Plan din 27 martie 2025

CUPRINS

1.

INFORMAȚII GENERALE

1.1.

Descrierea sintetică a Planului de management

1.2.

Procesul de elaborare al Planului de management

1.3.

Descrierea ariei naturale protejate vizate de Planul de management

1.3.1.

Aria naturală protejată vizată de Planul de management

1.3.2.

Localizarea ariei naturale protejate vizate de Planul de management

1.3.3.

Limitele ariei naturale protejate vizate de Planul de management

1.3.4.

Zonarea internă a ariei naturale protejate

2.

MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE

2.1.

Geologie

2.2.

Hidrografie

2.3.

Pedologie

2.4.

Clima

2.5.

Elemente de interes conservativ, de tip abiotic

3.

MEDIUL BIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE

3.1.

Ecosistemele

3.2.

Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată

3.2.1.

Habitate Natura 2000

3.2.2.

Habitate după clasificarea națională

3.3.

Specii de faună de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată

3.3.1.

Nevertebrate

3.3.2.

Herpetofaună

3.3.3.

Mamifere

3.4.

Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată

4.

INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE

4.1.

Comunitățile locale și factorii interesați

4.1.1.

Comunitățile locale

4.1.2.

Factorii interesați

4.2.

Utilizarea terenului

4.3.

Situația juridică a terenurilor

4.4.

Administratori, gestionari și utilizatori

4.5.

Infrastructură și construcții

4.6.

Patrimoniu cultural

4.7.

Obiective turistice

5.

ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI) ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ȘI SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV

5.1.

Lista activităților cu potențial impact

5.1.1.

Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate

5.1.2.

Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate

5.2.

Hărțile activităților cu potențial impact

5.2.1.

Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate

5.2.2.

Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate

5.3.

Evaluarea impacturilor asupra speciilor

5.3.1.

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

5.3.2.

Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor

5.4.

Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate

5.4.1.

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate

5.4.2.

Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra tipurilor de

6.

EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE

6.1.

Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ

6.1.1.

Evaluarea stării de conservare a speciilor de nevertebrate

6.1.2.

Evaluarea stării de conservare a speciilor de herpetofaună

6.1.3.

Evaluarea stării de conservare a speciilor de mamifere

6.2.

Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ

6.3.

Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor/ habitatelor pentru care au fost desemnate și

6.3.1.

Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor pentru care au fost desemnate siturile

6.3.2.

Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a habitatelor pentru care au fost desemnate siturile

7.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

7.1.

Scopul Planului de management pentru aria naturală protejată

7.2.

Obiective generale, obiectivele specifice, măsuri specifice/management și activități

7.2.1.

Obiective generale

7.2.2.

Obiective specifice

7.2.3.

Măsuri specifice/măsuri de management

8.

PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR

8.1.

Planul de activități

8.2.

Estimarea resurselor necesare

9.

PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR

9.1.

Raportări periodice

9.2.

Urmărirea activităților planificate

9.3.

Indicarea activității realizate

10.

BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE

11.

ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT

Anexa 1. Regulamentul ariei naturale protejate

Anexa 2. Fotografii

2.1.

Habitatul 91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun în situl Natura 2000 ROSCI0341 Pădurea și Lacul

2.2.

Habitatul 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen în situl Natura 2000 R0SCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici

2.3.

Specia 1188 Bombina bombina în situl Natura 2000 R0SCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici

2.4.

Specia 1193 Bombina variegata, neidentificată în situl Natura 2000 R0SCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici

2.5.

Specia 1166 Triturus cristatus în situl Natura 2000 R0SCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici

2.6.

Specia 1220 Emys orbicularis în situl Natura 2000 R0SCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici

2.7.

Specia 1355 Lutra lutra în situl Natura 2000 R0SCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici 379

2.8.

Specia 1083 Lucanus cervus în situl Natura 2000 ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici

2.9.

Presiuni actuale asupra ariei naturale protejate (2021)

2.10.

Impacturi cauzate de presiunile actuale asupra speciilor dîn aria naturală protejată

2.11.

Impacturi cauzate de presiunile actuale asupra habitatelor din aria naturală protejată

Anexa 3. Hărți/ Seturi de date geospațiale (GIS)

3.1.

Harta suprapunerilor ariei naturale protejate

3.2.

Harta localizării ariei naturale protejate

3.3.

Harta limitelor ariei naturale protejate

3.4.

Harta zonării interne

3.5.

Harta geologică

3.6.

Harta hidrografică

3.7.

Harta solurilor

3.8.

Harta temperaturilor - medii multianuale

3.9.

Harta precipitațiilor - medii multianuale

3.10.

Harta ecosistemelor

3.11.

Hărțile distribuției tipurilor de habitate

3.12.

Hărțile distribuției speciilor

3.13.

Harta unităților administrativ-teritoriale

3.14.

Harta utilizării te

3.15.

Harta juridică a terenului

3.16.

Harta infrastructurii rutiere și a căilor ferate

3.17.

Harta privind perimetrul construit al localităților

3.18.

Harta construcțiilor

3.19.

Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural național

3.20.

Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere

3.21.

Hărțile presiunilor la nivelul ariei naturale protejate

3.22.

Hărțile amenințărilor la nivelul ariei naturale protejate

3.23.

Hărțile distribuției impacturilor asupra speciilor

3.24.

Hărțile distribuției impacturilor asupra habitatelor

1.

INFORMAȚII GENERALE

1.1.

Descrierea sintetică a Planului de management

Aria naturală protejată ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici reprezintă un sit de importanță comunitară fiind declarat prin

Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007

privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin

Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011 . Conform Formularului Standard Natura 2000, actualizat în februarie 2016, situl are o suprafață de 1524,60 ha.

Situl Natura 2000 R0SCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici este localizat în Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia, pe teritoriul administrativ al comunelor Stolnici și Hârsești din județul Argeș și în mai mică măsură (<1%) pe teritoriul comunei Sârbii - Măgura din județul Olt. Teritoriul pe care este amplasată aria naturală protejată se încadrează în Regiunea biogeografică continentală. Acesta a fost înființat cu scopul menținerii și conservării speciilor de plante și animale sălbatice și a habitatelor naturale de interes comunitar, conform Directivei Habitate 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică.

Importanța sitului Natura 2000 ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici este dată de valoarea naturală ridicată a acestuia, evidențiată prin prezența habitatelor 91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun, 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen (enumerate în Anexa I a Directivei Habitate și

Anexa 2 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare) și a speciilor 1355 Lutra lutra, 1188 Bombina bombina, 1193 Bombina variegata, 1166 Triturus cristatus, 1220 Emys orbicularis (enumerate în Anexa II și IV a Directivei Habitate și

Anexele 3

și

4A ale Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007

aprobată cu modificări și complet prin

Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare) și 1083 Lucanus cervus (enumerată în Anexa II a Directivei Habitate și

Anexa 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007

aprobată cu modificări și complet prin

Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare).

Planul de management reprezintă documentul oficial de planificare, reglementare și prezentare a unei arii naturale protejate prin care se stabilesc obiectivele, măsurile și resursele umane și materiale necesare pentru conservarea biodiversității ariei respective.

Planul de management reprezintă un document strategic pe termen lung. Comisia Europeană promovează realizarea unui management eficient al Siturilor Natura 2000, atât pentru asigurarea unei stări de conservare favorabilă a habitatelor și speciilor, cât și pentru crearea unui cadru general de analiză a compatibilității diverselor activități viitoare - planuri și proiecte, cu obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000.

Conform

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007

aprobată cu modificări și complet prin

Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare, Planul de management al sitului Natura 2000 R0SCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici reprezintă documentul oficial cu rol de reglementare pentru managementul ariei naturale protejate, pentru autoritățile care reglementează activități pe teritoriul acesteia, precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau care administrează terenuri și alte bunuri și/sau care desfășoară activități în perimetrul și în vecinătatea ariei naturale protejate.

. Planul de management reprezintă documentul unui proces continuu care în timp face posibilă realizarea unui management eficient și adaptabil al ariei naturale protejate.

În Planul de management al sitului Natura 2000 R0SCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici este evaluată și descrisă situația actuală a ariei naturale protejate, fiind definite măsurile de management necesare asigurării unei stări de conservare favorabilă a speciilor sălbatice și habitatelor naturale de interes comunitar protejate în sit, pentru îndeplinirea obiectivelor și scopului pentru care a fost declarat situl.

Scopul Planului de management este de a asigura un cadru legislativ adecvat pentru a menține sau a îmbunătăți, acolo unde este cazul, starea favorabilă de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară pentru care a fost desemnată aria naturală protejată. Aceasta presupune promovarea unui model de gestiune durabilă, al spațiului, care să permită conservarea și protecția elementelor de interes conservativ . Activitățile de exploatare a resurselor naturale, se urmărește a fi îndreptate spre asigurarea nevoilor umane de bază ale comunităților locale din proximitatea ariei naturale protejate, prin folosirea de tehnici tradiționale și dezvoltarea durabilă a comunităților. Obiectivele Planului de management al sitului Natura 2000 R0SCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici sunt:

a)

Asigurarea conservării speciilor și habitatelor de interes conservativ pentru care s-a instituit regimul de protecție, în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabilă a acestora

b)

Asigurarea bazei de informații/date referitoare la speciile și habitatele pentru care a fost declarat situl, ca suport pentru gestionarea conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului

c)

Asigurarea managementului eficient al sitului, în scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor de interes conservativ

d)

Creșterea gradului de conștientizare și educație ecologică a publicului din zona sitului

e)

Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile și habitatele de interes conservativ din sitului

f)

Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil, prin intermediul valorilor naturale și culturale, cu scopul limitării impactului asupra mediului.

Cadrul legislativ referitor la ariile naturale protejate vizate de Planul de management

Tabel 1 - Acte normative relevante în contextul aplicării Planului de management

Nr.

Tip act

Număr act

An act

Denumire

Descriere act

1

DEU

92/43/CEE

1992

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice

Directiva Habitate, se referă la asigurarea biodiversității prin conservarea habitatelor naturale și a faunei și florei sălbatice pe teritoriul european al statelor membre. Directiva reglementează menținerea sau restabilirea, într-o stare de conservare favorabilă, a habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică de interes comunitar, în cadrul rețelei ecologice europene Natura 2000.

2

OUG

57

2007

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare.

Actul normativ care reglementează regimul ariilor naturale protejate.

3

OUG

195

2005

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005

privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 265/2006 , cu modificările și completările ulterioare.

Actul normativ care reglementează protecția mediului.

4

OM

1964

2007

Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007

privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin

Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011 .

Actul normativ de desemnare a ariei naturale protejate.

5

L

107

1996

Legea apelor nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare.

Actul normativ care reglementează managementul apelor.

6

HG

1076

2004

Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004

privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare.

Actul normativ care reglementează procedura de evaluare strategică de mediu.

7

L

350

2001

Legea nr. 350/2001

privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare.

Actul normativ care reglementează amenajarea teritoriului și urbanismul.

8

L

407

2006

Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 , cu modificările și completările ulterioare.

Actul normativ care reglementează sectorul cinegetic.

9

L

331

2024

Legea nr. 331/2024

- Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare.

Actul normativ care reglementează sectorul silvic.

10

OM

979

2009

Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009

privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul național.

Actul normativ de reglementare a speciilor invazive.

11

OM

3836

2012

Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3836/2012

privind aprobarea

Metodologiei

de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial, cu modificările și completările ulterioare

Actul normativ de reglementare a tarifelor care se pot instituit de către administratorii ariilor naturale protejate.

12

OM

1822

2020

Ordinul nr. 1822/2020

pentru aprobarea

Metodologiei

de atribuire în administrare a ariilor naturale protejate.

Actul normativ de reglementare a atribuirii în administrare a ariilor naturale protejate.

13

OM

1682

2023

Ordin nr. 1.682 din 14 iunie 2023

pentru aprobarea

Ghidului

metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar

Aprobă Ghidul metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar

14

OM

901

2023

Ordin nr. 901 din 6 aprilie 2023

privind aprobarea

Ghidului

de elaborare a Planului de management al ariilor naturale protejate

Se aprobă Ghidul de elaborare a Planului de management al ariilor naturale protejate

Tabel 2 - Tabel centralizator cu măsurile adresate habitatelor și speciilor de interes conservativ în funcție de starea de conservare a acestora și presiunile și amenințările cu care se confruntă acestea

Elementele de interes conservativ

Starea de conservare (F/NI/NR)

Presiune (P) / Amenințare (A) (cod)

Măsurile active de conservare propuse (cod)

1083 Lucanus cervus

F

P: E03.01 depozitarea deșeurilor menajere (R)

P/A: H05.01 gunoiul și deșeurile solide (M)

1.1.1.1. Interzicerea depozitării necontrolate a deșeurilor în arealul speciei și ecologizarea zonelor unde deja acestea există.Restrictivă

P/A: 1 specii invazive non-native (alogene) (M)

1.1.1.2. Controlarea și interzicerea înlocuirii pădurilor de stejar cu plantații de salcâm (specie invazive), care nu pot fi utilizate ca habitate de către Lucanus cervus.

Restrictivă

P/A: B07 alte activități silvice decât cele listate mai sus

1.1.1.3. Controlarea și interzicerea tăierilor arborilor de stejar seculari, în interiorul și în special la marginea pădurilor, deoarece aceștia aduc un aport de servicii semnnifîcative pentru conservarea speciei Lucanus cervus Restrictivă

P/A: B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare

1.1.1.4. Păstrarea selectivă a unor arbori aflați în curs de degradare in cadrul arboretelor cu scopul de a permite formarea

de lemn mort la sol. Activă

1188 Bombina bombina

NI

P: D01.02 drumuri, autostrăzi (S)

P: G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune (S)

1.2.1.1., prin Facilitarea accesului speciilor prin realizarea infrastructurii necesare prin realizarea unor pasaje care să sub traverseze drumurile auto.

Activă 1.2.1.2. Limitarea traficului și a vitezei de deplasare a autovehiculelor.

