Decizia nr. 230/2024
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 632 , 633 și ale art. 651 alin. (4) din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 134/2010 1 iulie 2010 (prevederi anume) privind Codul de procedură civilă
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Andreea Costin
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 651 alin. (4)
în raport cu prevederile
art. 632
și
633 din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Dorel Meteș în Dosarul nr. 10.123/211/2018 al Tribunalului Cluj - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 818D/2020.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Magistratul-asistent referă asupra faptului că reprezentantul autorului excepției de neconstituționalitate a depus la dosar note scrise, prin care menționează că nu se poate prezenta la termenul de judecată, iar acesta nu dorește substituirea sa. Totodată, precizează obiectul excepției de neconstituționalitate.
4.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune, în principal, concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că în motivare autorul excepției invocă o contradicție între dispozițiile
art. 651 alin. (4) , pe de o parte, și ale
art. 632
și
633 din Codul de procedură civilă , pe de altă parte. De asemenea, autorul arată că instanțele judecătorești au calificat, în mod greșit, hotărârile pronunțate în cadrul contestației la executare ca fiind executorii.
5.
Pe fond, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției, dispozițiile legale criticate fiind norme de procedură speciale în materia executării silite, reprezentând, totodată, o concretizare a dreptului la apărare.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
6.
Prin Încheierea civilă nr. 124/A/CC din 18 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 10.123/211/2018, Tribunalul Cluj - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 651 alin. (4)
în raport cu prevederile
art. 632
și
633 din Codul de procedură civilă . Excepția a fost invocată de Dorel Meteș într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei sentințe civile prin care a fost respinsă contestația la executare.
7.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile
art. 651 alin. (4)
în raport cu cele ale
art. 632
și
633 din Codul de procedură civilă
sunt neconstituționale, deoarece instanțele judecătorești califică hotărârile pronunțate în faza contestației la executare ca fiind executorii și cu drept de apel, pe când prevederile
art. 632
și
633 din Codul de procedură civilă
prevăd că hotărârile executorii sunt hotărârile date în apel dacă prin lege nu se prevede altfel și că sunt executorii acele hotărâri care sunt date în primă instanță fără drept de apel ori cele în legătură cu care părțile au convenit să exercite direct recursul.
8.
Având în vedere prevederile legale criticate, instanțele judecătorești califică drept executorii hotărârile pronunțate în contestația la executare care pot fi atacate cu apel în 10 zile de la comunicare, calificare care este contrară dreptului la apărare.
9.
Sintagma „dacă prin lege nu se dispune altfel“ din cuprinsul
art. 651 alin. (4) din Codul de procedură civilă
este contradictorie, ceea ce atrage o încălcare a prevederilor
art. 632
și
633 din același act normativ , care stabilesc cu exactitate care sunt hotărârile judecătorești executorii sau neexecutorii.
10.
Tribunalul Cluj - Secția civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.
11.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
12.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
13.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
14.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile
art. 632 ,
633
și ale
art. 651 alin. (4) din Codul de procedură civilă , care au următorul cuprins:
–
Articolul 632
:
Executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu.
Constituie titluri executorii hotărârile executorii prevăzute la art. 633, hotărârile cu executare provizorie, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.;
–
Articolul 633
:
Sunt hotărâri executorii:
1.
hotărârile date în apel, dacă prin lege nu se prevede altfel;
2.
hotărârile date în primă instanță, fără drept de apel, ori cele în legătură cu care părțile au convenit să exercite direct recursul, potrivit art. 459 alin. (2).;
–
Articolul 651
alin. (4):
„(4) Dacă prin lege nu se dispune altfel, instanța de executare se pronunță prin încheiere executorie, care poate fi atacată numai cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare.“
15.
În susținerea excepției de neconstituționalitate sunt invocate prevederile constituționale cuprinse în
art. 24
- Dreptul la apărare.
16.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile
art. 651 alin. (4) din Codul de procedură civilă
reglementează regimul juridic al căilor de atac ce pot fi exercitate împotriva hotărârilor pronunțate de instanța de executare. Această reglementare a fost adoptată de legiuitor în cadrul competenței sale constituționale conferite de
art. 126 alin. (2)
și
art. 129 , potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, iar „împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“. Astfel, dispoziția legală criticată reglementează caracterul executoriu al încheierii pronunțate de instanța de executare, calea de atac ce poate fi formulată, precum și termenul de exercitare al acesteia. Aceasta este voința legiuitorului, care are posibilitatea să reglementeze regimul juridic al hotărârii instanței de executare circumscris materiei în care a fost pronunțată, respectiv materia executării silite.
17.
