Decizia nr. 255/2002

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 31 alin. (2) din Legea nr. 138/1999 , excepție ridicată de Valer Crisan, Florian Gombos, Maria Burduhos, Liviu Boros, Livia Maria Muscas și Alexandru Erdeli în Dosarul nr. 1.490/CA/2002 al Curții de Apel Oradea într-un litigiu privind acordarea unor drepturi bănești.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea, ca fiind inadmisibila, a excepției de neconstituționalitate, deoarece după alin. (2) al

art. 31 din Legea nr. 138/1999

a fost introdus alin. (2^1) prin care s-a prevăzut același tratament juridic aplicat cadrelor militare trecute în rezerva și pentru cadrele militare trecute direct în retragere, iar, potrivit dispozițiilor

art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea Constituțională se pronunța numai asupra textelor de lege "în vigoare".

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 27 mai 2002, pronunțată în Dosarul nr. 1.490/CA/2002, Curtea de Apel Oradea a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 31 alin. (2) din Legea nr. 138/1999 , excepție ridicată de Valer Crisan, Florian Gombos, Maria Burduhos, Liviu Boros, Livia Maria Muscas și Alexandru Erdeli.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin ca

art. 31 alin. (2) din Legea nr. 138/1999

prevede acordarea unor drepturi bănești cadrelor "militare în activitate trecute în rezerva, cu drept de pensie de serviciu, înainte de împlinirea vârstei prevăzute de reglementările în vigoare", drepturi pe care nu le prevede și pentru cadrele militare trecute direct în retragere în condiții identice. Considera ca astfel aceste dispoziții legale sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, precum și ale art. 43 alin. (1) din Legea fundamentală, referitoare la nivelul de trai.

Curtea de Apel Oradea nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția ridicată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

Guvernul apreciază ca excepția ridicată nu este intemeiata, întrucât " Art. 31 alin. (2) din Legea nr. 138/1999 , astfel cum a fost completat prin

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 38/2001 , aprobată prin

Legea nr. 390/2001 , reglementează acordarea unui ajutor, egal cu doua solde lunare brute neimpozabile, pentru fiecare an rămas până la împlinirea vârstei de pensionare, atât cadrelor militare în activitate trecute în rezerva, cu drept de pensie, cat și celor trecute direct în retragere, cu drept de pensie", nemaiexistand nici o discriminare.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 31 alin. (2) din Legea nr. 138/1999

privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare naționala, ordine publică și siguranța naționala, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 22 iulie 1999. Aceste dispoziții au următoarea redactare: "Cadrele militare în activitate trecute în rezerva, cu drept de pensie de serviciu, înainte de împlinirea vârstei prevăzute de reglementările în vigoare, mai beneficiază, pentru fiecare an rămas până la limita de vârsta, de un ajutor egal cu doua solde brute neimpozabile."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata următoarele:

Prin

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 38/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 15 martie 2001, aprobată prin

Legea nr. 390/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 17 iulie 2001, după alin. (2) al

art. 31 din Legea nr. 138/1999

a fost introdus un nou alineat (2^1). Noul alineat introdus are următorul conținut: "(2^1) De ajutorul prevăzut la alin. (2) beneficiază, pentru fiecare an rămas până la limita de vârsta, și cadrele militare în activitate trecute direct în retragere, cu drept de pensie de serviciu, înainte de împlinirea vârstei prevăzute de reglementările legale în vigoare."

Apărătorul autorilor excepției, deși cunoștea ca, anterior ridicării excepției, textul

art. 31 din Legea nr. 138/1999

a fost completat, și-a formulat totuși criticile raportandu-se la textul inițial, sustinand ca neconstituționalitatea acestuia rezultă chiar din necesitatea completării sale.

Având în vedere completarea

art. 31 din Legea nr. 138/1999 , Curtea observa ca tratamentul juridic diferențiat privind ajutoarele acordate cadrelor militare în activitate trecute în rezerva, pe de o parte, și celor trecute direct în retragere, pe de altă parte, instituit de prevederile alin. (2) al articolului menționat, a încetat. Astfel, critica de neconstituționalitate a textului de lege nu are nici un temei.

Potrivit dispozițiilor

art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea Constituțională se pronunța asupra intelesului contrar Constituției al "unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanța în vigoare,...". Or, după introducerea alin. (2^1), textul

art. 31 alin. (2) din Legea nr. 138/1999

nu mai are înțeles contrar Constituției.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 1, al art. 2, art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca fiind inadmisibila excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 31 alin. (2) din Legea nr. 138/1999

privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare naționala, ordine publică și siguranța naționala, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, excepție ridicată de Valer Crisan, Florian Gombos, Maria Burduhos, Liviu Boros, Livia Maria Muscas și Alexandru Erdeli în Dosarul nr. 1.490/CA/2002 al Curții de Apel Oradea.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 24 septembrie 2002.