Ghidul din 21 martie 2025

CUPRINS 1. LISTA RESPONSABILILOR CU ELABORAREA, VERIFICAREA ȘI APROBAREA ... 2. SITUAȚIA EDIȚIILOR ȘI A REVIZIILOR ÎN CADRUL EDIȚIILOR ... 3. LISTA CUPRINZÂND PERSOANELE LA CARE SE DIFUZEAZĂ EDIȚIA ... 4. DEFINIȚII ȘI ABREVIERI ALE TERMENILOR UTILIZAȚI ÎN PROCEDURA FORMALIZATĂ 4.1. ABREVIERI ALE TERMENILOR ... 4.2. DEFINIȚII ALE TERMENILOR ... ... 5. DOCUMENTE DE REFERINȚĂ (REGLEMENTĂRI) APLICABILE ACTIVITĂȚII PROCEDURATE 5.1. REGLEMENTĂRI INTERNAȚIONALE ... 5.2. LEGISLAȚIE PRIMARĂ ... 5.3. LEGISLAȚIE SECUNDARĂ ... ... 6. SCOPUL GHIDULUI ... 7. REGULI GENERALE PENTRU STABILIREA MODULUI DE DELIMITARE A BLOCURILOR FIZICE ȘI A CATEGORIILOR DE FOLOSINȚĂ ASOCIATE ... 8. CATEGORII DE FOLOSINȚĂ A TERENULUI ELIGIBILE PENTRU PLĂȚILE PE SUPRAFAȚĂ 8.1. BLOCURI FIZICE AGRICOLE CU CATEGORIA DE FOLOSINȚĂ TEREN ARABIL (TA) ... 8.2. BLOCURI FIZICE AGRICOLE CU CATEGORIA DE FOLOSINȚĂ PAJIȘTI PERMANENTE (PP) ... 8.3. BLOCURI FIZICE AGRICOLE CU CATEGORIA DE FOLOSINȚĂ CULTURI PERMANENTE (CP) ... ... 9. CAZURI ÎN CARE SUPRAFEȚELE DE TEREN NU SUNT ELIGIBILE PENTRU PLĂȚILE PE SUPRAFAȚĂ ... 10. STABILIREA SUPRAFEȚEI MAXIME ELIGIBILE A BLOCULUI FIZIC ... 11. DELIMITAREA PARCELELOR AGRICOLE PENTRU DECLARAȚIILE DE SUPRAFAȚĂ DEPUSE DE FERMIERI 11.1. PARCELA AGRICOLĂ 11.1.1. Parcela agricolă de teren arabil ... 11.1.2. Parcela agricolă de pajiște permanentă ... 11.1.3. Parcela agricolă de livadă tradițională ... 11.1.4. Parcela agricolă de cultură permanentă ... 11.1.5. Parcela agricolă de cultură permanentă - vie ... 11.1.6. Parcela agricolă de cultură permanentă - culturi energetice ... 11.1.7. Parcela agricolă de teren împădurit ... ... 11.2. ALTE REGULI GENERALE PENTRU DELIMITAREA PARCELELOR AGRICOLE ... ... 12. MODUL DE IDENTIFICARE ȘI DELIMITARE A ELEMENTELOR NEPRODUCTIVE ÎN APLICAȚIA INFORMATICĂ 12.1. ZONE TAMPON ... 12.2. MOVILE ... 12.3. RIGOLE ... 12.4. MARGINI DE CÂMP ... 12.5. GARDURI VII INDIVIDUALE ȘI GRUPURI DE RÂNDURI DE ARBORI 12.5.1. Garduri vii individuale, șiruri de arbori/arbuști și arbori în aliniament ... 12.5.2. Grupuri de rânduri de arbori, pâlcuri arbustive, arbori în grup și tufe sau pietre (per 1 mp) ... 12.5.3. Arbori solitari/izolați (per arbore) ... ... 12.6. TERENURI LĂSATE PÂRLOAGĂ ... 12.7. IAZURI MICI ... 12.8. ZONE UMEDE MICI ... 12.9. TERASE ... ... 13. PERDELELE AGROFORESTIERE DE PROTECȚIE ... 14. STRATUL DE REFERINȚĂ DIN LPIS ... 1. LISTA RESPONSABILILOR CU ELABORAREA, VERIFICAREA ȘI APROBAREA EDIȚIEI I Nr.crt. Elemente privind responsabilii/operațiunea Numele și prenumele Funcția Data Semnătura 1 2 3 4 5 1.1 Elaborat Constanța CRISTEA Mirela MICU Consilier SLPIS Consilier SLPIS 1.2. Verificat Nicolae Marian DUMITRESCU Șef serviciu LPIS Traian Ionică CRAINIC Director DIT-LPIS 1.3. Avizat Ioana CRAIOVEANU Șef Birou CMP Lucian ȘOLDĂNESCU Șef serviciu MMR Raluca DAMINESCU Director DMMRRI Adina Luca IORDACHE Director DJ 1.4. Aprobat Cornel Constantin TURCESCU Director general adjunct Tinel GHEORGHE Director general ... 2. SITUAȚIA EDIȚIILOR ȘI A REVIZIILOR ÎN CADRUL EDIȚIILOR Nr. crt. Ediția sau, după caz, revizia în cadrul ediției Componenta revizuită Modalitatea reviziei Data de la care se aplică prevederile ediției sau reviziei ediției 1 2 3 4 2.1. Ediția I inițială inițială 2025 ... 3. LISTA CUPRINZÂND PERSOANELE LA CARE SE DIFUZEAZĂ EDIȚIA Nr. crt. Scopul difuzării Exemplar nr. Compartiment Funcția Numele si prenumele Data primirii Modalitate transmitere 1 2 3 4 5 6 7 3.1. Aplicare 1 Centre Județene Funcționarii publici Toți angajații CJ Comunicat prin e-mail de serviciu în data de ..... Copie electronica 1 Centre locale Funcționarii publici Toți angajații CL Comunicat prin e-mail de serviciu în data de ..... Copie electronica 1 Direcția IT-LPIS Funcționarii publici Toți angajații din serviciul LPIS Comunicat prin e-mail de serviciu în data de ..... Copie electronica 3.2. Informare 1 Direcția Audit Intern Funcționarii publici Toți angajații DAI Comunicat prin e-mail de serviciu în data de ..... Copie electronica 1 Direcția Intervenții IACS - sector vegetal si condiționalitate Funcționarii publici Comunicat prin e-mail de serviciu în data de ..... Copie electronica 1 Direcția Control Administrativ si Autorizare Plăți Funcționarii publici Comunicat prin e-mail de serviciu în data de ..... Copie electronica 1 Direcția Juridica Funcționarii publici Comunicat prin e-mail de serviciu în data de ..... Copie electronica 1 Direcția Antifraudă, Control Intern Funcționarii publici Comunicat prin e-mail de serviciu în data de ..... Copie electronica 1 Serviciul Relații cu Publicul si Comunicare Funcționarii publici Comunicat prin e-mail de serviciu în data de ..... Copie electronica 1 Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (A.F.I.R.) Funcționarii publici Comunicat prin e-mail de serviciu în data de ..... Copie electronica Fermierii beneficiarii plaților pentru măsurile/schemele/ intervențiilor aferente sectorului vegetal 3.3. Evidenta 1 DMMRRI Consilier Responsabil aprobare - - 3.4. Arhivare 1 DMMRRI Consilier Responsabil aprobare - Format hârtie si copie electronica 3.5 Alte scopuri 1 ..... 3.6. Aprobare 1 Ordin de Ministru ..... Ministru MADR - - ... 4. DEFINIȚII ȘI ABREVIERI ALE TERMENILOR UTILIZAȚI ÎN PROCEDURA FORMALIZATĂ 4.1. Abrevieri alte termenilor APIA Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură AGI-Online Aplicație Geospațială pentru Identificarea parcelelor agricole și depunerea cererilor de plată BF Bloc fizic BISS Sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității CRISS Sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității CT Control pe teren GAEC Bune condiții agricole și de mediu (Good Agricultural and Environmental Conditions) GIS Sistem informațional geografic (Geographic Information System) GPS Global Positioning System - Sistem de Poziționare Globală HR Imagini de înaltă rezoluție (High Resolution) IACS Sistemul integrat de administrare și control (Integrated Administrative and Control System) ID Numărul de identificare a blocului fizic LPIS Sistemul de identificare a parcelelor agricole (Land Parcel Identification System) LPIS CF Aplicație Sistemul de identificare a parcelelor agricole - Categorii folosință LUID Utilizarea terenului / categorie de folosinta (land use ID) MADR Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale PAC Politica Agricolă Comunitară RUI Registrul Unic de Identificare SMR Cerințe legale în materie de gestionare (Statutory Mangement Requirements) UAT Unitate administrativ-teritorială UE Uniunea Europeană UHR Imagini satelitare de ultra înaltă rezoluție (Ultra High Resolution) VHR Imagini satelitare de foarte înaltă rezoluție (Very High Resolution) u.a. Unitate amenajistică UP Unitate de producție și/sau protecție Utilizatori AGI-Online fermierii în procesul de identificare a parcelelor agricole și depunerea cererilor de plată funcționarii APIA Utilizatori LPIS CF funcționarii APIA TFUE Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ... 4.2. Definiții ale termenilor Sistemul de informații geografice ("GIS") reprezintă, conform HG nr. 1571/2022 , cu modificările și completările ulterioare, un sistem informatic care permite captarea, stocarea, analizarea și afișarea informațiilor georeferențiate. Sistemul de identificare a parcelelor agricole, denumit în continuare LPIS reprezintă o bază de date computerizată, componentă a sistemului integrat de administrare și control, denumit în continuare IACS, care funcționează la nivel de parcelă de referință. Sistemul LPIS din România utilizează ortofotoplanuri aeriene sau satelitare care respectă un standard uniform ce garantează o precizie cel puțin echivalentă cu cea oferită de cartografierea la o scară de 1:5000. Dimensiunea pixelului imaginilor este de cel mult 0,5 m, ceea ce asigură o precizie submetrică. Modalitățile de creare a blocurilor fizice și delimitarea suprafețelor potențial agricole, inclusiv a zonelor neproductive utilizate în sensul celor stabilite prin Ordinul MADR nr. 106/2024 , cu modificările și completările ulterioare, sunt transpuse în prezentul ghid. Materialul geografic este reprezentat de hărți sau alte documente utilizate pentru a comunica conținutul GIS între cei care solicită ajutorul sau sprijinul și statul membru. Ortofotogramă /Ortofotoplan - reprezintă imagini aeriene, preluate de camere fotogrametrice digitale aeropurtate, care sunt rectificate și georeferențiate, prin prelucrarea ortofotogramelor se obține ortofotoplanul. Fermierul este o persoană fizică sau juridică ori o formă asociativă de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic al acesteia, a cărei exploatație se situează pe teritoriul României și care desfășoară o activitate agricolă. Exploatația agricolă în care fermierul își desfășoară activitatea înseamnă ansamblul unităților de producție utilizate și gestionate de acesta. Blocul fizic este o suprafață de teren utilizată în scopuri agricole de unul sau mai mulți fermieri, delimitată de limite naturale sau artificiale stabile și care poate include una sau mai multe parcele agricole. Blocul fizic este unic identificat în sistemul informațional geografic și reprezintă parcela de referință adoptată în cadrul LPIS în România. Blocurile fizice sunt vizibile fără multă ambiguitate pe imaginile ortofoto și servesc drept referință suficient de stabilă pentru declarațiile fermierului și pentru controalele administrative încrucișate. Exemple sunt prezentate în cadrul acestui ghid. Parcelă agricolă înseamnă o suprafață continuă de teren, care face obiectul unei declarații din partea unui singur fermier, cu aceeași categorie de folosință, pe care se cultivă o singură grupă de culturi; cu toate acestea, în cazul în care se solicită o declarație separată privind utilizarea unei suprafețe care face parte dintr-o singură grupă de culturi, utilizarea respectivă limitează suplimentar, dacă este necesar, suprafața respectivă. În cadrul unei parcele agricole pot exista una sau mai multe subparcele cu culturi distincte, care fac parte din aceeași categorie de folosință, culturi care pot fi modificate de la un an la altul. După finalizarea tuturor controalelor, suprafața parcelei agricole trebuie să se încadreze în categoria de folosință asociată blocului fizic din LPIS. Exemple sunt prezentate în cadrul acestui ghid. Identificarea parcelei/parcelelor agricole utilizate înseamnă declararea, localizarea și delimitarea parcelei/parcelelor agricole utilizate în cadrul categoriei de folosință a blocului fizic, utilizând aplicația electronică GIS, pusă la dispoziția fermierilor de către APIA. Pentru identificare se utilizează informațiile cadastrale ca urmare a înregistrării sistematice a imobilelor prin Programul național de cadastru și carte funciară, în situația în care acestea sunt disponibile și relevante. În situația în care nu există informații cadastrale ca urmare a înregistrării sistematice a imobilelor prin Programul național de cadastru și carte funciară, la identificare se va utiliza adeverința eliberată de UAT-ul pe raza căruia se regăsește suprafața de teren care face obiectul cererii de plată. Identificarea presupune ca parcela să nu se suprapună peste parcelele declarate de către alți fermieri și să nu depășească limita blocului fizic. Parcela de referință este o suprafață delimitată geografic și identificată în mod unic, denumită bloc fizic, înregistrată în sistemul de identificare a parcelelor agricole menționat la art. 68 din Regulamentul (UE) 2021/2116. O parcelă de referință conține o unitate de teren care constituie suprafață agricolă, astfel cum este definită la art. 4 pct. 3 din Regulamentul (UE) 2021/2115. După caz, o parcelă de referință conține și suprafețe neagricole considerate eligibile de statele membre pentru primirea sprijinului pentru intervențiile bazate pe suprafață menționate la art. 65 alin. (2) și (3) din Regulamentul (UE) 2021/2116; Exemple sunt prezentate în cadrul acestui ghid. Hectar eligibil, conform art. 2, alin. (2) din HG 1571/2022 , cu modificările și completările ulterioare, este definit: a) orice suprafață agricolă a exploatației care este utilizată pentru o activitate agricolă; sau ... b) orice suprafață agricolă a exploatației care este utilizată și pentru o activitate neagricolă, dar care prin intensitatea, natura, durata și calendarul activităților neagricole nu îngreunează activitatea agricolă, potrivit pct. 4.1.3.1 din PS 2023-2027; sau ... c) orice suprafață care a dat dreptul la plăți în cadrul sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilității prevăzut la art. 1 alin. (3) lit. a) sau în cadrul schemei de plată unică pe suprafață prevăzută la titlul III din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 și care face obiectul unui angajament asumat de un fermier în temeiul art. 43 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 sau al art. 22 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013 sau în temeiul unei scheme naționale ale cărei condiții respectă dispozițiile art. 43 alin. (1) - (3) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 sau art. 22 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013 sau art. 70 ori art. 73 din Regulamentul (UE) 2021/2115; sau ... d) elementele neproductive existente pe terenurile agricole pe parcursul anului de cerere, inclusiv terenurile lăsate pârloagă, elementele de peisaj pentru care se aplică cerința menținerii din GAEC 8, precum și zonele neproductive și elementele noi de peisaj care sunt înființate prin intervențiile PD-05 și PD-28 din cadrul PS 2023-2027, numai în cazul în care se cumulează cu situațiile prevăzute la lit. a) sau c) , ... e) suprafețele cu destinație piscicolă, utilizate temporar în scop agricol pe întreaga perioadă a anului de cerere; ... f) orice suprafață de teren, utilizat în scop agricol, pe care sunt amplasate obiective pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile, potrivit condițiilor reglementate în legislația națională, respectiv Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014 , cu modificările și completările ulterioare, doar în situația în care activitatea agricolă este predominantă și poate fi exercitată fără a fi afectată semnificativ de intensitatea, natura, durata și calendarul activității de