Restrictivă

1.2.2.1. Gestionarea habitatelor acvatice din vecinătatea infrastructurii rutiere.

Activă

P: E03.01 depozitarea deșeurilor menaj ere/deșeuri provenite din baze de agrement (S)

1.2.2.2. Prevenirea apariției depozitelor de deșeuri prin instalarea unor panouri de informare cu privire la restricția depozitării deșeurilor Activă

P: H01.05 poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere (S)

1.2.2.3. Identificarea surselor de poluare acvatică și stoparea sau limitarea poluării, inclusiv reducerea concentrațiilor până la nivelul pragurilor permise Restrictivă

P: H01.06 poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de transport și de infrastructura fară conectare la canalizare / mașini de măturat străzi (S)

1.2.2.4. Stoparea sau limitarea curgerii apei de pe carosabil în habitatul acvatic.

Restrictivă

P: K01.03 secare (R)

A: M01.01 schimbarea temperaturii (ex. creșterea temperaturii și extremele) (M)

A: M01.02 secete și precipitații reduse (M)

1.2.2.5. Menținerea unui anumit volum de apa care sa nu puna

in pericol habitatul spaciei

Activă

A: J03.02.02 reducerea dispersiei (M)

A: J03.02.03 reducerea schimbului genetic (M)

1.2.2.6. (Re)construcția unor coridoare ecologice pentru reconectarea habitatelor acvatice și terestre Restrictivă

A: M02.01 înlocuirea și deteriorarea habitatului (M)

A: M02.03 declinul sau dispariția speciilor (M)

1.2.2.7. (Re)construcția habitatului acvatic în vecinătatea habitatului acvatic antropic

Activă

1.2.2.8. (Re)construcția habitatului terestru din vecinătatea habitatului acvatic.

Activă

1193 Bombina variegata

Specia nu a fost identificata în sit. Probabil exemplare cu colorit galben de Bombina bombina au stat la baza observațiilor acestei specii în areal și la includerea speciei în Formularul standard Natura 2000 sitului.

Având în vedere faptul că monitorizările la nivelul ariei au fost realizate pentru prima dată, se propune repetarea acestora în ceea ce privește specia Bombina variegata, astfel daca rezultatele se mențin și specia nu este identificață, se propune eliminarea acesteia din Formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCIQ341 Pădurea și Lacul Stolnici.

1166 Triturus cristatus

NR

P: G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune (S)

1.3.1.1. Stoparea sau limitarea accesului speciilor pe carosabil.

Restrictivă

1.3.2.1. Gestionarea habitatelor acvatice din vecinătatea infrastructurii rutiere.

Activă

P: H01.05 poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere (S)

1.3.2.2. Prevenirea apariției poluării habitatelor acvatice prin identificarea surselor de poluare și limitarea concentrațiilor emise până la pragul permis, dar și instalarea unor panouri de informare Activă

P: H01.06 poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de transport și de infrastructura farăconectare la canalizare / mașini de măturat străzi (S)

1.3.2.3. Stoparea sau limitarea curgerii apei de pe carosabil în

habitatul acvatic

Restrictivă

P: K01.03 secare (R)

A: M01.01 schimbarea temperaturii (ex. creșterea temperaturii și extremele) (M)

A: M01.02 secete și precipitații reduse (M)

1.3.2.4. Menținerea unui anumit volum de apa care sa nu puna in pericol habitatul spaciei

Activă

A: J03.02.02 reducerea dispersiei (M)

A: J03.02.03 reducerea schimbului genetic (M)

1.3.2.5. (Re)construcția unor coridoare ecologice pentru

reconectarea habitatelor acvatice și terestre

Activă

A: M02.01 înlocuirea și deteriorarea habitatului (M)

A: M02.03 declinul sau dispariția speciilor (M)

1.3.2.6. (Re)construcția habitatului acvatic în vecinătatea habitatului acvatic antropic

Activă

1.3.2.6. (Re)construcția habitatului terestru din vecinătatea habitatului acvatic

Activă

1220 Emys orbicularis

NR

P: D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză (S)

1.4.1.1. Prevenirea accidentelor prin coliziune a speciei pe calea ferată prin limitarea accesului acesteia prin diferite mQioăQÂctivă

P. F02.01.01 pescuit cu capcane, varse, vintire etc. (S)

1.4.1.2. Reglementarea pescuitului recreativ/comercial în care se utilizează capcane, varse, vintire etc.

Restrictivă

P: F02.01.02 pescuit cu plasă (S)

1.4.1.3. Reglementarea pescuitului recreativ/comercial în care se utilizează plasă.

Restrictivă

P: F02.03.02 pescuit cu undiță (S)

1.4.1.4. Reglementarea pescuitului recreativ/comercial în care se utilizează undiță.

Restrictivă

P: G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune (S)

1.4.1.5. Stoparea sau limitarea accesului speciilor pe carosabil.

Restrictivă

A: 101 specii invazive non-native (alogene) (S)

1.4.1.6. Colectarea speciilor exotice de țestoase. Activă

P: J03.01 reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat (M)

1.4.2.1. Reconstrucția habitatelor acvatice. Activă

A: J03.02.02 reducerea dispersiei (M)

A: J03.02.03 reducerea schimbului genetic (M)

1.4.2.2. (Re)construcția unor coridoare ecologice pentru reconectarea habitatelor acvatice și terestre.

Activă

A: M01.02 secete și precipitații reduse (S)

1.4.2.3. Menținerea unui anumit volum de apa care sa nu puna in pericol habitatul spaciei.

Activă

A: M02.01 înlocuirea și deteriorarea habitatului (M)

A: M02.03 declinul sau dispariția speciilor (S)

1.4.2.4. (Re)construcția habitatului acvatic în vecinătatea habitatului acvatic antropic.

Activă

1.4.2.5. (Re)construcția habitatului terestru din vecinătatea habitatului acvatic.

Activă

1355 Lutra lutra

F

P: A02.01 agricultură intensivă (M)

P: A07 utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice (M)

P: A08 fertilizarea (cu îngrășământ) (M)

P: B03 Exploatare forestieră fară replantare sau refacere naturală (R)

P. C01.01 extragere de nisip și pietriș (S)

P: D01 drumuri, poteci și căi ferate (M)

A: E01.02 urbanizare discontinua (M)

P: E03.01 depozitarea deșeurilor menajere/ deșeurilor provenite din baze de agrement (M)

A: F03.02.03 capcane, otrăvire, braconaj (R)

J01.01 Incendii - incendierea vegetației (stufului)

A: J02.03 Canalizare și deviere de apă (R)

P: H01 poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine si salmastre) (M)

P/A: K03.06 Antagonism cu animale domestice (S/M)

1.5.1.1. Realizarea monitorizării (conform protocolului de monitorizare) pentru specia Lutra lutra în sit.

Activă

1.5.1.2. Replantarea/Plantarea perdelelor de arbori în ecosistemele acvatice (pe malul râurilor și, pârâurilor).

Activă

1.5.1.3. Realizarea de materiale informative referitoare la specia Lutra lutra, pentru comunitatea locală (broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare).

Activă

1.5.1.4. Actualizarea/realizarea website-ului ariei naturale

protejate cu informații privitoare la specia Lutra lutra și presiunile și amenințările la adresa acesteia.

Activă

1.5.1.5. Realizarea și difuzarea materialelor documentare despre vidră în cadrul ariei naturale protejate și presiunile și amenințările la adresa acesteia.

Activă

1.5.1.6. Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei naturale protejate, aici incluzând atât specia vidră cât și amenințările/presiunile la adresa acesteia.

Activă

1.5.2.1. Monitorizarea calității și mărimii habitatului speciei în sit.

Activă

P: B03 Exploatare forestieră fară replantare sau refacere naturală (R)

P: D01 drumuri, poteci și căi ferate (M)

1.5.2.2. Interzicerea operațiunilor de gestionare forestieră care ar putea afecta habitatele forestiere în care este prezentă vidra, cum ar fi locurile de reproducere sau de odihnă ale speciei

Restrictivă

P: E03.01 depozitarea deșeurilor menajere/ deșeuri provenite din baze de agrement (M)

P: H01 poluarea apelor de suprafață (limnice,

terestre, marine si salmastre) (M)

1.5.2.3. Controlul și monitorizarea atentă a managementului deșeurilor industriale și menajere.

Activă

P: A02.01 agricultură intensivă (M)

P: A07 utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice (M)

P: A08 fertilizarea (cu îngrășământ) (M)

P: H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate (M)

1.5.2.4. Controlarea și verificarea calității apelor.

Activă

B Silvicultura

P: C01.01 Extragere de nisip și pietriș (S)

1.5.2.5. Reducerea impactului lucrărilor de decolmatare și de defrișare.

Restrictivă

91 MO Păduri balcano- panonice de cer și gorun

NI

P/A. F03.01 Vanatoarea (M)

P/A: F03.01.01 Prejudicii cauzate prin administrarea intensiva a vanatului (M)

P/A: E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement (S/M)

P: G01 sport în aer liber și activitați de petrecere a timpului liber, activități recreative (S)

P/A: G01.04 drumeții, (S)

P/A: G01.08 alte activități sportive și recreative în aer liber. (S)

P/A: K04. Relații interspecifîce ale florei (S/M)

P/A: K04.01. Competiție (S/M)

1.6.1.1. Măsuri de management pentru conservarea suprafeței ocupată de habitatul 91 MO: Conservarea habitatului pe suprafețele existente, prin măsuri pentru paza, protecția habitatului pentru prevenirea tăierilor, a incendiilor, precum și a altor factori care pot degrada sau distruge habitatul forestier.

Activă

1.6.1.2. Măsuri restrictive privind exploatarea fomdului forestier.

Restrictivă

1.6.2.1. Măsuri de management pentru restabilirea stării de conservare favorabilă a habitatului 91 MO.

Activă

1.6.2.2. Măsuri restrictive pentru restabilirea stării de conservare favorabilă a habitatului 91 MO.

Activă

91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen

NI

P/A: F03.01 Vânătoarea (M)

P/A: F03.01.01 Prejudicii cauzate prin administrarea vânatului (M)

P/A: E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement (M)

P: G01 sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activiățti recreative, (M)

P/A: G01.04 drumeții, (S)

P/A. G01.08 alte activități sportive și recreative în aer liber. (S)

P/A: K04. Relații interspecifice ale florei (M) P/A: K04.01. Competiție (M)

1.7.1.1. Măsuri de management pentru conservarea suprafeței ocupată de habitatului 91Y0: conservarea habitatului pe suprafețele existente, prin măsuri pentru paza, protecția habitatului pentru prevenirea tăierilor, a incendiilor, precum și a altor factori care pot degrada sau distruge habitatul forestier.

Activă

1.7.1.2. Măsuri restrictive privind exploatarea fomdului forestier.

Restrictivă

1.7.2.1. Măsuri de management pentru restabilirea stării de conservare favorabilă a habitatului 91Y0.

Activă

1.7.2.2. Măsuri restrictive pentru restabilirea stării de conservare favorabilă a habitatului 91Y0.

Restrictivă

Starea de conservare poate fi: Favorabilă - F, Nefavorabilă Inadecvată - NI, Nefavorabilă Rea - NR; Presiune - P și Amenințare - A

Intensitatea presiunii actuale/amenințării viitoare poate fi: Ridicată (R), Medie (M), Scăzută (S) - pentru presiunilor actuale/amenințării viitoare care au/pot avea un impact semnificativ negativ ridicat/mediu/scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată

1.2.

Procesul de elaborare al Planului de management

Elaborarea Planului de management se face în conformitate cu prevederile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007

aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare.

Pentru elaborarea Planului de management s-au avut în vedere prevederile

Ordinului ministrului mediului nr. 304/02.04.2018

privind aprobarea

Ghidului

de elaborare a Planurilor de management ale ariilor naturale protejate.

Planificarea managerială nu este doar o procedură limitată care se termină odată cu elaborarea unui produs finit, ci un proces continuu, ce pornește de la cercetare și strângerea de informații, trece prin evaluarea și analiza datelor colectate, până la însăși elaborarea Planului de management, implementarea acestuia și revenirea la faza de monitorizare și strângere de noi informații.

Planul de management a fost elaborat de către o echipă de specialiști din diverse domenii, cu implicarea factorilor interesați.

Procesul de elaborare a Planului de management a cuprins următoarele etape:

1.

Pregătirea elaborării Planului de management:

–

Identificarea contextului legal pentru elaborarea Planului de management;

–

Planificarea detaliată pentru elaborarea Planului de management.

2.

Colectarea și structurarea informațiilor necesare pentru elaborarea Planului de management:

–

Date preliminare referitoare la valorile naturale și amenințările cu care se confruntă acestea;

–

Date intermediare și finale, obținute din studiile care stau la baza elaborării Planului de management: Studiile de evaluare detaliată a biodiversității și Studiul de evaluare detaliată a impactului antropic.

3.

Definirea scopului Planului de management al ariei naturale protejate;

4.

Identificarea unui set de teme principale ale Planului de management;

5.

Identificarea obiectivelor generale și specifice asociate fiecărei teme;

6.

Identificarea unui set de măsuri pentru punerea în practică a obiectivelor;

7.

Identificarea și planificarea activităților de monitorizare;

8.

Prioritizarea măsurilor/activităților;

9.

Atribuirea de resurse pentru fiecare măsură/activitate.

10.

Definitivarea Planului de lucru/Calendarului de implementare a Planului de management.

Studiile de inventariere a speciilor și habitatelor vizate de prezentul plan au fost realizate în perioada ianuarie-decembrie 2021.

În cadrul parcurgerii procedurii de evaluare de mediu, conform legislației în vigoare au fost realizate consultări publice prin implicarea factorilor interesați și a comunităților locale. Consultările publice au avut loc în data de 16 martie 2022 în localitatea Sârbii Măgura, din județul Olt și localitățile Hîrsești și Stolnici din județul Argeș. În cadrul acestora au participat în jur de 20 de persoane, reprezentanți ai autorităților publice locale (primărie), reprezentanți ai altor instituții de stat (APM, Garda Forestieră, ISU), agenți economici și localnici.

1.3.

Descrierea ariei naturale protejate vizate de Planul de management

1.3.1.

Aria naturală protejată vizată de Planul de management

Situl Natura 2000 ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici, vizat de Planul de management, nu se suprapune cu nicio altă arie naturală protejată.

1.3.2.

Localizarea ariei naturale protejate vizate de Planul de management

Situl Natura 2000 ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici este localizat în Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia, în județul Argeș, la o distanță de 38 km sud față de municipiul Pitești și 18 km sud-vest față de orașul Costești, pe teritoriul administrativ al comunelor Stolnici și Hârsești și, în mai mică măsură (<1%), în județul Olt, pe teritoriul administrativ al comunei Sârbii - Măgura.

Aria naturală protejată este situată de o parte și de alta a râului Cotmeana și a localităților Stolnici, Cochinești și Izbășesti, ocupă o suprafață totală de 1.524,60 ha și este formată din trei corpuri diferite, astfel:

–

Trupurile de pădure Bălăceanca și Ruginosu, cu suprafața totală de 631,03 ha, reprezintă un corp unic al ariei naturale protejate situat la vest de râul Cotmeana,

–

Lacul de baraj Cochinești, cu suprafața de 15,13 ha, reprezintă un corp al ariei naturale protejate situat la vest de râul Cotmeana și imediat la nord de Trupul de pădure Bălăceanca,

–

Trupurile de pădure Pădurea Vlășcuța și Cracul Șirului, împreună cu Lacul de baraj Stolnici situat imediat la sud de acestea, cu suprafața totală de 878,44 ha, reprezintă un corp unic al ariei naturale protejate situat la est de râul Cotmeana.

