La toate tipurile de habitate (91Y0; 92A0; 91F0; 91I0*)

Consistența (gradul de acoperire al coronamentului)

Cel puțin 60% grad de acoperire a coronamentului

La toate tipurile de habitate (91Y0; 92A0; 91F0; 91I0*). Se evaluează cumulat în arboretele în curs de regenerare (arboret matern plus regenerare) și nu se evaluează în primii doi ani după o tăiere de regenerare.

*1) Pentru habitatul 91I0* consistența poate fi în mod natural mai redusă (40%).

–

Obiectivul specific 1.5: Îmbunătățirea stării de conservare pentru habitatul de importanță comunitară 3260 (Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion). Evaluarea îndeplinirii obiectivului specific se va realiza în conformitate cu următorii indicatori și valori țintă:

Indicator

Valori țintă

Informații suplimentare

Suprafața

30 ha

Valoarea propusă reprezintă suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în SCI (VRSF)

Proporția speciilor caracteristice în compoziție

Minim 50% din acoperirea fitocenozei

Se referă la specii dominante cât și caracteristice

Specii alohtone (străine) și invazive

Cel mult 5% din compoziția fitocenozei

Calitatea apei

Ape curate, fără deșeuri sau urme de poluare difuză

Calitatea apei se estimează vizual, urmărind prezența deșeurilor sau poluanților în habitat sau în apropierea acestuia (la o distanță care ar permite scurgerea de poluanți solizi sau lichizi în interiorul habitatului). Alternativ sau complementar, se poate utiliza indicele saprob MZB

–

Obiectivul specific 1.6: Menținerea stării de conservare pentru habitatul de importanță comunitară 3270 (Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p.). Evaluarea îndeplinirii obiectivului specific se va realiza în conformitate cu următorii indicatori și valori țintă:

Indicator

Valori țintă

Informații suplimentare

Suprafața

9 ha

Valoarea propusă reprezintă suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în SCI (VRSF)

Proporția speciilor caracteristice în compoziție

Minim 50% din acoperirea fitocenozei

Se referă la specii dominante cât și caracteristice

–

Obiectivul specific 1.7: Îmbunătățirea stării de conservare pentru habitatul de importanță comunitară 40C0* - Tufărișuri caducifoliate ponto-sarmatice. Evaluarea îndeplinirii obiectivului specific se va realiza în conformitate cu următorii indicatori și valori țintă:

Indicator

Valori țintă

Informații suplimentare

Suprafața

42 ha

Valoarea propusă reprezintă suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în SCI (VRSF)

Proporția speciilor caracteristice în compoziție

Minim 50% din acoperirea fitocenozei

Se referă la specii dominante cât și caracteristice

Specii alohtone (străine) și invazive

<5% din acoperirea fitocenozei

–

Obiectivul specific 1.8: Conservarea stejarilor seculari din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850). Evaluarea îndeplinirii obiectivului specific se va realiza în conformitate cu următorii indicatori și valori țintă:

Indicator

Valori țintă

Informații suplimentare

Numărul arborilor seculari de stejar

56 de arbori seculari

Valorile propuse reprezintă numărul de stejari seculari existenți la momentul desemnării ariei naturale protejate (H.G. nr. 2151/2004).

Starea de sănătate a arborilor

Stare de sănătate bună, în acord cu vârsta și condițiile de vegetație

Se va controla prezența activităților antropice cu impact negativ sau a urmelor de debilitare cauzate de astfel de activități - ciopliri, tăieri totale sau parțiale, depozitarea de substanțe poluante sau îngrășăminte, stropirea cu biocide, incendii etc. Se exclud debilitările cu origine naturală.

● Obiectivul specific 2.1: Cunoașterea evoluției stării de conservare a speciilor de păsări din cadrul Sitului Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței;

● Obiectivul specific 2.2: Cunoașterea evoluției stării de conservare a speciilor de herpetofaună din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței;

● Obiectivul specific 2.3: Cunoașterea evoluției stării de conservare a speciilor de mamifere de interes conservativ din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței;

● Obiectivul specific 2.4: Cunoașterea evoluției stării de conservare a habitatelor de importanță comunitară în cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței;

● Obiectivul specific 2.5: Cunoașterea evoluției stării de conservare a exemplarelor seculare de stejar din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850).

● Obiectiv specific 3.1: Asigurarea managementului eficient al ariilor naturale protejate cu scopul menținerii și/sau refacerii stării de conservare favorabile a speciilor și habitatelor de interes conservativ și conservării exemplarelor seculare de stejar din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850);

● Obiectiv specific 3.2: Asigurarea resurselor financiare necesare unei administrări optime;

● Obiectiv specific 3.3: Controlul activităților cu impact potențial negativ asupra speciilor și habitatelor de importanță comunitară specifice ariilor naturale protejate vizate și a stejarilor seculari din Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850).

● Obiectiv specific 4.1: Promovarea valorilor naturale din cadrul ariilor naturale protejate prin intermediul materialelor informative, site-ului web și altor mijloace de comunicare;

● Obiectiv specific 4.2: Asigurarea unui nivel ridicat de educație și conștientizare privind biodiversitatea din cadrul ariilor naturale protejate.

Obiectivul general nr. 5: Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile și habitatele de interes conservativ.

● Obiectiv specific 5.1: Utilizarea durabilă a resurselor naturale de pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate.

7.2.3.

Măsuri specifice/măsuri de management

Obiectiv specific (OS)

Activități (A) și măsuri restrictive (MR)

Descriere/mod de implementare

OS.1.1. Menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare a celor 21 de specii de păsări de interes conservativ din cadrul Sitului Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței

1.1.1. (A) Efectuarea de demersuri în vederea amenajării sau modernizării stațiilor de epurare și conectarea tuturor gospodăriilor la rețeaua de canalizare

În timp, fiecare localitate ar trebui racordată la un sistem de canalizare funcțional (la parametrii stabiliți prin reglementările UE). Măsura este una generală, necesară cu precădere pentru speciile: Accipiter brevipes, Alcedo atthis, Aythya nyroca, Ciconia nigra, Egretta garzetta, Ixobrychus minutus, Nycticorax nycticorax.

1.1.2. (MR) Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă

Este necesară crearea unei zone tampon de câteva sute de metri (minim 250 m) pe malul râurilor, unde fertilizarea pământului să se facă doar cu gunoi de grajd și unde să fie interzisă depozitarea deșeurilor la o distanță mai mică de 250 m de albia minoră. Harta privind zona de implementare a măsurii 1.1.2. (MR) - Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă se găsește în Anexa 7.1. Pășunile și fânețele pot fi fertilizate doar prin utilizarea gunoiului de grajd. Restricția recomandată privitoare la folosirea exclusivă a gunoiului de grajd va fi implementată cu respectarea Codului de Bune Practici Agricole, și în condițiile acordării subvențiilor pentru beneficiarii măsurilor de agricultură ecologică, în condițiile legii. Măsura este destinată speciilor: Alcedo atthis, Aythya nyroca, Buteo rufinus, Ciconia nigra, Coracias garrulous, Egretta garzetta, Falco vespertinus, Haliaeetus albicilla, Ixobrychus minutus, Lanius collurio, Lanius minor, Lullula arborea, Nycticorax nycticorax, Pernis apivorius, Sylvia nisoria.

1.1.3. (MR) Interzicerea conversiei pajiștilor

Legislația națională în domeniul pajiștilor permanente interzice conversia acestora, cu unele excepții. Măsura propusă presupune intensificarea eforturilor pentru punerea în aplicare a interzicerii conversiei pajiștilor, în arealul de distribuție al speciilor vizate, în terenuri agricole. Excepțiile de la prevederile legii pajiștilor, ce privesc potențiale suprafețe pe care se doresc conversii, vor fi analizate de către administrator împreună cu reprezentanții Direcției Agricole Județene, inclusiv legat de necesitatea elaborării unor studii de impact, cu respectarea prevederilor

art. 27, alin. (2) din OUG nr. 57/2007 . Măsura este destinată speciilor: Alcedo atthis, Aythya nyroca, Buteo rufinus, Ciconia nigra, Coracias garrulus, Egretta garzetta, Falco vespertinus, Haliaeetus albicilla, Ixobrychus minutus, Lanius collurio, Lanius minor, Lullula arborea, Nycticorax nycticorax, Pernis apivorus, Sylvia nisoria.

1.1.4. (A) Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări

Lucrările cu specific silvic pot avea un impact direct asupra speciilor de păsări care cuibăresc în păduri. De aceea, se impune evitarea deranjului în jurul cuiburilor active, în perioada de cuibărire, după cum urmează: Accipiter brevipes, 15 mai - 15 iunie; Buteo rufinus, 15 aprilie - 31 mai; Ciconia nigra, 1 mai - 30 iunie; Coracias garrulus, 15 mai - 30 iunie; Dendrocopos medius, 1 - 31 mai; Dryocopus martius, 1 - 30 aprilie; Egretta garzetta, 15 mai - 30 iunie; Emberiza hortulana,1 aprilie - 15 mai; Falco vespertinus, 15 mai - 30 iunie; Heliaeetus albicilla, 1 martie - 15 mai; Hieraaetus pennatus, 1 martie - 15 mai; Lanius collurio, 1 - 30 iunie; Lanius minor, 15 mai - 15 iunie; Lullula arborea, 1 aprilie - 15 mai; Nycticorax nycticorax, 1 mai - 15 iunie; Pernis apivorus, 1 iunie-15 iulie; Picus canus, 1-30 aprilie; Sylvia nisoria, 1 mai - 15 iunie Locația cuiburilor va fi adusă la cunoștința gestionarilor de către administratorul siturilor. Arborii cu cuib activ nu se vor exploata. De asemenea, se recomandă menținerea unui număr de 1-3 arbori uscați la hectar în arboretele mature, aceștia reprezentând microhabitate importante pentru speciile ce reprezintă baza trofică a păsărilor corticole. În cazul executării de tăieri de igienă, volumul arborilor uscați selectați pentru a fi menținuți va fi asigurat la nivel de unitate amenajistică din volumul de lemn care depășește volumul de 1 mc/an/ha destinat executării tăierilor de igienă.

1.1.5. (A) Realizarea de demersuri privind izolarea liniilor de medie tensiune prin colaborarea cu companiile de transport a energiei electrice, în arealele unde se manifestă presiunea D02.01 Linii electrice și telefonie

Liniile electrice neizolate, și în special cele de medie tensiune, reprezintă una din cauzele majore de mortalitate, în special în rândul răpitoarelor de zi și a berzelor, prin electrocutare la nivelul stâlpilor, folosiți de păsări ca puncte de observație sau cuibărit. În scopul prevenirii acestui fenomen, se vor colecta informații privind evenimentele produse - cazurile de electrocutare la nivelul stâlpilor folosiți de păsări - prin intermediul instituțiilor care gestionează liniile de tensiune. Pe baza acestor informații, vor fi făcute demersuri pentru a se izola, în sit și la periferia sitului, la nivelul stâlpilor, liniile de medie tensiune cu izolatorii de pe stâlpi orientați în sus. În măsura posibilităților, alte alternative (linii subterane) vor fi preferate izolării. Speciile pentru care este destinată această măsură sunt: Accipiter brevipes, Alcedo atthis, Buteo rufinus, Ciconia nigra, Coracias garrulus, Dendrocopos medius, Dryocopus martius, Egretta garzetta, Emberiza hortulana, Falco vespertinus, Heliaeetus albicilla, Hieraaetus pennatus, Lanius collurio, Lanius minor, Lullula arborea, Pernis apivorus, Picus canus, Sylvia nisoria.

Harta arealelor pentru care se impune această măsură se găsește în Anexa 5.16.

1.1.6. (A) Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol

Braconajul piscicol, și mai cu seamă cel cu utilizarea de plase/vârșe, poate avea efecte negative multiple asupra păsărilor piscivore și nu numai, deoarece păsările care vânează activ sub apă pot fi prinse în plase/vârșe etc. Măsura presupune realizarea de patrulări în vederea identificării acțiunilor de braconaj piscicol, în special a pescuitului cu plase/vârșe. Aceste activități se vor realiza împreună cu administratorii fondurilor piscicole și instituțiile abilitate cu rol de reglementare și control. Această măsură este destinată pentru toate speciile de păsări dar mai ales pentru speciile care vânează activ sub apă.

1.1.7. (A) Activități de monitorizare pentru evitarea incendierii habitatelor naturale

Incendierea vegetației (a miriștii și a pârloagelor, a tufărișurilor, stufărișurilor, pajiștilor), este un fenomen întâlnit. Scopul acestor acțiuni este "curățarea" zonei respective. Efectele sunt negative: pierdere directă de habitate, de foarte multe ori decesul animalelor cu mișcare limitată, distrugerea depozitului local de semințe, "eliberarea" locului pentru specii invazive. Măsura presupune executarea de patrulări în vederea identificării zonelor unde se practică incendierea, evitarea acesteia și stingerea operativă a incendiilor. Informațiile colectate prin patrulări vor fi folosite la informarea localnicilor și a autorităților publice locale. Aceste activități se pot realiza împreună cu reprezentanții Jandarmeriei sau Poliției. Speciile pentru care este destinată această măsură sunt: Accipiter brevipes, Buteo rufinus, Egretta garzetta, Emberiza hortulana, Falco vespertinus, Ixobrychus minutus, Lanius collurio, Lanius minor, Lullula arborea, Nycticorax nycticorax, Sylvia nisoria.

OS.1.2. Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de amfibieni și reptile (Bombina bombina, Emys orbicularis, Triturus cristatus) din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței.

1.2.1. (MR) Restricționarea activităților care pot afecta calitatea habitatelor acvatice sau terestre utilizate de către specii

În derularea activităților din zonele unde au fost semnalat cele trei specii (Emys orbicularis, Triturus cristatus și Bombina bombina) se recomandă menținerea caracteristicilor habitatelor acvatice și terestre, care contribuie la statutul favorabil de conservare a speciilor: faza de succesiune, mărimea luciului de apă, adâncimea apei, luminozitatea malurilor, vegetația naturală acvatică și terestră. Măsura este una cu caracter general și include:

- limitarea la maxim 120 zile a depozitării pe marginea drumurilor forestiere a lemnului exploatat, în perioada de reproducere a speciilor, în zonele unde aceasta a fost semnalată gestionarilor de către administratorul ariilor naturale protejate;

- limitarea extragerii din liziera pădurii, din luminișuri și poieni a lemnului mort, deja în descompunere, în zonele unde specia a fost semnalată gestionarilor de către administratorul ariei naturale protejate.

1.2.2. (MR) Protecția habitatelor acvatice folosite de speciile de amfibieni și reptile pentru reproducere

Este necesară protecția habitatelor acvatice folosite de aceste specii pentru reproducere - bălțile (mai puțin băltoacele de pe drumuri), pâraiele, râurile. În cadrul lucrărilor de recoltare a masei lemnoase, lucrările de doborât, scos-apropiat și depozitat material lemnos vor evita aceste zone (materialul căzut accidental va fi îndepărtat) și, pe cât posibil, se vor efectua în preajma acestor zone (10 m zonă tampon) în afara sezonului de reproducere la amfibieni. Nu se vor abandona resturi de exploatare și/sau deșeuri de altă natură în aceste habitate acvatice. Măsura are un caracter general.

1.2.3. (A) Monitorizarea întinderii și suprafeței acumulărilor temporare și permanente de apă din aria protejată

Seceta sau precipitațiile reduse pot duce în timp la scăderea numărului de habitate acvatice sau reducerea suprafețelor habitatelor acvatice utilizate de către speciile vizate pentru reproducere. Habitatele acvatice, cele temporare dar mai cu seamă cele permanente, se vor monitoriza odată cu implementarea planului de monitorizare a speciilor și în arealul de distribuție al speciilor vizate.

1.2.4. (MR) Reglementarea activităților umane ce pot duce la afectarea suprafeței habitatelor acvatice sau terestre utilizate de speciile vizate

În activitatea de avizare a activităților din arealul de distribuție al speciilor vizate se va impune:

- Limitarea, în habitatele speciilor, a activităților de desecare, drenare, canalizare, regularizare maluri, cu excepția celor care țin de sănătatea și securitatea umană;

- Limitarea schimbării destinației actuale a terenurilor, în destinații cu gospodărire mai intensivă, care ar putea duce imediat sau în timp la reducerea sau dispariția habitatelor (conversia către habitate favorabile speciilor protejate, cum ar fi împădurirea unor terenuri abandonate trebuie încurajată); de asemenea, în cazul habitatelor acvatice, se vor încuraja acțiuni care permit încetinirea vitezei de curgere a apei;

- Limitarea modificărilor în structura malurilor și a albiei, care pot degrada habitatele acvatice: regularizarea apelor curgătoare din aria protejată prin tăierea meandrelor, betonarea sau pavarea albiei și a malurilor. Modificări precum taluzarea malurilor, îndiguirile sau altele asemenea sunt permise doar cu scopul reconstrucției ecologice a habitatelor degradate sau pierdute sau cele ce sunt obligatoriu impuse pentru a asigura sănătatea și securitatea umană; aceste lucrări vor fi realizate cu avizul administrației ariei naturale protejate

- Limitarea excavării materialului pietros și a nisipului din albiile râurilor și a pâraielor; excepții fiind permise doar:

a) în cazul activităților de reconstrucție ecologică a habitatelor;

b) în situațiile de intervenție a personalului Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița în vederea menținerii funcționalității în parametri optimi a lucrărilor hidrotehnice existente, intervenția în cazuri de calamitate naturală (inundații) sau a altor situații în care este necesară realizarea de lucrări de decolmatare și reprofilare a albiilor minore ale cursurilor de apă în vederea asigurării secțiunii de scurgere a apei și evitarea înregistrării unor viituri, stabilizarea albiei, punerea în siguranță a obiectivelor socio-economice.