producere a energiei electrice. ... Activitatea agricolă, definită conform art.2 din Ordinul MADR nr.106/2024 , cu modificările și completările ulterioare, este prevăzută la pct. 4.1.1.1 din Planul strategic PAC 2023-2027, denumit în continuare PS 2023-2027, și înseamnă activitatea care permite contribuția la furnizarea de bunuri private și publice prin intermediul unuia dintre următoarele procese sau al ambelor: – producția de produse agricole, inclusiv prin paludicultură în scop furajer, care include acțiuni precum cultivarea, recoltarea, cosirea, pășunatul, creșterea sau reproducția animalelor, unde produse agricole înseamnă produsele enumerate în anexa I la TFUE , cu excepția produselor pescărești, precum și producția de bumbac și de specii forestiere cu ciclu scurt de producție; ... – în cazul suprafețelor ocupate cu pajiști permanente situate la altitudini de peste 1.800 m, menținute în mod natural într-o stare adecvată pentru pășunat, activitatea minimă constă în pășunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha, în perioada de pășunat, cu animalele pe care fermierul le deține. ... Activitate neagricolă, definită conform art.2 din Ordinul MADR nr.106/2024 , cu modificările și completările ulterioare, înseamnă acea activitate care: – nu interferează cu activitatea agricolă obișnuită pentru o perioadă mai lungă de 120 de zile, nu trebuie să conducă la degradarea structurii solului, nici să conducă la distrugerea acoperirii vegetale, fiind pretabilă pentru desfășurarea unei activități agricole; ... – nu periclitează respectarea bunelor condiții agricole și de mediu pe parcelă și totodată trebuie să permită menținerea suprafeței agricole în bune condiții agricole și de mediu; ... – se desfășoară numai în situații justificate de către fermier, în cazul suprafețelor ocupate cu plante de cultură. ... În cazul în care activitatea neagricolă depășește 120 de zile și se constată că aceasta nu a condus la deteriorarea solului și a învelișului vegetal, terenul poate fi considerat eligibil doar în situații de întârziere obiective ce pot fi justificate cu documente de către fermier, după cum urmează: – utilizarea terenului în scopuri recreative/sportive; ... – depozitarea de materiale vegetale; ... – depozitarea producției agricole recoltate; ... – depozitarea de amendamente. ... În cazul în care aceste situații nu pot fi dovedite de către fermier, terenul va fi considerat neeligibil. Suprafața agricolă înseamnă o suprafață care cuprinde terenuri arabile, culturi permanente și pajiști permanente, astfel cum au fost definite la pct. 4.1.1. și 4.1.2 din PS 2023-2027, respectiv în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014 , cu modificările și completările ulterioare. Teren arabil Terenuri cultivate în scopul producției agricole sau suprafețe disponibile pentru producția agricolă, dar lăsate pârloagă, inclusiv zone neproductive, angajamente de dezvoltare rurală, zone împădurite, indiferent dacă terenul respectiv este sau nu ocupat cu sere, solarii sau alte mijloace de protecție fixe sau mobile, astfel cum sunt prevăzute la pct. 4.1.1.2.1 din PS 20232027; – întreținerea terenurilor arabile prin cultivare și/sau prin îndepărtarea vegetației cel puțin o dată pe an pe terenul arabil, cu excepția suprafețelor împădurite prin măsurile finanțate prin PNDR 2007-2013 sau 2014-2020 sau PNS. ... Culturi permanente Culturile permanente sunt următoarele: vii, livezi, pepiniere, hameiști, arbuști fructiferi, speciile forestiere cu ciclu scurt de producție, pentru care nu se practică un sistem de rotație, altele decât pajiștile permanente, care produc recolte repetate, astfel cum sunt prevăzute la pct. 4.1.1.2.2 din PS 2023-2027; Cu privire la întreținerea culturilor permanente în sine, aceasta constă în: – lucrări de întreținere specifice plantațiilor pomicole, viticole, pepiniere, hameiști (tăieri de formare a coroanei, tăieri în verde, tăieri în uscat) ... și – lucrări de întreținere între rândurile de plante și între plante pe rând (o cosire anuală a vegetației ierboase și/sau lemnoasă spontană). ... Pajiști permanente Pajiștile permanente sunt terenuri folosite ca pășuni permanente și fânețe permanente, inclusiv pajiștile cultivate sau recoltate în sistem de paludicultură, precum și cele utilizate în sistem dual conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 , cu modificările și completările ulterioare, consacrate producției de iarbă și de alte plante furajere erbacee cultivate sau spontane, inclusiv cele menționate în anexa nr. 26 din Ordinul 106/2024 , cu modificările și completările ulterioare, care nu au făcut parte din sistemul de rotație a culturilor din exploatație timp de cel puțin cinci ani, astfel cum sunt prevăzute la pct. 4.1.1.2.3 din PS 2023-2027; acestea pot include și alte specii, precum și arbuști și/sau arbori, bune pentru pășunat, cu condiția ca iarba și alte plante furajere să rămână predominante; Acestea trebuie menținute într-o stare care să le facă adecvate pentru pășunat sau pentru cultivare, fără acțiuni pregătitoare care să depășească folosirea metodelor și utilajelor agricole obișnuite, prin asigurarea a cel puțin unei activități agricole anuale, precum recoltarea vegetației prin cosit și/sau îndepărtarea vegetației invazive sau prin pășunat. Livada tradițională utilizată extensiv înseamnă suprafețele de livezi tradiționale care sunt utilizate în principal ca pajiști permanente, prin cosit și/sau pășunat, având densitatea pomilor de maximum 240 pomi/ha, indiferent de specia cultivată, iar intervalele dintre pomi sunt acoperite cu specii furajere erbacee perene sau din flora spontană, prevăzute în anexa nr.3 la Ordinul MADR nr. 106/2024 , cu modificările și completările ulterioare. Suprafață determinată înseamnă suprafața pentru care au fost îndeplinite toate criteriile de eligibilitate sau alte obligații legate de condițiile de acordare a ajutoarelor; sau, în cazul intervențiilor aplicabile pe suprafață, suprafața parcelelor determinate în urma controalelor administrative și/sau prin controale la fața locului și controale prin monitorizare. Suprafața maximă eligibilă a parcelei de referință este suprafața maximă a blocului fizic pentru care se pot acorda plăți. Terenul agricol reprezintă o suprafață de teren din categoriile de folosință teren arabil, pajiști permanente și culturi permanente, care au fost folosite în scopuri agricole pe parcursul ultimilor 2 ani. Terenul agricol eligibil destinat împăduririi trebuie să fi fost declarat la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) în urmă cu cel puțin 2 ani, respectiv să acopere minimum două campanii integrale de primire a cererilor unice de plată pe suprafață, iar pentru acest teren trebuie să fi fost respectate în această perioadă standardele de eco-condiționalitate relevante. Perdelele forestiere de protecție reprezintă formațiunile cu vegetație forestieră, amplasate la o anumită distanță unele față de altele sau față de un obiectiv cu scopul de a-l proteja împotriva efectelor unor factori dăunători și/sau pentru ameliorarea climatică, economică și estetico-sanitară a terenurilor. În categoria perdelelor de protecție se încadrează și cordoanele forestiere. Specii agroforestiere pe terenul agricol constau în culturi de plante perene, lemnoase, cu lățime de maxim 30 de metri, care au rol de perdele de protecție pentru culturile în teren arabil, culturile permanente și pajiștile permanente, astfel cum sunt prevăzute la pct. 4.1.2.1.1 - 4.1.2.1.3 din PS 2023-2027, prevăzute în anexa nr. 4 la Ordinul MADR nr.106/2024 , cu modificările și completările ulterioare, cu excepția: speciilor forestiere cu ciclu scurt de producție, brazi de Crăciun sau arbori cu creștere rapidă pentru producția de energie. Terenul neagricol reprezintă o suprafața de teren care nu este utilizată în scop agricol (inclusă în blocurile fizice identificate în LPIS - Land Parcel Identification System) sau care are utilizare agricolă și are categoriile de folosință teren arabil, pajiști permanente și culturi permanente, fiind identificată în LPIS, dar pentru care nu a fost asigurat un nivel minim de întreținere prin respectarea standardelor de eco-condiționalitate relevante pe parcursul ultimilor 2 ani (minim 2 campanii integrale de primire a cererilor unice de plată pe suprafață). Teren aflat la dispoziția fermierului înseamnă terenul de care dispune și pentru care fermierul dovedește utilizarea acestuia prin documentele stabilite de Ordinul MADR nr. 106/2024 , cu modificările și completările ulterioare. Teren în pregătire pentru culturi permanente înseamnă teren pe care urmează să se înființeze culturi permanente și pe care se desfășoară activitate minimă. Regimul de teren în pregătire pentru culturi permanente poate fi menținut pe o perioadă de maximum 3 ani, perioadă care începe cu primul an în care s-a solicitat sprijin. Teren lăsat pârloagă înseamnă teren arabil necultivat pe durata unui an (an de cultură), menținut în bune condiții agricole și de mediu, pe care se efectuează activitatea minimă de întreținere. Perioada în care terenul este lăsat pârloagă este de minimum 6 luni într-un an de cultură și acoperă lunile martie-august, dar nu mai mult de 4 ani pe același amplasament. Termenul maxim de 4 ani în care terenul este lăsat pârloagă se aplică și în cazul schimbării utilizatorului terenului. Strat de referință înseamnă ansamblul tuturor parcelelor de referință așa cum sunt definite la art. 2, alin. (2) din REGULAMENTUL DELEGAT (UE) AL COMISIEI nr. 1172/2022 de completare a Regulamentului (UE) 2021/2116 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sistemul integrat de administrare și control din cadrul politicii agricole comune și aplicarea și calcularea sancțiunilor administrative aferente condiționalității. Stratul de referință constituie baza pentru procesul de control încrucișat. Aria brută este suprafața/aria poligonului agricol. Aria netă a blocului fizic este suprafața/aria calculată de sistem după deducerea elementelor neeligibile pentru care nu există obligația delimitării, acele suprafețe mai mici de 100 metri pătrați neutilizate în scop agricol dar care însumate depășesc 100 de metri pătrați la nivelul parcelei de referință. Această abordare trebuie aplicată și de fermier în cazul în care delimitează o parcelă agricolă pentru care solicită sprijin și nu exclude din parcela digitizată elementele neutilizate în scop agricol cu excepția celor definite pentru GAEC 8 și a celor înființate prin intervențiile PD-05 și PD-28 din cadrul PS 2023-2027 eligibile pentru plata BISS. Categoria de folosință reprezintă utilizarea terenului pentru un scop agricol. În LPIS sunt utilizate categoriile de folosință: teren arabil, pajiște permanentă și culturi permanente, așa cum au fost definite în Ordinul MADR nr.106/2024 , cu modificările și completările ulterioare și teren împădurit în conformitate cu art. 2 alin. 2 c) din H.G. nr. 1571/2022 , cu modificările și completările ulterioare. Folosința principală a blocului fizic este un atribut al blocului fizic prin care este reprezentată categoria de folosință a terenului care se regăsește în blocul fizic în proporția cea mai mare. Folosința secundară a blocului fizic este un atribut al blocului fizic prin care este reprezentată categoria de folosință a terenului care se regăsește în blocul fizic în proporția imediat următoare folosinței principale. În situația în care sunt mai mult de două categorii de folosință în blocul fizic, folosința secundară alocată blocului fizic va fi una mixtă. Unitate amenajistică (u.a.) este unitatea teritorială elementară pentru studiul arboretelor și pentru planificarea și executarea lucrărilor silvice. Unitate de producție și/sau protecție (UP) reprezintă suprafața de fond forestier pentru care se elaborează un amenajament silvic. ... ... 5. DOCUMENTE DE REFERINȚĂ (REGLEMENTĂRI) APLICABILE ACTIVITĂȚII PROCEDURATE 5.1. Reglementări internaționale Planul strategic PAC 2023-2027 al României, aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei Europene nr. C (2022) 8783 din 7 decembrie 2022, cu modificările și completările ulterioare; Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013, cu modificările și completările ulterioare; Regulamentul (UE) 2021/2116 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013, cu modificările și completările ulterioare; Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor); Regulamentul delegat (UE) 2022/126 al Comisiei din 7 decembrie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului cu cerințe suplimentare referitoare la anumite tipuri de intervenții specificate de statele membre în planurile lor strategice PAC pentru perioada 2023-2027 în temeiul regulamentului respectiv, precum și cu norme privind raportul pentru standardul GAEC 1 (bune condiții agricole și de mediu), cu modificările și completările ulterioare; Regulamentul delegat (UE) 2022/127 al Comisiei din 7 decembrie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2021/2116 al Parlamentului European și al Consiliului cu norme privind agențiile de plăți și alte organisme, gestiunea financiară, verificarea conturilor, garanțiile și utilizarea monedei euro), cu modificările și completările ulterioare; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2289 al Comisiei din 21 decembrie 2021 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește prezentarea conținutului planurilor strategice PAC și sistemul electronic pentru schimbul securizat de informații, cu modificările și completările ulterioare; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2290 al Comisiei din 21 decembrie 2021 de stabilire a normelor referitoare la metodele de calculare a indicatorilor de realizare și de rezultat comuni stabiliți în anexa I la Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013, cu modificările și completările ulterioare; Regulamentul delegat (UE) 2022/1408 al Comisiei din 16 iunie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) 2021/2116 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește plata avansurilor pentru anumite intervenții și măsuri de sprijin prevăzute în Regulamentele (UE) 2021/2115 și (UE) nr. 1308/2013 ale Parlamentului European și ale Consiliului; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1173 al Comisiei din 31 mai 2022 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2021/2116 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sistemul integrat de administrare și control din cadrul politicii agricole comune, cu modificările și completările ulterioare; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/587 al Comisiei din 12 februarie 2024 de stabilire a unei derogări de la Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește aplicarea standardului privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor (standardul GAEC) 8, datele de eligibilitate a cheltuielilor pentru contribuția din FEGA și normele privind modificările planurilor strategice PAC pentru modificările anumitor eco-scheme pentru anul de cerere 2024, cu modificările și completările ulterioare; Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene ... 