În conformitate cu harta delimitării regiunilor biogeografice la nivel național ( Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007

privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România,M.O. 98 bis/2008-Anexa 2), teritoriul pe care este amplasată aria naturală protejată face parte din Regiunea biogeografică continentală.

Tabel 3 - Localizarea ariei naturale protejate

Codul si denumirea ariei naturale protejate

Suprafața (ha)

Regiunea biogeografică

Județul

Localități (orase, comune, sate)

Localitate

Suprafața (ha)

R0SCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici

1.524,60

Continentală

Argeș

Stolnici

1.500,07

Hârsești

23,64

Olt

Sârbii - Măgura

0,89

Harta localizării ariei naturale protejate poate fi consultată la

Anexa 3.2 .

1.3.3.

Limitele ariei naturale protejate vizate de Planul de management

Suprafața totală a sitului Natura 2000 ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici, reglementată de Planul de management, este de 1.524,60 ha.

Harta limitelor ariei naturale protejate se regăsește în

Anexa 3.3 .

1.3.4.

Zonarea internă a ariei naturale protejate

Nu este cazul.

2.

MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE

2.1.

Geologie

Teritoriul pe care este amplasat situl Natura 2000 ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici se află situat într-o zonă de tranziție a Podișului Getic către Câmpia Română.

La baza acestuia, formațiunile care alcătuiesc geologia întregii regiuni aparțin Mezozoicului, Terțiarului și Cuaternarului, susținute de un fundament cristalin precambrian, epi- și mezo- metamorfic.

Cuvertura sedimentară a Platformei Moesice, cu grosimi de 1600 - 3000 m, cuprinde mai multe cicluri de sedimentare: Paleozoic (Ordovician - Carbonifer: argilite, călcare, gresii, gipsuri), Mezozoic (Permian - Triasic, Jurasic - Cretacic: conglomerate, gresii, argile, călcare, dolomite), Neozoic (Tortonian - Cuaternar: marne, argile, nisipuri, gresii calcaroase, nisipuri și pietrișuri fluvio-torențiale, depozite loessoide.

Din această cuvertură sedimentară, la suprafață apar doar depozitele cuaternare ce alcătuiesc unitatea de câmpie (pietrișuri și nisipuri fluvio - lacustre și fluviatile, nisipuri eoliene, loess).

Formațiunile geologice identificate în cadrul ariei protejate studiate sunt de vârstă Pleistocen - Holocen (depozite cuaternare):

–

Pleistocen inferior (qp1) - Depozitele pleistocen inferioare alcătuiesc două orizonturi. Orizontul inferior psamo-pelitic este constituit din argile în alternanță cu pachete groase de nisipuri ce conțin și lentile de pietrișuri mărunte. Orizontul superior, psamo-psefitic, cuprinde exclusiv nisipuri grosiere, pietrișuri și bolovănișuri. Aceste două orizonturi constituie "Stratele de Cândești".

–

Pleistocen mediu (qp1/2) - Depozitele loessoide de pe platforma Cotmeana. Depozitele siltice - argiloase, gălbui - roșcate, de tip loessoid, au fost atribuite bazei Pleistocenului mediu. Din punct de vedere genetic, aceste depozite sunt considerate ca fiind de origine deluvial - proluvială. Grosimea sedimentelor loessoide variază între 5 și 20 m.

–

Pleistocen superior (qp2/3) - Depozitele loessoide din aceste două unități morfologice sunt reprezentate prin prafuri nisipoase, nisipuri argiloase, cenușii - gălbui, cu concrețiuni calcaroase. Grosimea lor variază între 5 și 10 m.

–

Pleistocen superior (qp3/3) - Depozitele terasei inferioare a Oltului. Depozitele de această vârstă sunt reprezentate de nisipuri, pietrișuri și bolovănișuri, specifice acumulărilor aluvionare de luncă.

–

Holocen inferior (qh1) - Depozitele de această vârstă reprezintă acumulări ale terasei joase a Oltului, constituite din pietrișuri, bolovănișuri și nisipuri, compoziția petrografică a acestora fiind asemănătoare cu a teraselor superioare.

–

Holocen superior (qh2) - Acestui ultim interval stratigrafie îi corespund depozite de luncă și depozitele loessoide de pe terasele joase și nisipurile de dune.

Harta geologică este prezentată în

Anexa 3.5 .

Pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici, contextul geologic și în special cel hidrogeologic, caracterizat de prezența formațiunilor sedimentare de mari grosimi, cu intercalații impermeabile, care conduc la formarea unor structuri acvifere lenticulare de mică adâncime cu descărcare în zonele de vale, determină local fenomene de băltire a apei, favorabile instalării speciilor dependente de aceste condiții de biotop - Lutra lutra (vidra), Bombina bombina (izvorașul cu burta roșie), Bombina variegata (izvorașul cu burta galbenă), Triturus cristatus (tritonul cu creastă), Emys orbicularis (țestoasa de apă).

Structura sedimentară menționată este favorabilă instalării habitatelor de interes conservativ pentru care a fost desemnată aria naturală protejată, astfel: habitatul 91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun - dezvoltându-se preponderent la altitudini reduse, de până la 200 m, pe substrat loessoid și argilos, iar habitatul 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen - fiind caracteristic pentru zonele ceva mai ridicate, dezvoltându-se de la altitudini de 200 m în sus, într-un context geologic extrem de diferit, dar și pe gresii calcaroase, loess, aluviuni fluviatile, argile, conglomerate și călcare.

Caracterizarea reliefului

Situl Natura 2000 R0SCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici este situat de-o parte și de alta a râului Cotmeana și se suprapune, în cea mai mare parte, pe unitățile de relief Piemontul Cotmeana, în partea de vest a ariei naturale protejate și Câmpia Piteștiului, în partea de est a acesteia. În mai mică măsură, aria naturală protejată se suprapune, în partea de sud a acesteia și cu zone, cu suprafețe nesemnificative, din unitățile de relief Câmpia Burdea și Câmpia Iminogului.

Piemontul Cotmeana este o zonă de acumulare, situată la vest de râul Olt, desfășurându-se sub forma unor largi platouri ce coboară spre sud, de la cca 400 m până la 200 m. Contactul cu câmpia este reprezentat de aliniamentul Corbu - Potcoava - Valea Mare. Suprafața piemontană este brăzdată de văi cu scurgere intermitentă și cu o desfășurare divergentă, ceea ce atestă geneza sa, rezultată din suprapunerea unor mari conuri aluvio-proluviale. Sectorul sudic al Piemontului Cotmeana este caracterizat de lărgirea văilor, prezența luncilor ce ajung la lățimi de 1 km și apariția teraselor.

Câmpia Piteștiului ocupă partea de sud a județului Argeș și face parte din unitatea majoră de relief, Câmpia Română. Câmpia Piteștiului este alcătuită din terase sub formă de evantai, lunca Argeșului cu altitudini de 180 - 230 m și partea nordică a Câmpiei Găvanu - Burdea cu altitudini 150 - 225 m.

Pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici se evidențiază următoarele unități de relief, în ordinea ponderii lor ca suprafață inclusă în aria naturală protejată: Câmpia Piteștiului, Piemontul Cotmeana, Câmpia Burdea și Câmpia Iminogului.

Denumirea și procentele ocupate de către fiecare unitate de relief majoră existentă la nivelul sitului prin raportare la suprafața totală a acestuia, sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel 4 - Unitățile de relief și procentul de ocupare în cadrul ariei naturale protejate

Nr.

Unitatea de relief

Procent ocupare (%)

1

Piemontul Cotmeana

43,5

2

Câmpia Piteștiului

55,8

3

Câmpia Burdea

0,3

4

Câmpia Iminogului

0,3

Harta unităților de relief, derivată din harta unităților de relief la nivel național, este prezentată în

Anexa 3.5.1 .

Distribuția unităților de relief subliniază caracterul de câmpie înaltă, caracteristic zonei sudice a Piemontului Cotmeana la contactul său cu extremitatea nordică a Câmpiei Română, în mod specific Câmpia Piteștiului. Aspectele precizate sunt evidențiate și în distribuția generală a altitudinilor în cadrul ariei naturale protejate:

–

altitudinea minimă: 170 m;

–

altitudinea maximă: 243 m;

–

altitudinea medie: 213,2 m.

Distribuția generală a altitudinilor în cadrul ariei naturale protejate este favorabilă dezvoltării extinse a habitatului 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen, reprezentând în același timp limita inferioară la care apare habitatul 91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun.

Caracterizarea geomorfologică și procesele actuale de modelare a reliefului

Domeniul piemontan, prezintă înălțimi mai mari în partea de nord spre zona subcarpatică și o deformare longitudinală, datorată mișcărilor epirogenetice din cuaternar și a vârstei recente a rocilor de origine acumulativă. În cuprinsul Piemontului Cotmeana, alunecările de teren sunt mai restrânse, având un caracter plastic-sufozional. Dinamica proceselor de alunecare se accentuează în timpul primăverii, când apele provenite din ploi și topirea stratului de zăpadă provoacă supraumectarea rocilor (Posea G. 1982).

Procesele de sufoziune și tasare, însoțite adesea de prăbușiri, caracterizează obârșiile văilor torențiale din întreg Piemontul Cotmeana. Intensitatea proceselor determinate de ploile torențiale descrește odată cu trecerea de la platourile piemontane la câmpiile piemontane și cele de terasă, în raport cu scăderea energiei reliefului, extinderea câmpurilor interfluviale în detrimentul versanților și cu diminuarea treptată a precipitațiilor.

Etajul câmpiilor este dominat de procesele de eroziune și acumulare din albiile râurilor, procese care imprimă unităților de relief din cuprinsul acestui etaj caracteristici de mobilitate și instabilitate. Eroziunile de mal din lungul râului Cotmeana, precum și acumulările din albie sub formă de ostroave pun în evidență frecvența proceselor menționate și tendința de deplasare lateral a cursului de apă.

În absența unei rețele hidrografice dense, cu caracter permanent, cât și a apelor acviferelor freatice semnificativ dezvoltate, procesele degradative sunt relativ limitate. La aceasta mai contribuie și pantele reduse sau medii, precum și absența rocilor impermeabile susceptibile să genereze deplasări gravitaționale de tipul alunecărilor de teren, prăbușirilor etc. Local, structurile lenticulare care favorizează acumularea apei în vecinătatea suprafeței, determină băltiri, aliniamente de izvoare, favorabile instalării speciilor de amfibieni de interes conservativ.

Harta geomorfologică se regăsește în

Anexa 3.5.2 .

2.2.

Hidrografîe

Arealul corespunzător sitului Natura 2000 ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici face parte din zona de drenaj a cursului superior al râului Vedea, mai precis a afluenților acestuia, prezentați de la est la vest, astfel:

–

pârâul Ursoaia, denumit local Vlășcuța - afluent de ordinul 2, afluent direct al râului Cotmeana,

–

râul Cotmeana - afluent de ordinul 1,

–

râul Cupen - afluent de ordinul 1,

–

pârâul Runc - afluent de ordinul 2, afluent direct al râului Vedița.

Bazinul hidrografic al râului Vedea înregistrează densități reduse ale

rețelei

hidrografice, cu o valoare medie de 0,37 km/kmp, panta medie este de 2%o, numărul cursurilor de apă nepermanente din acest bazin este de 66 dintr-un total de 77, coeficientul de sinuozitate este de 1,39, iar cel al afluenților variază între 1,14 (pentru râul Vedița) și 1,88 (pentru râul Cotmeana). O caracteristică a bazinului Vedea este asimetria spre stânga, atât în ceea ce privește dezvoltarea afluenților cât și a teraselor, afluenții de pe partea dreaptă fiind reduși ca număr și având în general bazine alungite.

Lacul Stolnici, situat în partea de sud-est a ariei naturale protejate, în

albia pârâului Ursoaia, denumit local Vlășcuța, este un lac antropic, fiind amenajat ca iaz piscicol. Lacul a luat naștere în urma lucrărilor de îndiguire a cursului de apă prin construirea barajului Stolnici și beneficiază de o semnificativă alimentare subterană. Lacul are o suprafață de 54,00 ha și o adâncime medie de 3 - 5 m., care în zona barajului poate ajunge la 11 m.

Lacul Cochinești, situat în partea de nord-vest a ariei naturale protejate, în albia râului Cupen, este un lac antropic, creat prin construirea barajului Cochinești, fiind amenajat ca iaz piscicol. Lacul are o suprafață de 15 ha.

Caracteristicile principale precum și ponderea suprafețelor bazinale cuprinse în aria protejată sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel 5 - Informații privind bazinele hidrografice la nivelul ariei naturale protejate

Nr.

Nume bazin

Cod bazin

Ordin bazin

Supraf. totală bazin [ha]

Supraf. bazin în ANP [ha]

Pondere din ANP [%]

1

Ursoaia

IX.1.6.6

3

3284

525

34,4

2

Cotmeana

IX.1.6

2

29311

515

33,8

3

Cupen

IX.1.4

2

2535

309

20,3

4

Runc

IX.1.3.5

3

1237

174

11,5

Informații conform Atlasului cadastrului apelor din România, 1992.

Tabel 6 - Informații privind principalele lacuri de pe teritoriul ariei naturale protejate

Nr.

Nume lac

Tip lac

Suprafata

[ha]

Adancime maxima [m]

Volum [m3]

1

Lacul Stolnici

Antropic/ Iaz piscicol

54

11

-

2

Lacul Cochinești

Antropic/ Iaz piscicol

15

-

-

Harta hidrografică a zonei ariei naturale protejate este prezentată în

Anexa 3.6 .

În zona studiată apele subterane freatice se găsesc în general la adâncimi mari (100 m). În cadrul Platformei Cotmeana, nivelul suprafeței piezometrice se găsește la adâncimi foarte mari, ca urmare a absenței stratelor impermeabile de adâncime mică, fapt care determină secarea stratelor superioare (Palcu M. et al. 2008), unele excepții sunt semnalate în zona sudică, corespunzătoare arealului de studiu, în care datorită subțierii depozitelor sedimentare, acviferele freatice se formează local și în vecinătatea suprafeței terenului.

Local, în cadrul Podișului Cotmeana (în special în sudul acestuia), se găsesc acvifere permanente cu debite reduse dar relative stabile, ce se pretează la captare în vederea alimentării cu apă, prin puțuri săpate la 50 - 200 m.