Procedura executării silite, a doua etapă a procesului civil, are drept scop principal realizarea efectivă a dreptului recunoscut printr-o hotărâre judecătorească sau un alt titlu executoriu. Prin procedura executării silite creditorul îl constrânge pe debitorul care refuză să execute de bună voie obligațiile care decurg din titlul executoriu să le aducă la îndeplinire în mod silit. Opțiunea legiuitorului în această procedură pentru posibilitatea executării unei hotărâri care nu este încă definitivă are în vedere evitarea unei eventuale prejudicieri a creditorului până la soluționarea căilor de atac introduse împotriva hotărârii respective, având în vedere și durata acestor proceduri. Așadar, caracterul executoriu, prevăzut de
art. 651 alin. (4) din Codul de procedură civilă , al încheierii pronunțate de instanța de executare, chiar dacă aceasta este o hotărâre de primă instanță, reprezintă vocația acestei hotărâri de a produce efecte imediate în ordinea juridică.
18.
Însă, potrivit
art. 637 din Codul de procedură civilă , riscul punerii în executare a unei hotărâri judecătorești care poate fi atacată cu apel aparține exclusiv creditorului, deoarece atunci când instanța de apel anulează sau, după caz, schimbă în tot sau în parte hotărârea atacată, debitorul urmărit este în drept să obțină întoarcerea executării silite, în condițiile
art. 723 din Codul de procedură civilă .
19.
Astfel, legea deschide posibilitatea executării provizorii a hotărârilor de primă instanță, însă, în cazul reformării acestora în căile de atac, există riscul demarării procedurii de întoarcere a executării silite. În ipoteza desființării titlului executoriu în calea de atac, cheltuielile de executare pentru actele efectuate rămân în sarcina creditorului, acesta aflându-se într-o culpă procesuală determinată de declanșarea urmăririi silite (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 611 din 30 septembrie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 9 ianuarie 2022, paragraful 16).
20.
În acest context, Curtea nu poate reține pretinsa încălcare a dreptului la apărare, prevăzut de
art. 24 din Constituție , întrucât dispozițiile legale criticate dau posibilitatea părților interesate de a exercita calea de atac a apelului în cadrul căreia pot utiliza toate mijloacele prevăzute de lege pentru apărarea drepturilor și intereselor lor legitime, iar în situația obținerii unei soluții favorabile pot solicita întoarcerea executării.
21.
În continuare, referitor la susținerile autorului privind necorelarea dispozițiilor legale criticate, Curtea reține că
art. 632
și
633 din Codul de procedură civilă
reprezintă temeiul executării silite. Aceste dispoziții legale fixează regula generală în materia executării silite, în sensul că existența unui titlu executoriu constituie o condiție sine qua non pentru începerea executării silite. Ca atare, indiferent de modalitatea în care urmează să se facă executarea silită, obligația ce se solicită a fi pusă în executare trebuie să fie constatată printr-un titlu executoriu (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 611 din 30 septembrie 2021 , precitată, paragraful 15).
22.
Titlul executoriu reprezintă, așadar, instrumentul legal pe care statul îl acordă creditorului pentru a putea recurge la măsuri coercitive pe care, de asemenea, statul, prin intermediul organelor sale, trebuie să le pună la dispoziția creditorilor. De regulă, aceste instrumente sunt rezultatul unei evaluări judiciare a existenței și întinderii dreptului subiectiv pretins de către creditor, iar majoritatea categoriilor de titluri executorii enumerate de
art. 632 alin. (2) din Codul de procedură civilă
fac parte din clasa hotărârilor judecătorești. Există însă și situații în care statul consideră anumite înscrisuri ca prezentând suficiente garanții de corectitudine pentru a permite absența evaluării judiciare. Este vorba despre acele titluri executorii de natură contractuală cărora legea le recunoaște caracterul de titlu executoriu (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 238 din 3 iunie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 28 iulie 2020, paragraful 53, sau
Decizia nr. 500 din 25 iunie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 din 6 ianuarie 2021, paragraful 32).
23.
Or, în ipoteza
art. 651 din Codul de procedură civilă , intervenția instanței de executare este ulterioară obținerii titlului executoriu, instanța fiind învestită cu soluționarea cererilor de încuviințare a executării silite, a contestațiilor la executare, precum și a oricăror alte incidente apărute în cursul executării silite. Prin urmare, așa cum s-a arătat mai sus, caracterul executoriu al hotărârii instanței de executare are în vedere evitarea unei eventuale prejudicieri a creditorului până la soluționarea căilor de atac.
24.
În fine, Curtea observă că sintagma „dacă prin lege nu se dispune altfel“ din cuprinsul
art. 651 alin. (4) din Codul de procedură civilă
nu face trimitere la dispozițiile
art. 632
și
633 din același cod , ci la alte situații în care hotărârile instanței de executare pot fi atacate în condițiile dreptului comun.
25.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dorel Meteș în Dosarul nr. 10.123/211/2018 al Tribunalului Cluj - Secția civilă și constată că dispozițiile
art. 632 ,
633
și ale
art. 651 alin. (4) din Codul de procedură civilă
sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 23 aprilie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Andreea Costin
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.