5.2. Legislație primară Legea nr. 1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, cu modificările și completările ulterioare; Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor); Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice, cu modificările și completările ulterioare (de transpunere a Directivei 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 201 din 31 iulie 2002); Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare; Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările și completările ulterioare; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2021 privind executarea serviciilor de aerofotogrammetrie și de realizare a ortofotoplanurilor pe teritoriul României și executarea serviciilor de digitizare și actualizare a Sistemului de identificare a parcelelor agricole pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în perioada 2021-2030, cu modificările și completările ulterioare. ... 5.3. Legislație secundară Ordinul MADR nr. 106/2024 privind modalitatea de implementare, îndeplinirea criteriilor de eligibilitate, a condițiilor și altor cerințe specifice, inclusiv tipurile de documente justificative pentru intervențiile aferente sectoarelor vegetal și zootehnic prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) și b) din Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanțate din Fondul european de garantare agricolă și de la bugetul de stat, începând cu anul 2024, cu modificările și completările ulterioare; Ordinul MADR nr. 42/2025 pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 106/2024 privind modalitatea de implementare, îndeplinirea criteriilor de eligibilitate, a condițiilor și altor cerințe specifice, inclusiv tipurile de documente justificative pentru intervențiile aferente sectoarelor vegetal și zootehnic prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) și b) din Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanțate din Fondul european de garantare agricolă și de la bugetul de stat, începând cu anul 2024.; Ordinul MADR nr. 125/2024 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, a documentelor justificative și a condițiilor pentru implementarea intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanțate din Fondul european de garantare agricolă și de la bugetul de stat, începând cu anul de cerere 2024, cu modificările și completările ulterioare; Ordinul MADR nr. 50/2025 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.125/2024 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, a documentelor justificative și a condițiilor pentru implementarea intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanțate din Fondul european de garantare agricolă și de la bugetul de stat, începând cu anul de cerere 2024; Ordinul MADR/MMAP/ANSVSA nr. 54/570/32/2023 pentru punerea în aplicare a normelor privind condiționalitatea în cadrul intervențiilor sub formă de plăți directe și al unor intervenții și măsuri pentru dezvoltare rurală, începând cu anul de cerere 2023, cu modificările și completările ulterioare; Ordinul MADR nr. 107/2024 privind implementarea măsurilor și intervențiilor compensatorii de mediu și climă din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 și din Planul strategic PAC 2023-2027, începând cu anul 2024, cu modificările și completările ulterioare ; Ordinul MADR nr. 47/2025 pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 107/2024 privind implementarea măsurilor și intervențiilor compensatorii de mediu și climă din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 și din Planul strategic PAC 2023-2027, începând cu anul 2024. Ordonanța Guvernului nr. 28/2008 privind registrul agricol, cu modificările și completările ulterioare; Hotărârea Guvernului nr. 985/2019 privind registrul agricol pentru perioada 2020-2024; Hotărârea Guvernului nr. 1627/2024 privind registrul agricol pentru perioada 2025-2029; Hotărârea Guvernului nr. 1571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027, finanțate din Fondul european de garantare agricolă și de la bugetul de stat, cu modificările și completările ulterioare. ... ... 6. SCOPUL GHIDULUI Ghidul LPIS constituie o sinteză a aspectelor privind normele (condițiile, regulile) referitoare la modul de delimitare a parcelelor de referință (blocuri fizice) și a categoriilor de folosință asociate și eligibilitatea suprafețelor pentru schemele de plată gestionate de APIA, în vederea accesării sprijinului în conformitate cu reglementările în vigoare. Ghidul prezintă modul de delimitare (digitizare) a suprafețelor agricole pentru care se poate acorda sprijin, precum și suprafețele agricole care nu respectă cerințele minime de eligibilitate, pentru care nu se acordă sprijin. Modalitatea de delimitare și transpunerea cerințelor de eligibilitate în ghid este completată cu exemple cu suprafețele eligibile/neeligibile după caz pentru scopurile definite, fără a se limita la acestea, completate cu fotografii concludente. De asemenea, reglementează modul în care se delimitează suprafețele agricole pentru care fermierii solicită sprijin, și modul de alocare a codurilor pentru categoriile de folosință specifice, precum și codurile atribuite la nivel de parcelă în vederea identificării culturii agricole declarate de fermier/beneficiar. Având în vedere prevederile art. 9 din Regulamentul (UE) 2021/ 2115, principiile Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene se respectă pe tot parcursul fluxului administrativ. Datele cu caracter personal din cererea de finanțare/ajutor/angajamente/contracte/decizii /alte documente referitoare la finanțare din FEGA/FEADR sunt colectate, prelucrate și stocate/arhivate sau publicate de către APIA /AFIR și/sau Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin Direcția Generală Dezvoltare Rurală - Autoritate de Management pentru PNDR în scopul îndeplinirii obligațiilor prevăzute la art. 151 din Regulamentul (UE) 2021/2.115, sau prelucrate de alți destinatari pentru îndeplinirea obligațiilor legale ale acestora, cu respectarea prevederilor. ... 7. REGULI GENERALE PENTRU STABILIREA MODULUI DE DELIMITARE A BLOCURILOR FIZICE ȘI A CATEGORIILOR DE FOLOSINȚĂ ASOCIATE Blocul fizic se delimitează geografic pe limite stabile (drumuri, căi ferate, limitele așezărilor, cursuri de apă, canalele de irigații, baraje artificiale, marginea pădurii, arbori, garduri vii, limitele culturilor permanente, ziduri) având un identificator unic, înregistrat în sistemul de informații geografice (GIS - Geographic Information System) al sistemului de identificare al parcelelor agricole (LPIS - Land Parcel Identification System). Delimitarea categoriilor de folosință din cadrul blocului fizic se realizează pentru suprafețele agricole ale terenului acoperite de teren arabil (TA), pajiște permanentă (PP), culturi permanente (CP), precum și orice suprafață (PA) pentru care se acordă Sprijinul pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite", aferent Măsurii 8 "Investiții în dezvoltarea zonelor împădurite și îmbunătățirea viabilității pădurilor", Submăsura 8.1 "Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite" care a dat dreptul la plata SAPS în 2008 Exemple de digitizare a blocului fizic pe categorii de folosință Imaginea blocului fizic pe ortofotoplan Blocul fizic digitizat pe categorii de folosință a terenului, în stratul categorii de folosință Imaginea terenului pe ortofotoplan Blocul fizic digitizat pe categorii de folosință a terenului, în stratul categorii de folosință Imaginea terenului pe ortofotoplan Blocul fizic digitizat pe categorie de folosință Categoriile de folosință asociate blocului fizic se delimitează pe baza imaginilor ortofoto, a imaginilor satelitare sau pe baza măsurătorilor realizate în urma verificărilor în teren și conțin suprafețe agricole dar și elemente neproductive eligibile pentru plata BISS, așa cum sunt ele definite în Ordin MADR Nr. 106/2024 , cu modificările și completările ulterioare. Suprafețele neagricole trebuie excluse din cadrul categoriilor de folosință asociate blocului fizic prin digitizare după regulile descrise mai jos. (Suprafețele neeligibile pentru plată sunt exemplificate în cap. 9 ). Imaginile ortofoto utilizate pentru delimitarea blocurilor fizice și a categoriilor de folosință asociate se actualizează periodic în conformitate cu cerințele legislației UE, ca regulă generală, fiind înlocuite la un interval de maxim 3 ani. Cazul suprafețelor neagricole mai mari de 100 mp sau cazul în care în interiorul LUID-ului se regăsesc suprafețe neagricole mai mici de 100 mp, dar suma lor depășește 100 mp, este cel descris în exemplul de mai jos: Exemple: Elemente neeligibile: – 80 mp la limita LUID-ului (contur roșu), se exclude prin delimitare (divizare), ... – 2 case de 50 mp, la limita și în interiorul LUID-ului (contur roșu), se exclud prin delimitare, ... – 100 mp în interiorul LUID-ului (contur roșu), se exclude prin delimitare, ... – două suprafețe neagricole, altele decât construcții de 65 mp și 60 mp în interiorul LUID-ului (contur albastru), aria lor se exclude prin deducere pentru că suma lor este > 100 mp. ... Aria LUID = 10 000 - 80 - 50 - 50 - 100 = 9720 mp = 0,97 ha Aria brută a blocului fizic este calculată de sistem după excluderea prin digitizare a elementelor neeligibile. Aria netă LUID = 9720 - 65 - 60 = 9595 mp = 0,96 ha Aria netă a LUID-ului este calculată de sistem după deducerea elementelor neeligibile nedigitizate. Această abordare trebuie aplicată și de fermier în cazul în care delimitează o parcelă agricolă pentru care solicită sprijin. Regulile de excludere a suprafețelor neagricole din suprafața categoriei de folosință asociată blocului fizic sunt: a) Elementele neagricole indiferent de dimensiunea lor se exclud din LUID dacă se regăsesc la limita LUID-ului; ... b) Construcțiile de orice fel sunt excluse indiferent de dimensiunea lor; ... c) Suprafețele neagricole din interior mai mari de 100 mp se exclud din LUID; ... d) Suprafețele neagricole mai mici de 100 mp din interior se deduc din aria LUID-ului dacă suma lor este mai mare de 100 mp. ... Notă! Excepție fac elementele din GAEC 8 și cele înființate prin intervențiile PD-05 și PD-28 din cadrul PS 2023-2027, eligibile pentru plata BISS. ... 8. CATEGORII DE FOLOSINȚĂ A TERENULUI ELIGIBILE PENTRU PLĂȚILE PE SUPRAFAȚĂ Suprafața agricolă reprezintă o suprafață care cuprinde terenuri arabile, culturi permanente și pajiști permanente, astfel cum au fost definite la pct. 4.1.1 și 4.1.2 din PS 2023-2027, respectiv în OUG nr. 34/2013 . Pentru sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS), suprafața agricolă trebuie să îndeplinească următoarele cerințe minime: ● exploatația agricolă să aibă o suprafață de cel puțin 1 ha; ● suprafața parcelei agricole să fie de cel puțin 0,3 ha, în cazul serelor, solariilor este de cel puțin 0,03 ha, iar în cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuștilor fructiferi suprafața parcelei agricole este de cel puțin 0,1 ha. Blocurile fizice pot include mai multe categorii de folosință, în situația în care nu se regăsește o limită stabilă vizibilă pe imaginile ortofoto sau măsurată în teren. În aceste situații blocurile fizice pot avea și categorie de folosință secundară. COD CATEGORIE DE FOLOSINȚĂ COD CATEGORIE DE FOLOSINȚĂ pentru parcelele agricole pentru care NU SE SOLICITĂ SPRIJIN TA TEREN ARABIL TAn TEREN ARABIL PP PAJIȘTE PERMANENTĂ (PĂȘUNE ȘI FĂNEAȚĂ) PPn PAJIȘTE PERMANENTĂ (PĂȘUNE ȘI FÂNEAȚĂ) cp CULTURĂ PERMANENTĂ (LIVEZI ȘI ALTE CULTURI PERMANENTE) CPn CULTURĂ PERMANENTĂ (LIVEZI ȘI ALTE CULTURI PERMANENTE) TAi TEREN ARABIL în curs de împădurire PAn Teren împădurit în conformitate cu art. 2 alin. 2 c) din H.G. nr. 1571/2022 , cu modificările și completările ulterioare, care nu a dat dreptul la plăți. PPi PAJIȘTE PERMANENTĂ în curs de împădurire CPi CULTURĂ PERMANENTĂ în curs de împădurire PA Teren împădurit în conformitate cu art. 2 alin. 2 c) din H.G. nr. 1571/2022 , cu modificările și completările ulterioare. Categorii de folosință asociate blocurilor fizice 8.1. Blocuri fizice agricole cu categoria de folosință teren arabil (TA) Terenuri arabile (TA) sunt terenuri cultivate în scopul producției agricole sau suprafețe disponibile pentru producția agricolă, dar lăsate pârloagă, inclusiv zone neproductive, angajamente de dezvoltare rurală, zone împădurite, indiferent dacă terenul respectiv este sau nu ocupat cu sere, solarii sau alte mijloace de protecție fixe sau mobile, astfel cum sunt prevăzute la pct 4.1.1.2.1 din PS 2023-2027. Teren lăsat pârloagă înseamnă teren arabil necultivat pe durata unui an (an de cultură), menținut în bune condiții agricole și de mediu, pe care se efectuează activitatea minimă de întreținere. Perioada în care terenul este lăsat pârloagă este de minim 6 luni într-un an de cultură și acoperă lunile martie-august, dar nu mai mult de 4 ani pe același amplasament. Termenul maxim de 4 ani în care terenul este lăsat pârloagă se aplică și în cazul schimbării utilizatorului terenului. Exemple teren arabil (TA) - cultivat cu cereale, eligibil la plată Exemple teren arabil (TA) - cultivat cu plante prășitoare, eligibil la plată Exemplu teren arabil (TA) - Solarii (teren eligibil la plată) Exemplu teren arabil (TA) cultivat cu plante de nutreț eligibil la plată: Exemplu teren arabil (TA) pajiști temporare (artificiale, însămânțate pe TA < de 5 ani) eligibil la plată: Digurile și șanțurile mai înguste de 2.5 m pot face parte din blocul fizic, respectiv categoria de folosință asociată dacă sunt menținute cu scopul drenării, doar pentru producția agricolă. Aceasta situație se întâlnește și la culturile de orez. ... 