Nivelele de terasă sunt favorabile dezvoltării habitatelor 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen și 91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun, în timp de acumulările de apă, alimentate semnificativ din subteran se constituie în habitate pentru speciile: Lutra lutra, Bombina bombina, Bombina variegata, Triturus cristatus și Emys orbicularis, în timp ce prezența speciei Lucanus cervus este determinată de existența vegetației forestiere.În ceea ce privește reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat a speciilor, sunt expuse zone din interiorul și proximitatea ariei protejate, prin amenajarea acumulărilor permanente Stolnici și Cochinești/Fâlfani; acumulările sunt parte a unor sisteme de protecție împotriva inundațiilor și de scurgere a apelor din zone agricole

2.3.

Pedologie

Caracterizarea pedologică a zonei

Din punct de vedere pedologic, situl Natura 2000 R0SCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici se caracterizează prin prezența dominantă a tipurilor de soluri caracteristice zonelor de luncă și terasă, într-un cadru general de relief de tranziție podiș-câmpie. Caracteristicile pedologice ale ariei naturale protejate sunt direct determinate de către constituția geologică, relief și particularitățile climatice ale zonei.

Astfel, în aria naturală protejată se regăsesc tipuri de sol aparținând următoarelor clase:

Tabel 7 - Informații privind tipurile de sol la nivelul ariei naturale protejate

Nr.

Tip sol [Cod SRTS 2012]

Suprafata[ha]

Procent ocupare [%]

1

Antrosol

309,83

20,32

2

Preluvosol

51,32

3,36

3

Luvosol

877,81

57,57

4

Eutricambosol

43,26

2,83

5

Gleiosol

20,56

1,34

6

Vertosol

168,12

11,02

7

Ape

52,75

3.46

Descrierea solurilor

a.

Clasa cambisolurilor

Tipul de sol din această clasă, regăsit în zona studiată, este eutricambosolul, fiind situat pe terasa râului Cotmeana.

Eutricambosolurile se întâlnesc în areale cu relief reprezentat de culmi și versanți cu diferite înclinări și expoziții, conure proluviale, terase și lunci înalte, fiind răspândite la altitudini de până la 1.300 m.

Vegetația caracteristică aparține pădurilor de foioase și foioase - conifere, pornind de la pădurile de gorun, continuând cu cele de gorun-fag și de fag, mai rar, de amestec fag-conifere. Materialul parental rezultă din roci variate, bogate în baze: argile, marne, șisturi argiloase sau marnoase, gresii calcaroase, conglomerate, luturi, călcare.

Tabel 8 - Clasificarea solurilor la nivelul clasei cambisoluri și tipurile genetice de sol în cadrul ariei naturale protejate

Clasa de sol

Orizontul sau proprietățile diagnostice

Tipuri genetice de sol

Simbol

Denumire

Simbol

Denumire

CAM

CAMBISOLURI

Orizont B cambic (Bv) având culori cu valori și crome peste 3,5 (la umed) începând din partea superioară. Nu prezintă orizont Cca în primii 75 cm (exceptând cazul celor afectate de eroziune) (Dorin Țărău, Daniel Dorin Dicu, 2014)

EC

Eutricambosol

Tabel 9 - Principalele tipuri de sol și caracteristicile acestora (indicatorul 11, SRTS - 2012)

Tipuri genetice de sol

Caracteristici morfogenetice principale

Simbol

Denumire

EC

Eutricambosol

Soluri având orizont A ocric sau molic (Ao, Am), urmat de orizont intermediar cambic (Bv) cu valori și crome peste 3,5 (la umed) cel puțin pe fețele agregatelor structurale începând din partea superioară; proprietăți eutrice cel puțin în orizontul Bv. Dacă orizontul A are proprietăți districe solul poate fi încadrat la ECdi (Eutricambosol distric), fiind o tranziție spre Districambosol. Nu prezintă orizont Cca în primii 75 cm. Pot prezenta orizont O la suprafață, orizont contractilogonflant sub orizontul A sau proprietăți stagnice, gleice și andice, dar la adâncimi mai mari sau cu intensități care nu permit încadrarea la hidrisoluri sau andisoluri.

b.

Clasa luvisoluri

Tipurile de sol din această clasă, regăsite în zona studiată, sunt luvosolurile și preluvosolurile, fiind situate pe platoul piemontului Cotmeana și în câmpia înaltă a Piteștiului. Luvosolurile sunt răspândite în zonele de dealuri și podiș, ocupând suprafețe mari în Subcarpați, Podișul Getic, precum și în partea de nord a Câmpiei Române. Condițiile climatice în care s-au format luvosolurile sunt caracterizate de temperaturi medii anuale de 6 - 9°C și precipitații medii de 600 - 900 mm acestea depășind evapotranspirația, care este mai mică de 600 mm.

Materialele parentale sunt în principal de natură sedimentară: luturi, argile, gresii, conglomerate și nisipuri sărace în elemente bazice. Luvosolurile sunt formate în condiții diferite de drenaj și au, de obicei, vechime mare. Umezeala relativ ridicată a provocat debazificarea materialelor minerale și formarea mineralelor argiloase. Resturile vegetale numeroase sunt intens humificate în partea superioară a profilului de sol. Luvisolurile au, în general, culoare deschisă, orizonturile clar delimitate, acumularea de humus nesaturat fiind moderată.

Preluvosolurile sunt răspândite pe suprafețe mari în podișurile și piemonturile de la exteriorul Carpaților, precum și în Câmpia Română și zona subcarpatică. Materialele parentale ale acestui tip de sol provin, de asemenea, din depozite loessoide, luturi, argile, conglomerate, etc.

Tabel 10 - Clasificarea solurilor la nivelul clasei luvisoluri și tipurile genetice de sol în cadrul ariei naturale protejate

Clasa de sol

Orizontul sau proprietățile diagnostice

Tipuri genetice de sol

Simbol

Denumire

Simbol

Denumire

LUV

LUVISOLURI

Orizont B argic (Bt) având culori cu valori și crome peste 3,5 (la umed) începând din partea superioară; nu se includ solurile cu orizont B argic-natric (Btna) specific solonețurilor.

LV

Luvosol

EL

Preluvosol

Tabel 11 - Principalele tipuri de sol și caracteristicile acestora (indicatorul 11, SRTS - 2012)

Tipuri genetice de sol

Caracteristici morfogenetice principale

Simbol

Denumire

LV

Luvosol

Soluri având orizont A ocric (Ao) urmat de orizont eluvial E (El sau Ea) și orizont B argic (Bt) cu grad de saturație în baze (V) peste 53% în cea mai mare parte a orizontului; nu prezintă schimbare texturală bruscă (între E și Bt pe < 7,5cm). Pot să prezinte, pe lângă orizonturile menționate, orizont O, orizont contractilo-gonflant sub orizontul E, proprietăți stagnice intense (W) sub 50 cm, proprietăți gleice (Gr) sub 50 cm, schimbare texturală semibruscă (pe 7,5-15 cm) sau trecere glosică (albeglosică).

EL

Preluvosol

Soluri având orizont A ocric sau molic (Ao, Am) urmat de orizont intermediar argic (Bt) având culori cu valori peste 3,5 (la umed) cel puțin pe fețele agregatelor structurale începând din partea superioară și grad de saturație în baze (V) peste 53%. Pot prezenta orizont contractilo-gonflant sub orizontul A, orizont Cca sau concentrări de carbonați secundari în primii 125 cm, orizont O și proprietăți stagnice intense (W) sub 50 cm sau proprietăți gleice (Gr) sub 50 cm.

c.

Clasa hidrisoluri

Tipul de sol din această clasă, regăsit în zona studiată, este gleiosolul. Aria de răspândire a gleiosolurilor este foarte mare, acestea ocupând suprafețe slab drenate din Câmpia de vest a țării, Câmpia Română, în depresiunile Podișului Moldovei, în depresiunile submontane și în Lunca Dunării.

Condițiile naturale de formare a gleiosolurilor sunt diferite, în funcție de zona de răspândire, temperaturile medii anuale având valori cuprinse între 7 - 11°C, iar precipitațiile 400 - 700 mm. Vegetația specifică este predominant mezofilă sau higrofilă, reprezentată prin specii de vegetație ierboasă și pâlcuri de păduri.

Materialele parentale sunt reprezentate de depozite fluviatile sau fluvio-lacustre, cu textură lutoasă sau luto-argiloasă, dar se pot forma și pe loess, depozite loessoide, nisipuri sau argile. Factorul principal în formarea gleiosolurilor este reprezentat de prezența apei freatice cantonată la mică adâncime (1-2 m), care influențează profilul solului prin ascensiunea capilară a apei, care ajunge aproape de suprafața solului.

Tabel 12 - Clasificarea solurilor la nivelul clasei hidrisoluri și tipurile genetice de sol în cadrul ariei naturale protejate

Clasa de sol

Orizontul sau proprietățile diagnostice

Tipuri genetice de sol

Simbol

Denumire

Simbol

Denumire

HID

HIDRISOLURI

Proprietăți gleice (Gr) sau stagnice intense (W) care încep în primii 50 cm, sau orizont

A limnic (Alm) și/sau orizont histic (T) submers. Nu pot avea orizont Btna sau orizont salic (sa) și/sau natric (na) în primii 50 cm și nici caracter contractilo-gonflant de la suprafață (specific vertisolurilor).

GS

Gleiosol

Tabel 13 - Principalele tipuri de sol și caracteristicile acestora (indicatorul 11, SRTS - 2012)

Tipuri genetice de sol

Caracteristici morfogenetice principale

Simbol

Denumire

GS

Gleiosol

Soluri având orizont organic hidromorf T (sub 50 cm grosime) și/sau orizont A (Am, Ao, Au) și proprietăți gleice (orizont Gr) care apar în profil din primii 50 cm ai solului mineral. Nu îndeplinesc condițiile diagnostice de a fi solonceac sau soloneț (fără orizont sa sau na în primii 50 cm) sau histosol (cu orizont T peste 50 cm grosime).

d.

Clasa vertisoluri

Tipul de sol din această clasă, regăsit în zona studiată, este vertosolul.

Vertosolul ocupă suprafețe însemnate în partea de nord a Câmpiei Române, între Argeș și Olt, dar și în Câmpia Banatului și Crișanei, Podișul Getic, Podișul Transilvaniei și în Câmpia Moldovei. Materialul parental este constituit din depozite argiloase bogate în montmorillonit, de origine lacustră sau fluvio-lacustră, care conțin peste 30% argilă (frecvent 50%), predominant gonflantă.

Tabel 14 - Clasificarea solurilor la nivelul clasei vertisoluri și tipurile genetice de sol în cadrul ariei naturale protejate

Clasa de sol

Orizontul sau proprietățile diagnostice

Tipuri genetice de sol

Simbol

Denumire

Simbol

Denumire

VER

VERTISOLURI

Caracter contractilo-gonflant (z) și/sau orizont cu structură poliedrică mare și crăpături profunde în perioada uscată a anului, începând din primii 25 cm sau imediat sub orizontul Ap.

VS

Vertosol

Tabel 15 - Principalele tipuri de sol și caracteristicile acestora (indicatorul 11, SRTS - 2012)

Tipuei genetice de sol

Caracteristici morfogenetice principale

Simbol

Denumire

VS

Vertosol

Soluri care prezintă caracter contractilo-gonflant (z) de la suprafață sau de la cel mult 25 de cm (sau sub stratul arat) și orizont vertic (Bzy) care se continuă până la cel puțin 100 cm (sau până la un orizont R sau C dacă acesta apare mai sus). Culoarea orizontului humifer, relativ uniform și profund, prezintă nuanțe cu valori mai mici sau egale cu 3,5 și crome mai mici sau egale cu 2 (de la brun cenușiu închis până la negru). Profil specific Az-Bzy-Cz sau C. Vertisolul prezintă deci:

-fețe de alunecare oblice (10o - 60o față de orizontală, lucioase și uneori striate, care apar pe o grosime minimă de 25 cm în orizontul de subsuprafață, care se intersectează;

-elemente structurale mari cu unghiuri și muchii ascuțite, într-unul din suborizonturi (structură sfenoidală);

-culoare închisă în orizontul humifer care este profund.

La suprafața terenului apare, în perioada uscată o rețea poligonală de crăpături largi de peste 1 cm. În cazul terenurilor folosite ca pajiști poate să apară un relief de gilgai (coșcove)

e.

Clasa antrisoluri

Tipul de sol din această clasă, regăsit în zona studiată, este antrosolul.

Antrosolurile sunt caracterizate printr-un orizont superior antropedogenetic, format ca urmare a unor lungi perioade de cultivare și irigare.

Tabel 16 - Clasificarea solurilor la nivelul clasei antrisoluri și tipurile genetice de sol în cadrul ariei naturale protejate

Clasa de sol

Orizontul sau proprietățile diagnostice

Tipuri genetice de sol

Simbol

Denumire

Simbol

Denumire

ANT

ANTRISOLURI

-Orizont antropedogenetic sau orizonturi superioare de sol puternic amestecate prin desfundare profundă (de peste 50 cm);

-lipsa orizontului A, E și parțial B îndepărtate prin eroziune accelerată ori decopertare antropică sau - soluri în curs de formare pe materiale antropogene cu grosime de cel puțin 50 cm

AT

Antrosol

Tabel 17 - Principalele tipuri de sol și caracteristicile acestora (indicatorul 11, SRTS - 2012)

Tipuri genetice de sol

Caracteristici morfogenetice principale

Simbol

Denumire

AT

Antrosol

Soluri având:

orizont superior antropedogenetic (hortic, antracvic) de cel puțin 50 cm grosime (format prin transformarea unui orizont sau strat al solului prin fertilizare îndelungată sau prin acreție), ca urmare a unei lungi perioade de cultivare și/sau irigare; sau

soluri foarte puternic modificate (amestecate) antropic pe o grosime de peste 50 cm prin desfundare profundă (strat „arici); sau

soluri foarte puternic - excesiv erodate sau decopertate ca rezultat al acțiunii antropice astfel încât orizonturile rămase nu permit încadrarea într-un anumit tip de sol. De regulă, prezintă la suprafață un orizont Ap provenit din orizont B sau C (sau din AC sau AB având sub 20 cm grosime). Sedimentele (materialele parentale) scoase la zi prin eroziune sunt considerate roci și încadrate ca atare.

Contextul pedologic la nivelul ariei naturale protejate este favorabil instalării speciilor dependente de zonele umede, precum și a habitatului 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen, care se dezvoltă preponderent pe luvisoluri și cambisoluri.