1.2.5. (MR) Reglementarea activităților ce pot duce la poluarea habitatelor acvatice sau a zonelor limitrofe

În zonele unde au fost semnalate speciile vizate, se vor interzice orice activități de deversare a substanțelor poluante sau depozitare a deșeurilor de orice natură în habitatele acvatice. Se va limita folosirea ierbicidelor, pesticidelor, amendamentelor, a îngrășămintelor chimice sau substanțelor de protecție a plantelor, în habitatele terestre în care a fost semnalată prezența speciilor, cu respectarea Codului de Bune Practici Agricole, și în condițiile acordării subvențiilor pentru beneficiarii măsurilor de agricultură ecologică, în condițiile legii.

1.2.6. (MR) Reglementarea schimbării destinației terenurilor, în sensul păstrării habitatelor prezente ale speciilor și evitării înlocuirii lor cu zone construite sau alte habitate improprii

Lucrările de construcții, reabilitarea sau modernizarea oricărei infrastructuri de transport liniar, drumuri de orice fel, cale ferată sau construcția de infrastructură nouă de acest tip în zonele de prezență a speciilor vizate, se pot efectua doar cu prevederea unor măsuri compensatorii de permeabilizare în vederea evitării fragmentării habitatului.

1.2.7. (MR) Reglementarea capturării sau deținerii speciilor

Se vor interzice orice acțiuni de capturare sau deținere sau comercializare a speciilor de herpetofaună de interes conservativ. Se va permite capturarea și/sau eliberarea unor exemplare numai în scop științific/de monitorizare. Se vor efectua patrulări în aria protejată pentru prevenirea capturării speciei de către persoane fizice sau juridice. Aceste acțiuni se pot face și împreună cu autoritățile responsabile: Poliție, Jandarmeria, Garda de Mediu, APM. Măsura vizează cu precădere specia Emys orbicularis.

1.2.8. (MR) Reglementarea introducerii de specii în habitatele acvatice utilizate de specii

În arealul de distribuție al speciilor vizate este interzisă popularea apelor cu țestoase aparținând unor specii invazive sau alohtone. La nivel european, specia Emys orbicularis este amenințată de introducerea de indivizi de Trachemys scripta în habitatele acesteia. Presiunea este una abundentă și ridicată, specia fiind intens comercializată. Astfel, este necesară monitorizarea habitatelor cu Emys orbicularis și capturarea speciilor invazive și a eliminării indivizilor acestora.

1.2.9. (A) Colectarea gunoaielor menajere din cadrul habitatului de reproducere situat între Potigrafu și Curcubeu

Această măsură are un caracter specific. Măsura vizează toate cele 3 specii de herpetofaună de interes conservativ prezente în cadrul sitului (Emys orbicularis, Triturus cristatus și Bombina bombina). Prezentul habitat de reproducere prezintă importanță deosebită nu doar din perspectiva prezenței tuturor speciilor de interes și a efectivelor ridicate din cadrul habitatului, ci și prin prisma suprafeței mari și a condițiilor de habitat heterogene. Acțiunile au prioritate ridicată și se vor desfășura cu o frecvență cât mai ridicată, întrucât starea de conservare globală a celor trei specii de interes este nefavorabilă-inadecvată. Administratorul sitului poate sprijini această măsură prin organizarea de acțiuni de voluntariat, informarea publicului, colaborarea cu autoritățile publice locale etc. Aspecte fotografice privind necesitatea acestei măsuri pot fi urmărite în Anexa II. Localizarea măsurii poate fi găsită în Anexa 7.2.

OS.1.3. Menținerea stării de conservare favorabile pentru speciile de mamifere (Lutra lutra, Castor fiber, Spermophilus citellus) din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței.

1.3.1. (A) Sprijinirea proprietarilor de păduri și pășuni pentru conservarea habitatelor favorabile dezvoltării mamiferelor de interes comunitar

Scopul acestei măsuri este acela de a menține pășunile și vegetația ripariană. Se va menține/încuraja elaborarea de amenajamente silvice și administrarea/paza fondului forestier de către structuri autorizate. În ceea ce privește pășunile, proprietarii vor fi sprijiniți în scopul menținerii acestora și limitării transformării acestora în terenuri agricole sau intravilane.

1.3.2. (A) Controlul strict al prădătorilor domestici (câini și pisici hoinare)

Se va avea în vedere eliminarea câinilor și pisicilor hoinare, precum și înregistrarea câinilor de la stâne.

1.3.3. (A) Monitorizarea pagubelor produse de castor

Se va avea în vedere monitorizarea pagubelor produse de castor în scopul obținerii de derogări privind managementul activ al speciei.

1.3.4. (A) Controlul strict al pășunatului

Această măsură presupune respectarea normelor de încărcare pe pășuni, în măsura în care acestea au fost stabilite pentru zona sitului. Până la realizarea studiilor pastorale se permite pășunatul cu efective de minim 0.3 UVM/ha și maxim 1 UVM/ha, în perioada 24 aprilie-6 decembrie.

1.3.5. (A) Gestionarea adecvată a deșeurilor din arealul de distribuție al speciilor de mamifere de interes conservativ

Această măsură presupune:

- Realizarea de patrulări/controale de către administratorul sitului împreună cu alte instituții cu atribuții de monitorizare și control;

- Montarea de panouri informative (de către administratorul sitului cu sprijinul autorităților publice locale) în scopul conștientizării necesității gestionării deșeurilor;

- Colectarea deșeurilor și transportul lor în locuri autorizate, de către autoritățile publice locale li proprietarii/administratorii de terenuri, conform atribuțiilor legale ale acestora.

1.3.6. (MR) Controlul strict asupra activităților de extragere de nisip și pietriș din albiile râurilor

Această măsură presupune ca autorizarea activităților de extragere de nisip și pietriș să se facă doar în zonele unde nu afectează semnificativ habitatul speciilor (în conformitate cu prevederile studiilor de impact), cu excepția situațiilor de intervenție a personalului Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița în vederea menținerii funcționalității în parametri optimi a lucrărilor hidrotehnice existente, intervenția în cazuri de calamitate naturală (inundații) sau a altor situații în care este necesară realizarea de lucrări de decolmatare și reprofilare a albiilor minore ale cursurilor de apă în vederea asigurării secțiunii de scurgere a apei și evitarea înregistrării unor viituri, stabilizarea albiei, punerea în siguranță a obiectivelor socio-economice.

OS. 1.4 Menținerea stării de conservare pentru habitatele forestiere de importanță comunitară (91Y0; 92A0; 91F0; 91I0*) din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței.

1.4.1. (A) Promovarea tipului natural de pădure

În suprafețele cu habitate de interes comunitar, lucrările silvice vor promova speciile de arbori edificatoare de habitat. Se va evita conversia pădurilor (semi-) naturale în plantații intensive cu specii alohtone. Ca excepție, se vor accepta plantații cu specii alohtone în perimetrul habitatelor forestiere de interes comunitar doar în condiții speciale (cumulativ): pe suprafețe restrânse, în stațiuni degradate improprii speciilor autohtone, ca măsură temporară de refacere stațională și evitare a intensificării fenomenelor ce au dus la degradarea stațiunii, în baza unui document ce atestă condițiile staționale improprii și/sau activități nereușite de regenerare a speciilor arborescente native.

1.4.2. (A) Controlul strict al speciilor alohtone (mai ales cele cu potențial invaziv)

Această măsură se va aplica în suprafețele în care au fost identificate habitate de interes conservativ, conform hărții de distribuție a habitatelor și va avea în vedere speciile:

- Amorfa fruticosa în arboretele de luncă care au fost încadrate ca habitat 92A0 și 91F0 (în stadiul de regenerare a arboretelor);

- Robinia pseudacacia în arborete care au fost încadrate ca habitat 91I0* și 91Y0; frasini americani și arțari americani în arboretele care au fost încadrate ca habitat 91F0.

1.4.3. (A) Controlul strict al pășunatului în habitatele forestiere de interes comunitar

Măsura presupune depunerea de eforturi pentru implementarea prevederilor art. 53, alin. (1) din Legea nr. 46/2008, pe raza fondului forestier și a articolului 23, alin. (1), lit. c) din Legea 407/2006. Ea presupune efectuarea de patrulări în pădurile limitrofe stânelor/localităților, și desfășurarea de acțiuni de conștientizare/informare.

1.4.4. (A) Reducerea/ eliminarea depozitării deșeurilor în suprafețele cu habitatele de interes comunitar

Această măsură presupune:

- Realizarea de patrulări/controale de către administratorul sitului împreună cu alte instituții cu atribuții de monitorizare și control;

- Montarea de panouri informative (de către administratorul sitului cu sprijinul autorităților publice locale) în scopul conștientizării necesității gestionării deșeurilor.

- Colectarea deșeurilor și transportul lor în locuri autorizate, de către autoritățile publice locale și proprietarii/administratorii de terenuri, conform atribuțiilor legale ale acestora.

1.4.5. (A) Sprijinirea proprietarilor de păduri pentru administrarea durabilă a pădurilor

Administratorul ariilor naturale protejate va informa și ghida micii proprietari de păduri în vederea stimulării asocierii acestora pentru elaborarea de amenajamente silvice și pentru administrarea/paza suprafețelor de către structuri silvice autorizate. Administratorul va informa micii proprietari cu privire la existența unor mecanisme și surse pentru acordarea de compensații și stimulente (inclusiv din accesarea fondurilor europene).

1.4.6. (A) Controlul extragerilor neautorizate de material lemnos

Măsura se referă la suprafețele forestiere cu habitate de importanță comunitară. Acolo unde aceste suprafețe dispun de servicii de pază prestate de o structură de administrare a fondului forestier autorizată, măsura se va aplica de către aceste structuri. Acolo unde nu există o astfel de structură (suprafețe mici, dispersate, aparținând persoanelor fizice sau suprafețe din afara fondului forestier), controlul se va efectua de către administratorul sitului, cu sprijinul autorităților responsabile (Garda Forestieră, organe ale MAI etc.).

OS.1.5. Îmbunătățirea stării de conservare pentru habitatul de importanță comunitară 3260 (Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho- Batrachion )

1.5.1. (A) Reducerea/ eliminarea poluării apelor de suprafață

Această măsură presupune:

- Realizarea de patrulări/controale de către administratorul sitului împreună cu alte instituții cu atribuții de monitorizare și control;

- Montarea de panouri informative (de către administratorul sitului cu sprijinul autorităților publice locale) în scopul conștientizării necesității gestionării deșeurilor.

- Colectarea deșeurilor din interiorul și din vecinătatea habitatului și transportul lor în locuri autorizate, de către autoritățile publice locale și proprietarii/administratorii de terenuri, conform atribuțiilor legale ale acestora.

- Controlul calității apelor, efectuată doar în perimetrele afectate de poluare, la 12 luni după colectarea deșeurilor.

Indicatori recomandați pentru monitorizarea implementării măsurii: (1) număr de perimetre ale habitatului 3260 fără deșeuri ori surse de poluare; (2) calitatea apelor, apreciată vizual prin prezența deșeurilor/reziduurilor, a peliculelor de poluanți pe suprafața apei și (opțional) pe baza indicelui saprob MZB (valori țintă sunt clasele de calitate I-II, cu praguri ale indicelui saprob definite cf. OM nr. 1146/2002).

OS.1.6. Menținerea stării de conservare pentru habitatul de importanță comunitară 3270 (Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p.)

1.6.1. (A) Controlul strict al depozitării deșeurilor în suprafețele cu habitat de interes comunitar

Această măsură presupune:

- Realizarea de patrulări/controale de către administratorul sitului împreună cu alte instituții cu atribuții de monitorizare și control;

- Montarea de panouri informative (de către administratorul sitului cu sprijinul autorităților publice locale) în scopul conștientizării necesității gestionării deșeurilor;

- Colectarea deșeurilor și transportul lor în locuri autorizate, de către autoritățile publice locale și proprietarii/administratorii de terenuri, conform atribuțiilor legale ale acestora.

1.6.2. (MR) Restricționarea activităților de extragere de nisip și pietriș din albiile râurilor în zone cu habitatul 3270

Măsura presupune ca autorizarea activităților de decolmatare și reprofilare a albiei minore cu exploatarea de agregate minerale să se facă doar în zone unde nu există habitatul 3270, cu excepția situațiilor de intervenție a personalului Administrației Bazinale de Apă Buzău- Ialomița în vederea menținerii funcționalității în parametri optimi a lucrărilor hidrotehnice existente, intervenției în cazuri de calamitate naturală (inundații) sau a altor situații în care este necesară realizarea de lucrări de decolmatare și reprofilare a albiilor minore ale cursurilor de apă în vederea asigurării secțiunii de scurgere a apei și evitarea înregistrării unor viituri, stabilizarea albiei, punerea în siguranță a obiectivelor socio-economice.

OS.1.7. Îmbunătățirea stării de conservare pentru habitatul de importanță comunitară 40C0* (Tufărișuri caducifoliate ponto- sarmatice).

A. 1.7.1. (MR) Controlul pe teren pentru evitarea degradării solului și vătămării speciilor datorită pășunatului în habitatul 40C0*

Măsura vizează urmărirea activității de pășunat în zonele cu habitat și presupune controlul pe teren pentru evitarea degradării solului și vătămarea speciilor menite a fi conservate sau protejate.

Ea presupune efectuarea de patrulări în zona tufărișurilor limitrofe stânelor/localităților și amplasarea de panouri de avertizare (vezi și prevederile privind semnalizarea de la măsurile 1.7.2. și 1.7.3.).

A. 1.7.2. (A) Reducerea/ eliminarea depozitării deșeurilor în suprafețele cu habitat de interes comunitar

Această măsură presupune:

- Realizarea de patrulări/controale de către administratorul sitului împreună cu alte instituții cu atribuții de monitorizare și control;

- Montarea de panouri informative (de către administratorul sitului cu sprijinul autorităților publice locale) în scopul conștientizării necesității gestionării deșeurilor;

- Colectarea deșeurilor și transportul lor în locuri autorizate, de către autoritățile publice locale și proprietarii/administratorii de terenuri, conform atribuțiilor legale ale acestora.

A. 1.7.3. (A) Controlul strict al incendierii vegetației

Măsura se referă atât la suprafețele cu habitat cât și la cele limitrofe acestora. Ea constă din informarea proprietarilor de teren cu privire la interzicerea incendierii vegetației sau altor materiale la o distanță mai mică de 50 m față de tufărișurile de importanță comunitară și de patrulări periodice (îndeosebi în perioada de toamnă/ după recoltările agricole), avându-se în vedere prevederile

art. 96, alin. (3), pct. 16

și

art. 98, alin. (1) lit. a) din OUG 195/2005 .

Indicatori recomandați pentru monitorizarea implementării măsurii: număr de rapoarte de patrulare, număr de panouri informative.

A. 1.7.4. (A) Refacerea habitatului 40C0*

Plantarea puieților din specii arbustive caracteristice habitatului 40C0* în comunitățile vegetale seminaturale (pășuni ori tufărișuri cu vișin turcesc și ulm de câmp) sau artificiale (tufărișuri cu sălcioară sau salcâm). Speciile arbustive de introdus pot fi: Caragana frutex, Prunus tenella, Jasminum fruticans, Paliurus spina-christi, Rhamnus catharticus. Deoarece tufărișurile seminaturale sau artificiale sunt în multe cazuri pe terenuri cu fenomene de eroziune nu se va proceda la eliminarea speciilor alohtone, mizându-se pe o eventuală eliminare naturală în favoarea speciilor autohtone, adaptate stațional. Măsura se poate aplica pe fruntea terasei limitrofe râului Ialomița, în raza localității Ivănești (IL), atât în amonte cât și în aval. E vorba de suprafețe de 0,2-0,5 ha, pe terenuri cu fenomene incipiente de eroziune sau alunecări de teren. Din observațiile efectuate în teren, în respectivele suprafețe instalarea și supraviețuirea vegetației lemnoase arbustive este favorizată de presiunea mai redusă a pășunatului și regimul hidric mai favorabil datorită profilului concav al terasei; în apropiere, în condiții similare de relief există tufărișuri. În respectivele locații apreciem un impact redus al măsurii asupra activităților pastorale tradiționale sau a pajiștilor stepice.

Măsura are dublu rol - ameliorarea terenurilor degradate și refacerea unui habitat prioritar.

Indicatori recomandați pentru monitorizarea implementării măsurii: (1) suprafața pe care s-au efectuat activități de refacere (ținta - 1 ha); (2) număr de puieți plantați din speciile arbustive caracteristice (ținta 5.000 puieți). Localizarea acestei măsuri se regăsește în Anexa 7.3.

1.7.5. (A) Prevenirea conversiei habitatelor naturale și semi-naturale de tufărișuri în terenuri agricole (arabil sau pășune)

Elaborarea unor dispoziții la nivelul administrațiilor publice locale cu privire la restricționarea schimbării folosinței terenurilor ocupate de habitatul de interes conservativ.