8.2. Blocuri fizice agricole cu categoria de folosință pajiști permanente (PP) Pajiștile permanente sunt terenuri folosite ca pășuni permanente și fânețe permanente, inclusiv pajiștile cultivate sau recoltate în sistem de paludicultură, precum și cele utilizate în sistem dual conform OUG nr. 34/2013 , consacrate producției de iarbă și de alte plante furajere erbacee cultivate sau spontane, inclusiv cele menționate în anexa nr. 26 din Ordinul 106/2024 cu modificările și completările ulterioare, care nu au făcut parte din sistemul de rotație a culturilor din exploatație timp de cel puțin cinci ani, astfel cum sunt prevăzute la pct. 4.1.1.2.3 din PS 2023-2027; acestea pot include și alte specii, precum și arbuști și/sau arbori, bune pentru pășunat, cu condiția ca iarba și alte plante furajere să rămână predominante. Exemple de pajiște permanentă (PP) Pajiște alpină - PP Livadă tradițională utilizată extensiv înseamnă suprafețele de livezi tradiționale care sunt utilizate în principal ca pajiști permanente (PP), prin cosit și/sau pășunat, având densitatea pomilor de maximum 240 pomi/ha, indiferent de specia cultivată, iar intervalele dintre pomi sunt acoperite cu specii furajere erbacee perene sau din flora spontană, prevăzute în anexa nr. 3 la Ordinul MADR nr. 106/2024 cu modificările și completările ulterioare. Dimensiunea minimă a parcelei eligibile este 0,3 ha. Fotografii teren ... 8.3. Blocuri fizice agricole cu categoria de folosință culturi permanente (CP) Culturi permanente (CP) sunt următoarele: vii, livezi, pepiniere, hameiști, arbuști fructiferi, speciile forestiere cu ciclu scurt de producție, pentru care nu se practică un sistem de rotație, altele decât pajiștile permanente, care produc recolte repetate, astfel cum sunt prevăzute la pct 4.1.1.2.2 din PS 2023-2027. Livadă tânără (CP) Livadă (CP) Vii (CP) Pot exista benzi în interiorul și împrejurul suprafețelor cu culturi permanente (de exemplu pentru manevrarea utilajelor agricole). Aceste zone tehnologice, de regulă, nu trebuie excluse din suprafața eligibilă a categoriei de folosință asociată blocului fizic. ... ... 9. CAZURI ÎN CARE SUPRAFEȚELE DE TEREN NU SUNT ELIGIBILE PENTRU PLĂȚILE PE SUPRAFAȚĂ – Nu sunt eligibile la plată următoarele suprafețe: ● suprafețele agricole pe care se constată în urma controalelor administrative sau controalelor la fața locului, inclusiv cele pentru actualizarea blocurilor fizice că nu s-a desfășurat activitatea agricolă prevăzută la pct. 4.1.1 din PS 2023-2027; ● suprafețele din rezervațiile științifice, zonele de protecție strictă din parcurile naționale, parcurile naturale sau din rezervații ale biosferei și amenajările peisagistice, conform limitelor aprobate de autoritățile competente, spre exemplu Rezervația Biosferei "Delta Dunării", Parcul Național Munții Rodnei. Sunt eligibile la plată suprafețele agricole situate în zonele de protecție integrală și zonele de conservare durabilă (zonele-tampon) din parcurile naționale și naturale pe care se pot desfășura activități agricole, cu respectarea măsurilor impuse în planul de management al ariei protejate, compatibile cu cerințele pentru măsurile de sprijin direct. În situația în care planul de management al ariei protejate nu este elaborat/este în curs de elaborare, se respectă setul de măsuri de conservare stabilite de către administratorii ariilor naturale protejate respective, cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (4)-(7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare, și a prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naționale și a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesității de conservare a diversității biologice; ● suprafețele amenajate ca terenuri permanente de sport; ● suprafețele aferente aeroporturilor și culoarelor de siguranță, suprafețele aferente aerodromurilor și/sau heliporturilor; ● suprafețe aferente zonelor sportive/de agrement (parcuri, pârtii de ski) care sunt scoase din circuitul agricol; ● suprafețe utilizate de unitățile militare; ● suprafețele de teren aferente lucrărilor de consolidare, de protecție și de apărare și terenul aferent elementelor infrastructurii autostrăzilor și drumurilor naționale aparținând domeniului public al statului, conform Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare; ● suprafețele de teren care constituie zone de protecție ale suprafețelor ocupate de lucrări de amenajare sau de consolidare a albiilor minore, de canale și derivații hidrotehnice la capacitatea maximă de transport a acestora, precum și de alte construcții hidrotehnice realizate pe ape, lucrări de apărare împotriva inundațiilor, construcții și instalații hidrometrice, precum și instalații de determinare automată a calității apelor, prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. d)-f) din Legea apelor nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare; ● suprafețele de teren care constituie zone de protecție adiacente infrastructurii de îmbunătățiri funciare prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 227/2006 privind amplasarea și dimensiunile zonelor de protecție adiacente infrastructurii de îmbunătățiri funciare; ● suprafețele de teren lăsat pârloagă declarate/determinate pe același amplasament mai mult de 4 ani; ● suprafețele declarate în cererea de plată în afara limitelor blocului fizic. Excepție sunt cazurile în care fermierul semnalează, la depunerea cererii, necesitatea actualizării limitelor blocului fizic, iar APIA confirmă observația fermierului pe baza celor mai recente imagini ortofoto sau în urma verificărilor la fața locului pentru acest scop; suprafețele constatate în urma verificării în teren, pentru acest scop, ca fiind neutilizate în scop agricol sau pentru care nu s-a desfășurat activitatea agricolă prevăzută la pct. 4.1 .1 din PS 2023-2027 nu sunt eligibile pentru plată; ● suprafețele cu amenajări piscicole, așa cum acestea sunt prevăzute în registrul agricol. Fac excepție terenurile cu amenajări piscicole încadrate în registrul agricol în categoria de folosință terenuri piscicole, utilizate temporar în scop agricol, precum și cele redate sau introduse în circuitul agricol în conformitate cu prevederile art. 93 alin. (8)-(10) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările și completările ulterioare. ● suprafețele de teren agricol ocupate cu construcțiile aferente infrastructurii necesare producerii energiei electrice din surse regenerabile, respectiv clădiri, sisteme de susținere a obiectivelor de investiții, sau alte elemente prevăzute la art. 1 lit.f)-h) din Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.18/1991 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013 , cu modificările și completările ulterioare. ... – Nu sunt incluse în hectarul eligibil: a) suprafețele compacte sau însumate mai mari de 100 de metri pătrați care nu sunt utilizate pentru activități agricole, cum ar fi cele ocupate de vegetație forestieră, iazurile naturale permanente, cu excepția suprafețelor prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. c) și d) din Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022 , cu modificările și completările ulterioare, și a drumurilor/aleilor de exploatare din interiorul suprafeței parcelei agricole, inclusiv din sere și solarii cu lățimea de maximum 2,5 m inclusiv; ... b) drumurile/aleile de exploatare din interiorul suprafeței parcelei agricole, inclusiv din sere și solarii a căror lățime este mai mare de 2,5 m. ... ... – Suprafața de teren ocupată de orice tip de construcție, indiferent de mărime, nu este eligibilă la plată, cu excepția suprafețelor de teren ocupate cu sere și solarii. ... – Terenurile scoase din circuitul agricol, inclusiv în cursul anului de cerere, nu sunt eligibile la plățile pe suprafață cu excepția terenurilor scoase din circuitul agricol conform prevederilor Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesare realizării unor obiective de interes național, județean și local, cu modificările și completările ulterioare, care sunt la dispoziția fermierilor până la sfârșitul anului și pe care se desfășoară activitate agricolă. Solicitantul plății are obligația de a face dovada faptului că terenul rămâne la dispoziție pe parcursul întregului an calendaristic, iar APIA poate solicita dovezi suplimentare expropriatorului în cursul verificărilor efectuate . ...

Exemple de suprafețe neeligibile suprafețele compacte cu vegetație neagricolă mai mari de 100 mp și care nu sunt zone sau elemente neproductive conform definiției GAEC 8 Teren neîntreținut Suprafața de pășune invadată de vegetație forestieră lemnoasă Imagini ortofoto Dacă suprafața de pășune este lăsată în paragină (vegetația forestieră predominantă), aceasta devine neagricolă, respectiv neeligibilă pentru plată. Imagini ortofoto Fotografii teren Stâncărie, grohotiș și jnepeniș în zona de pajiște alpină (neagricol) Imagine ortofoto Fotografii teren Suprafețele din imaginile de mai sus acoperite cu vegetație forestieră și stânci/grohotiș mai mari de 100 mp sunt neeligibile la plată. Acestea trebuie excluse din categoria de folosință asociată blocului fizic. Exemple de suprafețe neeligibile - vegetație lemnoasă, pietriș Pajiștile cu suprafețe neagricole preponderente nu sunt eligibile pentru sprijin Imagine ortofoto Fotografii teren Suprafețele invadate de ferigă de pe pajiștile permanente nu sunt eligibile la plată. Suprafețe cu ferigă din aceeași zonă, dar pe imagini din ani diferiți arată că feriga este permanentă pe aceste suprafețe și ca atare nu sunt eligibile la sprijin: Imagini ortofoto vechi Imagini ortofoto noi Suprafața curățată de ferigă este neeligibilă, deoarece pășunatul nu se poate realiza. Imagine ortofoto Fotografie teren Dacă în urma controlului pe teren se constată că nu s-a desfășurat activitatea agricolă pe suprafețele verificate, acestea nu sunt eligibile la sprijin și trebuie excluse din suprafața categoriei de folosință asociată blocului fizic și din parcela fermierului. Excluderea reprezintă o suprafață invadată de vegetație neagricolă. Via nelucrată (nu s-a desfășurat activitatea agricolă) nu este eligibilă pentru sprijin. Exemplu de parcelă invadată de vegetație nedorită care nu este eligibilă la plată Zonele inundate (neagricole) persistente de la un an la altul și care nu sunt zone sau elemente neproductive conform definiției GAEC 8 nu sunt eligibile la sprijin. Parc fotovoltaic (neagricol) Suprafețele pe care sunt construite instalațiile eoliene nu sunt eligibile pentru plată. Construcții de orice fel (neagricol) Drumurile și casele sunt suprafețe neagricole Suprafețele aferente aeroporturilor și culoarelor de siguranță, aerodoromurilor și/sau heliporturilor nu sunt eligibile la plată Suprafețele aferente zonelor sportive/de agrement (parcuri, pârtii de ski) nu sunt eligibile la plată Suprafețele de teren aferente drumurilor aparținând domeniului public al statului, nu sunt eligibile la plată Pădurea defrișată (suprafața neagricolă) Suprafețele defrișate nu constituie teren agricol. Excepție zonele cu vegetație forestieră răzleață ce este curățată pentru întreținerea pășunii. Lac, iaz (neagricol) și care nu sunt zone sau elemente neproductive conform definiției GAEC 8 Suprafețele acoperite de gunoaie sau pe care se depozitează materiale rezultate în urma activităților forestiere sau zone pe care covorul vegetal este distrus datorită activităților neagricole de orice fel sunt neeligibile pentru plată. Suprafețele de teren arabil sau pajiștile permanente pe care sunt depozitate gunoaie menajere sau de orice fel nu sunt eligibile pentru plată dacă depășesc 100 mp. Suprafețele de teren care constituie zone de protecție adiacente infrastructurii de îmbunătățiri funciare nu sunt eligibile pentru plată. Taluzurile digurilor nu sunt eligibile chiar dacă sunt înierbate. Suprafețele de teren care constituie zone de protecție ale suprafețelor ocupate cu construcții hidrotehnice, lucrări de apărare împotriva inundațiilor, construcții și instalații hidrometrice etc. chiar dacă sunt înierbate, nu sunt eligibile la plată. Nu se fac plăți pe suprafețele digitizate (solicitate la sprijin) în afara blocului fizic, excepție fiind cazurile în care fermierul semnalează, la depunerea cererii, necesitatea actualizării limitelor categoriei de folosință asociată blocului fizic, iar APIA confirmă observația fermierului pe baza celor mai recente imagini ortofoto sau în urma verificărilor la fața locului pentru acest scop. Nu se fac plăți pe suprafețele digitizate (solicitate la sprijin) nici în situațiile în care o suprafață de teren este declarată de doi sau mai mulți fermieri, decât după clarificarea situației constatate, fie de fermieri, fie de către o instanță judecătorească. Nu se acordă plăți pentru suprafața care depășește suprafața maximă eligibilă a blocului fizic și/sau suprafața categoriei de folosință asociate blocului fizic sau în cazul în care blocul fizic are mai multe categorii de folosință ori categoria de folosință declarată nu corespunde categoriei de folosință asociate blocului fizic după finalizarea tuturor controalelor. ... 10. STABILIREA SUPRAFEȚEI MAXIME ELIGIBILE A BLOCULUI FIZIC Suprafața maximă eligibilă a parcelei de referință este suprafața maximă a blocului fizic pentru care se pot acorda plăți. În baza de date LPIS este înregistrată ca aria netă. Suprafață determinată înseamnă suprafața pentru care au fost îndeplinite toate criteriile de eligibilitate sau alte obligații legate de condițiile de acordare a ajutoarelor; sau, în cazul intervențiilor aplicabile pe suprafață, suprafața parcelelor determinate în urma controalelor administrative și/sau prin controale la fața locului și controale prin monitorizare. Dacă la controlul clasic pe teren s-a măsurat o suprafață mai mare decât cea a parcelei digitizate de fermier, pentru anul de cerere curent, blocul fizic nu se modifică deoarece diferența de suprafață nu a fost solicitată la sprijin. Actualizarea blocului fizic, respectiv a categoriei de folosintă asociată se face pentru campania următoare. ... 