Corespunzător acestei secțiuni se regăsește anexată Harta solurilor, în

Anexa 3.7 .

2.4.

Clima

Specificul climatic al regiunii în care este situat situl Natura 2000 ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici este dat de poziția geografică în cadrul Piemontul Cotmeana, și anume situarea între Munții Carpați și Subcarpații Getici la nord și Sectorul Central al Câmpiei Române la sud, de particularitățile suprafeței active și de principalii centri barici care acționează în partea de sud-est a Europei. Această poziție este responsabilă de inserția maselor de aer rece generate de anticiclonul est-european sau scandinav, grefate pe circulația generală predominant continentală.

Regimul termic

Din punct de vedere al regimului de temperatură, zona ariei naturale protejate se încadrează în perimetrul sectorului de climă continentală, cu temperaturi medii anuale de 10°C (Fig. 9). Temperatura medie a celei mai calde luni, iulie este 21,4°C, iar temperatura medie a celei mai reci luni (ianuarie) este de -2,6°C.

Tabel 18 - Regimul temperaturii aerului lunar/sezonier în zona ariei naturale protejate

Anotimpul

Temperaturi în grade [°C]

Lunile cu temperaturi caracteristice [°C]

maxime

minime

medii

ridicate

scăzută

Primăvară

10,6

10,9

10,7

Mai [16,3]

Martie [4,8]

Vară

20,3

20,6

20,4

Iulie [21,4]

Iunie [19,2]

Toamnă

10,9

11,2

11,0

Sept [17,1]

Nov [5,0]

Iarnă

-1,5

-0,2

-1,2

Dec/Feb [1,0]

Ian [-2,6]

Anual

10,2

10,5

10,3

Harta temperaturilor - medii multianuale este prezentată în

Anexa 3.8 .

Regimul precipitațiilor

Precipitațiile medii anuale în zona ariei naturale protejate prezintă variații mutianuale foarte mici, în jurul valorii de 600 mm. Valorile maxime ale precipitațiilor se înregistrează în luna iunie, cu o valoare medie de 85 mm, iar cele minime se înregistrează în luna februarie, cu o valoare medie de 35 mm; ocazional, în timpul verii se pot instala perioade de secetă.

Tabel 19 - Regimul temperaturii aerului lunar/sezonier în zona ariei naturale protejate

Anotimpul

Precipitații [mm]

Lunile cu precipitații caracteristice [mm]

maxime

minime

medii

maxime

minime

Primăvară

158

155

156,8

Mai [72]

Martie [35]

Vară

210

206

208,7

Iunie [85]

Aug [54]

Toamnă

124

121

122,7

Nov [45]

Oct [36]

Iarnă

113

111

112

Dec [41]

Feb [35]

Anual

604

593

600,4

Harta precipitațiilor - medii multianuale este prezentată în

Anexa 3.9 .

Dintre parametrii climatici semnificativi ce caracterizează aria naturală protejată, precizăm:

–

viteza medie multianuală a vântului: 1,84 ms^-1 și

–

radiația solară medie multianuală: 13194 kJ m^-2 zi^-1.

Regimul termic și cel al precipitaților, prezintă valori definitorii pentru dezvoltarea habitatelor forestiere, cu privire specială asupra habitatului 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen. Precipitațiile nu au valori care să sugereze o alimentare semnificativă de suprafață, context în care apreciem că menținerea zonelor umede din cadrul ariei naturale protejate se face pe baza aportului subteran, de reală importanță pentru prezența speciilor dependente de acest tip de mediu: Lutra lutra, Bombina bombina, Bombina variegata, Triturus cristatus, Emys orbicularis.

Indicatorii sintetici ai datelor climatice

Indicii de ariditate, perioada de vegetație, umiditatea atmosferică sunt doar câțiva dintre indicatorii sintetici ai datelor climatice care arată gradul de favorabilitate pentru speciile forestiere existente pe teritoriul ariei naturale protejate. Indicatorii sunt prezentați în tabelul următor:

Tabel 20 - Indicatori sintetici ai datelor climatice în zona ariei naturale protejate

Indicatori sintetici

Primăvara

Vara

Toamna

Iarna

Anual

Indicele pluviometric

65,1

41,1

52,1

-

60

Indicele de ariditate

30,0

27,5

22,9

51,5

30

Valoarea anuală a indicelui de ariditate "de Martonne" este 30, valoare ce corespunde unui climat specific tranziției dintre tipul semi-umed de silvostepă către unul umed de tip păduri de stejar, aspect pus în evidență și de valoarea medie a indicelui pluviometric Lang, care este 60, valoare caracteristică tranziției dintre tipul temperat-cald către semiarid (Satmari A. 2010).

Distribuția habitatelor și a speciilor, alături de alte componente, este și un rezultat al contextului climatic descris mai sus. În absența unor activități generatoare de impact în zonă, se apreciază că nu există interdependențe specifice ce pot afecta elementele protejate pentru care a fost desemnată aria naturală protejată.

2.5.

Elemente de interes conservativ, de tip abiotic

În arealul sitului Natura 2000 ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici nu au fost identificate elemente de tip abiotic de interes conservativ.

3.

MEDIUL BIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE

3.1.

Ecosistemele

Zona în care este amplasat situl Natura 2000 R0SCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici se încadrează în întregime în regiunea biogeografică continentală, în cadrul ecosistemului major de păduri de foioase.

Aria naturală protejată cuprinde mai multe tipuri de ecosisteme, dintre care cea mai mare reprezentativitate o au ecosistemele forestiere, alături de care, secundar, se evidențiază ecosistemele agricole, ecosistemele lentice, ecosistemele de pajiști și în mod nesemnificativ ecosistemele antropice rurale.

Ecosistemele specifice ariei naturale protejate se caracterizează prin următoarele:

Ecosistemele forestiere - ocupă circa 63,3% din suprafața ariei naturale protejate și sunt reprezentate aproape în întregime de păduri de cvercinee aparținând tipurilor de habitate de interes conservativ 91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun și 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen.

La nivelul ariei naturale protejate acestea se identifică în trupuri de pădure de dimensiuni apreciabile, cum sunt trupurile de pădure Bălăceanca și Ruginosu la est de valea râului Cotmeana, și Pădurea Vlășcuța și Cracul Șirului la vest de Cotmeana. Arboretele actuale sunt constituite ca trupuri de pădure compacte și cu suprafețe mari - în cazul pădurilor de cer și gorun; și variabile, mai mult sau mai puțin compacte, în cadrul întinderilor de terenuri arabile - în cazul pădurilor de stejar și carpen.

Stratul arborilor este compus din păduri pure sau de amestec ale stejarilor semixerofiți - cerul și gârnița, precum și din păduri de amestec între aceștia și stejarii mezoxerofiți - gorun, stejar pedunculat. Ceretele pure se găsesc pe platouri și câmpiile înalte și în zona teraselor râurilor, uneori și în luncile vechi și pe versanții însoriți ai văilor. Amestecurile de gorun și gârniță, sau gorun, gârniță și cer sunt mai reduse ca localizare, fiind semnalate acolo unde gârnița și cerul vin în contact cu gorunul.

De asemenea, în zonele în care apare tipul de habitat, o analiză la scară mare relevă că el nu ocupă singur teritoriul, ca formațiune exclusivistă (precum făgetele sau molidișurile), învelișul păduros prezentându-se ca un amestec de păduri din formația stejăretelor, șleao-stejăretelor cu alte formațiuni precum: cerete, gorunete, goruneto-făgete etc.

Pe teritoriul ariei naturale protejate stratul arbuștilor este bine dezvoltat în cazul pădurilor de cer și gorun, însă în cazul pădurilor de stejar și carpen este prezent într-o proporție variabilă (în funcție de umbrirea coronamentului arboretului). Stratul arbuștilor este compus din specii caracteristice fiecărui tip de habitat în parte.

Stratul subarbuștilor și stratul ierburilor sunt neuniform repartizate, alternând suprafețe aproape lipsite de arbuști și ierburi, cu altele având densitate destul de ridicată, în porțiunile mai luminate, cu consistența scăzută a arboretului. Obișnuit, locurile lipsite de arbuști și cu densitate redusă a ierburilor se află acolo unde carpenul are acoperire mai mare.

În cadrul ecosistemelor forestiere întâlnim local și habitatul 92A0 Zăvoaie de salcie albă și plop alb. Acesta are o prezență izolată, în zona trupului de pădure Ruginosu, situat în zonele umede din lunca râului Cotmeana, și se prezintă sub forma unor mici areale cu arborete caracteristice, compuse predominant din plop alb și plop negru, care depind de regimul de ridicat de umiditate generat de belciugele de apă formate pe vechiul curs meandrat al râului Cotmeana.

Ecosistemele agricole - ocupă circa 25,6% din suprafața ariei naturale protejate. În zona analizată acestea reprezintă în principal ecosisteme naturale de pădure în care s-a intervenit de către om și care au fost modificate ireversibil - în cele mai multe cazuri, în vederea practicării agriculturii, cu scopul de a abate fluxul natural din ecosistem în beneficiul anumitor specii, pentru a asigura productivități maxime ale acestora. Pentru realizarea unor astfel de obiective, formele naturale de plante și animale au fost înlocuite cu varietăți cultivate care, în decursul unor procese îndelungate de selecție, au fost alese pentru obținerea materiilor necesare omului.

În aria naturală protejată acest tip de ecosistem se evidențiază, în cea mai mare parte, în corpul situat la est de valea râului Cotmeana, cu precădere în arealele ocupate în trecut, în mod natural, de păduri, transformate în agroecosisteme pentru grâu, porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, alături de care se evidențiază pășuni cultivate și vii și livezi.

Ecosistemele lentice - ocupă circa 4,5% din suprafața ariei naturale protejate și, din punct de vedere genetic, sunt reprezentate de două lacuri antropice/de baraj, amenajate ca iazuri piscicole.

Lacul Stolnici, cu o suprafață de 54 ha, este situat în partea de sud-est a ariei naturale protejate, este un lac antropic cu apă dulce și a luat naștere în urma lucrărilor de îndiguire a pârâului Ursoaia. Lacul are o adâncime medie de 3 - 5 m, cu excepția zonei digului, acolo adâncimea putând ajunge la 11 m. Vegetația acvatică în lac este aproape inexistentă; apar pe alocuri specii și asociații vegetale legate de mediul lacustru la țărm și în lac. Malurile lacului prezintă vegetație densă de zăvoaie cu plopi și sălcii.

Lacul este folosit pentru piscicultură și pescuit recreativ și de amatori și are un bogat fond piscicol, fiind intens populat cu crap, cteno, fitofag, novac, șalău și sturion, biban, caras.

Lacul Cochinești, cu o suprafață de 15 ha, este situat în partea de nord-vest a ariei naturale protejate, în albia râului Cupen, este un lac antropic cu apă dulce și a luat naștere prin construirea digului/barajului Cochinești, fiind amenajat ca iaz piscicol.

Ecosistemele de pajiști - ocupă circa 5,7% din suprafața ariei naturale protejate. Se întâlnesc aproape exclusiv pe malurile lacului antropic Stolnici, ocupând o suprafață mai mare pe malul stâng al lacului. În zona analizată acestea reprezintă în principal ecosisteme naturale caracterizate prin asociații dominate de plante ierboase și subarbuști și printr-o faună relativ săracă.

Vegetația naturală primară este reprezentată de pajiști mezo-xerofile, panonice și vest- pontice cu păiuș, care însă a fost puternic antropizată, terenurile fiind folosite în cea mai mare parte pentru agricultură.

Ecosistemele antropice rurale - ocupă mai puțin de 1% din suprafața ariei naturale protejate. Localitățile rurale constituie tipul caracteristic al așezărilor umane din zonă, acestea fiind amplasate limitrof teritoriului ariei naturale protejate, dezvoltându-se de-a lungul văilor râurior, în special a râului Cotmeana și în apropierea sau pe malul lacurilor, dezvoltarea lor fiind favorizată de posibilitatea practicării unei activități permanente și adaptarea la un mod de viață corespunzător îndeletnicirilor agricole, de pescuit, pastorale și, în mod izolat, silvice.

Pe teritoriul ariei naturale protejate este inclusă o singura zonă de intravilan, reprezentată de extremitatea nordică a localității Vlășcuța, situată imediat la sud de barajul antropic al pârâului Ursoaia, care a creat Lacul Stolnici.

Harta ecosistemelor este prezentată în

Anexa 3.10 .

3.2.

Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată

3.2.1.

Habitate Natura 2000

În conformitate cu Formularul standard Natura 2000 al sitului ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici, acesta a fost desemnat sit de importanță comunitară pentru protecția habitatelor 91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun și 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen (enumerate în Anexa I a Directivei Habitate și

Anexa 2 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007

aprobată cu modificări și complet prin

Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare).

Tabel 21 - Habitate de interes comunitar, conform datelor din Formularul Standard (2020) al sitului Natura 2000 ROSCIQ341 Pădurea și Lacul Stolnici și suprafețele efectiv ocupate, rezultate în urma studiilor din teren (2021)

Cod habitat

Denumire habitat

Suprafețe conform datelor din Formularul Standard (2020) al sitului

Suprafețe efectiv ocupate, rezultate în urma studiilor din teren (2021)

Observații (2021): starea globală de conservare a tipului de habitat

(Ha)

(% din suprafața ariei naturale protejate)

(Ha)

(% din suprafața ariei naturale protejate)

91M0

Păduri balcano-panonice de cer și gorun

960

62,97

749,67

49,2

nefavorabilă - inadecvată

91Y0

Păduri dacice de stejar și carpen

15

0,98

214,69

14,1

nefavorabilă - inadecvată

Total suprafață habitate de interes comunitar

975

63,95

964,36

63,25

Suprafață neocupată de habitate de interes comunitar

549,60

36,05

560,24

36,75

Total suprafață sit

1.524,60

100

1.524,60

100,0

Calitatea datelor referitoare la tipul de habitat în locul respectiv

Slabă - date estimate pe baza opiniei experților, cu sau fară măsurători

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete

Tipurile de habitate pentru care a fost declarat situl Natura 2000 R0SCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici (91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun și 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen) sunt descrise din punctul de vedere al existenței acestora în aria naturală protejată și a caracteristicilor pe care acestea le au în general și în mod special în cadrul acesteia, indicându-se următoarele elemente:

A.

Date generale ale tipului de habitat: date care sunt general valabile pentru habitatul respectiv indiferent de locul unde acesta este întâlnit/semnalat.

B.

Date specifice ale tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate: date care sunt caracteristice tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate.

91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun

Tabel 22 - A. Date generale ale tipului de habitat 91M0

Nr.