OS. 1.8. Conservarea stejarilor seculari din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)

1.8.1. (A) Verificarea periodică a stării stejarilor seculari din Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)

Măsura presupune efectuarea de patrulări în aria protejată în scopul identificării incipiente a unor activități antropice cu impact negativ (ciopliri, tăieri totale sau parțiale, depozitarea de substanțe poluante sau îngrășăminte, stropirea cu biocide, incendii).

Indicator recomandat pentru monitorizarea implementării măsurii: număr de rapoarte de patrulare (țintă 2 rapoarte/an).

1.8.2. (MR) Interzicerea accesului pe suprafața Pădurii Alexeni cu mijloace mecanizate, interzicerea accesului animalelor domestice în perioada de diseminare (septembrie- noiembrie), interzicerea aprinderii focului.

Măsura restrictivă se referă la toată suprafața Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850).

Restricțiile vor fi făcute publice la sediul primăriei și în perimetrul ariei naturale protejate (pe panouri informative).

Indicatori recomandați pentru monitorizarea implementării măsurii: număr de panouri informative montate (țintă 4 panori [la colțurile ANP])

Obiectivul general nr. 2: Asigurarea bazei de informații/date referitoare la speciile și habitatele de interes conservativ cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului

Obiectiv specific (OS)

Activități (A) și măsuri restrictive (MR)

Descriere/mod de implementare

OS.2.1. Cunoașterea evoluției stării de conservare a speciilor de păsări din cadrul Sitului Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței

2.1.1. (A) Monitorizarea speciilor de păsări pentru care a fost desemnat Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței

În cadrul acestei activități se va implementa planul general de monitorizare/evaluare pentru speciile obiectiv (speciile de importanță comunitară pentru care a fost desemnat situl) de pe raza sitului. Planul de monitorizare are o perioadă de implementare de 5 ani, după care se va revizui funcție de rezultatele analizei datelor din teren. În cadrul planului vor fi utilizate protocoalele de monitorizare elaborate pentru speciile pentru care s-a desemnat situl. Planul va fi aplicat pe perioada de implementare a planului de management, cu rapoarte anuale de activitate. Activitatea de monitorizare va viza și evaluarea continuă a presiunilor actuale și a amenințărilor potențiale la adresa speciilor monitorizate și habitatelor acestora. Se pot realiza și studii privind evaluarea unor factori cu potențial impact negativ asupra speciilor prioritare din sit. Se recomandă cooptarea de experți externi, pe durate scurte, pentru aplicarea protocoalelor de monitorizare.

OS.2.2. Cunoașterea evoluției stării de conservare a speciilor de herpetofaună din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței

2.2.1. (A) Monitorizarea speciilor de herpetofaună pentru care a fost desemnat Situl Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței

În cadrul acestei activități se va implementa planul general de monitorizare/evaluare pentru speciile de herpetofaună de importanță comunitară pentru care a fost desemnat situl. Planul de monitorizare are o perioadă de implementare de 5 ani, după care se va revizui funcție de rezultatele analizei datelor din teren. În cadrul planului vor fi utilizate protocoalele de monitorizare elaborate pentru speciile pentru care s-a desemnat situl. Planul va fi aplicat pe perioada de implementare a planului de management, cu rapoarte anuale de activitate. Activitatea de monitorizare va viza și evaluarea continuă a presiunilor actuale și a amenințărilor potențiale la adresa speciilor monitorizate și habitatelor acestora. Se pot realiza și studii privind evaluarea unor factori cu potențial impact negativ asupra speciilor prioritare din sit. Se recomandă cooptarea de experți externi, pe durate scurte, pentru aplicarea protocoalelor de monitorizare.

OS.2.3. Cunoașterea evoluției stării de conservare a speciilor de mamifere de interes conservativ din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței

2.3.1. (A) Monitorizarea speciilor de mamifere pentru care a fost desemnat Situl Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței

În cadrul acestei activități se va implementa planul general de monitorizare/evaluare pentru speciile de mamifere de importanță comunitară pentru care a fost desemnat situl. Planul de monitorizare are o perioadă de implementare de 5 ani, după care se va revizui funcție de rezultatele analizei datelor de teren. În cadrul planului vor fi utilizate protocoalele de monitorizare elaborate pentru speciile pentru care s-a desemnat situl. Planul va fi aplicat pe perioada de implementare a planului de management, cu rapoarte anuale de activitate. Activitatea de monitorizare va viza și evaluarea continuă a presiunilor actuale și a amenințărilor potențiale la adresa speciilor monitorizate și habitatelor acestora. Se pot realiza și studii privind evaluarea unor factori cu potențial impact negativ asupra speciilor prioritare din sit. Se recomandă cooptarea de experți externi, pe durate scurte, pentru aplicarea protocoalelor de monitorizare.

OS.2.4. Cunoașterea evoluției stării de conservare a habitatelor de importanță comunitară din cadrul ROSCI0290 Coridorul Ialomiței

2.4.1. (A) Monitorizarea stării de conservare a habitatelor de importanță comunitară în cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței

Această activitate vizează îmbunătățirea bazei de date prin actualizarea distribuției habitatelor de importanță comunitară pentru care a fost desemnat situl și evaluarea stării de conservare a unor eventuale noi suprafețe. De asemenea, se urmărește evaluarea periodică a stării de conservare a habitatelor de importanță comunitară pentru care a fost desemnat situl. Activitatea se va realiza în conformitate cu protocoalele de monitorizare.

OS.2.5. Cunoașterea evoluției stării de conservare a stării de conservare a exemplarelor seculare de stejar din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)

2.5.1. (A) Monitorizarea stării de conservare a exemplarelor seculare de stejar din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)

Această activitate vizează îmbunătățirea bazei de date prin actualizarea periodică a stării de conservare a exemplarelor seculare de stejar pentru care a fost desemnată aria naturală protejată. Activitatea se va realiza în conformitate cu protocoalele de monitorizare.

Obiectiv specific (OS)

Activități (A) și măsuri restrictive (MR)

Descriere/mod de implementare

OS.3.1. Asigurarea managementului eficient al ariilor naturale protejate cu scopul menținerii și/sau refacerii stării de conservare favorabile a speciilor și habitatelor de interes conservativ și conservării exemplarelor seculare de stejar din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)

3.1.1. (A) Organizarea de întâlniri cu instituțiile implicate în gestionarea resurselor naturale de pe raza ariilor naturale protejate și cu reprezentanți ai proprietarilor de terenuri

Pentru corelarea activităților de pe raza ariilor naturale protejate, cu asigurarea atingerii obiectivelor de conservare ale ariilor naturale protejate ce fac obiectul prezentului plan de management, este necesară organizarea anuală a cel puțin unei întâlniri a administratorului siturilor cu instituțiile implicate în gestionarea resurselor naturale de pe raza ariilor naturale protejate și cu reprezentanți ai proprietarilor de terenuri. Pentru asigurarea celor mai bune condiții de cooperare în vederea implementării planului de management este necesară convocarea periodică a entităților cu interese pe raza ariei naturale protejate. Cooperarea între instituții situate la nivel local, județean, regional sau național reprezintă unul dintre elementele cheie de care depinde aplicarea planului de management. Elaborarea de strategii pentru zona sitului se va realiza doar prin colaborarea cu administratorul sitului, care va stabili în ce măsură acestea țin cont de realitățile existente.

3.1.2. (A) Colaborarea cu toți factorii interesați pentru desfășurarea diferitelor activități ce vizează potențialul sitului: cercetare, proiecte de conservare implementate în zonă, conștientizare, activități generatoare de venit pentru proprietarii sau administratorii de terenuri din cadrul sitului.

Pentru o implementare adecvată a măsurilor de management enunțate în prezentul plan de management, este necesară încheierea unor protocoale de colaborare cu alte instituții cheie și cu administratori ai altor Situri Natura 2000, în vederea schimbului de experiență și de bune practici, în special cu acele situri aflate în vecinătatea ariilor naturale protejate vizate. Protocoale de colaborare pot fi încheiate și cu proprietari de terenuri, administratori de resurse, furnizori/ prestatori de servicii pentru desfășurarea optimă a măsurilor de management pe teritoriul sitului.

3.1.3. (A) Implicarea unor instituții/ organizații partenere și a comunității locale pentru realizarea unui management participativ

Pentru buna desfășurare a activităților de cercetare, dezvoltare durabilă și turism, este necesară încheierea unor protocoale de parteneriat cu instituții de cercetare interesate de potențialul zonei, organizații neguvernamentale implicate în conservarea patrimoniului natural și cultural al ariei și firme private care promovează un turism și o dezvoltare sustenabilă. Comunitatea locală trebuie consultată permanent și implicată participativ în acțiunile de management prin întâlniri de informare și dezbatere periodice.

OS.3.2. Asigurarea resurselor financiare necesare unei administrări optime

3.2.1. (A) Elaborarea bugetului anual necesar pentru activitățile de administrare și management, pentru atingerea scopului principal al planului de management, din resurse proprii

Implementarea corectă a măsurilor de conservare prevăzute în planul de management necesită un management performant al personalului, al bugetului și al resurselor infrastructurale din partea administratorului sitului. În acest scop, vor fi identificate resursele proprii ale administratorului care pot fi redirecționate pentru diferite activități din planul de management și ulterior va fi elaborat bugetul de venituri și cheltuieli anual care va fi alocat activităților prevăzute. Această dinamică financiară va fi proiectată pe toată perioada implementării planului de management.

3.2.2. (A) Identificarea unor noi surse de finanțare și elaborarea unor proiecte de conservare cu finanțare externă

Având în vedere că resursele financiare proprii, de multe ori se dovedesc insuficiente, pentru a acoperi în totalitate cheltuielile ce presupun implementarea acțiunilor din planul de management, este necesară atragerea de surse de finanțare prin proiecte naționale, internaționale sau din mediul privat. În acest scop, se vor elabora cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare care vizează conservarea valorilor natural și se vor percepe taxe pentru avizele acordate.

3.2.3. (A) Întocmirea planurilor de lucru anuale

Pentru implementarea corectă a măsurilor de conservare prevăzute în planul de management de către personalul responsabil de administrarea sitului, vor fi elaborate planurile de lucru anuale în concordanță cu calendarul activităților și bugetul anual.

3.3.1. (A) Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/ managementul ariei naturale protejate

Măsura se va implementa prin realizarea evaluării nevoilor de formare și instruire ale personalului. Pe baza rezultatelor administratorul va asigura, prin colaborarea cu organizații/structuri de specialitate, elaborarea de materiale de instruire și organizarea cursuri de dezvoltare a capacității personalului implicat, pentru a asigura funcționarea corespunzătoare a structurii de administrare. Cursurile de instruire vor fi conduse de specialiști: biologi, ingineri silvici, experți în activități de supraveghere și pază.

OS.3.3. Controlul activităților cu impact potențial negativ asupra speciilor și habitatelor de importanță comunitară specifice ariilor naturale protejate vizate și a stejarilor seculari din Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)

3.3.2. (A) Implicarea activă a administratorului sitului în combatarea braconajului la speciile de importanță comunitară pentru care a fost desemnat situl

Administratorul va colabora cu gestionarii de fonduri cinegetice și piscicole și instituțiile abilitate, cu rol de reglementare și control pentru combaterea braconajului la speciile care sunt obiective de conservare în sit. Pentru sesizarea activităților de braconaj, administratorul va putea folosi rețelele de voluntari.

3.3.3. (A) Încheierea de parteneriate cu Jandarmeria, Garda de Mediu, Garda Forestieră și alte instituții relevante pentru realizarea unui sistem de patrulare integrat

Pentru urmărirea respectării regulamentului și prevederilor planului de management, precum și pentru asigurarea eficienței personalului desemnat pentru pază și supraveghere, se vor elabora planuri de patrulare integrate, care să acopere perioada de implementare a planului de management. Pentru eficientizarea activității personalului de teren al administratorului se vor încheia protocoale de colaborare cu Jandarmeria, Garda de Mediu, Garda Forestieră și alte instituții relevante care posedă mijloacele legale și capacitatea tehnică în cazul unor intervenții necesare.

3.3.4. (A) Analiza documentațiilor în vederea acordării de avize pentru proiectele și planurile/programele care se realizează pe teritoriul ariei naturale protejate

Administratorul va evalua fiecare plan/program, proiect sau activitate cu potențial efect negativ asupra valorilor naturale/culturale ale sitului și, după o analiză amănunțită, va acorda aviz favorabil/nefavorabil, în funcție de caz, în conformitate cu

art. 20, alin. (7)

din

OM 1822/2020 .

3.3.5. (A) Implicarea rețelelor de voluntari

Voluntariatul reprezintă o formă foarte eficientă prin care se poate realiza educația ecologică și conștientizarea populației din zonă privind valorile ocrotite în sit. Administratorul sitului va stimula activitățile de voluntariat atât prin racolare directă în interiorul sitului, cât și prin apelarea la rețele de voluntari deja existente. Administratorul sitului va elibera certificate de voluntar organizațiilor sau persoanelor care vor desfășura astfel de activități în folosul sitului.

3.3.6. (A) Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate

Pentru urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management și asigurarea eficienței personalului desemnat, administratorul sitului va achiziționa/va desemna spre folosință elementele de logistică necesare și va asigura întreținerea acestora pe tot parcursul valabilității contractului de administrare. Echipamentele, soft-urile specifice procurate și imobilele închiriate/cumpărate/construite vor fi destinate exclusiv executării activităților de conservare și management.

3.3.7. (A) Monitorizarea implementării planului de management și realizarea raportărilor necesare către autorități relevante

Administratorul sitului va urmări realizarea indicatorilor de monitorizare, termenelor de implementare și a rezultatelor planului de management și va ajusta/modifica indicatorii în funcție de modificările inevitabile survenite în procesul de implementare a planului de management. Anual vor fi elaborate rapoartele de activitate și cele financiare necesare și vor fi trimise, în mod obligatoriu, către autoritățile relevante.

Obiectiv specific (OS)

Activități (A) și măsuri restrictive (MR)

Descriere/mod de implementare

OS.4.1. Promovarea valorilor naturale din cadrul ariilor naturale protejate prin intermediul materialelor informative, site-ului web și altor mijloace de comunicare

4.1.1. (A) Realizarea site-ului web (sau secțiune pe site-ul administratorului) al ariilor protejate și actualizarea permanentă a acestuia cu informații relevante pentru factorii interesați și publicul larg

Crearea site-lui web (sau secțiune pe site-ul administratorului) al ariei naturale protejate va duce la creșterea gradului de informare privind importanța sitului pentru conservarea biodiversității și va contribui la informarea publicului larg și factorilor interesați privind:

a) măsurile necesare pentru conservarea și protecția ariei naturale protejate;

b) regulamentul ariei naturale protejate;

c) responsabilitățile administratorului sitului;

d) responsabilitățile proprietarilor privați și de stat de pe suprafața ariilor naturale protejate;

e) cerințele privind dezvoltarea economică în cadrul sitului;

f) modalitățile de avizare a activităților economice cu posibil impact asupra ariilor naturale protejate.

De asemenea, prin intermediul site-ului web, se vor promova valorile naturale, culturale și istorice ale sitului.

4.1.2. (A) Realizarea și amplasarea de panouri informative în localitățile de pe raza sitului și în sit

Realizarea și amplasarea de panouri informative privind importanța sitului pentru conservarea biodiversității, specii sau habitate de interes din sit, anumite restricții în cadrul zonei protejate, vor contribui la o bună informare a publicului larg/vizitatorilor și la îmbunătățirea condițiilor de protecție a speciilor sensibile.

Panourile informative vor fi amplasate la intrările principale, pe drumurile de acces cele mai circulate, în cadrul sitului și în localitățile din apropierea sitului. Numărul de localități și locațiile unde vor fi amplasate panourile vor fi selectate de către administratorul sitului în funcție de fluxul de vizitatori și de gradul de impact antropic prezent în aceste zone.

4.1.3. (A) Realizarea de materiale informative referitoare la ariile naturale protejate de promovare a valorilor naturale ale sitului

Pentru a face cunoscute valorile naturale, culturale și istorice din cadrul sitului și pentru a spori gradul de interes pentru zonă, se va produce o gamă variată de materiale informative ce vor contribui la o cunoaștere mai bună a biodiversității din cadrul sitului, a speciilor de păsări protejate din sit, a acțiunilor desfășurate de către administrator, a problemelor cu care se confruntă administratorul în implementarea măsurilor de management, a restricțiilor din cadrul sitului, a proiectelor desfășurate. Materialele informative se vor realiza în funcție de grupul țintă și de mesajul care se dorește a fi transmis. Materialele informative vor fi folosite la diferite evenimente organizate de către administrator sau autoritățile locale și județene.