11. DELIMITAREA PARCELELOR AGRICOLE PENTRU DECLARAȚIILE DE SUPRAFAȚĂ DEPUSE DE FERMIERI Pentru delimitarea parcelelor agricole se utilizează aplicația geospațială AGI-Online, care este o aplicație dezvoltată de APIA și este pusă la dispoziția fermierilor pentru pregătirea declarației de suprafață și depunerea cererii de plată, pe site-ul APIA www.apia.org.ro. Prin intermediul aplicației geospațiale, fiecare fermier își poate vizualiza parcelele agricole declarate în anul anterior și poate delimita și alte parcele dacă în anul curent lucrează și alte parcele, sau poate șterge parcelele pe care nu le mai utilizează în anul curent, și de asemenea poate modifica parcelele ce au suferit modificări față de anul precedent sau sunt cultivate cu altă cultură. Modul de utilizare a aplicației geospațiale este prezentat în instrucțiuni de utilizare a aplicației publicate pe site-ul APIA și în meniul de ajutor al aplicației geospațiale. Aplicația poate fi accesată de către fermierii înregistrați în Registrul Unic de Identificare (RUI), pe baza numărului unic de identificare, ROxxxxxxxxx și a parolei alocate de APIA. Potrivit prevederilor art.98 din Regulamentul (UE) 2021/2116, pe site-ul web al agenției se publică date referitoare la beneficiarii FEADR/FEGA, după caz. Regulile generale descrise la capitolele anterioare, legate de suprafețele pentru care se acordă sprijin sunt valabile și pentru delimitarea parcelelor agricole. Localizarea se face prin identificarea amplasamentului și a conturului parcelei agricole utilizate în cadrul categoriei de folosință a blocului fizic, pentru care se solicită plăți, în conformitate cu documentele care fac dovada că terenul eligibil declarat este la dispoziția fermierului și cu datele cadastrale disponibile. Identificarea presupune ca parcela să nu se suprapună peste parcelele declarate de către alți fermieri și să nu depășească limita blocului fizic. Pentru identificare se utilzează informațiile cadastrale ca urmare a înregistrării sistematice a imobilelor prin Programul Național de Cadastru și Carte Funciară, în situația în care acestea sunt disponibile și relevante. În situația în care nu există informații cadastrale ca urmare a înregistrării sistematice a imobilelor prin Programul național de cadastru și carte funciară, la identificare se va utiliza adeverința eliberată de unitatea administrativ-teritorială (UAT) pe raza căreia se regăsește suprafața de teren care face obiectul cererii de plată. Identificarea presupune ca parcela să nu se suprapună peste parcelele declarate de către alți fermieri și să nu depășească limita blocului fizic. Excepții sunt cazurile în care fermierul semnalează, la depunerea cererii, necesitatea actualizării limitelor blocului fizic, iar APIA confirmă observația fermierului pe baza celor mai recente imagini ortofoto sau în urma verificărilor la fața locului pentru acest scop. De asemenea, pentru identificare se pot utiliza si coordonate obținute din fotografiile cu geo etichetă realizate de fermier sau de către inspectorul responsabil cu realizarea controalelor pe teren. Dacă nu se realizează localizarea corectă a parcelei fermierului în LPIS, consecințele pot fi: ● dubla declarare a terenului și nerealizarea de plăți pentru suprafața suprapusă delimitată de către fermieri; ● stabilirea neadecvată a suprafeței eligibile care nu este în concordanță cu realitatea din teren; ● supradeclarări și suprapuneri între parcelele agricole declarate de către fermieri; penalizarea fermierilor conform legislației în vigoare. 11.1. Parcela agricolă Parcelă agricolă este o suprafață continuă de teren, care face obiectul unei declarații din partea unui singur fermier, cu aceeași categorie de folosință, pe care se cultivă o singură grupă de culturi; cu toate acestea, în cazul în care se solicită o declarație separată privind utilizarea unei suprafețe care face parte dintr-o singură grupă de culturi, utilizarea respectivă limitează suplimentar, dacă este necesar, suprafața respectivă. În cadrul unei parcele agricole pot exista una sau mai multe subparcele cu culturi distincte, care fac parte din aceeași categorie de folosință, culturi care pot fi modificate de la un an la altul. După finalizarea tuturor controalelor, suprafața parcelei agricole trebuie să se încadreze în categoria de folosință asociată blocului fizic din LPIS. Parcelele agricole pentru fiecare fermier sunt înregistrate unic în sistemele informatice APIA și sunt numerotate cu cifre de la 1 la n, unde n este numărul maxim al parcelelor deținute de un fermier. În situația în care fermierul nu mai utilizează o parcelă, numărul alocat inițial nu mai este folosit pentru a numerota o altă parcelă. O parcelă agricolă poate fi compusă din una sau mai multe culturi. Culturile sunt reprezentate prin litere începând cu litera a până la litera n în funcție de câte culturi sunt în interiorul parcelei. O parcelă poate avea o singură categorie de folosință a terenului: teren arabil, pajiște permanentă, cultură permanentă sau teren împădurit (în conformitate cu art. 2 alin. 2 c) din H.G. nr. 1571/2022 , cu completările și modificările ulterioare. În exemplul de mai jos avem parcela 1 cu culturile numerotate 1a, 1b, 1c. Aceste culturi fac parte din categoria de folosință teren arabil și dacă sunt în utilizarea aceluiași fermier se delimitează o singură parcelă cu trei culturi. 11.1.1. Parcela agricolă de teren arabil Parcela agricolă de teren arabil trebuie să conțină suprafața de teren arabil utilizată de fermier pentru care poate face dovada că este la dispoziția sa, așa cum este el definit în Ordinul MADR nr. 106/2024 , cu completările și modificările ulterioare. Parcela de teren arabil trebuie delimitată pe imaginile ortofoto cele mai recente, puse la dispoziție prin intermediul aplicației geospațiale, urmărind detaliile de pe imagine sau utilizând măsurători GPS, atunci când informațiile de pe imaginea ortofoto nu mai sunt de actualitate. Pentru exemplificare: delimitarea unei suprafețe de teren arabil pe imaginea ortofoto Parcela agricolă de teren arabil cu o singură cultură Parcela agricolă de teren arabil cu două culturi (dacă parcela din sud este în utilizarea aceluiași fermier) Alte exemple de delimitare a parcelelor de teren arabil pe imagini ortofoto Parcela de teren arabil delimitată pe baza imaginii ortofoto: Parcelă de teren arabil delimitată incorect pe baza imaginii ortofoto Parcelă de teren arabil delimitată pe baza imaginii ortofoto: Exemple în care delimitarea parcelelor nu corespunde cu detaliile vizibile pe imaginea ortofoto. Pentru astfel de delimitări care nu corespund cu detaliile de pe imaginile ortofoto, fermierul trebuie să furnizeze dovezi suplimentare din care să rezulte că suprafața utilizată este mai mare decât ceea ce se poate delimita utilizând informațiile de pe imaginea ortofoto, sau să utilizeze imaginile SENTINEL disponibile în cadrul aplicației geospațiale AGI-Online dacă sunt concludente. Limita din vest a parcelei 1a și limita din est a parcelei 2a din imaginile de mai jos pot fi trasate în acest mod doar dacă utilizarea în teren este în conformitate cu documentele care fac dovada că terenul eligibil declarat este la dispoziția fermierului și este făcută pe răspunderea fermierului. Parcela pe imaginea ortofoto Pentru delimitarea parcelelor de teren arabil pe imaginile ortofoto, în cazul în care pe imagine nu se poate identifica limita parcelei agricole (culturi continue), fermierul trebuie să se ghideze după documentele care fac dovada că terenul eligibil declarat este la dispoziția fermierului sau să își încarce măsurători GPS pentru delimitarea corectă a parcelei agricole. Pot exista astfel de situații in cazul în care fermierul schimbă forma culturilor declarate în anul in care a fost achiziționată imaginea ortofoto, cazuri in care fermierul trebuie să declare realitatea din teren chiar dacă aceasta nu se mai potrivește cu detaliile de pe imaginile ortofoto. În general, delimitarea făcută ca în imaginea din dreapta nu este corectă. Probabilitatea ca în teren utilizarea să fie așa cum este prezentată în imagine este foarte mică. Totuși, dacă este justificată de măsurători GPS și fotografii relevante din teren, poate fi delimitată astfel. Parcela fermierului este desenată greșit față de imaginea din ortofotoplan ... 11.1.2. Parcela agricolă de pajiște permanentă Delimitarea unei parcele de pajiște permanentă se face urmărind detaliile de pe imaginea ortofoto. Pentru o parcelă de pajiște permanentă întotdeauna numerotarea va fi de forma 1a, 2a, 3a, Na (unde N este numărul de parcele deținute de fermier). În situația în care parcelele au fost modificate, adăugate sau șterse, se atribuie următorul număr în ordine crescătoare. Exemple de delimitare corectă a unei parcele de pajiște permanentă: Suprafețele cu ferigă nu sunt incluse în parcela de pajiște permanentă. Parcele digitizate corect (stânga) față de parcele digitizate incorect, care includ suprafețe neagricole (dreapta). Parcelă de pajiște permanentă incorect digitizată, include si cultura permanentă în partea de sud ... 11.1.3. Parcela agricolă de livadă tradițională Livada tradițională utilizată extensiv înseamnă suprafețele de livezi tradiționale care sunt utilizate în principal ca pajiști permanente, prin cosit și/sau pășunat, având densitatea pomilor de maximum 240 pomi/ha, indiferent de specia cultivată, iar intervalele dintre pomi sunt acoperite cu specii furajere erbacee perene sau din flora spontană, prevăzute în anexa nr. 3 la Ordinul MADR nr. 106/2024 , cu modificările și completările ulterioare. Dimensiunea minimă a parcelei eligibile este de 0,3 ha. Exemplu de delimitare corectă a unei parcele de livadă tradițională: ... 11.1.4. Parcela agricolă de cultură permanentă Culturile permanente sunt următoarele: vii, livezi, pepiniere, hameiști, arbuști fructiferi, speciile forestiere cu ciclu scurt de producție, pentru care nu se practică un sistem de rotație, altele decât pajiștile permanente, care produc recolte repetate, astfel cum sunt prevăzute la pct. 4.1 .1.2.2 din PS 2023-2027. Exemple de delimitare corectă a unei parcele de cultură permanentă - plantație pomicolă Parcela de cultură permanentă delimitată pe baza imaginii ortofoto: ... 11.1.5. Parcela agricolă de cultură permanentă - vie Exemplu de delimitare corectă a unei parcele de cultură permanentă - vie Delimitare corectă a unei parcele de cultură permanentă-vie: dacă zonele care delimitează parcelele individuale sunt mai înguste de 2,5 metri suprafața poate fi delimitată ca o singură parcelă dacă sunt în utilizarea aceluiași fermier. Dacă parcelele sunt utilizate de mai mulți fermieri, se delimitează individual. ... 11.1.6. Parcela agricolă de cultură permanentă - culturi energetice Exemplu de specie forestieră cu ciclu scurt de producție- Salcia (Salix L) ... 11.1.7. Parcela agricolă de teren împădurit Teren împădurit, în conformitate cu art. 2 alin. 2 c) din H.G. nr. 1571/2022 , cu modificările și completările ulterioare, este orice suprafață care a dat dreptul la plăți în cadrul sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilității prevăzut la art. 1 alin. (3) lit. a) sau în cadrul schemei de plată unică pe suprafață prevăzută la titlul III din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 și care face obiectul unui angajament asumat de un fermier în temeiul art. 43 din Regulamentul (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) sau al art. 22 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013 sau în temeiul unei scheme naționale ale cărei condiții respectă dispozițiile art. 43 alin. (1)-(3) din Regulamentul (CE) nr. 1.698/2005 sau art. 22 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013 sau art. 70 ori art. 73 din Regulamentul (UE) 2021/2.115. Pentru această parcelă se completează codul categoriei de folosință PA. Exemple de parcele cu teren împădurit ... ... 11.2. Alte reguli generale pentru delimitarea parcelelor agricole Suprafața declarată a parcelei și a elementelor neproductive solicitate la plată este suprafața rezultată în urma procesului de digitizare a parcelei în aplicația electronică GIS pusă la dispoziție de către APIA, în conformitate cu documentele care fac dovada utilizării terenului agricol. Excepție fac cazurile în care pe parcela digitizată se regăsesc suprafețe neagricole mai mici de 100 de metri pătrați, dar care însumate depășesc 100 de metri pătrați. Suprafața digitizată a parcelei poate fi diferită față de suprafața declarată în limita toleranței, calculată în aplicația electronică GIS, de 0,75 m x perimetrul parcelei digitizate, dar nu mai mare de 1 ha. Parcelele declarate de fermieri nu pot depăși limita categoriei de folosință asociate blocului fizic decât în situația în care fermierul semnalează APIA o eroare a limitei blocului fizic și/sau a categoriei de folosință . Pentru aceasta, se va genera în aplicația electronică un formular numit Anexa 17_b. Dacă, după verificarea pe baza imaginilor cele mai noi avute la dispoziție, pe baza fotografiilor cu geoetichetă sau în teren, declarația fermierului se confirmă, blocul fizic, respectiv categoria de folosință asociată se reconfigurează corespunzător și plățile se fac în conformitate cu suprafețele confirmate. Pentru parcelele declarate sau părți din acestea care în urma clarificării utilizând imaginile cele mai noi avute la dispoziție, fotografiilor cu geoetichetă sau rezultatele controalelor pe teren nu se confirmă utilizarea agricolă și nu se regăsesc în interiorul limitei categoriei de folosință asociate blocului fizic, nu se fac plăți, conform Ordinului MADR nr. 106/2024 , cu modificările și completările ulterioare. Descrierea cauzei solicitării Anexei 17_b se completează de către fermier pentru fiecare parcelă pentru care se generează această anexă. Este necesar ca fermierul să facă o descriere cât mai clară a cazului pentru ca operatorul responsabil cu actualizarea să poată realiza corectarea pe baza informațiilor existente și/sau a informațiilor noi din teren. Se recomandă ca suprafața parcelei digitizate să se regăsească în interiorul limitelor blocului fizic și ale categoriei de folosință asociate (LUID) iar categoria de