Informație/Atribut

Descriere

1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - habitat de importanță comunitară

2.

Codul unic al tipului de habitat

91M0

3.

Denumire habitat

Păduri balcano-panonice de cer și gorun

4.

Palaearctic Habitats (PalHab)

41,7696 Pre-Carpathian Quercus cerris-Quercus petraea forests 41.7H152 Getic-pre Carpathic Aremonia oak forest

41,7697 Getic Pulmonaria mollis - Quercus cerris forest

41, 7691 Getic white cinquefoil Quercus cerris forest

41.76812 Moesio-Danubian oriental hornbeam-Quercus cerris forest

41.2C322 Moesian Quercus cerris oak-hornbeam forest

41.7693 Getic Crocus Quercus frainetto-Q.cerris forest 41.76814 Danubian-balcanic Festuca heterophylla forest

41.7692 Getic early sedge Quercus frainetto forest

5.

Habitatele din România (HdR)

R4132 Păduri panonice-balcanice de gorun (Quercus petraea) și cer (Q. cerris), fag (Fagus sylvatica) cu Melitis melisophillum R4133 Păduri balcanice de gorun (Quercus petraea) cu Helleborus odorus

R4140 Păduri dacice-balcanice de gorun (Quercus petraea), cer (Q. cerris) și tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Lychnis coronaria

R4149 Păduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) cu Pulmonaria mollis

R4150 Păduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) cu Festuca heterophylla

R4151 Păduri balcanice mixte de cer (Quercus cerris) cu Lithospermum purpurocoeruleum

R4152 Păduri dacice de cer (Quercus cerris) și carpen (Carpinus betulus) cu Digitalis grandiflora

R4153 Păduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris), gârniță (Q. frainetto) cu Crocus flavus

R4154 Păduri danubian-balcanice de gârniță (Quercus frainetto) cu Festuca heterophylla

R4155 Păduri danubian-balcanice de gârniță (Quercus frainetto) și cer (Quercus cerris) cu Carex praecox

6.

Habitatele Natura 2000

Este habitat de importanță comunitară

7.

Asociații vegetale (AV)

Quercetum petraeae - cerris Soo (1957) 1969

Aremonio - Quercetum petraeae Hoborka 1980

Tilio argenteae - Quercetum petraeae - cerris Soo 1957, Quercetum

petraeae - cerris Soo (1957) 1969, tilietosum tomentosae Pop et

Cristea 2000

Quercetum cerris Georgescu 1941

Quercetum frainetto - cerris Rudski 1944 subass. carpinetosum orientalis Jov 1956

Carpino - Quercetum cerris Klika 1938 (Boșcaiu et al.1969) Quercetum frainetto-cerris Georgescu 1945 Rudski 1949 Quercetum frainetto Păun 1964

8.

Tipuri de pădure (TP)

7431 „Amestec de stejar pedunculat, gorun, cer și gârniță (s)” 7511 „Șleao-ceret de deal cu gorun (m)”

7524 „Cereto-șleau de câmpie de productivitate mijlocie”

7111 „Ceret normal de dealuri (s)”

7112 „Ceret de dealuri de productivitate mijlocie (m)”

7121 „Ceret normal de câmpie (s)”

7122 „Ceret de depresiune (i)”

7123 „Ceret normal de câmpie de productivitate mijlocie (m)”

7131 „Ceret de silvostepă pe cernoziom degradat cu substrat de loess”

7512 „Șleao-ceret de deal cu elemente termofile (s)”

7531 „Cero-șleau de silvostepă dobrogeană (m)”

7513 ”Șleao-ceret de deal cu stejar pedunculat (s)”

7521 „Cero-șleau normal (s)”

7522 „Șleao-ceret de câmpie (s)”

7311 „Cereto-gârnițet de dealuri (s)”

7321 „Cereto-gârnițet de câmpie (s)”

7322 „Cereto-gârnițet de câmpie de productivitate mijlocie (m)”

7211 „Gârnițet de platou de productivitate superioară (s)”

7212 „Gârnițet cu Glechoma hirsută de productivitate superioară (s)”

7213 „Gârnițet de câmpie de productivitate mijlocie (m)”

7221 „Gârnițet de versant de productivitate superioară (s)”

7222 „Gârnițet de versant de productivitate mijlocie (m)”

7323 „Cereto-gârnițet de câmpie (i)”

s.a. : 7414, 7113, 7124, 7125, 7312, 7214, 7226, 7215, 7216, 7313.

9.

Descrierea generală a tipului de habitat

Păduri subcontinentale xero-termofile de cer (Quercus cerris), gârniță (Quercus frainetto) sau gorun (Quercus petraea), distribuite la altitudini cuprinse între 250 și 600 (800) m altitudine, în condiții de relief de versanți mediu - puternic înclinați cu expoziții în general însorite, culmi, câmpii plane sau cu depresiuni, pe substrate diferite: calcare, andezite, bazalt, loess, argilă, nisip etc.. Solurile sunt în general de tip: cernoziom și faeziom greic, preluvosol, luvosol, alosol, chiar și cambisoluri slab acide, de obicei profunde, adeseori argiloase, cu umiditate alternantă.

Fitocenozele sunt edificate de specii europene submediteraneene, balcanice și continentale. Stratul arborilor este dominat de specii de stejari caducifoliați: cer (Quercus cerris), gârniță (Quercus frainetto), fiecare dintre aceste specii dominante sau amestecate în proporții variabile, mai rar în amestec cu stejar pedunculat (Quercus robur), iar în zonele de vest și sud-vest ale țării cu gorun (Quercus petraea). Etajul arborilor poate include ca specii de amestec exemplare de frasin (Fraxinus excelsior, Fraxinus angustifolia), mojdrean (Fraxinus ornus), tei (Tilia tomentosa), fag (Fagus sylvatica), cireș (Prunus avium), paltin (Acer platanoides), ulm (Ulmus procera, Ulmus minor), în subetaj sorb (Sorbus tominalis), jugastru (Acer campestre), arțar tătăresc (Acer tataricum), măr (Malus sylvestris) și păr pădureț (Pyrus pyraster), uneori și carpen (Carpinus betulus). Stratul arborilor are acoperire de 70-90% și atinge înălțimi de 20-30 m la 100 ani.

Stratul arbuștilor este în general bine dezvoltat, compus din: corn (Cornus mas), păducel (Crataegus monogyna), salbă moale (Euonymus europaeus), salbă râioasă (Euonymus verrucosus), sânger (Cornus sanguinea), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), călin (Viburnum lantana), măceș (Rosa canina), porumbar (Prunus spinosa) etc.

Stratul ierburilor și subarbuștilor este bogat în specii nemorale și sud-europene, termofile, și diferă în funcție de specificul condițiilor staționale: tip Glechoma-Geum sau Asperula- Asarum - Stelaria pe soluri mai puțin argiloase, pe cele argiloase de tip Poa angustifolia - Carexpraecox sau Genista tinctoria - Festuca heterophylla, la unele subtipuri având ca specii reprezentative Aremonia agrimoniodes și Helleborus odoratus.

10.

Specii caracteristice

Cer (Quercus cerris), gârnița (Quercus frainetto), stejar pedunculat (Quercus robur), gorun (Quercus petraea ssp petraea, ssp. dalechampii, ssp. polycarpa), frasin (Fraxinus ornus), tei (Tilia tomentosa), păr (Pyrus piraster), jugastru (Acer campestre), arțar tătăresc (Acer tataricum); arbuști: corn(Cornus mas), păducel (Crataegus monogyna), salbă moale (Euonymus europaeus), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), măceș (Rosa canina), specii ierboase: Festuca heterophylla, Achillea distans, A. nobilis, Betonica officinalis, Campanula persicifolia, Lithospermum purpurocaeruleum, Lathyrus niger, Lychnis coronar ia, Hieracium racemosum, Helleborus odorus, Melittis melissophyllum, Pulmonaria mollis, Poa nemoralis, Potentilla alba, P. micrantha, Silene nutans, S. viridiflora, Veratrum nigrum, Viola hirta, Viola alba, Vicia cassubica, Viscaria vulgaris, Galanthus plicatus, Crocus flavus, Scilla bifolia etc.

11.

Fotografii

Anexa 2.1.

Tabel 23 - B. Date specifice tipului de habitat 91M0 la nivelul ariei naturale protejate

Nr.

Informație/Atribut

Descriere

1.

Codul unic al tipului de habitat

91M0

2.

Statutul de prezență [spațial]

Larg răspândit

3.

Statutul de prezență [management]

Naturală, parțial reconstituit prin plantații

4.

Suprafața tipului de habitat

749,67 ha

5.

Perioada de colectare a datelor din teren

martie - octombrie 2021

6.

Distribuția tipului de habitat [descriere]

În situl ROSCI0341, tipul de habitat 91M0 apare pe suprafețe compacte în general întinse, amplasate pe terase și platouri. A fost identificat în trupurile de pădure Bălăceanca, Vlăscuța și Cracul Sirului.

În teren a fost identificat ca habitat din România corespondent R4154 “Păduri danubian - balcanice de gârniță (Quercus frainetto) cu Festuca heterophylla”.

7.

Distribuția tipului de habitat [hartă]

Harta distribuției tipului de habitat 91M0 în aria naturală protejată este prezentată în Anexa 3.11.1

8.

Alte informații privind sursele de informații

“Habitatele din România” - N. Doniță, A. Popescu, Paucă- Comănescu M., Mihăilescu S., Biriș I., Editura Tehnică Silvică, București, 2005

“Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România”, coord. Gafta D. & Mountford J.O., Ed. RISOPRINT 2008, editor M.M. D.D.

“Tipuri de pădure din R.P.R.” Pașcovschi S., Leandru V., Ed. Agro-Silvică de Stat, 1958

“Stațiuni forestiere”, Vol. II, Chiriță C., Vlad I., Păunescu C., Pătrășcoiu N., Roșu C., Iancu I., Ed. Academiei R.S.R., București, 1977

“Dendrologie”, Stănescu V., Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1979

“Silvicultura”, Negulescu E.G., Ciumac G., Ed. Agro-Silvică de Stat, București, 1959

Habitats Directive and birds covered by the EEC Birds

Directive. National Environmental Research Institute,

University of Aarhus. 92 pp. – NERI Technical report No. 64

91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen

Tabel 24 - A. Date generale ale tipului de habitat 91Y0

Nr.

Informație/Atribut

Descriere

1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - habitat de importanta comunitara

2.

Codul unic al tipului de habitat

91Y0

3.

Denumire habitat

Păduri dacice de stejar și carpen

4.

Palaearctic Habitats (PalHab)

41.2C12 Dacian Lathyrus hallersteinii oak-hornbeam forests

41.2C4 Southern sarmatic oak-lime-hornbeam forest

41.2C22 Moldo-Muntenian oak-hornbeam forest

41.2C23 Western Pontic oak-hornbeam-ash forest

41.2C11 Dacian Melampyrum bihariense oak-hornbeam forest

41.2C21 Moldo-Muntenian pedunculate oak-lime-hornbeam ash

forest

5.

Habitatele din România (HdR)

R 4124 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) și carpen (Carpinus betulus) cu Lathyrus hallersteinii

R 4125 Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica), tei (Tilia cordata) cu Carexpilosa

R 4126 Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) și tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis

R 4128 Păduri geto-dacice de gorun (Quercus petraea) cu Dentaria bulbifera

R 4135 Păduri vest-pontice mixte de gorun (Quercus petraea), tei argintiu (Tilia tomentosa) și carpen (Carpinus betulus) cu Carpesium cernuum

R 4143 Păduri dacice de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Melampyrum bihariense

R 4147 Păduri danubiene mixte de stejar pedunculat (Quercus robur) și tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Scutellaria altissima

6.

Habitatele Natura 2000

Este habitat de importanță comunitară

7.

Asociații vegetale (AV)

Lathyro hallersteinii-Carpinetum Coldea 1975

Aro orientalis - Carpinetum (Dobrescu et. Kovacs 1973) Tauber

1992

Dentario bulbiferae- Quercetum petrae Resmerita(1974) 1975

Tilio tomentosae - Carpinetum betuli Doniță 1968

Melampyro bihariense - Carpinetum (Borza 1941) Soo 1964 en Coldea 1975

Ornithogalo - Tilio- Quercetum A. Dihoru 1976

8.

Tipuri de pădure (TP)

5311 „Goruneto-șleau cu fag de productivitate superioară (s)” 5313 „Goruneto-șleau cu fag de productivitate mijlocie (m)” 5316 „Goruneto-șleau cu fag de productivitate inferioară (i)”

5321 „Goruneto-șleau de productivitate superioară (s)”

5323 „Goruneto-șleau de productivitate mijlocie (m)”

5322 „Șleau de deal cu gorun de productivitate superioară (s)”

5324 „Șleau de deal cu gorun de productivitate mijlocie (m)”

5511„Stejăreto-goruneto-șleau de productivitate superioară (s)”

5512 „Șleau de deal cu gorun și stejar pedunculat de productivitate superioară (s)”

5513 „Stejăreto-goruneto-șleau de productivitate mijlocie (m)”

5514 „Șleau de deal cu gorun și stejar pedunculat de productivitate mijlocie (m)”

6212 „Șleau de deal cu stejar pedunculat de productivitate superioară (s)”

5111 „Gorunet normal cu floră de mull (s)”

5112 „Gorunet de câmpie înaltă (m)”

5113 „Gorunet cu floră de mull (m)”

5114 „Gorunet de productivitate superioară pe soluri pseudogleizate (s)”

5331 „Șleau de deal dobrogean de productivitate mijlocie (m)”

6111 „Stejăret de câmpie înaltă (s)”

6221 „Stejăreto-șleau normal de câmpie (s)”

6222 „Șleau normal de câmpie (s)”

6223 „Stejăreto-șleau de câmpie de productivitate mijlocie (m)” 6225 „Șleau normal de câmpie (m)”

6311 „Șleau de luncă din regiunea deluroasă (m)”

6321 „Stejăreto-șleau de luncă (s)

6322 „Șleau normal de luncă din regiunea de câmpie (s)”

6324 „Stejăreto-șleau de luncă de productivitate mijlocie (m)”

6325 „Șleau de luncă din regiunea de câmpie de productivitate mijlocie (m)”

9.

Descrierea generală a tipului de habitat

Fitocenozele sunt compuse majoritar din specii europene nemorale, în anumite situații apar și specii balcanice și caucaziene. Condițiile de vegetație sunt cele caracteristice unor altitudini joase, relieful specific zonelor cu acest habitat este divers, solurile sunt variate, în general din clasele luvisoluri și cambisoluri. Ansamblul de condiții este favorabil instalării și dezvoltării vegetației forestiere și formării unor amestecuri diverse - „păduri de șleau”.