OS.4.2. Asigurarea unui nivel ridicat de educație și conștientizare privind biodiversitatea din cadrul ariilor naturale protejate

4.2.1. (A) Realizarea unei campanii de conștientizare privind situl, importanța valorilor sale naturale

Campania de conștientizare va viza consolidarea acțiunilor către un mesaj centrat atât pe scopul planului de management, cât și pe acțiunile de management ce se desfășoară în cadrul sitului. Obiectivele campaniei de conștientizare se vor orienta spre:

a) conștientizarea grupurilor țintă privind speciile și habitatele pentru care au fost desemnate ariile natural protejate vizate și măsurile necesare de protecție/ conservare pentru acestea;

b) conștientizarea membrilor grupurilor țintă privind oportunitățile economice existente în cadrul sitului;

c) conștientizarea grupurilor țintă privind regulamentul și legislația specifică care se aplică pe teritoriul sitului;

d) atragerea participării reprezentanților grupurilor țintă în acțiunile ce se vor desfășura în cadrul sitului.

Campania de conștientizare va cuprinde diferite activități, precum: întâlniri cu localnicii, întâlniri cu instituțiile de învățământ din perimetrul sitului; introducerea informațiilor educative privind ariile naturale protejate în cadrul școlilor; conferințe de presă, comunicate de presă etc.

4.2.2. (A) Implementarea unor activități educaționale: cercuri tematice, Ziua Păsărilor, Ziua Internațională a Pădurilor, Ziua Mediului, Ziua Biodiversității, pentru a informa populația locală cu privire la importanța speciilor și habitatelor protejate din cadrul siturilor

Activitățile educaționale vor contribui la educarea tinerei generații. Astfel, se vor stabili tematici specifice care vor fi abordate în profil educațional în fiecare an. Tematicile vor ține cont de problemele caracteristice la un moment dat în cadrul sitului, dar și de viziunea de ansamblu a administrației ariei naturale protejate față de problemele care urmează a fi rezolvate. În programul activităților educaționale vor fi incluse sărbătorile clasice din calendarul mediului: Ziua Pământului, Ziua Mediului, Ziua Păsărilor. De asemenea, se va stabili ziua ariei naturale protejate, cu scopul de a crește popularitatea ariei naturale protejate în rândul populației rezidente, nu ca pe un nou factor de presiune din partea statului, ci ca o valoare locală și regională.

4.2.3. (A) Realizarea de expoziții de fotografii cu valorile naturale din cadrul și vecinătatea ariei naturale protejate

Realizarea de expoziții de fotografii va contribui la creșterea nivelul de informare și promovare a sitului. Această acțiune va fi desfășurată de către administratorul ariei naturale protejate împreună cu unitățile de învățământ din vecinătatea ariilor naturale protejate sau împreună cu consiliul județean sau consiliile locale. Expozițiile de fotografie se vor axa pe valorile naturale ale sitului, valorile culturale și istorice și promovarea activităților tradiționale din localitățile situate în vecinătatea sitului. Expozițiile vor putea fi organizate pe două categorii: pentru elevii din diferite instituții de învățământ sau pentru fotografii semiprofesioniști și profesioniști. Expozițiile vor putea fi organizate cu ocazia a diferite evenimente privind protecția mediului: Ziua Mediului, Ziua Păsărilor, Ziua Biodiversității.

Obiectivul general nr. 5: Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile și habitatele de interes conservativ

Obiectiv specific (OS)

Activități (A) și măsuri restrictive (MR)

Descriere/mod de implementare

OS.5.1. Utilizarea durabilă a resurselor naturale de pe teritoriul sau în vecinătatea ariilor naturale protejate

5.1.1. (A) Armonizarea prevederilor amenajamentelor silvice, a planurilor de urbanism, a celor de amenajare teritorială, de utilizare a terenurilor și a celorlalte resurselor naturale cu prevederile planului de management

Administratorul trebuie să urmărească introducerea prevederilor relevante ale planului de management în cadrul planurilor de amenajare a teritoriului, de urbanism, planurilor de dezvoltare regională. La actualizarea sau elaborarea acestor planuri, conform legislației în vigoare, trebuie să se țină cont de existența ariilor naturale protejate, să fie evidențiate limitele acesteia pe harta PUG-lui, PUZ-lui și să se aibă în vedere restricțiile impuse de către legislația specifică ariilor naturale protejate și a prevederilor planului de management al sitului.

PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR

8.1.

Planul de activități

Nr.

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Prioritate

Responsabil

Partener

Obiectiv general 1. Conservarea și managementul biodiversității, respectiv al speciilor și habitatelor de interes conservativ din ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și a stejarilor seculari din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)

1.1.

OS.1.1. Menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare a celor 21 de specii de păsări de interes conservativ din cadrul Sitului Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței

1.1.1.

1.1.1. (A)

mică

director, specialist în științele vieții

Autoritățile publice locale

1.1.2.

1.1.2. (MR)

mică

specialist în științele vieții

Agenția pentru Protecția Mediului, Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură

1.1.3.

1.1.3. (MR)

mică

specialist în științele vieții

Direcțiile Agricole Județene Autoritățile publice locale Administratori și proprietari de terenuri

1.1.4.

1.1.4. (A)

mare

specialist în științele vieții, șef pază

Administratori de terenuri forestiere

1.1.5.

1.1.5. (A)

mică

director, specialist în științele vieții

Administratori rețele de distribuție a energiei electrice, autorități publice locale

1.1.6.

1.1.6. (A)

mică

șef pază

Administratori ai fondurilor de vânătoare și pescuit Organele MAI

1.1.7.

1.1.7. (A)

mare

șef pază

Organele locale ale MAI și alte instituții cu atribuții de control, autorități publice locale

1.2.

OS 1.2. Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de amfibieni și reptile (Bombina bombina, Emys orbicularis, Triturus cristatus) din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței.

1.2.1.

1.2.1. (MR)

mare

specialist în științele vieții, șef pază

Administratori și proprietari de terenuri

1.2.2.

1.2.2. (MR)

mare

șef pază

Administratori și proprietari de terenuri

1.2.3.

1.2.3. (A)

medie

specialist în științele vieții, șef pază

Administratori și proprietari de terenuri

1.2.4.

1.2.4. (MR)

mare

specialist în științele vieții, șef pază

Autorități publice locale, ABA Buzău Ialomița, Direcțiile Agricole Județene, Administratori și proprietari de terenuri, Agenția pentru Protecția Mediului

1.2.5.

1.2.5. (MR)

mare

specialist în științele vieții, șef pază

Garda de Mediu, Autorități publice locale

1.2.6.

1.2.6. (MR)

mare

director, specialist în științele vieții, șef pază

Autoritățile publice locale, Direcțiile Agricole Județene, Administratori și proprietari de terenuri, Agenția pentru Protecția Mediului

1.2.7.

1.2.7. (MR)

mare

specialist în științele vieții, șef pază

Agenția pentru Protecția Mediului, Garda de Mediu, Organele locale ale MAI, Autorități publice locale

1.2.8.

1.2.8.(MR)

mare

specialist în științele vieții, șef pază

Agenția pentru Protecția Mediului, Garda de Mediu, Organele locale ale MAI, Autorități publice locale

1.2.9.

1.2.9. (A)

mare

director, șef pază

Autorități publice locale, administratori și proprietari de terenuri

1.3.

OS.1.3. Menținerea stării de conservare favorabile pentru speciile de mamifere (Lutra lutra, Castor fiber, Spermophilus citellus) din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței.

1.3.1.

1.3.1. (A)

medie

director, șef pază

Proprietari și administratori de terenuri, autorități publice locale

1.3.2.

1.3.2. (A)

medie

director, șef pază

Administratori ai fondurilor de vânătoare și pescuit

1.3.3.

1.3.3. (A)

medie

specialist în științele vieții, șef pază

Administratori ai fondurilor de vânătoare și pescuit

1.3.4.

1.3.4. (A)

medie

șef pază, rangeri

Proprietari și administratori de terenuri, autorități publice locale, Direcții Agricole Județene

1.3.5.

1.3.5. (A)

medie

șef pază, rangeri

Autoritățile publice locale \administratori și proprietari de terenuri

1.3.6.

1.3.6. (A)

mică

șef pază, specialist în științele vieții, rangeri

Autoritățile publice locale, ABA Buzău Ialomița

1.4.

OS.1.4. Menținerea stării de conservare pentru habitatele forestiere de importanță comunitară (91Y0; 92A0; 91F0; 91I0*) din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței.

1.4.1.

1.4.1. (A)

mare

șef pază

Administratori și proprietari de terenuri forestiere

1.4.2.

1.4.2. (A)

mare

specialist în științele vieții, șef pază

Administratori și proprietari de terenuri forestiere

1.4.3.

1.4.3. (A)

mare

șef pază, rangeri

Administratori și proprietari de terenuri forestiere

1.4.4.

1.4.4. (A)

mare

șef pază, rangeri

Autoritățile publice locale, Administratori și proprietari de terenuri, Garda de Mediu, Garda Forestieră

1.4.5.

1.4.5. (A)

mare

director, șef pază

Autoritățile publice locale, Administratori și proprietari de terenuri

1.4.6.

1.4.6. (A)

medie

șef pază, rangeri

Administratori și proprietari de terenuri, organe ale MAI, Garda Forestieră

1.5.

1.5.1.

1.5.1. (A)

mare

șef pază, rangeri

Administratori și proprietari de terenuri forestiere, ABA, Autorități publice locale

1.6.

OS.1.6. Menținerea stării de conservare pentru habitatul de importanță comunitară 3270 (Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p.)

1.6.1.

1.6.1. (A)

mare

șef pază, rangeri

Autoritățile publice locale, Administratori și proprietari de terenuri, Garda de Mediu, Garda Forestieră

1.6.2.

1.6.2. (MR)

mare

specialist în științele vieții, șef pază

Autoritățile publice locale, ABA Buzău Ialomița

1.7.

OS.1.7. Îmbunătățirea stării de conservare pentru habitatul de importanță comunitară 40C0* (Tufărișuri caducifoliate ponto-sarmatice)

1.7.1.

1.7.1. (MR)

mare

șef pază, rangeri

Autoritățile publice locale, Administratori și proprietari de terenuri, Garda de Mediu

1.7.2.

1.7.2. (A)

mare

șef pază, rangeri

Autoritățile publice locale, Administratori și proprietari de terenuri, Garda de Mediu

1.7.3.

1.7.3. (A)

medie

șef pază, rangeri

Administratori și proprietari de terenuri, organe ale MAI

1.7.4.

1.7.4. (A)

medie

director, șef pază, specialist în științele vieții

Autoritățile publice locale, Administratori și proprietari de terenuri

1.7.5.

1.7.5. (A)

medie

director, șef pază

Autoritățile publice locale, Administratori și proprietari de terenuri

1.8.

OS.1.8. Menținerea stării de conservare a stejarilor seculari din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)

1.8.1.

1.8.1. (A)

mare

șef pază, rangeri

Administratori și proprietari de terenuri

1.8.2.

1.8.2. (MR)

mare

șef pază, rangeri

Agenția pentru Protecția Mediului, Garda de Mediu, Organele locale ale MAI, Autorități publice locale

Obiectiv general 2. Asigurarea bazei de informații/date referitoare la speciile și habitatele de interes conservativ și protectiv, cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului

2.1.

OS.2.1. Cunoașterea evoluției stării de conservare a speciilor de păsări din cadrul Sitului Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței

2.1.1.

2.1.1. (A)

Conform protocolului de monitorizare

mare

specialist în științele vieții

Experți cooptați, consultanță, mediul academic

2.2.

OS.2.2. Cunoașterea evoluției stării de conservare a speciilor de herpetofaună din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței

2.2.1.

2.2.1. (A)

Conform protocolului de monitorizare

mare

specialist în științele vieții

Experți cooptați, consultanță, mediul academic

2.3.

OS.2.3. Cunoașterea evoluției stării de conservare a speciilor de mamifere de interes conservativ din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței

2.3.1.

2.3.1. (A)

Conform protocolului de monitorizare

mare

specialist în științele vieții

Experți cooptați, consultanță, mediul academic

2.4.

OS.2.4. Cunoașterea evoluției stării de conservare a habitatelor de importanță comunitară din cadrul ROSCI0290 Coridorul Ialomiței

2.4.1.

2.4.1. (A)

Conform protocolului de monitorizare

medie

specialist în științele vieții, șef pază

Experți cooptați, consultanță, mediul academic

2.5.

OS.2.5. Cunoașterea evoluției stării de conservare a stării de conservare a exemplarelor seculare de stejar din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)

2.5.1.

2.5.1. (A)

Conform protocolului de monitorizare

medie

specialist în științele vieții, șef pază

Experți cooptați, consultanță, mediul academic

Obiectiv general 3. Administrarea și managementul eficient al ariilor naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței împreună cu Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), și asigurarea durabilității managementului

3.1.

3.1.1.

3.1.1. (A)

mare

director, responsabil comunități

Membrii structurilor de administrare

3.1.2.

3.1.2. (A)

mare

director, responsabil comunități

Membrii structurilor de administrare

3.1.3.

3.1.3. (A)

medie

director, responsabil comunități

Toți factorii interesați

3.2.

OS.3.2. Asigurarea resurselor financiare necesare unei administrări optime

3.2.1.

3.2.1. (A)

mare

director, contabil șef

Membrii structurilor de administrare

3.2.2.

3.2.2. (A)

mare

director, specialist în științele vieții, șef pază

Reprezentanți ai instituțiilor implicate în finanțări, parteneri de implementare a proiectelor

3.2.3.

3.2.3. (A)

mare

director, specialist în științele vieții, șef pază, responsabil comunități

Membrii structurilor de administrare

3.3.

3.3.1.

3.3.1. (A)

medie

director, responsabil resurse umane

Entități specializate în educație și perfecționare

3.3.2

3.3.2. (A)

medie

director

Administratori ai fondurilor de vânătoare și pescuit

3.3.3.

3.3.3. (A)

medie

șef pază

Organe ale MAI, Garda Forestieră, Garda de Mediu

3.3.4.

3.3.4. (A)

medie

director, specialist în științele vieții, șef pază

Membrii structurilor de administrare

3.3.5.

3.3.5. (A)

medie

director, responsabil comunicare

Toți factorii interesați

3.3.6.

3.3.6. (A)

medie

director, responsabil investiții

Membrii structurilor de administrare

3.3.7.

3.3.7. (A)

medie

director, specialist în științele vieții

Membrii structurilor de administrare

Obiectiv general 4. Creșterea nivelului de conștientizare și educație a publicului și grupurilor interesate privind importanța conservării biodiversității și pentru obținerea sprijinului în vederea realizării obiectivelor planului de management

4.1.

OS.4.1. Promovarea valorilor naturale din cadrul ariilor naturale protejate prin intermediul materialelor informative, site-ului web și altor mijloace de comunicare

4.1.1.

4.1.1. (A)

medie

director, responsabil IT

Experți cooptați, consultanță, mediul academic

4.1.2.

4.1.2. (A)

medie

director, responsabil comunități

Experți cooptați, consultanță, mediul academic, autorități publice locale, proprietari și administratori de terenuri

4.1.3.

4.1.3. (A)

medie

director, responsabil comunități

Experți cooptați, consultanță, mediul academic

4.2.

OS.4.2. Asigurarea unui nivel ridicat de educație și conștientizare privind biodiversitatea din cadrul ariilor naturale protejate

4.2.1.

4.2.1. (A)

medie

director, responsabil comunități

Experți cooptați, consultanță, mediul academic, autorități publice locale, proprietari și administratori de terenuri, școli

4.2.2.

4.2.2. (A)

medie

director, responsabil comunități

Experți cooptați, consultanță, mediul academic, autorități publice locale, proprietari și administratori de terenuri, școli

4.2.3.

4.2.3. (A)

medie

director, responsabil comunități

Experți cooptați, consultanță, mediul academic, autorități publice locale, proprietari și administratori de terenuri, școli

Obiectiv general 5. Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile și habitatele de interes conservativ

5.1.

OS.5.1. Utilizarea durabilă a resurselor naturale de pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate

5.1.1.

5.1.1. (A)

mare

director, specialist în științele vieții, șef pază

Autorități publice locale, administratori și proprietari de terenuri, ABA Buzău Ialomița etc.

8.2.

Estimarea resurselor

Nr.

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale

Resurse financiare estimate

Alocare subprogram

Total zile/responsabili activitate

Denumire

Cantitate

Total (lei)

Sursa fonduri

Obiectiv general 1. Conservarea și managementul biodiversității, respectiv al speciilor și habitatelor de interes conservativ din ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și a stejarilor seculare din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)

1.1

OS.1.1. Menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare a celor 21 de specii de păsări de interes conservativ din cadrul sitului Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței

1.1.1.

1.1.1. (A)

n/a

1.1.2.

1.1.2. (MR)

Panouri informative

buc

4.500

Fonduri proprii

n/a

1.1.3.

1.1.3. (MR)

n/a

1.1.4.

1.1.4. (A)

4 zile/lună/șef pază

Carburant deplasări

litri

2.400

91.500

Fonduri proprii

n/a

1.1.5.

1.1.5. (A)

Cheltuieli organizare evenimente

Evenimente

20.000

Fonduri proprii

n/a

1.1.6.

1.1.6. (A)

1 zi/lună/ranger, 3 rangeri

Carburant deplasări

litri

1.800

56.160

Fonduri proprii

n/a

1.1.7.

1.1.7. (A)

1 zi/lună/ranger, 3 rangeri

Carburant deplasări

litri

1.800

56.160

Fonduri proprii

n/a

Total OS.1.1.

228.320

1.2.

1.2.1.

1.2.1. (MR)

1 zi/lună/șef pază

Carburant deplasări teren

Litri

600

18.900

Fonduri proprii

n/a

1.2.2.