folosință a acesteia să corespundă cu categoria de folosință ( LUID ) asociată blocului fizic, pentru a evita generarea Anexelor 17_b. În cazul în care în urma tuturor controalelor administrative sau la fața locului se constată că parcela nu îndeplinește cerințele de identificare conform art. 2 lit. p) , nu se acordă plăți pentru suprafețele identificate eronat, conform art. 14 alin. 4 din Ordinul MADR nr. 106/2024 , cu modificările și completările ulterioare. Exemple de potențiale situații în care parcela agricolă delimitată în afara categoriei de folosință asociată blocului fizic nu este acceptată la plată parțial sau integral în funcție de suprafața delimitată în afara categoriei de folosință a blocului fizic: Delimitate eronat, peste limita blocului fizic și suprapuse peste construcții-părțile din acele parcele nu sunt eligibile la plată În situațiile în care pe imaginea nouă, sau în urma controalelor prin monitorizare sau a controalelor pe teren se constată ca fermierul a solicitat sprijin pe o suprafață care a devenit neeligibilă, este necesară recuperarea plăților acordate. Exemple cu potențiale situații în care parcela agricolă delimitată și categoria de folosință nu este în concordanță cu imaginea ortofoto, și nu este acceptată la plată, parțial sau integral, în funcție de suprafața delimitată în afara categoriei de folosință a blocului fizic: Categoria de folosință a parcelei declarate nu corespunde în totalitate cu categoria de folosință vizibilă pe ortofotoplan. În exemplul de mai jos, fermierul a declarat TA 201, respectiv 131, dar parcela de exemplu solicitată cu floarea soarelui, respectiv cea de porumb siloz se extind peste suprafețe de pajiște permanentă. Declarat TA 108, însă conform imaginii ortofoto se poate observa că toată zona marcată este PP Potențial declarat parcela cu categoria de folosință PP dar așa cum se observă în imaginea ortofoto, categoria de folosință asociată blocului fizic este TA Parcela de TA 108 de exemplu declarată peste o livadă (categoria CP) Parcela de TA 101 de exemplu declarată eronat, conform imaginii ortofoto, peste o livada abandonată și o zona PP Declarat o potențială parcela cu categoria de folosință PP 609 dar pe imaginea ortofoto se observa și o suprafață de teren arabil. Ca regulă generală, în cazul în care informațiile din imaginile disponibile in LPIS nu mai sunt de actualitate (ținând cont că actualizarea LPIS se face o dată la 3 ani), diferențele între categoria de folosință solicitată de fermier și cea disponibilă în LPIS poate fi justificată pe baza informațiilor suplimentare din teren, fotografii cu etichetă, informații cadastrale și alte evidențe concludente. ... ... 12. MODUL DE IDENTIFICARE ȘI DELIMITARE A ELEMENTELOR NEPRODUCTIVE ÎN APLICAȚIA INFORMATICĂ Conform art. 14 alin. (1) si (2) din Ordinului MADR nr. 106/2024 , cu modificările și completările ulterioare: (1) În sensul art. 6 alin. (1) lit. n) din hotărârea HG 1571/2022 , cu modificările și completările ulterioare, în cadrul cererii de plată, fermierul identifică parcelele agricole utilizate și elementele neproductive. (3) Suprafața declarată a parcelei și a elementelor neproductive solicitate la plată este suprafața rezultată în urma procesului de digitizare a parcelei în aplicația electronică GIS, pusă la dispoziție de către APIA, în conformitate cu documentele care fac dovada utilizării terenului agricol. Excepție fac cazurile în care pe parcela digitizată se regăsesc suprafețe neagricole mai mici de 100 de metri pătrați, dar care însumate depășesc 100 de metri pătrați. Suprafața digitizată a parcelei poate fi diferită față de suprafața declarată în limita toleranței, calculată în aplicația electronică GIS, de 0,75 m x perimetrul parcelei digitizate, dar nu mai mare de 1 ha. (4) În cazul în care în urma tuturor controalelor administrative sau la fața locului se constată că parcela nu îndeplinește cerințele de identificare conform art. 2 lit. p), nu se acordă plăți pentru suprafețele identificate eronat. Conform art. 26 alin. (3) din Ordinului MADR nr. 106/2024 , cu modificările și completările ulterioare: "Elementele neproductive pe care nu se poate desfășura activitatea agricolă în sensul art. 2 alin. (2) din HG nr. 1571/2022 , cu modificările și completările ulterioare, și nu sunt eligibile pentru plata sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilității, sunt: a) rigole a căror lățime este mai mare de 2,5 m; ... b) iazuri mici; ... c) garduri vii individuale, grupuri de rânduri de arbori, pâlcurile arbustive, arborii în grup,tufele sau pietrele, movilele și zonele umede mici, cu o suprafață compactă mai mare de 0,3 ha, cu excepția șirurilor de arbori/arbuști, a arborilor în aliniament și a arborilor solitari/izolați. ... Elementele neproductive sunt eligibile pentru plata sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS) dacă se regăsesc în blocul fizic și sunt la dispoziția fermierului, cu excepția celor pe care nu se poate desfășura activitatea agricolă în conformitate cu art. 2 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1571/2022 , enumerate mai jos: a) rigole a căror lățime este mai mare de 2,5 metri; ... b) iazuri mici; ... c) garduri vii individuale, grupuri de rânduri de arbori, pâlcurile arbustive, arborii în grup, tufele sau pietrele, movilele și zonele umede mici, cu o suprafață compactă mai mare de 0,3 ha, cu excepția șirurilor de arbori/arbuști, a arborilor în aliniament și a arborilor solitari/izolați. ... Potrivit prevederilor art. 59^4 din Ordinul MADR nr. 106/2024 , cu modificările și completările ulterioare, trebuie asigurată menținerea elementelor de peisaj aferente GAEC 8 (rigole; garduri vii individuale și grup de rânduri de arbori, inclusiv fâșii împădurite, arbori izolați, arbori în aliniament, grup de arbori și pâlcuri arbustive; terase; movile) existente pe terenul agricol. Cerința specifică pentru sprijinul aferent intervenției PD-28 - Menținerea de zone neproductive și/sau înființarea de elemente noi de peisaj pe terenurile arabile, potrivit PS 2023-2027 și prevederilor art. 59^5 din Ordinul MADR nr. 106/2024 , cu modificările și completările ulterioare, este următoarea: Fermierii trebuie să aloce în anul de cerere cel puțin 2% din suprafața arabilă a fermei în vederea menținerii zonelor neproductive și/sau înființării de elemente noi de peisaj În categoria menținerii zonelor neproductive se încadrează următoarele suprafețe: a) margini de câmp, petice sau zone-tampon pentru parcele; ... b) teren lăsat pârloagă; ... c) zone umede mici. ... Elementele noi de peisaj ce pot fi înființate sunt: a) garduri vii individuale, șiruri de arbori/arbuști și arbori în aliniament; ... b) grup de rânduri de arbori, pâlcuri arbustive, arbori în grup, tufe sau pietre; ... c) arbori solitari/izolați; ... d) movile. ... Pentru respectarea cerinței privind ponderea minimă fermierii pot combina în orice formă oricare dintre opțiunile de mai sus. Sprijinul aferent intervenției PD-28 - Menținerea de zone neproductive și/sau înființarea de elemente noi de peisaj pe terenurile arabile (ecoschema PD-28), se acordă ca plată anuală pe toate suprafețele de terenuri arabile în baza angajamentelor asumate voluntar de beneficiari, conform art. 31 alin. (7) lit. a) din Regulamentul (UE) 2021/2115, ca plată suplimentară față de plata BISS, ca urmare a respectării cerinței specifice stabilite în fișa intervenției prevăzute la cap. 5.1 din PS 2023-2027. Lista zonelor neproductive și a elementelor de peisaj aferente ecoschemei PD-28 - Menținerea de zone neproductive și/sau înființarea de elemente noi de peisaj pe terenurile arabile În categoria menținerii zonelor neproductive se încadrează următoarele suprafețe: Zone neproductive Descriere Factor de conversie Factor de ponderare Suprafața inclusă în ponderea minima Margini de câmp, petice sau zone tampon pentru parcele (per 1 m) Margini de câmp, petice sau zone tampon pentru parcele agricole, cu lățime minimă de 1 m. Suprafața inclusă în ponderea minimă se calculează până la o lățime maximă de 20 m. 6 1,5 9 mp Teren lăsat pârloagă teren arabil necultivat pe durata unui an (an de cultură), menținut în bune condiții agricole și de mediu, pe care se efectuează activitatea minimă de întreținere. Perioada în care terenul este lăsat pârloagă este de minim 6 luni într-un an de cultură și acoperă lunile martie - august, dar nu mai mult de 4 ani pe același amplasament nu se aplică nu se aplică Suprafața de teren lăsat pârloagă, determinată în urma controlului administrativ și la fața locului, este eligibilă integral pentru calcularea ponderii minime din terenul arabil dedicat zonelor și elementelor neproductive la nivel de exploatație. Zone umede mici (per 1 mp) Întinderi de bălți, mlaștini, turbării, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, de mică dimensiune, unde apa este stătătoare sau curgătoare, cu suprafața de minimum 0,1 ha, pentru care suprafața eligibilă pentru ponderea minimă se calculează până la o dimensiune maximă de 1,0 ha. nu se aplică 1,5 1,5 mp Elementele noi de peisaj ce pot fi înființate sunt: Elemente noi de peisaj Descriere Factor de conversie Factor de ponderare Suprafața inclusă în ponderea minimă Garduri vii individuale, șiruri de arbori/ arbuști și arbori în aliniament (per 1mp) Garduri vii individuale, șiruri de arbori/arbuști și arbori în aliniament din diferite specii, incluse în calcularea ponderii minime până la o lățime maximă de 30 m. 5 2 10 mp Grup de rânduri de arbori, pâlcuri arbustive, arbori în grup, tufe sau pietre (per 1mp) Grupuri de rânduri de arbori, pâlcuri arbustive, arbori în grup, tufe sau pietre, eligibile pentru calcularea ponderii minime până la o suprafață maximă de 0.9 ha. nu se aplică 1,5 1,5 mp Arbori solitari/ izolați (pe arbore) - 20 1,5 30 mp Movile (per 1 mp) Ridicături de pământ sau de pământ și pietre, permanente, de formă circulară sau alungită, înierbate sau împădurite, eligibile pentru calcularea ponderii minime de la o suprafață minimă de 0,01 ha până la o suprafață maximă de 0,3 ha. nu se aplică 1,5 1,5 mp Zone și elemente neproductive eligibile pentru sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS) Nr. Crt. Denumire element neproductiv Cod 1. Zone-tampon 792 2. Movile de la o suprafață minimă de 0,01 ha până la o suprafață maximă de 0,3 ha 793 3. Margini de câmp, petice sau zonetampon pentru parcele ≤ 20m 794 4. Rigole a căror lățime este ≤ 2,5 m 795 5. Grupuri de rânduri de arbori/pâlcuri arbustive, arbori în grup, tufele sau pietrele cu o suprafață de maximum 0,3 ha 796 6. Zone umede mici a căror suprafață este mai mare de 0,1 ha și suprafața maximă este până la 0,3 ha 797 7. Garduri vii individuale suprafață de maximum 0,3 ha 798 Conform art. 26, alin. (4) din Ordinul MADR nr. 106/2024 , cu modificările și completările ulterioare, elementele neproductive existente pe terenurile agricole pe parcursul anului de cerere, inclusiv terenurile lăsate pârloagă, elementele de peisaj pentru care se aplică cerința menținerii din GAEC 8, cât și zonele neproductive și elementele de peisaj care sunt înființate prin intervențiile PD-05 și PD-28 din cadrul PS 2023-2027 sunt eligibile la plată numai în cazul în care se cumulează cu situațiile prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) sau c) din HG nr. 1571/2022 , cu modificările și completările ulterioare. 12.1. Zone tampon Benzile tampon cu lățime minimă de 3 m sunt fâșii de protecție existente pe terenul agricol în vecinătatea apelor de suprafață, cu lățimea minimă de 3 m pe terenul cu panta de până la 12% și de 5 m pe terenul cu panta mai mare de 12% (obligatorii prin GAEC 4). Panta terenului reprezintă panta medie a blocului fizic în care se află parcela agricolă utilizată de fermier, adiacent cursului de apă. De-a lungul cursurilor de apă, benzile tampon pot include zone cu vegetație riverană eligibile pentru calcularea ponderii minime până la o lățime maximă de 20 m, dacă acestea diferă de cele protejate prin GAEC 4, SMR 2 și SMR 8. Benzile tampon (fâșii de protecție) - suprafețe de teren înierbate, împădurite sau cultivate cu plante graminee sau leguminoase perene, situate în vecinătatea zonelor de protecție a apelor de suprafață stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare, pe care este interzisă aplicarea fertilizanților ( art. 14 din Programul de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, prevăzut în anexa nr. 2 la Ordinul MMAP/MADR nr. 333/165/2021 ). Zonele tampon nu se cultivă în scopul obținerii de producție agricolă, dar este permis pășunatul sau cositul, cu condiția ca zona tampon să poată fi în continuare distinsă de terenul agricol adiacent. În ceea ce privește prevenirea poluării apelor cu pesticide, este interzisă aplicarea fertilizanților și a produselor de protecție a plantelor pe fâșiile de protecție, precum și aruncarea deșeurilor și a resturilor de pesticide în șanțuri, canale, ape de suprafață sau pe terenurile agricole. Zonele tampon vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul linie din aplicație iar acestea trebuie să aibă o lățime minimă de 3 m pe terenurile cu panta de până la 12% și de 5 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%, panta terenului fiind panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă. Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicația informatică un buffer (contur) cu lățimea de 3 sau 5 m, funcție de panta medie a blocului fizic. Pentru a fi considerat element neproductiv eligibil zona tampon trebuie să fie egală sau mai mare decât acest contur. În aplicația informatică se va aplica automat ponderea și factorul de conversie la lungimea elementului digitalizat. Zone tampon (pe 1 m): factor de conversie = 6, factor de ponderare = 1,5. Suprafața elementului neproductiv = 9 mp. Aceste benzi tampon se vor delimita ca poligon doar în cazul în care distanța de la parcela agricolă/limita categoriei de folosință asociată blocului fizic până la albia râului/pârâului/lacului sau orice altă apă de suprafață este mai mică de 3, respectiv 5 metri în funcție de panta parcelei și este solicitată de beneficiar pentru plata BISS, și se regăsește în vecinătatea unei parcele de teren arabil. Se va delimita ca poligon suprafața utilizată ca bandă tampon care respectă cerințele specifice benzii tampon. Se va aloca la nivel de subparcela codul 792, în continuarea parcelei/subparcelei cu cultură în teren arabil. De exemplu, dacă în vecinătatea parcelei 1a cultivată cu grâu se regăsește o banda tampon care respectă cerințele de eligibilitate pentru plata BISS, aceasta se va delimita ca banda tampon și se va aloca subparcela 1b care trebuie să fie lipită de subparcela 1a pe latura comună. În cazul în care, banda tampon depășește 20 m lățime sau nu se regăsește în vecinătatea unei parcele de teren arabil, aceasta nu se va delimita ca poligon în stratul de parcele agricole. Se va delimita cu o linie în stratul "lista zonelor și elementelor neproductive" din aplicația AGI-Online și va fi luată în calcul ca element neproductiv, nefiind eligibil pentru plata BISS. Benzile tampon eligibile pentru plata BISS vor fi incluse și în blocul fizic din LPIS, respectiv categoria de folosință asociată blocului fizic Benzile tampon trebuie să respecte definiția din Ghidul fermierului privind Condiționalitatea aferent anului de cerere. ... 12.2. Movile Movilele reprezintă elemente neproductive și sunt ridicături de pământ sau de pământ și pietre, permanente, de formă circulară sau alungită, înierbate sau împădurite, eligibile pentru calcularea ponderii minime de la o suprafață minimă de 0,01 ha până la o suprafață maximă de 0,3 ha. Movila este considerat element neproductiv deoarece e mai mic de 0.3 ha și se regăsește în vecinătatea unei parcele declarată pajiște temporară/plante de nutreț. Movila de lângă parcela de porumb este eligibilă ca element neproductiv pentru plata BISS dacă este la dispoziția fermierului care o solicită la sprijin. fotografie din teren imagine ortofotoplan În aplicația informatică movila identificată pe ortofotoplan se digitizează ca un poligon, care reprezintă conturul acesteia. Movile (per 1 mp): factor de conversie nu se aplică, factor de ponderare = 1,5. Suprafața inclusă în ponderarea minimă a elementului neproductiv = 1,5 mp. În aplicația informatică se va aplica automat factorul de ponderare de 1,5 mp la suprafața digitizată de 1373 mp, rezultând pentru elementul neproductiv eligibil o suprafață calculată de 2059.5 mp. Movilele cu dimensiunea între 0.01 și 0.3 ha, delimitate în stratul corespondent din aplicația geospațială, se vor integra și în parcela de referință numai după ce acestea vor fi confirmate pe fluxurile de lucru specifice actualizării LPIS. Movilele se vor delimita ca poligon doar în cazul în care acestea nu depășesc suprafața de 0.3 ha, sunt solicitate de beneficiar pentru plata BISS, și se regăsesc în vecinătatea unei parcele de teren arabil. Se va delimita ca poligon suprafața utilizată ca movilă care respectă cerințele specifice movilei. Se va aloca la nivel de subparcela codul 793, în continuarea parcelei/subparcelei cu cultură în teren arabil. De exemplu, dacă în vecinătatea parcelei 1a cultivată cu grâu se regăsește o movilă care respectă cerințele de eligibilitate pentru plata BISS, aceasta se va delimita ca movilă și se va aloca subparcela 1b care trebuie să fie lipită de subparcela 1a pe latura comună. Poligonul se va prelua în stratul "lista zonelor și elementelor neproductive" din aplicația AGI-Online și va fi luat în calcul ca element neproductiv pentru calculul procentului de teren neproductiv. În cazul în care movila îndeplinește condițiile de eligibilitate se va include în stratul de referință din LPIS. Dacă movila nu respectă cerințele de eligibilitate, aceasta nu se va regăsi în stratul de referință LPIS. Pe fluxul de lucru, nu se va accepta ca element neproductiv și nu va fi eligibil nici pentru plata BISS. Movilele trebuie să respecte definiția din Ghidul fermierului privind Condiționalitatea aferent anului de cerere. ... 12.3. Rigole În conformitate cu Ordinul MADR nr. 54/2023 , cu modificările și completările ulterioare, rigolele, ca elemente neproductive sunt șanțuri sau canale, precum și cursuri deschise de apă pentru irigații sau drenare, exclusiv cele cu pereți betonați. Suprafața inclusă în ponderea minimă se calculează până la o lățime maximă de 10 m. Rigolele a căror lățime este mai mare de 2,5 m nu sunt eligibile pentru plata sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS). Exemplul 1: Exemplul 2: Exemplul 3: Rigolele vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie, folosind instrumentul linie din aplicația informatică. Rigole (per 1 m): factor de conversie = 5, factor de ponderare = 2, suprafața elementului neproductiv = 10 mp. Prin aplicarea factorului de conversie și a factorului de ponderare unei rigole cu o lungime de 10 metri liniari, care respectă cerințele mai sus menționate, rezultă o suprafața a elementului neproductiv de 100 mp. Rigolele mai înguste de 2.5 metri, dacă sunt la dispoziția fermierului, pot fi introduse în suprafața parcelei și implicit în categoria de folosință asociată blocului fizic. Trebuie stabilit dreptul de utilizare, iar în situația în care doi sau mai mulți beneficiari solicită același element, acesta nu se va aloca nici unuia dintre ei, până ce nu se va stabili cine are dreptul legal să îl solicite. Se delimitează cu o linie în stratul de elemente neproductive, iar în LPIS rămân în suprafața categoriei de folosință asociată blocului fizic. Rigolele a căror lățime este mai mică de 2,5 m se vor delimita ca poligon în stratul de parcele dacă sunt solicitate de beneficiar pentru plata BISS și se regăsesc în vecinătatea unei parcele de teren arabil. Se va aloca la nivel de subparcela codul 795, în continuarea parcelei/subparcelei cu cultură în teren arabil. De exemplu, dacă în vecinătatea parcelei 1a cultivată cu grâu se regăsește o rigolă care respectă cerințele de eligibilitate pentru plata BISS, aceasta se va delimita ca rigolă și se va aloca subparcela 1c care trebuie să fie lipită de un alt element neproductiv eligibil pentru plata BISS (cum ar fi banda de protecție) delimitată ca subparcela 1b. În vecinătatea apelor de suprafață este obligatorie instituirea unei benzi de protecție. Rigolele cu lățimea cuprinsă între 2.5 - 10 metri se delimitează cu linie în stratul "lista zonelor și elementelor neproductive" din aplicația AGI-Online și vor fi luate în calcul ca elemente neproductive conform Ghidului fermierului privind Condiționalitatea aferent anului de cerere, dar nu se vor regăsi în stratul de referință LPIS. ... 12.4. Margini de câmp Marginile de câmp constituie elemente neproductive și sunt reprezentate de petice sau zone tampon pentru parcelele agricole, cu lățime minimă de 1 m. Suprafața inclusă în ponderea minimă se calculează până la o lățime maximă de 20 m. Marginile de câmp au un rol important în păstrarea și îmbunătățirea biodiversității în cadrul fermelor. Ele sunt habitate cu rol important în agricultură și în conservarea mediului, având și un rol cultural, ca element tradițional de peisaj sau recreațional. Aceste habitate conțin o varietate de specii de plante ruderale specifice terenurilor arabile sau virane. De asemenea, pot fi prezente specii de ierburi cu port înalt, arbuști, specii forestiere și acvatice. Pentru a fi eligibile la plată ca elemente neproductive, marginile de câmp trebuie să aibă o lățime cuprinsă între 1 și 20 de m. Aceste suprafețe fac parte din parcelă, pot fi utilizate pentru întoarcerea utilajelor agricole la capetele parcelei și ele nu se cultivă în scopul obținerii de producție agricolă. Marginile de câmp vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul linie din aplicație iar lățimea maximă a acestora este de 20 m pentru a fi cuantificate ca margini de câmp. Margini de câmp (per 1 m): factor de conversie = 6, factor de ponderare = 1,5. Suprafața inclusă în ponderea minimă = 6 x 1,5 = 9 mp. Marginile de câmp cu lățimea între 1 și 20 metri, delimitate în stratul corespondent din aplicația geospațială, se vor păstra și în parcela de referință LPIS. Marginile de câmp se vor delimita ca poligon doar în cazul în care se încadrează cu lățimea între 1 și 20 metri, sunt solicitate de beneficiar pentru plata BISS, și se regăsesc în vecinătatea unei parcele de teren arabil. În stratul de parcele se va delimita ca poligon suprafața utilizată ca margine de câmp care respectă cerințele specifice marginii de câmp. Se va aloca la nivel de subparcelă codul 794, în continuarea parcelei/subparcelei cu cultură în teren arabil. De exemplu, dacă în vecinătatea parcelei 1a cultivată cu grâu se regăsește o margine de câmp care respectă cerințele de eligibilitate pentru plata BISS, aceasta se va delimita ca margine de câmp și se va aloca subparcela 1b care trebuie să fie lipită de subparcela 1a pe latura comună. În cazul în care marginea de câmp îndeplinește condițiile de eligibilitate se va include în stratul de referință din LPIS. Dacă marginea de câmp nu respectă cerințele de eligibilitate, aceasta nu se va regăsi în stratul de referință LPIS. Pe fluxul de lucru, nu se va accepta ca element neproductiv și nu va fi eligibil nici pentru plata BISS. Marginea de câmp se va delimita cu o linie în stratul "lista zonelor și elementelor neproductive" din aplicația AGI-Online. Marginile de câmp trebuie să respecte definiția din Ghidul fermierului privind Condiționalitatea aferent anului de cerere. ... 12.5. Garduri vii individuale și grupuri de rânduri de arbori 12.5.1. Garduri vii individuale, șiruri de arbori/arbuști și arbori în aliniament Gardurile vii individuale, șirurile de arbori/arbuști și arborii în aliniament din diferite specii, incluse în calcularea ponderii minime până la o lățime maximă de 30 m sunt elemente neproductive. Trebuie avut în vedere faptul că gardurile vii sunt luate în calcul doar dacă se situează pe terenul arabil al parcelei sau se învecinează cu parcela de teren arabil pe latura lungă a gardului viu. Exemplu garduri vii Garduri vii (lățimea acestora să fie de maxim 30 m) vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie, folosind instrumentul linie din aplicația informatică. În aplicația informatică se va aplica automat ponderea și factorul de conversie la lungimea elementului digitizat. Factor de conversie ( per 1 m) = 5, Factor de ponderare = 2, Suprafața inclusă în calcularea ponderii minime pentru garduri vii/fâșii împădurite și arbori în aliniament pentru 1 metru liniar = 10 mp. Gardurile vii se delimitează în "lista zonelor și elementelor neproductive" din aplicația AGI-Online și nu sunt eligibile pentru plata BISS. Acestea nu se regăsesc în blocul fizic din LPIS. Se vor utiliza ca elemente neproductive doar dacă se regăsesc în imediata vecinătate a parcelei de teren arabil și respectă definiția din Ghidul fermierului privind Condiționalitatea aferent anului de cerere. Șir de arbori Exemplul 1: Exemplul 2: Exemplul 3: Rândul de arbori din partea stângă este element element neproductiv. Șirul de copaci de lângă drumul național aparținând domeniului public al statului, conform Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, nu este la dispoziția fermierului, face parte din zona de protecție a drumului și nu este element element neproductiv eligibil. Pentru a simplifica administrarea și pentru a facilita măsurarea suprafețelor, calculul acestora se face utilizând factorii de conversie: Arbori în aliniament (per 1 m): factor de conversie = 5, factor de ponderare = 2, zona de interes ecologic = 10 mp. Declararea unui șir de arbori în aliniament care respectă cerințele mai sus menționate reprezintă o zonă de elemente neproductive cu suprafață de 10 mp pentru fiecare metru liniar. Un șir de arbori care are o lungime de 10 metri va avea o suprafață de 100 metri pătrați după aplicarea factorilor de conversie și a ponderilor aferente. Arborii în aliniament vor fi delimitați pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul linie din aplicația informatică iar diametrul coroanelor acestora să fie de minim 4 m. Șirurile de arbori sunt elemente neproductive, eligibile pentru plata BISS. Acestea se delimitează cu o linie în stratul de elemente neproductive din aplicația geospațială AGI-Online și rămân în parcela agricolă delimitată în aplicația geospațială AGI-Online. În LPIS, șirul de arbori se regăsește în interiorul categoriei de folosință asociată blocului fizic, iar în cazul în care se regăsește la limita acestuia/acesteia, se delimitează pe mijlocul coroanei arborilor. Suprafața acestora este eligibilă pentru plata BISS și ca element neproductiv dacă se regăsesc în imediata vecinătate a parcelei de teren arabil și respectă definiția din Ghidul fermierului privind Condiționalitatea aferent anului de cerere. Nu se delimitează ca subparcelă în aplicația AGI Online, doar în "lista zonelor și elementelor neproductive" din aplicația AGI-Online. ... 