Arboretul este compus din specii de cvercinee (gorun, stejar pedunculat, gârniță, cer), singure sau în amestec cu fag (pentru gorun), tei, frasin, ulm, diseminat pot apărea cireș, sorb. Etajul dominant al arborilor asigură o acoperire de 80-100% și atinge înălțimi de 20-33 m la vârsta de 100 ani, în funcție de bonitatea condițiilor staționale (la bonitate superioară atinge 25-35 m). Arborii sunt bine conformați, cu trunchiuri drepte, cilindrice și bine elagate. În etajul inferior apar: carpenul, jugastrul, mărul pădureț, părul pădureț, arțarul tătăresc.

Stratul arbuștilor este prezent într-o proporție variabilă (în funcție de umbrirea coronamentului arboretului) și este reprezentat de alun, corn, sânger, lemn câinesc, salbă moale, salbă râioasă, dârmox, clocotiș, soc, spinul cerbului, măceș etc.. Flora indicatoare este diversă, ca și condițiile staționale în care se întâlnește habitatul. Gradul de acoperire diferă în funcție de gradul de închidere a coronamentului arboretului. În condiții optime, de echilibru al habitatului, gradul de acoperire al solului cu ierburi este mic, acestea dezvoltându-se pe măsură ce consistența arboretului scade din diferite cauze naturale sau antropice. O situație diferită o reprezintă flora vernală care se dezvoltă abundent, înainte de înfrunzirea arboretului, fiind diversă în funcție de condițiile staționale, în general compusă din: Corydalis cava, Corydalis solida, Anemone nemorosa, Anemone ranunculoides, Allium ursinum, Galanthus nivalis, Ficaria verna, Dentaria bulbifera, iar în flora estivală, pe lângă speciile dominante: Ajuga reptans, Ajuga genevensis, Brachypodium sylvaticum, Carex pilosa, Carex sylvatica, Convallaria majalis, Campanula rapunculoides, Dactylis polygama, Lamium galeobdolon, Lathyrus vernus, Lathyrus niger, Mercurialis perennis, Millium effusum, Melica uniflora, Paris quadrifolia, Sanicula europaea etc..

10.

Specii caracteristice

Păduri formate din diverse specii arborescente de cvercinee (Quercus robur, Q. petraea, Q. cerris, Q. frainetto), singure sau în amestec cu arbori din specii principale precum: tei (Tilia tomentosa, Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior, Fraxinus angustifolia), ulm (Ulmus glabra, Ulmus minor), diseminat cireș (Prunus avium), sorb (Sorbus torminalis); în subetaj cu specii de arbori precum: carpen (Carpinus betulus), măr pădureț (Malus sylvestris), păr pădureț (Pyrus pyraster), arțar tătăresc (Acer tataricum), arbuști: păducel (Crataegus monogyna), salbă moale (Euonymus europaeus), salbă râioasă (Euonymus verrucosus), corn (Cornus mas), sânger (Cornus sanguinea), clocotiș (Staphylea pinnata), subarbuști: lemn câinesc (Ligustrum vulgare), măceș (Rosa canina) etc., specii ierboase din flora indicatoare: Asarum europaeum, Brachypodium sylvaticum, Arum orientate, A. maculatum, Melampyrum bihariense, Stellaria holostea, Galium odoratum, Geum urbanum, Polygonatum latifolium, Lathyrus niger, L. vernus, L. hallersteinii, Lamium galeobdolon, Euphorbia amygdaloides, Dentaria bulbifera, Sanicula europaea, Veronica chamaedrys, Scutellaria altissima, Lithospermum purpureocaeruleum, Mercurialis ovata, Viola suavis etc.

11.

Fotografii

Anexa 2.2.

Tabel 25 - B. Date specifice tipului de habitat 91Y0 la nivelul ariei naturale protejate

Nr.

Informație/Atribut

Descriere

1.

Codul unic al tipului de habitat

91Y0

2.

Statutul de prezență [spațial]

Răspândit

3.

Statutul de prezență [management]

Naturală, parțial reconstituit prin plantații

4.

Suprafața tipului de habitat

214,69 ha

5.

Perioada de colectare a datelor din teren

martie - octombrie 2021

6.

Distribuția tipului de habitat [descriere]

În situl R0SCI0341, tipul de habitat apare localizat pe văi și versanții acestora, la tranziția către platouri - în trupurile de pădure Bălăceanca și Vlăscuța și în zone de luncă mai largi ale râului Cotmeana - în trupul de pădure Ruginosu.

În teren a fost identificat ca habitat din România corespondent R4147 “Păduri danubiene mixte de stejar pedunculat (Quercus robur) și tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Scutellaria altissima”.

7.

Distribuția tipului de habitat [hartă]

Harta distribuției tipului de habitat 91Y0 în aria naturală protejată este prezentată în Anexa 3.11.2.

8.

Alte informații privind sursele de informații

“Habitatele din România” - N. Doniță, A. Popescu, Paucă- Comănescu M., Mihăilescu S., Biriș I., Editura Tehnică Silvică, București, 2005

“Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România”, coord. Gafta D. & Mountford J.O., Ed. RISOPRINT 2008, editor M.M. D.D.

“Tipuri de pădure din R.P.R.” Pașcovschi S., Leandru V., Ed. Agro-Silvică de Stat, 1958

“Stațiuni forestiere”, Vol. II, Chiriță C., Vlad I., Păunescu C., Pătrășcoiu N., Roșu C., Iancu I., Ed. Academiei R.S.R., București, 1977

“Dendrologie”, Stănescu V., Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1979

“Silvicultura”, Negulescu E.G., Ciumac G., Ed. Agro-Silvică de Stat, București, 1959

Habitats Directive and birds covered by the EEC Birds Directive. National Environmental Research Institute, University of Aarhus. 92 pp. – NERI Technical report No. 64

Cu prezență izolată, în trupul de pădure Ruginosu, din zona trupului de pădure Bălăceanca, situat în lunca râului Cotmeana, apar mici areale cu arborete caracteristice pentru habitatul 92A0 Zăvoaie de salcie albă și plop alb, compuse din plop alb și plop negru.

Suprafața totală identificată este redusă, însumând un total de 2,57 ha, astfel încât se apreciază că nu este oportună includerea habitatului 92A0 Zăvoaie de salcie albă și plop alb ca tip de habitat de interes conservativ, în mod distinct, în cadrul ariei naturale protejate.

Distribuția habitatului 92A0 Zăvoaie de salcie albă și plop alb în situl R0SCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici este prezentată pe harta distribuției tipului de habitat în sit, în

Anexa 3.11.3 .

3.2.2.

Habitate după clasificarea națională

Habitatele după clasificarea națională (HdR) corespondente habitatelor Natura 2000 inventariate au fost identificate și prezentate în cadrul Capitolului 3.2.1.

3.3.

Specii de faună de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată

În conformitate cu Formularul standard Natura 2000, situl R0SCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici a fost desemnat sit de importanță comunitară pentru protecția următoarelor specii (enumerate în Anexa II a Directivei Habitate și

Anexa 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007

aprobată cu modificări și complet prin

Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare):

–

nevertebrate: 1083 Lucanus cervus,

–

amfibieni: 1188 Bombina bombina, 1193 Bombina variegata, 1166 Triturus cristatus,

–

reptile: 1220 Emys orbicularis,

–

mamifere: 1355 Lutra lutra.

Tabel 26 - Speciile de interes comunitar, conform datelor din Formularul standard (2020) al sitului Natura 2000 ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici - și date rezultate în urma studiilor din teren (2021)

Distribuția speciilor la nivelul sitului Natura 2000 ROSCIQ341 Pădurea și Lacul Stolnici

Codul unic al speciei (N2000)

Denumire specie

Tipul populației în sit

Suprafața habitatului speciei

UM

Populația

UM

Calitatea datelor

Observații (2021): starea globală de conservare a speciei

minimă

maximă

Specii de nevertebrate

1083

Lucanus cervus

P

79,49

ha

470

740

i

medie

favorabilă

Specii de amfibieni și reptile

1188

Bombina bombina

P

200,00

ha

100

500

i

medie

nefavorabilă - inadecvată

1193

Bombina var ie gata

neidentificată în sit

1166

Triturus cristatus

P

25,00

ha

10

50

i

medie

nefavorabilă - rea

1220

Emys orbicularis

P

100,00

ha

10

50

i

medie

nefavorabilă - rea

Specii de mamifere

1355

Lutra lutra

P

147,21

ha

10

50

i

bună

favorabilă

Tipul populației în sit: R - reproducere, P - permanent; Unit. măsură: i - indivizi.

Speciile pentru care a fost declarat situl Natura 2000 ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici sunt descrise din punct de vedere a existenței acestora în aria naturală protejată și a caracteristicilor pe care acestea le au în general sau în mod special în cadrul acesteia, indicându-se următoarele elemente:

A.

Date generale ale speciei: date care sunt general valabile pentru specia respectivă indiferent de locul unde aceasta este întâlnită/semnalată.

B.

Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate: date care sunt caracteristice speciei în cadrul ariei naturale protejate.

3.3.1.

Nevertebrate

1083 Lucanus cervus

Tabel 27 - A. Date generale ale speciei Lucanus cervus

Nr

Informație/Atribut

Descriere

1.

Cod Specie - EUNIS

1083

2.

Denumirea științifică

Lucanus cervus Linnaeus, 1758

3.

Denumirea populară

rădașcă

4.

Descrierea speciei

Lucanus cervus este una din cele mai mare specii de coleoptere din Europa. Zboară de la sfârșitul lunii mai până în august. Lungimea corpului variază între 25-90 mm. Corpul alungit, masiv, de culoare neagră sau brun închis, cu luciu mat în special la femele, iar în cazul masculului, mandibulele și elitrele de culoare brun-castanie. Specia prezintă un accentuat dimorfism sexual (Iorgu et al. 2015).

Masculi folosesc mandibulele lor ca să se luptă între ei pentru femele.

5.

Perioade critice

Stadiul larval

6.

Cerințe de habitat

Femelele depun ouăle în lemnul putrezit adânc în sol (30-35 cm; Hawes 2000). Adulții trăiesc maxim două-trei luni (Harvey și colab. 2007). Zboară în amurg de la mijlocul lunii mai până la mijlocul lunii august (Smith 2003).

Larvele sunt saproxilice, se dezvoltă în lemnul putrezit al stejarului, hrănindu-se cu acesta (Pratt 2000). Larvele trec prin trei stadii, iar perioada de dezvoltare poate avea 5 ani, sau chiar și 6-8 ani până la impupare, în funcție de factorii climatici.

Poate fi întâlnit în păduri bătrâni de foioase cât și în zone deschise cu arbori izolați, în grădini urbane și suburbane, parcuri, pășuni împădurite, unde există o sursă suficientă de lemn mort.

7.

Fotografii

Anexa 2.8.

Tabel 28 - B. Date specifice speciei Lucanus cervus la nivelul ariei naturale protejate

Nr

Informație/Atribut

Descriere

1.

Specia

Lucanus cervus Linnaeus, 1758

este listată în Anexa 2 a Directivei Habitate și în Anexa 3 și Anexa 4A a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 aprobată cu modificări și complet prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. Conform IUCN este o specie cu risc redus, nepericlitată, dar amenințată de dispariție pe scară europeană. Specia este inclusă în Anexa 3 a Convenției de la Berna (1982) ca specie rară și amenințată cu dispariție

2.

Informații specifice speciei

Larvele sunt saproxilice, se dezvoltă în lemnul putrezit al stejarului, hrănindu-se cu acesta.

3.

Statutul de prezență [temporal]

Rezident

4.

Statutul de prezență [spațial]

Larg răspândită

5.

Statutul de prezență [management]

nativă

6.

Abundență

comună

7.

Perioada de colectare a datelor din teren

iunie-iulie 2021

8.

Distribuția speciei [interpretare]

Specia este prezent în partea vestică și estică a sitului. Zboară în amurg de la mijlocul lunii mai până la mijlocul lunii august

9.

Distribuția speciei [harta distribuției]

Harta distribuției speciei Lucanus cervus în aria naturală protejată este prezentată în Anexa 3.12.1.

10.

Alte informații privind sursele de informații

Smith, M. (2003): National Stag Beetle Survey 2002. People’s Trust for Endangered Species, London, UK;

Pratt, C.R., (2000): An investigation into the status history of the Stag Beetle Lucanus cervus (Linnaeus) (Lucanidae) in Sussex. Coleopterist 9, 75–90;

Harvey, D. J. (2007): Aspects of the biology and ecology of the stag beetle (Lucanus cervus (L). Unpublished PhD thesis, University of London, UK;

Hawes (2000): The Stag Beetle, Lucanus cervus L. (Coleoptera: Lucanidae): A hypothesis for its distribution in Suffolk. Trans. Suffolk Nat. Soc. 36;

Iorgu et al. (2015): Ghid sintetic pentru monitorizarea speciilor de

nevertebrate de interes comunitar din România.

3.3.2.

Herpetofaună 1188 Bombina bombina

Tabel 29 - A. Date generale ale speciei Bombina bombina

Nr

Informație/Atribut

Descriere

1.

Cod Specie - EUNIS

637/1188

2.

Denumirea științifică

Bombina bombina

3.

Denumirea populară

Izvorașul (buhaiul) cu burtă roșie

4.

Descrierea speciei

Descrierea speciei, mediului său natural și a biologiei speciei Descrierea speciei

Morfologie: Este o broască de dimensiuni mici, până la 5 cm, cu corpul îndesat și turtit. Capul este relativ mic, având lungimea egală cu lățimea, iar botul este rotunjit. Ochii sunt foarte proeminenți, având pupila triunghiulară. Timpanul nu este vizibil. Limba circulară, este aderentă la planșeul bucal, fiind imobilă. Dorsal, tegumentul este foarte verucos, fiind acoperit cu numeroși negi rotunzi sau ovali, având un punct negru central. Negii nu prezintă spini. Deseori, negii dorsali se grupează în două proeminențe liniare, situate între umeri. Coapsa și tibia sunt relativ mai mici decât la B. variegata. Articulațiile tibio-tarsale ale picioarelor posterioare, îndoite în unghi drept față de axa corpului, nu se ating. Masculul are corpul mai scurt și mai îngust decât femela (aspect mai zvelt); membrele lui anterioare sunt mai groase, iar în timpul împerecherii îi apar calozități nupțiale închise la culoare pe partea internă a brațului. Prezintă doi saci vocali interni, situați subcutanat (Fuhn, 1960).

Colorit: Dorsal, există o variație mare a culorii, de la cenușiu deschis - gri închis, la măsliniu-maroniu, cu pete mici, de culoare neagră; uneori pot exista indivizi parțial sau chiar total colorați în verde.