1.2.2. (MR)

n/a

1.2.3.

1.2.3. (A)

1 zi/lună/ ranger, 3 rangeri

Carburant deplasare în teren

litri

900

51.660

Fonduri proprii

n/a

1.2.4.

1.2.4. (MR)

5 zile/an/șef pază

Carburant deplasare în teren

litri

250

9.200

Fonduri proprii

n/a

1.2.5.

1.2.5. (MR)

5 zile/an/șef pază

Carburant deplasare în teren

litri

250

9.200

Fonduri proprii

n/a

1.2.6.

1.2.6. (MR)

n/a

1.2.7.

1.2.7. (MR)

n/a

1.2.8.

1.2.8.(MR)

n/a

1.2.9.

1.2.9. (A)

Servicii transport deșeuri

luna

50.000

Surse externe

n/a

Total OS.1.2.

138.960

1.3.

OS.1.3. Menținerea stării de conservare favorabile pentru speciile de mamifere (Lutra lutra, Castorfiber, Spermophilus citellus) din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței

1.3.1.

1.3.1. (A)

Cheltuieli organizare evenimente

Evenimente

15.000

Fonduri proprii

n/a

1.3.2.

1.3.2. (A)

Fonduri proprii

n/a

1.3.3.

1.3.3. (A)

1 zi/lună de ranger, 3 rangeri

Carburant deplasare în teren

litri

900

51.660

Fonduri proprii

n/a

1.3.4.

1.3.4. (A)

1 zi/lună de ranger, 3 rangeri

Carburant deplasare în teren

litri

900

51.660

Fonduri proprii

n/a

1.3.5.

1 zi/lună de ranger, 3 rangeri

Carburant deplasare în teren

Litri

900

56.660

Fonduri proprii

1.3.5. (A)

Panouri informative

buc.

1.3.6.

1.3.6. (A)

1 zi/lună de ranger, 3 rangeri

Carburant deplasare în teren

litri

900

51.660

Fonduri proprii

n/a

Total OS.1.3.

226.640

n/a

1.4.

OS.1.4. Menținerea stării de conservare pentru habitatele forestiere de importanță comunitară (91Y0; 92A0; 91F0; 91I0*) din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței.

1.4.1.

1.4.1. (A)

1 zi/an/șef pază

1.590

Fonduri proprii

n/a

1.4.2.

1.4.2. (A)

1 zi/lună de ranger, 3 rangeri

6 zile/an/șef pază

6 zile/an/biolog

Carburant deplasări teren

Litri

1.200

72.720

Fonduri proprii

n/a

1.4.3.

1.4.3. (A)

1 zi/lună de ranger, 3 rangeri

Carburant deplasări teren

Litri

900

51.660

Fonduri proprii

n/a

1.4.4.

1.4.4. (A)

1 zi/lună de ranger, 3 rangeri

Carburant deplasări în teren

Litri

900

57.760

Fonduri proprii

n/a

Panouri informative

buc

1.4.5.

1.4.5.(A)

Fonduri proprii

n/a

1.4.6.

1.4.6. (A)

1 zi/lună de ranger, 3 rangeri

Carburant deplasări teren

Litri

900

51.660

n/a

Total OS.1.4.

235.290

1.5.

1.5.1.

1.5.1. (A)

1 zi/lună de ranger, 3 rangeri

Carburant deplasări în teren

Litri

900

57.660

Fonduri proprii

n/a

Panouri informative

buc

Total OS.1.5.

57.660

1.6.

OS.1.6. Menținerea stării de conservare pentru habitatul de importanță comunitară 3270 (Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p.)

1.6.1.

1.6.1. (A)

1 zi/lună de ranger, 3 rangeri

Carburant deplasări în teren

Litri

900

57.760

Fonduri proprii

n/a

Panouri informative

buc

1.6.2.

1.6.2. (MR)

1 zi/lună/șef pază

1 zi/lună/biolog

36.240

Fonduri proprii

n/a

Total OS. 1.6.

93.900

1.7.

OS. 1.7. Îmbunătățirea stării de conservare pentru habitatul de importanță comunitară 40C0* (Tufărișuri caducifoliate ponto-sarmatice)

1.7.1.

1.7.1. (MR)

1 zi/lună de ranger, 3 rangeri

Carburant deplasări teren

Litri

900

51.660

Fonduri proprii

n/a

1.7.2.

1.7.2. (A)

1 zi/lună de ranger, 3 rangeri

Carburant deplasări în teren

Litri

575

56.035

Fonduri proprii

n/a

Panouri informative

buc

1.7.3.

1.7.3. (A)

4 zile/an de ranger, 3 rangeri

Carburant deplasări teren

Litri

300

17.220

Fonduri proprii

n/a

1.7.4.

1.7.4. (A)

Servicii împăduriri

50.000

Surse Externe

n/a

Total OS. 1.7.

174.915

1.8.

OS. 1.8. Conservarea stejarilor seculari din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)

1.8.1.

1.8.1. (A)

5 zile/an/șef pază

Carburant deplasare în teren

litri

250

8.400

Fonduri proprii

n/a

1.7.2.

1.8.2. (MR)

15 zile/an/director

Panouri informative

buc.

36.150

Fonduri proprii

n/a

Total OS. 1.8.

44.550

Total obiectiv general 1

1.200.235

2.1.

OS.2.1. Cunoașterea evoluției stării de conservare a speciilor de păsări din cadrul Sitului Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței

2.1.1.

2.1.1. (A)

Activitate monitorizare prin experți

Set echipament monitorizare

buc

145.000

Surse externe

n/a

Activitate monitorizare

125.000

Surse externe

2.2.

OS.2.2 Cunoașterea evoluției stării de conservare a speciilor de herpetofaună din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței

2.2.1.

2.2.1. (A)

Activitate monitorizare prin experți

Set echipament de monitorizare

buc

110.000

Surse externe

n/a

Activitate monitorizare

70.000

Surse externe

2.3.

OS.2.3. Cunoașterea evoluției stării de conservare a speciilor de mamifere de interes conservativ din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței

2.3.1.

2.3.1. (A)

Activitate monitorizare prin experți

Set echipament de monitorizare

buc

110.000

Surse externe

n/a

Activitate monitorizare

60.000

Surse externe

2.4.

OS.2.4. Cunoașterea evoluției stării de conservare a habitatelor de importanță comunitară din cadrul ROSCI0290 Coridorul Ialomiței

2.4.1.

2.4.1. (A)

Activitate monitorizare prin experți

Set echipament de monitorizare

buc

50.000

Surse externe

n/a

Activitate monitorizare

60.000

Surse externe

2.5.

OS.2.5. Cunoașterea evoluției stării de conservare a stării de conservare a exemplarelor seculare de stejar din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)

2.5.1.

2.5.1. (A)

1 zi/lună de ranger, 1 rangeri

Carburant deplasări teren

Litri

300

17.220

Fonduri proprii

Total obiectiv general 2

747.220

3.1.

3.1.1.

3.1.1. (A)

2 zile/an/director

2 zile/an/șef pază

2 zile/an/responsabil comunități

Carburant deplasări teren

Litri

320

11.940

Fonduri proprii

n/a

3.1.2.

3.1.2. (A)

n/a

3.1.3.

3.1.3. (A)

n/a

Total OS.3.1.

11.940

Fonduri proprii

n/a

3.2.

OS.3.2. Asigurarea resurselor financiare necesare unei administrări optime

3.2.1.

3.2.1. (A)

14 zile/an/director

20 zile/an/contabil

77.540

Fonduri proprii

n/a

3.2.2.

3.2.2. (A)

Servicii scriere proiecte

buc

60.000

Surse externe

n/a

20 zile/an/director

20 zile/an/biolog

20 zile/an/șef pază

109.300

Fonduri proprii

3.2.3.

3.2.3. (A)

5 zile/an /director

10 zile/an/biolog

10 zile/an/șef pază

10 zile/an/responsabil comunități

57.900

Fonduri proprii

n/a

Total OS 3.2.

304.740

3.3.

3.3.1.

3.3.1. (A)

Servicii instruire

buc

360.000

Surse externe

n/a

3.3.2.

3.3.2. (A)

15 zile/an/director

33.150

Fonduri proprii

n/a

3.3.3.

3.3.3. (A)

15 zile/an/șef pază

23.850

Fonduri proprii

n/a

3.3.4.

3.3.4. (A)

15 zile/an/director

15 zile/an/biolog

15 zile/an/șef pază

81.975

Fonduri proprii

n/a

3.3.5.

3.3.5. (A)

Cheltuieli voluntariat

25.000

Fonduri proprii

n/a

3.3.6.

3.3.6. (A)

Echipament

set

50.000

Fonduri proprii

- n/a

3.3.7.

3.3.7. (A)

8 zile/an/director

17.680

Fonduri proprii

- n/a

Total OS.3.3.

591.655

Total Obiectiv general 3

908.335

4.1.

OS.4.1. Promovarea valorilor naturale din cadrul ariilor naturale protejate prin intermediul materialelor informative, site-ului web și altor mijloace de comunicare

4.1.1.

4.1.1. (A)

Servicii mentenență și actualizare web site

buc

50.000

Surse externe

n/a

20 zile/an/responsabil IT

31.000

Fonduri proprii

4.1.2.

4.1.2. (A)

Panouri informative (design, realizare, amplasare)

buc

15.000

Surse externe

n/a

10 zile/2ani/șef pază

6.360

Fonduri proprii

4.1.3.

4.1.3. (A)

Contract realizare materiale publicitare

buc

50.000

Surse externe

n/a

30 zile/an/responsabil comunități

42.900

Fonduri proprii

Total OS.4.1.

195.260

4.2.

OS.4.2. Asigurarea unui nivel ridicat de educație și conștientizare privind biodiversitatea din cadrul ariilor naturale protejate

4.2.1.

4.2.1. (A)

Campanie conștientizare

buc

50.000

Surse externe

n/a

15 zile/an/responsabil comunități

4 zile/an/ranger, 3 rangeri

Carburant deplasări teren

Litri

1350

43.920

Fonduri proprii

4.2.2.

4.2.2. (A)

Organizare evenimente

buc

40. 000

Surse externe

n/a

5 zile/an/responsabil comunități

Carburant deplasări teren

Litri

300

8.650

Fonduri proprii

4.2.3.

4.2.3. (A)

Expoziții fotografii

buc

30.000

Surse externe

n/a

5 zile/an/responsabil comunități

7.150

Fonduri proprii

Total OS.4

179.720

Total obiectiv general 4

374.980

Obiectiv general 5. Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile și habitatele de interes conservativ

5.1.

OS.5.1. Utilizarea durabilă a resurselor naturale de pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate

5.1.1.

5.1.1. (A)

n/a

Total obiectiv general 5

n/a

TOTAL

3.230.770

PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR

Monitorizarea activităților planificate va fi realizată prin următoarele:

–

Raportări periodice;

–

Urmărirea activităților planificate;

–

Indicarea activităților realizate.

9.1.

Raportări periodice

Se vor face raportări semestriale privind implementarea planului de management. Ele vor furniza detalii privind toate activitățile implementare, conform planului de activități, semnalându-se diferențe în ceea ce privește respectarea acestui plan. Toate activitățile implementare vor fi descrise detaliat. Se va menționa dacă este nevoie de refacerea planului de activități și acesta se va revizui în consecință.

Tabelul 291. Raportări periodice

Nr.

Denumire

Moment raportare

Activități incluse în raportare

An*(2)

Trimestru*(3)

Raportare intermediară anul 1

toate*(1)

Raportare anul 1

toate*(1)

Raportare intermediară din anul 2

toate*(1)

Raportare anul 2

toate*(1)

Raportare intermediară din anul 3

toate*(1)

Raportare anul 3

toate*(1)

Raportare intermediară din anul 4

toate*(1)

Raportare anul 4

toate*(1)

Raportare intermediară din anul 5

toate*(1)

Raportare anul 5

toate*(1)

*(1) prin toate se înțelege toate activitățile prevăzute în planificarea și care se află în derulare sau au fost încheiate la un moment de timp anterior acestei raportări respective;

*(2) prin completarea acestei coloane "An" se înțelege raportarea tuturor activităților aflate în derulare sau care au fost încheiate până la finalizarea anului respectiv;

*(3) prin completarea acestei coloane "Trimestru" și a colonei "An" se înțelege raportarea tuturor activităților aflate în derulare sau care au fost încheiate până la finalizarea trimestrului menționat din anul respectiv.

9.2.

Urmărirea activităților planificate

Pentru urmărirea implementării activităților planificate se vor urmări următoarele aspecte: resursele consumate, procentul de îndeplinire, precum și rezultatele obținute în urma acestor activități. Toate aceste informații se vor completa într-un tabel centralizator după cum urmează:

Tabelul 292. Centralizare resurse consumate, procent îndeplinire și rezultate

Nr.

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale

Resurse financiare estimate

Procent îndeplinire

Rezultate

Obs.

Cheltuieli

Total (lei)

Sursa fonduri

1.1.

OS.1.1. Menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare a celor 21 de specii de păsări de interes conservativ din cadrul Sitului Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței

1.1.1.

1.1.1. (A)

1.1.2.

1.1.2. (MR)

4.500

Fonduri proprii

1.1.3.

1.1.3. (MR)

1.1.4.

1.1.4. (A)

79.500

12.000

91.500

Fonduri proprii

1.1.5.

1.1.5. (A)

20.000

Fonduri proprii

1.1.6.

1.1.6. (A)

47.160

9.000

56.160

Fonduri proprii

1.1.7.

1.1.7. (A)

47.160

9.000

56.160

Fonduri proprii

Total OS.1.1.

228.320

1.2.

1.2.1.

1.2.1. (MR)

15.900

3.000

18.900

Fonduri proprii

1.2.2.

1.2.2. (MR)

1.2.3.

1.2.3. (A)

47.160

4.500

51.660

Fonduri proprii

1.2.4.

1.2.4. (MR)

7.950

1.250

9.200

Fonduri proprii

1.2.5.

1.2.5. (MR)

7.950

1.250

9.200

Fonduri proprii

1.2.6.

1.2.6. (MR)

1.2.7.

1.2.7. (MR)

1.2.8.

1.2.8.(MR)

1.2.9.

1.2.9. (A)

50.000

Surse externe

Total OS.1.2.

138.960

1.3.

OS.1.3. Menținerea stării de conservare favorabile pentru speciile de mamifere (Lutra lutra, Castor fiber, Spermophilus citellus) din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței

1.3.1.

1.3.1. (A)

15.000

Fonduri proprii

1.3.2.

1.3.2. (A)

Fonduri proprii

1.3.3.

1.3.3. (A)

47.160

4.500

51.660

Fonduri proprii

1.3.4.

1.3.4. (A)

47.160

4.500

51.660

Fonduri proprii

1.3.5.

1.3.5. (A)

47.160

9.500

56.660

Fonduri proprii

1.3.6.

1.3.6. (A)

47.160

4.500

51.160

Fonduri proprii

Total OS.3.

226.640

1.4.

OS.1.4. Menținerea stării de conservare pentru habitatele forestiere de importanță comunitară (91Y0; 92A0; 91F0; 91I0*) din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței.

1.4.1.

1.4.1. (A)

1.590

Fonduri proprii

1.4.2.

1.4.2. (A)

66.270

6.000

72.720

Fonduri proprii

1.4.3.

1.4.3. (A)

47.160

4.500

51.660

Fonduri proprii

1.4.4.

1.4.4. (A)

47.160

10.500

57.660

Fonduri proprii

1.4.5.

1.4.5.(A)

Fonduri proprii

1.4.6.

1.4.6. (A)

47.160

4.500

51.660

Total OS.1.4.

235.290

1.5.

1.5.1.

1.5.1. (A)

47.160

10.500

57.660

Fonduri proprii

Total OS.1.5.

57.660

1.6.

OS. 1.6. Menținerea stării de conservare pentru habitatul de importanță comunitară 3270 (Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p.)

1.6.1.

1.6.1. (A)

47.160

10.500

57.660

Fonduri proprii

1.6.2.

1.6.2. (A)

36.240

Fonduri proprii

Total OS.1.6.

93.900

1.7.

OS.1.7. Îmbunătățirea stării de conservare pentru habitatul de importanță comunitară 40C0* (Tufărișuri caducifoliate ponto-sarmatice)

1.7.1.

1.7.1. (MR)

47.160

4.500

51.660

Fonduri proprii

1.7.2.

1.7.2. (A)

47.160

8.875

56.035

Fonduri proprii

1.7.3.

1.7.3. (A)

15.720

1.500

17.220

Fonduri proprii

1.7.4.

1.7.4. (A)

50.000

Surse Externe

Total OS.1.7.

174.915

1.8.

OS.1.8. Conservarea stejarilor seculari din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)

1.8.1.

1.8.1. (A)

7.150

1.250

8.400

Fonduri proprii

1.8.2.

1.8.2. (MR)

33.150

3.000

36.150

Fonduri proprii

Total OS.1.8.

44.550

Total obiectiv general 1

1.200.235

2.1.

OS.2.1. Cunoașterea evoluției stării de conservare a speciilor de păsări din cadrul Sitului Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței

2.1.1.

2.1.1. (A)

270.000

Surse externe

2.2.