12.5.2. Grupuri de rânduri de arbori, pâlcuri arbustive, arbori în grup și tufe sau pietre (per 1 mp) Grupurile de rânduri de arbori, pâlcuri arbustive, arbori în grup și tufe sau pietre, eligibile pentru calcularea ponderii minime până la o suprafață maximă de 0,9 ha, sunt elemente neproductive. Se consideră grup de arbori, doi sau mai mulți arbori, ce pot fi de grosimi și înălțimi diferite, care se găsesc într-un perimetru mic de teren, coroanele lor sunt unite și sunt vizibili pe ortofotoplanuri. Exemplu arbori în grup Exemplu pâlc arbustiv Exemplu arbori în grup Grupul de arbori va fi delimitat pe imaginile ortofoto ca poligon utilizând instrumentul poligon din aplicația informatică. Aria maximă este de 0,9 ha. Pentru a simplifica administrarea și pentru a facilita măsurarea suprafețelor, calculul acestora se face utilizând factor de ponderare pentru arbori în grup = 1,5, factor de conversie nu se aplică. Prin aplicarea factorului de ponderare pentru arbori în grup sau pâlcuri arbustive din zona de câmpie, care respectă cerințele mai sus menționate, unei suprafețe, de exemplu de 1000 metri pătrați, rezultă o zonă neproductivă eligibilă cu suprafață de 1500 mp. Grupurile de rânduri de arbori și pâlcurile arbustive din zona de câmpie sunt elemente neproductive eligibile pentru plata BISS dacă au o suprafață de maximum 3000 metri pătrați. Grupuri de rânduri de arbori/pâlcuri arbustive cu dimensiunea de cel mult 0.3 ha, delimitate în stratul corespondent din aplicația geospațială, se vor păstra și în parcela de referință LPIS. Grupuri de rânduri de arbori/pâlcuri arbustive cu dimensiunea de cel mult 0.3 ha, se vor delimita ca poligon în stratul de parcele doar în cazul în care se încadrează în dimensiunea de cel mult 0.3 ha, sunt solicitați de beneficiar pentru plata BISS, și se regăsesc pe sau în vecinătatea unei parcele de teren arabil. Se va delimita ca poligon suprafața utilizată ca Grupuri de rânduri de arbori/pâlcuri arbustive care respectă cerințele specifice acestui element. Se va aloca la nivel de subparcela codul 796, în continuarea parcelei/subparcelei cu cultură în teren arabil. De exemplu, dacă în vecinătatea parcelei 1a cultivată cu grâu se regăsește o margine de câmp care respectă cerințele de eligibilitate pentru plata BISS, aceasta se va delimita ca Grupuri de rânduri de arbori/pâlcuri arbustive și se va aloca subparcela 1b, care trebuie să fie lipită de subparcela 1a pe latura comună sau să fie în interiorul parcelei agricole. În acest caz, poligonul se va prelua în stratul "lista zonelor și elementelor neproductive" din aplicația AGI-Online și va fi luat în calcul ca element neproductiv pentru calculul procentului de teren neproductiv. În cazul în care, elementul neproductiv " Grupuri de rânduri de arbori/pâlcuri arbustive" îndeplinește condițiile de eligibilitate, se va include în stratul de referință din LPIS. Dacă elementul neproductiv " Grupuri de rânduri de arbori/pâlcuri arbustive" nu respectă cerințele de eligibilitate, aceasta nu se va regăsi în stratul de referință LPIS. Pe fluxul de lucru, nu se va accepta ca element neproductiv eligibil pentru plata BISS. Dacă suprafață elementului neproductiv " Grupuri de rânduri de arbori/pâlcuri arbustive" este cuprinsă între 0.3 și 0,9 ha inclusiv, elementul neproductiv se delimitează doar în stratul "lista zonelor și elementelor neproductive" din aplicația AGI-Online și va fi luat în calcul ca element neproductiv pentru calculul procentului de teren neproductiv. Grupuri de rânduri de arbori/pâlcuri arbustive trebuie să respecte definiția din Ghidul fermierului privind Condiționalitatea aferent anului de cerere. ... 12.5.3. Arbori solitari/izolați (per arbore) Arbori crescuți izolați - sunt elemente neproductive eligibile și sunt reprezentate de plante lemnoase pe terenul agricol provenite din flora spontană sau plantate de către om (specii forestiere sau ornamentale) de mărimi și forme diferite, cu trunchi înalt și puternic, lemnos și cu mai multe ramuri cu frunze care formează o coroană. Exemplul 1: Exemplul 2: Exemplul 3: Exemplul 4: Exemplul 5: Arborii izolați vor fi delimitați pe imaginile ortofoto cu un punct, folosind instrumentul punct din aplicația informatică. Pentru a simplifica administrarea și pentru a facilita măsurarea suprafețelor, calculul acestora se face utilizând factorii de conversie și ponderare: (per arbore) se aplică un factor de conversie = 20, un factor de ponderare = 1.5 de unde rezultă o suprafață inclusă în ponderea minima pentru elementul neproductiv = 30 mp. Pentru calculul suprafețelor, un arbore izolat reprezintă o zonă de element neproductiv pentru care se alocă o suprafață de 30 mp. Acesta se delimitează cu un punct în stratul "lista zonelor și elementelor neproductive" din aplicația AGI-Online. Poate fi localizat în/la limita parcelei agricole cu categorie de folosință teren arabil, delimitată în aplicația geospațială (ATGI-Online). În LPIS, arborele izolat se regăsește în interiorul categoriei de folosință asociată blocului fizic. ... ... 12.6. Terenuri lăsate pârloagă Terenul lăsat pârloagă este element neproductiv și este definit ca teren arabil necultivat pe durata unui an (an de cultură), menținut în bune condiții agricole și de mediu, pe care se efectuează activitatea minimă de întreținere. Perioada în care terenul este lăsat pârloagă este de minim 6 luni într-un an de cultură și acoperă lunile martie-august, dar nu mai mult de 4 ani pe același amplasament. Termenul maxim de 4 ani în care terenul este lăsat pârloagă se aplică și în cazul schimbării utilizatorului terenului. Exemple Pentru calculul suprafeței de teren lăsat pârloagă, cod cultură 970, nu se utilizează factor de conversie sau de ponderare. Suprafața de teren lăsat pârloagă, determinată în urma controlului, este eligibilă integral pentru calcularea ponderii minime. Se delimitează ca parcelă în aplicația geospațială (AGI-Online) și este preluat ca atare și ca element neproductiv, fără a fi transpus și în stratul "lista zonelor și elementelor neproductive" din aplicația AGI-Online. ... 12.7. Iazuri mici Iazuri mici sunt elemente neproductive pe care nu se poate desfășura activitatea agricolă și reprezintă acumulări permanente naturale de apă stătătoare, cu suprafața de minimum 0,01 ha, exclusiv rezervoarele din beton sau din plastic. Suprafața eligibilă pentru ponderea minimă se calculează până la o dimensiune maximă de 0,3 ha. Iazurile mai mari de 0,3 ha nu sunt considerate elemente neproductive în scopul definit. Iazurile mici se vor delimita pe imaginile ortofoto ca poligon, folosind instrumentul poligon din aplicația informatică, iar aria trebuie să fie de maxim 0,3 ha. Pentru a simplifica administrarea și pentru a facilita măsurarea suprafețelor, calculul acestora se face utilizând factorii de conversie și ponderare: Factorul de conversie nu se aplică. Factor de ponderare = 1,5 Pentru iazuri mici (per 1 mp) se aplică un factor de ponderare = 1,5 de unde rezultă o suprafață inclusă în ponderea minima pentru elementul neproductiv = 1,5 mp. Prin aplicarea factorului de ponderare pentru iazuri mici, care respectă cerințele mai sus menționate, unei suprafețe de exemplu de 1000 metri pătrați, rezultă un element neproductiv cu o suprafață de 1500 mp. Iazurile mici nu sunt eligibile pentru plata sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS). Acestea se delimitează ca poligon în stratul "lista zonelor și elementelor neproductive" din aplicația AGI-Online și nu sunt incluse în blocul fizic. Se delimitează în imediata vecinătate a parcelei de teren arabil și se cuantifică ca element neproductiv dacă îndeplinește condițiile din Ghidul fermierului privind Condiționalitatea aferent anului de cerere. ... 12.8. Zone umede mici Zonele umede mici sunt elemente neproductive eligibile și sunt definite ca întinderi de bălți, mlaștini, turbării, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, de mică dimensiune, unde apa este stătătoare sau curgătoare, cu suprafața de minimum 0,1 ha, pentru care suprafața eligibilă pentru ponderea minimă se calculează până la o dimensiune maximă de 1,0 ha. Exemplu baltă Exemplu turbărie Zonele umede se vor delimita pe imaginile ortofoto ca poligon, folosind instrumentul poligon din aplicația informatică. Pentru a simplifica administrarea și pentru a facilita măsurarea suprafețelor, calculul acestora se face utilizând factorii de conversie și ponderare: Factorul de conversie nu se aplică, factor de ponderare = 1,5. Pentru zone umede (per 1 mp) se aplică un factor de ponderare = 1,5 de unde rezultă o suprafață inclusă în ponderea minimă pentru elementul neproductiv = 1,5 mp. Prin aplicarea factorului de ponderare pentru zone umede, unei suprafețe de exemplu de 2000 metri pătrați, rezultă un element neproductiv cu o suprafață de 3000 mp . Suprafața eligibilă se calculează până la o dimensiune maximă de 1 ha. Zonele umede mici care au o suprafață cuprinsă între 0.1 și 1 ha, se vor delimita ca poligon, doar în cazul în care îndeplinesc condiția de suprafață cuprinsă între 0.1 ha și 1 ha, sunt solicitate de beneficiar pentru plata BISS, și se regăsesc pe sau în vecinătatea unei parcele de teren arabil. Se va delimita ca poligon suprafața utilizată ca zone umede mici care respectă cerințele specifice acestui element. Se va aloca la nivel de subparcela codul 797, în continuarea parcelei/subparcelei cu cultură în teren arabil. De exemplu, dacă în vecinătatea parcelei 1a cultivată cu grâu se regăsește un element "zone umede mici" care respectă cerințele de eligibilitate pentru plata BISS, aceasta se va delimita ca "zone umede mici" și se va aloca subparcela 1b care trebuie să fie lipită de subparcela 1a pe latura comună sau să fie în interiorul parcelei agricole. Poligonul se va prelua în stratul "lista zonelor și elementelor neproductive" din aplicația AGI-Online și va fi luat în calcul ca element neproductiv pentru calculul procentului de teren neproductiv. În cazul în care, elementul neproductiv " Zonele umede mici" îndeplinește condițiile de eligibilitate, se va include în stratul de referință din LPIS. Dacă elementul neproductiv " Zonele umede mici" nu respectă cerințele de eligibilitate, aceasta nu se va regăsi în stratul de referință LPIS. Pe fluxul de lucru, nu se va accepta ca element neproductiv eligibil pentru plata BISS. Zonele umede mici trebuie să respecte definiția din Ghidul fermierului privind Condiționalitatea aferent anului de cerere. ... 12.9. Terase Terasele din terenul arabil constituie elemente neproductive și sunt amenajări de îmbunătățiri funciare/construcții destinate prevenirii și combaterii eroziunii solului, executate de-a lungul curbelor de nivel, pe terenuri arabile în pantă, cu înălțime minimă 1 m și lățime minimă 3 m. Pentru a fi eligibile la plată ca elemente neproductive, terasele situate în teren arabil trebuie să aibă o înălțime de minim 1 m și o lățime de minim 3 m. Agricultorii care utilizează teren agricol amenajat cu terase și solicită plăți în cadrul sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS) sunt obligați să mențină aceste terase în bune condiții agricole și de mediu, chiar dacă nu mai sunt folosite pentru producție: taluzurile să fie înierbate, pe taluz și pe banchetă să nu se dezvolte vegetație nedorită arbustieră sau arboricolă. De asemenea, trebuie preîntâmpinată formarea de rigole, ogașe, ravene, torenți, toate acestea favorizând degradarea teraselor prin scurgerea apei din precipitații conform normelor de condiționalitate sau ecocondiționalitate. Sunt acceptate ca elemente neproductive numai terasele situate în teren arabil. Terasele pe teren arabil vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul linie din aplicația informatică iar lățimea acestora să fie de minim 3 m. Calculul suprafețelor pentru Terase (per 1 m): factor de conversie = 2, factor de ponderare = 1. Zona element neproductiv = 2 mp. Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicația informatică un buffer (contur) cu lățimea de 3 m. Pentru a fi considerată element neproductiv, lățimea terasei trebuie să fie egală sau să depășească acest contur. În aplicația electronică se va aplica automat ponderea și factorul de conversie la lungimea elementului digitizat. Pentru o terasă a cărei lungime (de-a lungul curbei de nivel) este, ca în exemplu de mai sus, de 664 m, prin aplicarea factorului de conversie și de ponderare, pentru linia terasei, rezultă un element neproductiv cu o suprafață de 1328,0 mp. 1005 a TS Terase 124547 TERASE 664 mp 2 1,0 1328,0 mp Acestea se delimitează cu o linie în stratul "lista zonelor și elementelor neproductive" din aplicația IPA-Online și rămân în parcela agricolă de teren arabil, delimitată în aplicația geospațială (IPA-Online). În LPIS, terasa se păstrează în interiorul blocului fizic. ... ... 13. PERDELELE AGROFORESTIERE DE PROTECȚIE Suprafețele de teren agricol pe care se regăsesc/se înființează perdele agroforestiere de protecție, indiferent de sursa fondurilor care a fost utilizată pentru înființare și de momentul înființării, sunt eligibile la plata BISS dacă nu depășesc lățimea de maxim 30 m, și se regăsesc în imediata vecinătate a unei culturi în teren arabil și /sau cultură permanentă și/sau pajiștile permanentă . Specii agroforestiere pe terenul agricol, constau în culturi de plante perene, lemnoase, cu lățime de maxim 30 metri, care au rol de perdele de protecție pentru culturile în teren arabil, culturile permanente și pajiștile permanente, astfel cum sunt prevăzute la pct. 4.1 .2.1.1 - 4.1.2.1.3 din PS 2023-2027, prevăzute în anexa nr. 4 la Ordinul MADR nr. 106/2024 , cu modificările și completările completările ulterioare, cu excepția: speciilor forestiere cu ciclu scurt de producție, brazi de crăciun sau arbori cu creștere rapidă pentru producția de energie. Exemplu perdele agroforestiere Speciile agroforestiere se pot declara în teren arabil, culturi permanente și pajiști permanente, după caz. Suprafețele de teren declarate cu perdele agroforestiere de protecție sunt eligibile integral pentru plata BISS. Aceste suprafețe se declară ca subparcele adiacente parcelei (subparcelei) de TA, PP sau CP, după caz și trebuie să aibă lățimea perdelei de protecție (suprafața agroforestieră) de maximum 30 de metri și să se găsească în imediata apropiere a culturilor protejate. ... 14. STRATUL DE REFERINȚĂ DIN LPIS Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole (LPIS - Land Parcel Identification System) este un sistem de informații geografice instituit și actualizat periodic pe baza ortofotoplanurilor aeriene sau spațiale, care respectă un standard uniform ce garantează o precizie submetrică cel puțin echivalentă cu cea oferită de cartografierea la o scară de 1:5 000 și este construit sub formă de straturi suprapuse. Dimensiunea pixelului pentru ortofotoplan este de cel mult 0.5 metri. Stratul de referință înseamnă ansamblul tuturor parcelelor de referință așa cum sunt definite la art. 2, alin. (2) din REGULAMENTUL DELEGAT (UE) AL COMISIEI nr. 1172/2022 de completare a Regulamentului (UE) 2021/2116 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sistemul integrat de administrare și control din cadrul politicii agricole comune și aplicarea și calcularea sancțiunilor administrative aferente condiționalității. Concret, stratul de referință reprezintă stratul de date care conține blocurile fizice valide, generate automat prin alipirea geometriilor LUID-urilor cu limită comună, valide care aparțin aceluiași identificator, aferent fiecărui an de cerere. Parcelele solicitate de fermier intră la plată dacă se află în totalitate în blocul fizic din stratul de referință și dacă sunt îndeplinite cerințele de eligibilitate stabilite prin Ordinul MADR nr. 106/2024 , cu modificările și completările ulterioare. ... -----