Decizia nr. 409/2024

Marian Enache

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Ioana Marilena Chiorean

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002

privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Marius Ghiță în Dosarul nr. 874/118/2020 al Tribunalului Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.605D/2020.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, în esență, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, întrucât, prin

Decizia nr. 12 din 19 iunie 2023 , Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a stabilit că dreptul la compensația lunară pentru chirie, pentru plata ratelor de credit, nu poate fi recunoscut polițiștilor care au încheiat contracte de credit ipotecar/imobiliar anterior intrării în vigoare a

Legii nr. 288/2018

pentru modificarea și completarea unor acte normative.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 10 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 874/118/2020, Tribunalul Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002

privind Statutul polițistului. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Marius Ghiță într-o cauză având ca obiect obligarea Inspectoratului Județean de Poliție Constanța la acordarea compensației lunare pentru chirie în vederea achitării ratei aferente creditului contractat pentru achiziționarea unei locuințe începând cu momentul introducerii plângerii prealabile, respectiv 12 septembrie 2019, până la achitarea integrală a creditului.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că prin sintagma „care contractează un credit“, din cuprinsul prevederilor legale criticate, se încalcă dispozițiile

art. 16 alin. (1) din Constituție , în condițiile în care acordarea beneficiului compensării ratelor în funcție de data contractării creditului, înainte sau ulterior intrării în vigoare a

Legii nr. 288/2018 , este discriminatorie și arbitrară. Astfel, deși ambele categorii de persoane îndeplinesc condițiile de acordare a acestui beneficiu, respectiv nu dețin în proprietate un alt imobil, nu au deținut vreunul anterior, au un contract de credit în derulare destinat achiziționării unui imobil și nu au mai beneficiat de acest drept până în momentul solicitării, tratamentul juridic în privința acordării acestui drept este diferit. Așadar, sintagma „care contractează un credit“ creează o diferențiere între cei care, din diferite motive obiective, au contractat un credit pentru achiziționarea unei locuințe anterior intrării în vigoare a

Legii nr. 288/2018

și cei care au contractat un credit după intrarea în vigoare a acestei legi; or, diferențierea operată doar pe baza acestui criteriu nu este obiectivă și nu justifică tratamentul juridic diferențiat aplicat.

6.

Pe de altă parte, sintagma „care contractează un credit“ are tendința de a induce în eroare, existând astfel probabilitatea ca cei care pun în aplicare legea să îi dea un înțeles greșit, în sensul că vor acorda acest beneficiu doar celor care contractează un credit după intrarea în vigoare a legii. În aceste condiții, se limitează sfera de aplicare a beneficiului numai la o anumită categorie de persoane, fără a exista o justificare obiectivă și rațională în acest sens.

7.

În susținerea criticilor de neconstituționalitate privind încălcarea egalității în drepturi sunt invocate considerente din jurisprudența Curții Constituționale, dispozițiile

Ordonanței Guvernului nr. 137/2000

privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare și ale

art. 14 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

8.

Se mai arată că scopul urmărit de dispozițiile

art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002 , introduse prin

Legea nr. 288/2018 , este unul foarte clar, acela de a veni în ajutorul polițiștilor care îndeplinesc cumulativ criteriile stabilite de lege, iar dacă aceste criterii sunt îndeplinite atât de cei care au contractat creditul înaintea intrării în vigoare a legii, cât și de cei care au contractat creditul ipotecar/imobiliar după intrarea în vigoare a legii, dreptul la compensație poate fi acordat atât actualilor beneficiari ai compensației lunare pentru chirie, cât și potențialilor beneficiari.

9.

Ca urmare, atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără o motivare obiectivă și rezonabilă, sau dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite, se încalcă principiul egalității și nediscriminării. Or, așa cum a statuat Curtea Constituțională, discriminarea se bazează pe noțiunea de „excludere de la un drept“, iar remediul constituțional specific este acordarea sau accesul la beneficiul dreptului.

10.

Mai mult, se arată că sintagma „care contractează un credit“ tinde să contrazică și să anuleze dispozițiile

art. 32 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 , potrivit cărora polițistul va fi sprijinit în construirea sau cumpărarea, o singură dată în timpul carierei, a unei locuințe proprietate personală.

11.

În final, se precizează că solicitările formulate au în vedere aplicarea prevederilor legale retroactiv, deoarece nu se pretinde a fi achitată contravaloarea ratelor pe perioada cuprinsă între momentul contractării creditului și momentul intrării în vigoare a legii, ci de la momentul îndeplinirii tuturor condițiilor necesare pentru acordarea acestui drept, astfel cum a fost stabilit prin

Legea nr. 288/2018 , legea urmând să se aplice efectelor viitoare ale contractului de credit, așa cum a statuat și Curtea Constituțională în jurisprudența referitoare la principiul neretroactivității legii civile.

12.

Tribunalul Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că sintagma „care contractează un credit“ din cuprinsul prevederilor de lege criticate este susceptibilă a fi neconstituțională în modalitatea încălcării în mod substanțial a dispozițiilor

art. 16 alin. (1) din Constituție , sens în care conținutul normativ criticat ca fiind neconstituțional are aptitudinea ca, în anumite condiții particulare, să genereze o discriminare efectivă în cadrul categoriei beneficiarilor actului normativ, discriminare, cel puțin aparent, nejustificată din perspectiva scopului legiuitorului (ratio legis) care a fundamentat adoptarea dispoziției normative în modalitatea expusă anterior.