OS.2.2. Cunoașterea evoluției stării de conservare a speciilor de herpetofaună din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței

2.2.1.

2.2.1. (A)

180.000

Surse externe

2.3.

OS.2.3. Cunoașterea evoluției stării de conservare a speciilor de mamifere de interes conservativ din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței

2.3.1.

2.3.1 (A)

170.000

Surse externe

2.4.

OS.2.4. Cunoașterea evoluției stării de conservare a habitatelor de importanță comunitară din cadrul ROSCI0290 Coridorul Ialomiței

2.4.1.

2.4.1. (A)

110.000

Surse externe

2.5.

OS.2.5. Cunoașterea evoluției stării de conservare a stării de conservare a exemplarelor seculare de stejar din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)

2.5.1.

2.5.1. (A)

17.220

Fonduri proprii

Total obiectiv general 2

747.220

3.1.

3.1.1.

3.1.1. (A)

10.440

1.500

11.940

Fonduri proprii

3.1.2.

3.1.2. (A)

3.1.3.

3.1.3. (A)

Total OS.3.1.

11.940

3.2.

OS.3.2. Asigurarea resurselor financiare necesare unei administrări optime

3.2.1.

3.2.1. (A)

77.540

Fonduri proprii

3.2.2.

3.2.2. (A)

109.300

169.300

Surse externe și fonduri proprii

3.2.3.

3.2.3. (A)

57.900

Fonduri proprii

Total OS.3.2

304.740

3.3.

3.3.1.

3.3.1. (A)

360.000

Surse externe

3.3.2.

3.3.2. (A)

33.150

Fonduri proprii

3.3.3.

3.3.3. (A)

23.850

Fonduri proprii

3.3.4.

3.3.4. (A)

81.975

Fonduri proprii

3.3.5.

3.3.5. (A)

25.000

Fonduri proprii

3.3.6.

3.3.6. (A)

50.000

Fonduri proprii

3.3.7.

3.3.7. (A)

17.680

Fonduri proprii

Total OS.11

591.335

Total obiectiv general 3

908.335

4.1.

OS.4.1. Promovarea valorilor naturale din cadrul ariilor naturale protejate prin intermediul materialelor informative, site-ului web și altor mijloace de comunicare

4.1.1.

4.1.1. (A)

31.000

81.000

Surse externe și fonduri proprii

4.1.2.

4.1.2. (A)

6.360

21.360

Surse externe și fonduri proprii

4.1.3.

4.1.3. (A)

42.900

92.900

Surse externe și fonduri proprii

Total OS.4.1.

195.260

4.2.

OS.4.2. Asigurarea unui nivel ridicat de educație și conștientizare privind biodiversitatea din cadrul ariilor naturale protejate

4.2.1.

4.2.1. (A)

37.170

6.750

93.920

Surse externe și fonduri proprii

4.2.2.

4.2.2. (A)

7.150

1.500

48.650

Surse externe și fonduri proprii

4.2.3.

4.2.3. (A)

7.150

37.150

Surse externe și fonduri proprii

Total OS.4.2.

179.720

Total obiectiv general 4

374.980

Obiectiv general 5. Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile și habitatele de interes conservativ

5.1.

OS.5.1. Utilizarea durabilă a resurselor naturale de pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate

5.1.1.

5.1.1. (A)

Total obiectiv general 5

TOTAL

n/a

3.230.770

n/a

9.3.

Indicarea activităților realizate

Odată cu implementarea planului de management, se vor indica trimestrele activităților începute, în derulare sau încheiate relativ la momentul în care se face acest lucru. Această indicare va da o informație despre trimestrele în care s-a realizat respectiva activitate, din totalul celor pe care se întinde activitatea (de exemplu primele trei trimestre din cele patru pe care se întinde activitatea). Toate aceste informații se vor completa într-un tabel centralizator după cum urmează, marcându-se căsuța corespunzătoare activității și trimestrului cu x:

Tabelul 293. Indicare (marcare) activități planificate

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Activitatea 1.1.1.

Activitatea 1.1.2.

Activitatea 1.1.3.

Activitatea 5.1.1.

10.

BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE

ANAR, 2015. Planul de management al spațiului hidrografic Buzău-Ialomița. Disponibil la: www.rowater.ro.

Arnold E. N. and Burton J. A., 1978: A field guide to the Reptile and Amphibians of Britain and Europe, Harper Collins Manufacturing, Glasgow.

Arntzen J. W., 1978: Some hypotheses on postglacial migrations of the fire-bellied toad, Bombina bombina (Linnaeus) and the yellow-bellied toad, Bombina variegata (Linnaeus), Journal of Biogeography, 5, pp: 339-345.

Bajger J., 1980: Diversity of Defensive Responses in Populations of Fire Toads (Bombina bombina and Bombina variegata) Herpetologica, 36(2), pp: 133-137.

BirdLife Internațional, 2015 - European Red List of Birds, Luxembourg: Office for Official Publication of the European Communities.

Botnariuc N. and Tatole V., 2005: Cartea Roșie a vertebratelor din România, Editura Academiei Române, București.

Brodie E. D. Jr., 1977: Salamander Antipredator Postures, Copeia, 1977(3), pp: 523-535.

Cicort-Lucaciu A. Ș., Ardeleanu A., Cupșa D., Naghi N. and Dalea A., 2005: The trophic spectrum of a Triturus cristatus (Laurentus 1768) population from Plopiș Mountains area (Bihor County, România), North-Western Journal of Zoology, 1, pp: 31-39.

Cogălniceanu D. și Miaud C., 2003: Population age structure and growth in four syntopic amphibian species inhabiting a large river floodplain, Canadian Journal of Zoology, 81, pp: 10961106.

Cogălniceanu D., Aioanei F. and Bogdan M., 2000: Amfibienii din România - Determinator, Editura Ars Docendi, București.

Cogălniceanu, D., Rozylowicz, L. Szekely, P., Samoilă, C., Stănescu, F., Tudor, M., Szekely, D., Iosif, R., 2013b. Diversity and distribution of reptiles in România. ZooKeys, 341: 49-76.

Cogălniceanu, D., Szekely, P., Samoilă, C., Ruben, I., Tudor, M., Plăiașu, R., Stănescu, F. and Rozylowicz L., 2013: Diversity and distribution of amphibians in România. ZooKeys 296:35-37. Doi.10.3897/zookeys.296.4872.

Covaciu-Marcov S. D., Cupșa D. and Telcean I., 2001: Contribuții la cunoașterea spectrului trofic al speciei Triturus cristatus Laurentus din regiunea Oradea, Analele Universității din Oradea, 8, pp: 119-142.

Dissescu, R., 1970. Clima României.

Doniță, N., Popescu, A, Paucă-Comănescu, M, Mihăilescu, S., Biriș, I. A., 2005-a. Habitatele din România, Editura Tehnică-Silvică, București, 496 p.

Doniță, N., Popescu, A, Paucă-Comănescu, M, Mihăilescu, S., Biriș, I. A., 2005-b. Habitatele din România - Modificări conform amendamentelor propuse de România și Bulgaria la Directiva Habitate, Editura Tehnică-Silvică, București, 95 p.

Fasola M. and Canova L., 1992: Feeding habits of Triturus vulgaris, T. cristatus and T. alpestris (Amphibia, Urodela) in the northern apennines (Italy), Bolletino di zoologia, 59(3), pp: 273-280

Formularele standard ale siturilor. Disponibil la: www.mmediu.ro.

Fuhn I. E., 1960: Fauna Republicii Populare Române, Vol. XIV Amphibia, Editura Academiei Republicii Populare Române, București.

Ghira I., Mara Gyongyver., 2000: Using the allelomorphic feature in identifying two species belonging to genus Bombina (Anura Discoglossidae) from Transilvania. Studia Universitatis Babes- Bolyai, Cluj-Napoca, 25, pp: 85-95.

Griffiths R. A. and Williams C., 2000: Modelling population dynamics of great crested newts: a population viability analysis, Herpetological Journal, 10, pp: 157-164.

Gustafson D. H., Andersen A. S. L., Mikusinski G. and Malmgren J. C., 2009: Pond quality determinants of occurrence patterns of northern crested newts (Triturus cristatus), Journal of Herpetology, 43, pp: 300-310.

Hedlund L., 1990: Courtship Display in a Natural Population of Crested Newts, Triturus cristatus, Ethology, 85(4), pp: 279-288.

Hofman S, Spolsky Christina, Uzzell T, Cogălniceanu D, Babik W, Szymura JM., 2007: Phylogeography of the fire-bellied toads, Bombina: independent Pleistocene histories inferred from mitochondrial genomes. Molecular Ecology, 16, pp: 2301-2316.

Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie București, 1963. Harta Solurilor din România, scara 1:200.000.

Institutul de Geodezie, Fotogrametrie, Cartografie și Organizarea Teritoriului - I.G.F.C.O.T., 1992. Atlasul cadastrului apelor din România. Harta hidrografică a României, scara 1:100.000, București.

Institutul Geologic, 1968. Harta Geologică 1:200.000. Vol. 9. Șimleul Silvaniei, redactată de M. Lupu, M. Borcoș, Denisa Lupu, Cornelia Bițoianu. Comitetul de Stat al Geologiei, București.

Jaussi R. and Kunz P.A., 1978 : Isolation of the major toxic protein from the skin venom of the crested newt, Triturus cristatus, Experientia, 34(4), pp: 503-504.

Kinne O., Kunert J., Zimmermann W., 2006: Breeding, rearing and raising the red-bellied toad Bombina bombina in the laboratory, Endangered Species Research. 1, pp: 11-23.

Kovacs T. și Torok J., 1997: Determination of minimum sample size to estimate diet diversity in Anuran species, Herpetological Journal, 7, pp: 43-47.

Kruuk L. și Gilchrist J., 1997: Mechanism maintaining species differentiation: predător - mediated selection in a Bombina hybrid zone, Proceedings of the Royal Society of London, 264, pp: 105-110.

Kupfer A. and Kneitz S., 2000: Population ecology of The Great Crested Newt (Triturus cristatus) in an agricultural landscape: dynamics, pond fidelity and dispersal, Herpetological Journal, 10, pp: 165-171.

Marcu, M., Marcu, V., 2012., Meteorologie Și Climatologie Forestieră - curs pentru învățământul la distanță - cinegetică, Editura Universității Transilvania din Brașov.

Meteoblue, 2018. Date disponibile la: www.meteoblue.com.

Miaud C., Joly P. and Castanet J., 1993: Variation in age structures in a subdivided population of Triturus cristatus, Canadian Journal of Zoology, 71, pp: 1874-1879.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate (2015): Atlas al speciilor de păsări de interes comunitar din România.

Petrovici M., 2015 - Atlas al speciilor de păsări de interes comunitar din România, Coordonare științifică Societatea Ornitologică Română și Asociația pentru Protecția Păsărilor și a Naturii "Grupul Milvus". Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională.

Radu Nicoleta-Reka., Bogdan H., Bata Zs., Popa C., Osvat-Szabo E. G.,2007: The trophic spectrum of a Bombina bombina (Linnaeus 1761) population from the Cermei region (Arad county, România). Herpetologica Romanica, 1, pp: 17-21.

Rafinska Anna, 1991: Reproductive biology of the fire-bellied toads, Bombina bombina and Bombina variegata (Anura: Discoglossidae): egg size, clutch size and larval period length differences, Biological Journal of the Linnean Society London, 43, pp: 197-210.

Sas I., Covaciu-Marcov S. D., Cupșa D., Schircanici A., Peter V. I., 2004: The study of the trophic spectrum of Bombina bombina (Linnaeus 1761) populations in the Ier Valley area (county of Bihor, România), Nymphaea, Folia Naturae Bihariae, 31, pp: 91-109.

Simmaco M., Kreil G., Barra D., 2009: Bombinins, antimicrobial peptides from Bombina species, Biochimica et Biophysica Acta (BBA) - Biomembranes, 1788(8), pp: 1551-1555.

Situația efectivelor la nivel național raportată de România către Comisia Europeană la data de 31 martie 2014, activitate realizată prin proiectul "Sistemul național de gestiune și monitorizare a speciilor de păsări din România în baza art. 12 din Directiva Păsări" finanțat prin Programul Operațional Sectorial "Mediu" 2007-2013, implementat de Centrul Național de Dezvoltare Durabilă în parteneriat cu Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice.

Spârchez, G., Târziu, D.R., Dincă, L., 2013. Pedologie cu elemente de geologie și geomorfologie. Editura Universității Transilvania din Brașov, 348 p.

Stugren B., 1980: Geographical variations of the fire bellied toad (Bombina bombina) in the U.S.S.R. (Amphibia, Discloglossidae), Zoologische Abhandlugen, Zool. Abh. Mus. Tierk. Dresden, 36 (5): 101-115.

Szymura J. M., 1993: Analysis of hybrid zones with Bombina. In: Hybrid Zones and the Evolutionary Process (ed. Harrison R), pp. 261-289. Oxford University Press, New York.

WorldClim, 2018. Date disponibile la: www.worldclim.org (data accesării: decembrie 2018).

www.amphibiaweb.org

www.iucnredlist.org

http://ran.cimec.ro/

http://www.sor.ro/ro/pasari.

11.

ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT

Anexa I Regulamentul ariei naturale protejate

Regulamentul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței,

al Sitului Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și al

ariei naturale protejate de interes național

Pădurea Alexeni - cod III.2 (RONPA0850)

Prevederi generale

Articolul 1

(0)

Ariile naturale protejate care fac obiectul prezentului regulament au fost instituite prin următoarele acte normative:

(1)

Situl Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței a fost instituit prin

Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007

privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare.

(2)

Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței a fost desemnat prin

Hotărârea nr. 663/2016

privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.

(3)

Aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni (III.2 RONPA0850) a fost desemnat prin

Hotărârea nr. 2151/2004

privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.

Articolul 2

Limitele Siturilor Natura 2000 ROSCI0290 și ROSPA0152 și a ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni (III.2 RONPA0850) se găsesc postate, în format digital, pe site-ul autorității publice centrale pentru protecția mediului. Administrativ, cele două situri sunt localizate pe teritoriul județelor Ialomița (72%) și Prahova (28%), cuprinzând suprafețe ce aparțin unui număr de 54 de unități administrativ teritoriale, din care 15 în județul Prahova și 39 în județul Ialomița, astfel:

–

Articolul 3

Prezentul document cuprinde reglementările care se aplică pe suprafața sitului de importanță comunitară ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, al Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și al ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), denumite în continuare arii naturale protejate vizate, pentru implementarea măsurilor de management specifice acestor arii naturale protejate.

Articolul 4

Responsabilitatea managementului ariilor naturale protejate vizate revine Administrației Parcului Natural Balta Mică a Brăilei (APNBMB), subunitate cu personalitate juridică din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor - ROMSILVA, în calitate de administrator în baza Contractului de administrare nr. 18/13.02.2014 și a Actului adițional nr. 1 încheiat cu Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate.

Articolul 5

(1)

Activitățile APNBMB legate de conservarea biodiversității pe suprafața ariilor naturale protejate vizate sunt îndrumate de Consiliul Științific, cu rol de autoritate științifică pe teritoriul acestor arii naturale protejate. Componența Consiliului Științific este stabilită, la propunerea APNBMB, prin ordin al autorității publice centrale care răspunde de protecția mediului.

(2)

Pe lângă APNBMB s-a înființat Consiliul Consultativ de Administrare, alcătuit din reprezentanți ai instituțiilor, organizațiilor economice, organizațiilor neguvernamentale, autorităților și comunităților locale, care dețin cu orice titlu suprafețe, bunuri sau au interese în perimetrul ori în vecinătatea ariilor naturale protejate vizate, Consiliu care este implicat și interesat în aplicarea măsurilor de protecție, în conservarea și dezvoltarea durabilă a zonei. Componentă și regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Consultativ de Administrare se propune de către APNBMB și este aprobată prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de protecția mediului.

II.

Reglementarea activităților în ariile naturale protejate

Articolul 6

(1)

Activitățile care se desfășoară pe suprafața siturilor ROSCI0290, ROSPA0152 și a ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), se supun avizării APNBMB. Emiterea actelor de reglementare pentru planuri/proiecte/activități în aceste arii naturale protejate și, după caz, în vecinătatea acestora, se realizează numai cu avizul APNBMB.

(2)

Activitățile/planurile/proiectele care pot genera un impact negativ asupra mediului în ariile naturale protejate vizate se supun procedurii de evaluare de mediu sau evaluării impactului asupra mediului și/sau, după caz, evaluării adecvate.

(3)

Avizele APNBMB pentru activitățile/planurile/proiectele care pot genera un impact negativ semnificativ asupra ariilor naturale protejate vizate, se emit în baza Hotărârilor Consiliului Științific.

Articolul 7

(1)

Emiterea avizului pentru activitățile care urmează să se desfășoare pe suprafața ariilor naturale protejate vizate, se face în conformitate cu

Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1822/2020

pentru aprobarea

Metodologiei

de atribuire în administrare a ariilor naturale protejate.

(2)

Avizele eliberate de către APNBMB privind desfășurarea activităților/planurilor/proiectelor/programelor pot fi favorabile sau nefavorabile.

(3)

Avizele nefavorabile eliberate de APNBMB trebuie să fie însoțite de o motivare a deciziei.