13.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

14.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

15.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

16.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002

privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, introduse prin

art. I din

Legea nr. 288/2018

pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1036 din 6 decembrie 2018, și care au următorul cuprins: „Polițistul care îndeplinește condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie potrivit alin. (1) și (1^1) și care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe beneficiază de compensația lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăși durata de derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului. În această situație, compensația lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. (1), dar nu poate depăși rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar.“ Prevederile

art. 31 alin. (1) și (1^1) din Legea nr. 360/2002 , la care

art. 31 alin. (1^2 ) din aceeași lege face trimitere, au următorul cuprins:

(1)

Polițistul numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care își are domiciliul și care nu deține locuință proprietate personală în acea localitate, nici el și nici soția/soțul acestuia, în situația în care nu i se poate asigura spațiu de locuit corespunzător, are dreptul la o compensație pentru chirie de până la 50% din salariul de bază.

(1^1)

Polițistul numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului în localitatea în care își are domiciliul, dar care nu deține locuință proprietate personală în acea localitate, nici el și nici soția/soțul acestuia, în situația în care nu i se poate asigura spațiul de locuit corespunzător, poate beneficia de compensația lunară pentru chirie, prevăzută la alin. (1), în cazuri justificate, pe baza rezultatelor anchetei sociale efectuate de o comisie constituită prin ordin al ministrului administrației și internelor, însușite de către conducătorul unității din care face parte polițistul, la solicitarea acestuia

17.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din

Constituție

cuprinse în

art. 16

privind egalitatea în drepturi.

18.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra acelorași dispoziții de lege, criticate sub aceleași aspecte, prin

Decizia nr. 86 din 3 martie 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 15 iunie 2022.

19.

La paragrafele 32-36 ale deciziei sus-menționate, Curtea a reținut că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de polițiști în cauze având ca obiect obligarea unor inspectorate județene de poliție la plata compensației lunare pentru chirie, în vederea achitării ratelor aferente creditelor ipotecare/imobiliare contractate pentru achiziționarea unor locuințe anterior intrării în vigoare a

Legii nr. 288/2018 . Curtea a reținut că, în esență, criticile de neconstituționalitate vizează pretinsa discriminare a polițiștilor care au încheiat contracte de credit ipotecar/imobiliar pentru achiziționarea unei locuințe anterior intrării în vigoare a

Legii nr. 288/2018 , precum și presupusa neclaritate a sintagmei „care contractează un credit“ care ar conduce la neaplicarea dispozițiilor legale privind acordarea compensației lunare pentru chirie celor care au un contract de credit ipotecar/imobiliar încheiat anterior intrării în vigoare a legii menționate.

20.

Curtea a observat că prevederile

art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002

au fost introduse în cuprinsul acestui act normativ prin

Legea nr. 288/2018 , care a intrat în vigoare la 9 decembrie 2018 și care instituie condiții privind dreptul polițistului la compensația lunară pentru chirie, în situația contractării unui credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe. Astfel, polițistul care îndeplinește condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie prevăzute de

art. 31 alin. (1) și (1^1) din Legea nr. 360/2002 , potrivit cărora nu deține locuință proprietate personală în localitatea în care își are sediul unitatea de poliție la care este încadrat, nici el și nici soția/soțul acestuia, și care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe beneficiază de compensația lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăși durata de derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului.

21.

Curtea a constatat că, în realitate, problema supusă examinării nu este una de constituționalitate, ci una de interpretare și aplicare a legii, care, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată, nu poate face obiectul unui control de constituționalitate. Astfel, nu intră în atribuțiile Curții Constituționale interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale criticate, acestea reprezentând atributul instanțelor judecătorești, care, în caz de litigiu, prin analiza elementelor de fapt și de drept specifice fiecărei cauze, au competența să verifice îndeplinirea tuturor condițiilor legale pentru acordarea compensației lunare pentru chirie. Faptul că unele instanțe judecătorești recunosc dreptul la compensația lunară pentru chirie polițiștilor care au încheiat contracte de credit ipotecar/imobiliar anterior intrării în vigoare a

Legii nr. 288/2018 , în timp ce alte instanțe judecătorești pronunță o soluție diferită, reprezintă strict probleme de interpretare și aplicare a legii, care pot fi eventual supuse aprecierii Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe calea hotărârii prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept sau a recursului în interesul legii, după caz.

22.

Având în vedere că, în prezenta cauză, criticile autorilor excepției sunt identice cu cele analizate în

Decizia nr. 86 din 3 martie 2022 , precitată, și nu vizează, în realitate, probleme de constituționalitate de competența Curții Constituționale, ci modul de interpretare a legii, excepția de neconstituționalitate astfel invocată este inadmisibilă.

23.

În final, Curtea observă că, prin

Decizia nr. 12 din 19 iunie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 13 iulie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a stabilit că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor

art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002 , introduse prin

art. I din

Legea nr. 288/2018 , dreptul la compensația lunară pentru chirie, pentru plata ratelor de credit, nu poate fi recunoscut polițiștilor care au încheiat contracte de credit ipotecar/imobiliar anterior intrării în vigoare a

Legii nr. 288/2018 .

24.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 13 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002

privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Marius Ghiță în Dosarul nr. 874/118/2020 al Tribunalului Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 24 septembrie 2024.