(4)

Pe parcursul implementării activităților, planurilor și proiectelor avizate, APNBMB verifică respectarea condițiilor impuse în avizele eliberate precum și respectarea prevederilor din documentațiile care au stat la baza emiterii actelor de reglementare și a avizului administratorului.

În caz de nerespectare a acestora, APNBMB poate solicita remedierea aspectelor necorespunzătoare, sau sistarea activității până la remedierea deficiențelor constatate.

Articolul 8

Reglementarea activităților desfășurate pe suprafața ariilor naturale protejate vizate se face inclusiv ținând cont de următoarele prevederi:

Persoanele fizice și juridice care desfășoară activități de exploatare a resurselor naturale au obligația de a obține actele de reglementare necesare, emise de către autoritatea competentă pentru protecția mediului;

În Pădurea Alexeni nu sunt permise activități de utilizare a resurselor naturale; prin excepție, sunt permise numai acele intervenții care au drept scopuri protejarea, promovarea și asigurarea continuității existenței obiectivelor pentru care a fost constituită.

II.1.

Silvicultură, vânătoare și pescuit

Articolul 9

Desfășurarea activităților de silvicultură și exploatare forestieră se fac cu respectarea următoarelor prevederi:

ale

Legii nr. 46/2008

republicată, cu modificările și completările ulterioare, și actelor normative subsecvente acestuia, inclusiv norme și instrucțiuni tehnice;

Pe toate terenurile care fac parte din fondul forestier național inclus în suprafața ariilor naturale protejate vizate se execută numai activitățile specifice prevăzute în amenajamentele silvice sau alte studii de specialitate: reconstrucție ecologică, ameliorarea terenurilor degradate și alte asemenea, cu respectarea Planului de management și a reglementărilor în vigoare privind zonarea funcțională a pădurilor;

Amenajamentele silvice, pentru toate terenurile forestiere de pe suprafața ariilor naturale protejate vizate, indiferent de natura proprietății lor, se avizează de APNBMB în condițiile

art. 28, alin. (11) din OUG nr. 57/2007

aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 49/2011

cu modificările și completările ulterioare, și se supun prevederilor

H.G. nr. 236/2023

pentru aprobarea metodologiei de derulare a procedurii de evaluare de mediu pentru amenajamentele silvice.

Terenurile cu vegetație forestieră, situate în afara fondului forestier național de pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate, se supun normelor tehnice silvice privind evaluarea masei lemnoase și reglementărilor privind circulația materialului lemnos, în conformitate cu

art. 6 alin. (2) din Legea nr. 47/2008

republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Pentru corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări, APNBMB va comunica gestionarilor fondului forestier locația cuiburilor active, funcție de informațiile deținute. Gestionarii fondului forestier vor impune evitarea deranjului în jurul cuiburilor active, în perioada de cuibărire, funcție de specie, conform măsurii 1.1.4.*3) din Planul de management;

*3) Măsura 1.1.4. Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări

În perioada de reproducere a speciilor de amfibieni și reptile ce fac obiectul conservării pentru Situl Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, se va limita la maxim 120 zile depozitarea lemnului exploatat pe marginea drumurilor de acces în fondul forestier; de asemenea se va limita extragerea din liziera pădurii, din luminișuri și poieni a lemnului mort, deja în descompunere, în zonele unde speciile au fost semnalate de către APNBMB (măsura 1.2.1.*4) din Planul de management);

*4) Măsura 1.2.1. Restricționarea unor activități care pot afecta calitatea habitatelor acvatice sau terestre utilizate de către specii

În cadrul lucrărilor de recoltare a masei lemnoase, lucrările de doborât, scos-apropiat și depozitat material lemnos vor evita bălțile (mai puțin băltoacele de pe drumuri), pâraiele, râurile (materialul căzut accidental va fi îndepărtat) și, pe cât posibil, se vor efectua în preajma acestor zone (10 m zonă tampon) în afara sezonului de reproducere la amfibieni; nu se vor abandona resturi de exploatare și/sau deșeuri de altă natură în aceste habitate acvatice (măsura 1.2.2.*5) din Planul de management);

*5) Măsura 1.2.2. Protecția habitatelor acvatice folosite de speciile de amfibieni și reptile pentru reproducere

În suprafețele cu habitate de interes comunitar, lucrările silvice vor promova speciile de arbori edificatoare de habitat (măsura 1.4.1.*6) din Planul de management)

*6) Măsura 1.4.1. Promovarea tipului naturale de pădure

Activitățile de protecție a pădurilor, acțiunile de prevenire a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantități sau de pe suprafețe care necesită modificarea prevederilor amenajamentului silvic în vigoare se fac cu avizul APNBMB, după parcurgerea etapei de teren, cu aprobarea autorităților publice centrale responsabile;

Structurile de administrare ale fondului forestier național, proprietate publică a statului de pe raza ariilor naturale protejate vizate vor transmite anual către APNBMB, până la data de 1 martie, schimbările apărute pe parcursul anului precedent cu privire la situația aplicării legilor fondului funciar, dacă este cazul.

Articolul 10

(1)

Pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate, vânătoarea se organizează și se desfășoară în conformitate cu prevederile

Legii nr. 407/2006 , cu modificările și completările ulterioare, și ale

OUG 57/2007

aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 49/2011

cu modificările și completările ulterioare.

(2)

Acțiunile de evaluare a speciilor de interes cinegetic și de interpretare a rezultatelor se fac de către gestionarul fondului cinegetic cu participarea reprezentanților APNBMB. Gestionarul fondului cinegetic are obligația, de a notifica cu 7 zile în prealabil APNBMB despre intenția de organizare a evaluării speciilor de interes cinegetic.

(4)

Cotele de recoltă propuse de gestionarii fondurilor de vânătoare vor fi avizate de APNBMB, anterior depunerii lucrării de evaluare la structura teritorială a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, pentru fiecare fond cinegetic care se suprapune parțial sau total peste suprafața ariilor naturale protejate ce fac obiectul prezentului regulament.

II.2.

Agricultură

Articolul 11

(1)

Pășunatul pe suprafața ariilor naturale protejate vizate se face cu respectarea prevederilor

Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 34/2013

cu completările și modificările ulterioare.

(2)

Gestionarea pășunilor de pe suprafața ariilor naturale protejate ce fac obiectul prezentului regulament se face în baza Amenajamentelor pastorale aprobate sau a Regulamentelor de pășunat, întocmite de către administratorii pășunilor, până la aprobarea Amenajamentelor pastorale conform

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 86/2014 .

(3)

Înainte de aprobarea Amenajamentului pastoral, Consiliile locale vor solicita APNBMB avizarea acestuia, în conformitate cu

art. 28 din OUG nr. 57/2007 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare, privind elaborarea planurilor și programelor. APNBMB avizează studiile silvopastorale ce se întocmesc pe raza ariilor naturale protejate vizate de prezentul regulament conform

art. 28^1 din OUG nr. 57/2007 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare.

(4)

Respectarea prevederilor Amenajamentelor pastorale, respectiv a regulamentelor de pășunat se verifică de inspectori din cadrul Agenției Județene pentru Ameliorare și reproducție în Zootehnie și de către persoanele împuternicite din cadrul APNBMB.

(5)

APNBMB are dreptul de a verifica pe teren ca numărul de animale domestice pe pășuni să fie conform capacității de suport a acestora, conform bonității pășunilor prevăzută în studiile mai sus menționate sau reglementărilor legale în vigoare.

(6)

Pe raza ariilor naturale protejate vizate este permis accesul animalelor domestice aparținând comunităților, asociațiilor, firmelor sau persoanelor fizice, care au sediul sau, respectiv, domiciliul în unitățile administrativ teritoriale care se suprapun total sau parțial pe suprafața ariilor naturale protejate vizate și persoanelor fizice și juridice care dețin terenuri în interiorul acestora sau comunităților locale.

(7)

În zona definită de măsurile 1.1.2.*7) și 1.2.5.*8) din Planul de management se va limita folosirea ierbicidelor, a pesticidelor, amendamentelor, a îngrășămintelor chimice sau a substanțelor de protecție a plantelor, fertilizarea pășunilor și se va realiza cu gunoi de grajd; această restricție va fi impusă doar în cazul în care se plătesc subvenții pentru proprietarii acestor terenuri.

*7) Măsura 1.1.2. Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă

*8) Măsura 1.2.5. Reglementarea activităților ce pot duce la poluarea habitatelor acvatice sau a zonelor limitrofe

Articolul 12

În ariile naturale protejate vizate este interzisă creșterea de animale domestice fără certificate sanitar-veterinare, emise conform legislației în vigoare.

Articolul 13

În ariile naturale protejate vizate este interzisă introducerea în culturi de organisme modificate genetic.

II.3.

Construcții și infrastructură

Articolul 14

(1)

Realizarea de construcții pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate se face cu respectarea legislației specifice în vigoare, ținându-se cont de prevederile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare.

(2)

Planurile Urbanistice Generale ale localităților de pe suprafața ariilor naturale protejate vizate vor fi supuse avizării de către APNBMB.

II.4.

Turism

Articolul 15

(0)

Camparea pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate se reglementează astfel:

(1)

Camparea este permisă numai în locuri special amenajate.

(2)

Săparea de șanțuri în jurul locurilor de amplasare a corturilor sau utilizarea oricăror materiale de origine vegetală sub corturi este interzisă.

(3)

Camparea în afara perimetrelor permise se poate face numai în următoarele situații:

pentru activitate de cercetare, cu aprobarea APNBMB;

pentru voluntarii care activează pe teritoriul siturilor, cu aprobarea APNBMB, în situația în care sarcinile primite o impun;

pentru misiuni de supraveghere și control, efectuate de ranguri și/sau specialiști din cadrul Jandarmeriei Române, sau alte instituții competente teritorial.

(4)

În locurile de campare, se poate percepe un tarif de campare de către administratorii terenului sau partenerii/împuterniciții acestora, în cazul în care se asigură condiții minime de campare. Acest tarif se aduce la cunoștința APNBMB și se afișează, obligatoriu, în loc vizibil în zona locului de campare, de către cei care îl încasează.

Articolul 16

(0)

Aprinderea focului pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate se reglementează astfel:

(1)

Focurile de tabără sunt permise doar în vetrele special amenajate în acest scop din locurile de campare; se vor respecta normele de prevenire și stingere a incendiilor.

(2)

Este interzisă tăierea vegetației lemnoase, de orice fel, pentru utilizarea ei ca sursă de foc.

Articolul 17

Este interzisă distrugerea sau degradarea panourilor informative și indicatoare, precum și a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj utilizate pentru nevoi de administrare a ariilor naturale protejate vizate.

Articolul 18

Este interzisă degradarea refugiilor, adăposturilor, podețelor, barierelor, sau a oricărei alte construcții sau amenajări de pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate

Articolul 19

Turismul ecvestru este permis în ariile naturale protejate vizate, dar numai pe drumurile forestiere și potecile turistice marcate care vor fi desemnate în acest scop.

Articolul 20

Fotografierea sau filmarea în scop comercial, fără aprobarea prealabilă a APNBMB, sunt interzise. Cei interesați pot obține permis de la APNBMB.

Articolul 21

(1)

Spălarea autovehiculelor în cursurile de apă de pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate este interzisă.

(2)

Folosirea oricăror substanțe chimice, inclusiv substanțe pe bază de detergenți în cursurile de apă de pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate, este interzisă.

Articolul 22

Este interzisă intrarea pe cursurile permanente de apă cu motociclete, ATV-uri, sănii cu motor, autoturisme sau alte tipuri de autovehicule.

Articolul 23

Este interzisă organizarea de competiții și manifestări de grup de orice fel, cursuri care presupun accesul pe teren în zona ariilor naturale protejate vizate, fără acordul APNBMB și acordul administratorilor/proprietarilor de terenuri pe care acestea se desfășoară.

II.5.

Educație, cercetare științifică, cultură

Articolul 24

(1)

Activitățile de cercetare științifică pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate se desfășoară cu avizul APNBMB, care sprijină logistic, în limita posibilităților, aceste activități.

(2)

Prelevarea de probe și eșantioane sau orice activități, care presupun recoltarea indivizilor din flora sau fauna spontană, pentru temele de cercetare științifică, în vederea realizării de studii, analize sau ca material educativ sau în vederea relocării acestora, se face doar cu acordul scris al APNBMB conform protocoalelor stabilite în prealabil și cu respectarea Ordinului comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului mediului nr. 14/203/2009 privind procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și de faună sălbatice, cu modificările și completările ulterioare, după caz.

Articolul 25

(1)

Activitățile de cercetare științifică în ariile naturale protejate vizate efectuate de colaboratori externi, se vor desfășura pe bază de contracte de cercetare încheiate cu APNBMB. APNBMB va acționa permanent pentru includerea ariilor naturale protejate vizate în programe de cercetare naționale și internaționale.

(2)

În baza rezultatelor temelor de cercetare implementate în ariile naturale protejate vizate și avizate de forurile științifice abilitate, APNBMB propune măsurile de conservare ce se impun pentru realizarea obiectivelor ariilor naturale protejate, măsuri care vor fi incluse în Planul de management.

(3)

În cazul temelor de cercetare ce au ca obiect habitate sau specii din ariile naturale protejate vizate de prezentul regulament și care se realizează pe suprafața ariilor naturale protejate vizate, APNBMB încheie cu cei care derulează tema un acord, care să asigure accesul APNBMB la rezultate, în vederea utilizării lor, în activitatea de management a ariilor naturale protejate. Clauzele acestui document se stabilesc de comun acord de către părți. Dreptul asupra utilizării rezultatelor se stabilește prin actul încheiat între părți.

II.6.

Extracția și prelucrarea resurselor solului și subsolului

Articolul 26

(1)

Persoanele juridice care realizează activități de extracție a agregatelor minerale pe suprafața ariilor naturale protejate vizate au obligația obținerii tuturor avizelor și acordurilor legale, inclusiv avizul/acordul de mediu, autorizația de mediu.

(2)

Extragerea de nisip și pietriș se va realiza doar în zonele unde nu afectează semnificativ habitatul speciilor (în conformitate cu prevederile studiilor de impact), cu excepția situațiilor de intervenție a personalului Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița în vederea menținerii funcționalității în parametri optimi a lucrărilor hidrotehnice existente, intervenția în cazuri de calamitate naturală (inundații) sau a altor situații în care este necesară realizarea de lucrări de decolmatare și reprofilare a albiilor minore ale cursurilor de apă în vederea asigurării secțiunii de scurgere a apei și evitarea înregistrării unor viituri, stabilizarea albiei, punerea în siguranță a obiectivelor socio-economice (măsura 1.3.6.*9) din planul de management).

*9) Măsura 1.3.6. Controlul strict asupra activităților de extragere de nisip și pietriș din albiile râurilor

Articolul 27

În vederea implementării măsurii 1.1.5.*10) din Planul de management, instituțiile care gestionează liniile de tensiune vor raporta o dată pe an, până la sfârșitul lunii ianuarie a anului următor, informațiile privind cazurile de electrocutare la nivelul stâlpilor folosiți de păsări, administratorului ariilor naturale protejate vizate de prezentul regulament.

*10) Măsura 1.1.5. Realizarea de demersuri privind izolarea liniilor de medie tensiune prin colaborarea cu companiile de transport a energiei electrice

II.7.

Gestionarea deșeurilor

Articolul 28

(0)

Regimul deșeurilor pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate se reglementează astfel:

(1)

Este interzisă abandonarea deșeurilor de orice fel pe suprafața ariilor naturale protejate;

(2)

localnicii și vizitatorii au obligația de a evacua deșeurile pe care le generează, în locuri special amenajate pentru colectare.

II.8.

Alte activități

Articolul 29

(1)

Recoltarea de resurse din flora sau fauna spontană, în vederea comercializării acestora se va face pe baza studiilor de evaluare și a autorizației eliberată de Agenția pentru Protecția Mediului cu avizul APNBMB.

(2)

Se interzic orice acțiuni de capturare sau deținere sau comercializare a speciilor de herpetofaună de interes conservativ; se permite capturarea și/sau eliberarea unor exemplare numai în scop științific/de monitorizare (măsura 1.2.7.*11) din Planul de management).

*11) Măsura 1.2.7. Reglementarea capturării sau deținerii speciilor de amfibieni și reptile

(3)

În arealul de distribuție al speciilor de herpetofaună de interes conservativ este interzisă popularea apelor cu țestoase aparținând unor specii alohtone. (măsura 1.2.8.*12) din Planul de management).

*12) Măsura 1.2.8. Reglementarea introducerii de specii în habitatele acvatice utilizate de speciile de amfibieni și reptile

Articolul 30

(1)

APNBMB va iniția, atunci când este cazul, acțiuni de repopulare sau reconstrucție ecologică.

(2)

Reconstrucția ecologică a ecosistemelor naturale și reabilitarea unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu excepția lucrărilor de împădurire/reîmpădurire prevăzute în amenajamentele silvice, se va face pe baza unui studiu științific avizat de APNBMB și aprobat de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului.

(4)

În cazul apariției unor specii invazive de plante și animale care periclitează integritatea ecosistemelor, se vor lua măsuri de stopare și eliminare a acestora, pe baza unor documentații avizate de APNBMB. Această restricție se va aplica în suprafețele în care au fost identificate habitate de interes conservativ, conform hărții de distribuție a habitatelor și va avea în vedere speciile:

–

Amorfa fruticosa în arboretele de luncă care au fost încadrate ca habitat 92A0 și 91F0 (în stadiul de regenerare a arboretelor);

–

Robinia pseudacacia în arborete care au fost încadrate ca habitat 91I0* și 91Y0; frasini americani și arțari americani în arboretele care au fost încadrate ca habitat 91F0 (măsura 1.4.2.*13) din Planul de management)

*13) Măsura 1.4.2. Controlul strict al speciilor alohtone (mai ales cele cu potențial invaziv)

Articolul 31

În ariile naturale protejate vizate este interzisă practicarea de activități comerciale neautorizate cu specii de plante sau animale din flora și fauna spontană. Aceste activități se supun autorizării, din punct de vedere al protecției mediului și avizării de către APNBMB.

III.

Dispoziții finale

Articolul 32

În cazul producerii de fenomene de forță majoră cum ar fi inundațiile, incendiile, cutremurele, instituțiile abilitate intervin pentru eliminarea sau limitarea efectelor acestor fenomene, conform prevederilor legale în vigoare, cu înștiințarea prealabilă sau ulterioară a APNBMB, după caz - în funcție de urgența intervenției, respectiv nevoile de coordonare a eforturilor.

Articolul 33

În vederea desfășurării corespunzătoare a activităților de inspecție și control, accesul administratorului ariei naturale protejate și al organelor de control, pe terenurile din siturile ariile naturale protejate vizate nu poate fi restricționat, indiferent de tipul de proprietate.

Articolul 34

Prezentul regulament poate fi modificat conform prevederilor legale în vigoare.

IV.

Contravenții și sancțiuni

Articolul 35

Încălcarea dispozițiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea contravențională, penală sau materială, conform legislației în vigoare.

Articolul 36

(1)

Nerespectarea prevederilor prezentului Regulament, în cazul în care fapta nu este sancționată prin alte acte normative, constituie contravenție și se sancționează potrivit prevederilor

art. 53 alin. 3^1 lit. a) din OUG nr. 57/2007 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare.

(2)

Persoanele împuternicite din cadrul APNBMB au calitatea de agenți constatatori. Pentru aceasta APNBMB va elibera legitimații tipizate.

Articolul 37

În cazul constatării unor fapte ce pot constitui acte de încălcare a legii, este obligatorie prezentarea actelor de identitate de către persoanele implicate, la solicitarea expresă a personalului împuternicit al APNBMB.

(3)

APNBMB are drept de control și de aplicare a sancțiunilor prevăzute în

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare, pentru contravențiile din domeniu sau de competentă, împreună cu Garda Națională de Mediu, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și structurile teritoriale ale acesteia cu responsabilități în domeniul protecției mediului și silviculturii, gestionarilor fondurilor cinegetice, Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, în ceea ce privește activitățile de comerț cu specii de floră și faună sălbatică și Autoritatea Națională a Vămilor.

(4)

Personalul silvic din cadrul APNBMB, împuternicit în acest scop, are calitatea de agent constatator pentru contravențiile silvice conform

art. 24, alin. (1), lit. f) din Legea nr. 171/2011

cu modificările și completările ulterioare după caz, împreună cu personalul silvic din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, personalul silvic din cadrul structurilor de rang superior și al ocoalelor silvice private, ofițerii și agenții de poliție din cadrul Poliției Române și Poliției de Frontieră, ofițerii și subofițerii din cadrul Jandarmeriei Române, ofițerii și subofițerii din cadrul Inspectoratelor pentru Situații de Urgență.

Articolul 38

APNBMB solicită, ori de câte ori este necesar, sprijinul instituțiilor abilitate pentru asigurarea respectării regimului de arie naturală protejată pentru ariile naturale protejate vizate de prezentul regulament.

Articolul 39

În cazul în care faptele constatate nu intră în competentă de soluționare a APNBMB, aceasta sesizează instituțiile competente.

Anexa II Fotografii

Tipul de habitat 3260 - Cursuri de apă de

la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion

fluitantis și Callitricho-Batrachion (foto: Indreica Victor Adrian)

Tipul de habitat 3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din

Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p. (foto: Indreica Victor Adrian)

Tipul de habitat 40C0* - Tufișuri

caducifoliate ponto-sarmatice (foto: Indreica Victor Adrian)

Tipul de habitat 91F0 - Păduri mixte de luncă de

Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus

minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, de-a

lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) (foto: Indreica Victor Adrian)

Tipul de habitat 91I0* - Păduri stepice

euro-siberiene cu Quercus spp. (foto: Indreica Victor Adrian)

Tipul de habitat 91Y0 - Păduri dacice de

stejar și carpen (foto: Indreica Victor Adrian)

Tipul de habitat 92A0 - Păduri-galerii de Salix

alba și Populus alba (foto: Indreica Victor Adrian)

Bombina bombina (exemplar adult și habitat acvatic, foto: Tibor Sos)

Exemplar adult de Emys orbicularis (foto: Tibor Sos)

Habitat acvatic cu Emys orbicularis (foto: Ciprian Negru)

Exemplar adult de Triturus cristatus (foto: Ciprian Negru)

Distribuția Triturus cristatus în România

(verde închis; sursa: Tibor Sos)

Aspecte fotografice privind necesitatea

activităților de colectare a gunoaielor din cadrul

habitatului de reproducere situat între

Potigrafu și Curcubeu - Măsura A.3. de la OS. 2 (foto: Tibor Sos)

Alcedo athis (foto: Fuciu Cătălin)

Aythya nyroca (foto: Fuciu Cătălin)

Ciconia nigra (foto: Fuciu Cătălin)

Coracias garrulus (foto: Fuciu Cătălin)

Dryocopus martius (foto: Eugen Petrescu)

Egretta garzetta (foto: Fuciu Cătălin)

Emberiza hortulana (foto: Fuciu Cătălin)

Falco vespertinus (foto: Fuciu Cătălin)

Haliaeetus albicilla (foto: Fuciu Cătălin)

Hieraeetus pennatus (foto: Fuciu Cătălin)

Ixobrychus minutus (foto: Fuciu Cătălin)

Lanius collurio (foto: Fuciu Cătălin)

Lanius minor (foto: Fuciu Cătălin)

Nycticorax nycticorax (foto: Fuciu Cătălin)

Sylvia nisoria (foto: Fuciu Cătălin)

Urmă de femelă cu pui (foto: Fedorca Mihai)

Marcaj de vidră (foto: Fedorca Mihai)

Habitat Spermophilus citellus (foto: Ovidiu Ionescu)

Adăpost activ Spermophilus citellus (foto: Ovidiu Ionescu)

Exemplar adult de Castorfiber (foto: Mihai Fedorca)

Anexa III Hărți/seturi de date geospațiale (GIS)

Capitolul 1 INFORMAȚII GENERALE

Anexa 1.1 Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate

Anexa 1.2 Harta localizării ariilor naturale protejate

Anexa 1.3 Harta limitelor ariei naturale protejate

Capitolul 2 MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI/ARIILOR NATURALE PROTEJATE

Anexa 2.1 Harta geologică

Anexa 2.2 Harta hidrografică

Anexa 2.3 Harta solurilor

Anexa 2.4 Zonele climatice Koppen-Geiger în ariile studiate

Anexa 2.5 Particularități climatice în zona de amonte, pentru localitatea Stejaru (PH)

Anexa 2.6 Particularități climatice în zona centrală, pentru localitatea Crăsanii de Sus (IL)

Anexa 2.7 Particularități climatice în zona de aval, pentru localitatea Hagieni (IL)

Anexa 2.8 Harta temperaturilor medii multianuale (sursa: WorldClim, 2018)

Anexa 2.9 Harta precipitațiilor medii multianuale (sursa - WorldClim, 2018)

Anexa 2.10 Date climatice pentru Pădurea Alexeni (IL) (sursa: WorldClim 2018)

Anexa 2.11 Harta temperaturilor medii multianuale

Anexa 2.12 Harta precipitațiilor medii multianuale

Capitolul 3 MEDIUL BIOTIC AL ARIEI/ARIILOR NATURALE PROTEJATE

Anexa 3.1 Harta ecosistemelor

Anexa 3.2 Hărțile distribuției tipurilor de habitate

Anexa 3.3 Hărțile distribuției speciilor de herpetofaună

Anexa 3.4 Hărțile de distribuție ale speciilor pasări

Anexa 3.5 Hărțile de distribuție ale speciilor mamifere

Capitolul 4 INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE

Anexa 4.1 Harta unităților administrativ teritoriale care au rază teritorială pe suprafața ariilor naturale protejate

Anexa 4.2 Harta utilizării terenului

Anexa 4.3 Harta juridică a terenului

Anexa 4.4 Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate

Anexa 4.5 Harta privind perimetrul construit al localităților

Anexa 4.6 Harta construcțiilor

Anexa 4.7 Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural național

Anexa 4.8 Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere

Capitolul 5 ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI) ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ȘI SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV

Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței

Herpetofaună

Anexa 5.1 Harta presiunii A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice

Anexa 5.2 Harta presiunii DOI.02 Drumuri, autostrăzi

Anexa 5.3 Harta presiunii G05.04 Vandalism

Anexa 5.4 Harta presiunii G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune

Anexa 5.5 Harta presiunii J02.04 Modificări de inundare

Anexa 5.6 Harta presiunii KOI.03 Secare

Habitate

Anexa 5.7 Harta presiunii A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale

Anexa 5.8 Harta presiunii B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi)

Anexa 5.9 Harta presiunii B06 Pășunatul în pădure/în zonă împădurită

Anexa 5.10 Harta presiunii COI.01.02 Extragerea de nisip și pietriș

Anexa 5.11 Harta presiunii E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere

Anexa 5.12 Harta presiunii HO 1.03 Poluarea apelor de suprafață; alte surse

Anexa 5.13 Harta presiunii 101 Specii invazive non-native (alogene)

Anexa 5.14 Harta presiunii KOI.01 Eroziune

Hărțile presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ROSPA0152 Coridorul Ialomiței

Păsări

Anexa 5.15 Harta presiunii DO 1.02 Drumuri, autostrăzi

Anexa 5.16 Harta presiunii D02.01 Linii electrice și de telefonie

Anexa 5.17 Harta presiunii H05 Poluarea solului și deșeurile solide și a presiunii H05.01 Gunoiul și deșeurile solide

Anexa 5.18 Harta presiunii 101 Specii invazive non-native (alogene)

Anexa 5.19 Harta presiunii JOI.01 Incendii

Hărțile amenințării viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței

Mamifere

Anexa 5.20 Harta amenințării H01 - poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre)

Anexa 5.21 Harta amenințării F03.02.03 - capcane, otrăvire, braconaj

Anexa 5.22 Harta amenințării A02.03 - înlocuirea pășunii cu terenuri arabile

Anexa 5.23 Harta amenințării A04.01 - pășunatul intensiv

HERPETOFAUNĂ

Anexa 5.24 Harta amenințării G05.04 Vandalism

Anexa 5.25 Harta amenințării 101 Specii invazive non-native (alogene)

Anexa 5.26 Harta amenințării J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării

Habitate

Anexa 5.27 Harta amenințării A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale

Anexa 5.28 Harta amenințării B06 Pășunatul în pădure/în zonă împădurită

Anexa 5.29 Harta amenințării COI.01.02 Extragerea de nisip și pietriș

Anexa 5.30 Harta amenințării E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere

Anexa 5.31 Harta amenințării HO 1.03 Poluarea apelor de suprafață; alte surse

Anexa 5.32 Harta amenințării 101 Specii invazive non-native (alogene)

Anexa 5.33 Harta amenințării KOI.01 Eroziune

Hărțile amenințăriilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ROSPA0152 Coridorul Ialomiței

PĂSĂRI

Anexa 5.34 Harta amenințării A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice și a amenințării A08 Fertilizarea cu îngrășământ

Anexa 5.35

Harta amenințării B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației, B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi) și a amenințării B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în parcurs de uscare

Anexa 5.36 Harta amenințării F02.01 Pescuit profesional pasiv, F02.02 Pescuit profesional active, F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj și F03.02.05 Captură accidentală

Anexa 5.37

Harta amenințării H01 Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre) și H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

HERPETOFAUNĂ

Anexa 5.38

Harta impactului cauzat de presiunea actuală A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice asupra speciilor Bombina bombina și Triturus cristatus

Anexa 5.39 Harta impactului cauzat de presiunea actuală DOI.02 Drumuri, autostrăzi asupra speciei Triturus cristatus

Anexa 5.40 Harta impactului cauzat de presiunea actuală G05.04 Vandalism asupra speciilor Bombina bombina, Triturus cristatus și Emys orbicularis

Anexa 5.41 Harta impactului cauzat de presiunea actuală G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune asupra speciilor Bombina bombina, Triturus cristatus și Emys orbicularis

Anexa 5.42 Harta impactului cauzat de presiunea actuală J02.04 Modificări de inundare asupra speciilor Bombina bombina, Triturus cristatus și Emys orbicularis

Anexa 5.43 Harta impactului cauzat de presiunea actuală KOI.03 Secare asupra speciilor Bombina bombina, Triturus cristatus și Emys orbicularis

PĂSĂRI

Anexa 5.44 Harta impactului cauzat de presiunea actuală DOI.02 Drumuri, autostrăzi

Anexa 5.45 Harta impactului cauzat de presiunea actuală D02.01 Linii electrice și de telefonie

Anexa 5.46 Harta impactului cauzat de presiunea actuală H05 Poluarea solului și deșeurile solide și H05.01 Gunoiul și deșeurile solide

Anexa 5.47 Harta impactului cauzat de presiunea actuală I01 Specii invazive non-native (alogene)

Anexa 5.48 Harta impactului cauzat de presiunea actuală JOI.01 Incendii

Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor

MAMIFERE

Anexa 5.49 Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare H01 - Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre) asupra speciei Lutra lutra

Anexa 5.50 Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare F03.02.03 - capcane, otrăvire, braconaj asupra speciilor Lutra lutra și Castor

Anexa 5.51 Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare A02.03 - înlocuirea pășunii cu terenuri arabile asupra speciei Spermophilus citellus

Anexa 5.52 Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare A04.01 - pășunatul intensiv asupra speciei Spermophilus citellus

HERPETOFAUNA

Anexa 5.53 Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare G05.04 Vandalism asupra speciei Emys orbicularis

Anexa 5.54 Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare 101 Introducerea de specii invazive non-native asupra speciei Emys orbicularis

Anexa 5.55

Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării asupra speciei Emys orbicularis și Triturus cristatus

PĂSĂRI

Anexa 5.56 Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice și A08 Fertilizarea cu îngrășământ

Anexa 5.57

Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației, B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi), B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în parcurs de uscare

Anexa 5.58

Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare F02.01 Pescuit profesional pasiv, F02.02 Pescuit profesional active, F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj și F03.02.05 Captură accidentală

Anexa 5.59

Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare H01 Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre), H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate

Anexa 5.60 Harta impactului cauzat de presiunea actuală A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale asupra habitatului 40C0

Anexa 5.61 Harta impactului cauzat de presiunea actuală B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi) asupra habitatului 91F0

Anexa 5.62 Harta impactului cauzat de presiunea actuală B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi) asupra habitatului 91IO*

Anexa 5.63 Harta impactului cauzat de presiunea actuală B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi) asupra habitatului 91YO

Anexa 5.64 Harta impactului cauzat de presiunea actuală B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi) asupra habitatului 92A0

Anexa 5.65 Harta impactului cauzat de presiunea actuală B06 Pășunatul în pădure/în zonă împădurită asupra habitatului 9110*

Anexa 5.66 Harta impactului cauzat de presiunea actuală COI.01.02 Extragerea de nisip și pietriș asupra habitatului 3270

Anexa 5.67 Harta impactului cauzat de presiunea actuală E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere asupra habitatului 3260

Anexa 5.68 Harta impactului cauzat de presiunea actuală H01.03 Poluarea apelor de suprafață; alte surse asupra habitatului 3260

Anexa 5.69 Harta impactului cauzat de presiunea actuală I01 Specii invazive non-native (alogene) asupra habitatului 92A0

Anexa 5.70 Harta impactului cauzat de presiunea actuală KOI.01 Eroziune asupra habitatului 40C0*

Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate

Anexa 5.71 Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale asupra habitatului 40C0*

Anexa 5.72 Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare B06 Pășunatul în pădure/în zonă împădurită asupra habitatului 9110*

Anexa 5.73 Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare COI.01.02 Extragerea de nisip și pietriș asupra habitatului 3270

Anexa 5.74 Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere asupra habitatului 3260

Anexa 5.75 Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare H01.03 Poluarea apelor de suprafață; alte surse asupra habitatului 3260

Anexa 5.76 Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare 101 Specii invazive non-native (alogene) asupra habitatului 92A0

Anexa 5.77 Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare KOI.01 Eroziune asupra habitatului 40C0*

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

Anexa 7.1 Harta privind zona de implementare a măsurii 1.1.2 (MR) - Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă

Anexa 7.2

Harta privind zona de implementare a activității 1.2.9. (A) - Colectarea gunoaielor menajere din cadrul habitatului de reproducere situat intre Potigrafu și Curcubeu

Anexa 7.3 A.1.7.4. (A) Refacerea habitatului 40C0* - Localizare

------

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.