Ventral predomină negrul sau cenușiul lucitor, cu pete mici, de la galben-portocaliu la roșu, în cazul hrănirii cu anumite specii de cladocere sau alte mici crustacee (spre exemplu, genul Daphnia) care sunt bogate în pigmenți carotenoizi (Fuhn, 1960). Petele sunt neunite între ele - caracter de specie - și ocupă întotdeauna mai puțin de 50% din totalul suprafeței ventrale. Porțiunile colorate negru-albăstrui au pete albe mici în jurul negilor negri. Coloritul ventral este de avertizare, specia fiind toxică (Cogălniceanu et al., 2000). Pe member există pete și pată palmară, iar vârful degetelor este închis la culoare, niciodată galben-viu ca la B. variegata (Stugren, 1980).

Mediu natural

Habitat: Este un animal acvatic, acoperă altitudinal zonele de câmpie și colinare, trăind în stepă, silvostepă, într-o mare varietate de habitate acvatice cu apă limpede, stagnantă și adâncime mai redusă: lacuri, bălți permanente sau semipermanente, șanțuri, canale, zone mlăștinoase cu vegetație palustră bogată.

În general alege ape mai curate decât B. variegata, dar poate fi întâlnită și în zone poluate (www.iucnredlist.org). Folosește adesea canalele ca mijloc de dispersie (Arnold și Burton, 1978; www.amphibiaweb.org).

Biologie

Activitate: este un triton predominant acvatic și nocturn, dar poate avea și activitate diurnă; când condițiile de mediu devin improprii, se retrage pe uscat în apropierea bălții, având doar activitate nocturnă. În general, se găsește în apă între lunile martie-iunie, iar apoi pe uscat în vecinătatea apei, stând ascuns sub pietre, sub frunzar, sub bușteni căzuți, în găuri din pământ. Exemplare izolate pot rămâne în apă pe tot parcursul anului. Puterea de migrare și colonizare se referă la distanțe de până la 1 km (Kupfer și Kneitz, 2000; Jehle și Arntzen, 2000; Griffiths și Williams, 2000). În pofida dimensiunilor mari, se deplasează repede, atât în mediul acvatic cât și în cel terestru (Cogălniceanu et al., 2000).

Reproducere: începe din aprilie-mai și poate dura până în august.

Masculii își umflă corpul și cântă de obicei în cor, în special seara și noaptea, sincronizându-se. Un singur mascul poate cânta timp de mai multe ore fără oprire. De obicei, cântă la suprafața apei, dar pot face acest lucru și sub apă. Fecundarea este externă, cu amplex lombar, eliminarea ouălor și a spermei având loc simultan. O femelă poate depune mai multe ponte pe an. Ouăle (între 10-100 la o pontă) sunt depuse izolat sau în grămezi mici, fixate de obicei de plante (Cogălniceanu et al., 2000). În momentul expulzării ouălor, femela se prinde de o tulpină verticală și împreună cu masculul atașat de ea, execută mișcări circulare în jurul acesteia, astfel că șiragul de ouă va fi înfășurat în jurul tulpinii.

Larva iese din ou după o săptămână, iar metamorfoza ei durează în jur de 90 de zile, la temperatura medie de 20° C. Larvele au în jur de 5 – 6 mm la eclozare, atingând 38 mm când dezvoltarea este maximă (Fuhn, 1960). Dorsal, coloritul larvei este brun; lateral, imediat după eclozare apar două dungi longitudinale gălbui, care mai târziu dispar; ventral este alb-cenușiu. Maturitatea sexuală este atinsă după 2– 4 ani (Rafinska, 1991).

Apărare: în grosimea pielii există glande care secretă polypeptide toxice din clasa bombesinelor (lichid alb, vâscos, cu miros iritant); acestea sunt eliberate doar atunci când animalul este deranjat. Prezența glandelor toxice este dublată de culoarea aposematică a abdomenului. Animalul atacat ia o anumită postură cunoscută sub numele de „unken reflex“: se întoarce cu abdomenul în sus pentru a-și expune partea ventrală a corpului, viu colorată, și rămâne nemișcat câteva secunde, corpul este îndoit convex, iar membrele anterioare îi acoperă ochii sau rămân în poziția normală, dar își arcuiește abdomenul puternic, își ridică capul și își curbează extremitățile în așa fel încât să se observe coloritul de avertizare (Arnold și Burton, 1978; Bajger, 1980; www.amphibiaweb.org). Cu toate că posedă aceste secreții toxice, există vertebrate care le consumă cu regularitate (www.amphibiaweb.org). Aceste secreții ar putea avea rol și de apărare împotriva fungilor și bacteriilor (Simmaco et al., 2009).

5.

Perioade critice

Perioadele de secetă, în care suprafețele acvatice se reduc, primăvara și vara, când are loc dezvoltarea larvelor.

6.

Cerințe de habitat

Habitat: Este un animal acvatic, acoperă altitudinal zonele de câmpie și colinare, trăind în stepă, silvostepă, într-o mare varietate de habitate acvatice cu apă limpede, stagnantă și adâncime mai redusă: lacuri, bălți permanente sau semipermanente, șanțuri, canale, zone mlăștinoase cu vegetație palustră bogată. În general alege ape mai curate decât B. variegata, dar poate fi întâlnită și în zone poluate (www.iucnredlist.org). Folosește adesea canalele ca mijloc de dispersie (Arnold și Burton, 1978; www.amphibiaweb.org).

Hrănire: larvele sunt consumatori primari, hrănindu-se în special cu alge. Uneori, se întâlnesc cazuri de necrofagie. Adulții sunt oportuniști, consumă nevertebrate acvatice și terestre (Coleoptere, Arahnide, Copepode, Cladocere, Afide, Ortoptere, Formicide, respectiv larvele unor taxoni ca Diptere-Nematocere, Lepidoptere), cu o preponderență mai mare a celor acvatice (Kovacs și Torok, 1997; Sas et al., 2004; Radu et al., 2007; www.amphibiaweb.org).

7.

Fotografii

Anexa 2.3.

Tabel 30 - B. Date specifice speciei Bombina bombina la nivelul ariei naturale protejate

Nr

Informație/Atribut

Descriere

1.

Specia

637/1188

Anexele II și IV ale Directivei Habitate

Anexa nr. 3 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 aprobată cu modificări și complet prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare Anexa 2 a Convenției de la Berna

2.

Informații specifice speciei

Specia este prezentă în aria protejată în habitate acvatice temporare și a devenit activă începând cu lunile de primăvară

3.

Statutul de prezență [temporal]

rezident

4.

Statutul de prezență [spațial]

larg răspândită

5.

Statutul de prezență [management]

nativă

6.

Abundență

comună

7.

Perioada de colectare a datelor din teren

martie-iulie 2021

8.

Distribuția speciei [interpretare]

Trăiește în zona de țărm cu apă puțin adâncă a lacurilor și în habitate acvatice temporare. Specia a fost observată de 16 ori în 10 habitate acvatice diferite.

9.

Distribuția speciei [harta distribuției]

Harta distribuției speciei Bombina bombina în aria naturală protejată este prezentată în Anexa 3.12.2.

10.

Alte informații privind sursele de informații

1193 Bombina variegata

Tabel 31 - A. Date generale ale speciei Bombina variegata

Nr

Informație/Atribut

Descriere

1.

Cod Specie - EUNIS

638

2.

Denumirea științifică

Bombina variegata

3.

Denumirea populară

Izvorașul (buhaiul) cu burta galbenă

4.

Descrierea speciei

Descrierea speciei, mediului său natural și a biologiei speciei Descrierea speciei

Morfologie: habitus mai puternic și mai îndesat decât B. bombina, în general lungimea medie a adulților rar depășește 5 cm. Capul mai lat decât lung, botul rotunjit cu limba circulară, imobilă, aderentă la planșeul bucal. Ochii mari cu pupila cordiformă, timpanul nu este vizibil. Dacă se îndoaie picioarele în unghi drept față de axul corpului articulațiile tibio-tarsale se ating, iar tibia e egală cu femurul. Grosimea pielii este în medie 296,6 microni, mai mare decât la B. bombina, datorită faptului că este mai terestră. Pielea este verucoasă, fiind acoperită de negi mari, ascuțiți, înconjurați de numeroși negi, mai mici. Negii prezintă spini. Masculii au în general corpul mai scurt decât femelele. Membrele lor anterioare sunt mai groase, iar în timpul împerecherii apar calozități nupțiale închise la culoare pe partea internă a degetelor și a brațului. Masculul nu are saci vocali (Fuhn, 1960; Cogălniceanu et al., 2000).

Colorit: dorsal este cenușiu închis, pământiu sau măsliniu pătat cu negru. De obicei, are o pereche de pete deschise între umeri și o singură pată la mijlocul spatelui. Ventral este marmorat, cu pete galbene pe fond negru sau gri închis, foarte rar cu puncte albe. Petele galbene sunt cel mai adesea unite și ocupă peste 50% din colorația ventrală (spre deosebire de B. bombina la care predomină pigmentul închis). Petele există și pe membre; există pată palmară care se întinde pe primul deget până la vârf, vârfurile degetelor fiind întotdeauna galbene (Fuhn, 1960; Cogălniceanu et al., 2000).

Mediu natural

Habitat: B. variegata ocupă regiunile de deal, colinare și montane, de la 150 m până la aproape 2000 m (în Munții Retezat). Se produce o separare ecologică a celor două specii, B. bombina ocupând exclusive șesul (Ghira et al., 2003). Este mai puțin pretențioasă în alegerea habitatului, fiind găsită în bălți și băltoace temporare sau permanente, atât curate cât și poluate, chiar și cu concentrații mari de hydrogen sulfurat sau săruri (www.amphibiaweb.org), cu sau fără vegetație, mlaștini, pâraie cu curs mai lin, izvoare, inclusiv în apa strânsă în urme de roți. Este printre primele specii de amfibieni ce ocupă zonele deteriorate de activitățile umane (Cogălniceanu et al., 2000). Pe perioadele de secetă se ascunde în locuri umede până ce ploile refac bălțile (Fuhn, 1960).

Biologie

Activitate: specie euritopă, are un mod de viață atât diurn cât și nocturn. Este atât acvatică, cât și terestră, capturând prada prin vegetația ierboasă. O întâlnim adesea plutind la suprafața apei în plin soare, iar când simte primejdie se afundă repede în mâl sau înoată repede spre altă locație (Fuhn, 1960). Este o broască activă și sociabilă, multe exemplare fiind găsite împreună în suprafețe mici de apă, în anumite locații prielnice, densitatea ajungând la un specimen pe 0.02 m² (Arnold și Burton, 1978; www.amphibiaweb.org).

Reproducere: preferă, de obicei, bălțile temporare, cu densitate mica de prădători și concurenți, puțin adânci, însorite și în consecință cu o temperatură medie mai ridicată care permite o metamorfoză mai rapidă. Este o specie oportunistă, reproducerea având loc atunci când condițiile permit acest lucru. În anii ploioși, favorabili reproducerii, o pereche poate depune sute de ouă, diseminate în timp și spațiu, valorificând pentru reproducere orice ochi de apă și asigurând astfel condiții bune de supraviețuire pentru larve. Indivizii sunt apți pentru reproducere cel mai frecvent după două – trei ierni. Reproducerea începe în general mai târziu decât la specia B. bombina, de obicei prin mai și se întinde pe întreg sezonul activ (Barandun și Reyer, 1997 a și b; Cogălniceanu et al., 2000; Hartel, Nemes, Mara, 2007).

Bălțile folosite pentru reproducere sunt dominate numeric de masculi. Este o specie teritorială, masculii mai puternici ocupând locurile mai adânci si cu mai puțină vegetație, deci mai sigure în ce privește completarea metamorfozei. Marcarea teritoriului se face sonor și prin valuri concentrice pe care le face cu membrele anterioare, iar teritoriul

poate avea o rază de 0.5-0.75 m (Seidel, 1999). Masculii nu cântă sincronizat. Frecvența sunetelor emise este mai mare decât la B. bombina (580 Hz) și rata lor mai ridicată (95/min) (Sanderson et al., 1992). Împerecherea se face prin amplex lombar. Ouăle protejate de învelișul lor gelatinos sunt depuse în mici grămezi sau izolat fixate de plante acvatice sau sunt lăsate să cadă la fund (Fuhn, 1960). Ponta conține 45-100 ouă depozitate porționat (www.amphibiaweb.org).

Metamorfoza durează în jur de 61 – 63 de zile, la temperatura medie de 20°C. Larvele au în jur de 6 –7 mm la eclozare și pot atinge până la 45 mm. Se deosebesc de larvele de B. bombina prin faptul că nu au dungile longitudinale de culoare deschisă și au coada mai scurtă, fin reticulată, cu pete mici închise la culoare (Rafinska, 1991). În același timp și aceleași locații, poate fi observată specia în diverse stadii ale reproducerii, de la adulți aflați în amplexus, până la ouă și mormolocii parcurgând metamorfoza (www.amphibiaweb.org).

Apărare: în tegument există glande care secretă polipeptide toxice din clasa bombesinelor, iar ca măsură de avertizare este coloritul aposematic al abdomenului. Când este atacat, animalul ia o anumită postură numită “unken reflex”, la fel ca la B. bombina. De asemenea, dacă atacul continuă, poate secreta în exces substanțe toxice, iritante, cu aspect de spumă albă (Arnold și Burton, 1978; Bajger, 1980).

5.

Perioade critice

Lunile de primăvară și vară în care au loc reproducerea și metamorfoza, precum și perioadele de secetă, în care suprafețele acvatice se reduc.

6.

Cerințe de habitat

Habitat: B. variegata ocupă regiunile de deal, colinare și montane, de la 150 m până la aproape 2000 m (în Munții Retezat). Se produce o separare ecologică a celor două specii, B. bombina ocupând exclusiv șesul (Ghira et al., 2003). Este mai puțin pretențioasă în alegerea habitatului, fiind găsită în bălți și băltoace temporare sau permanente, atât curate cât și poluate, chiar și cu concentrații mari de hidrogen sulfurat sau săruri (www.amphibiaweb.org), cu sau fără vegetație, mlaștini, pâraie cu curs mai lin, izvoare, inclusiv în apa strânsă în urme de roți. Este printre primele specii de amfibieni ce ocupă zonele deteriorate de activitățile umane (Cogălniceanu et al., 2000). Pe perioadele de secetă se ascunde în locuri umede până ce ploile refac bălțile (Fuhn, 1960).

Hrănire: în stadiul larvar specia este fitofagă. Și aici se întâlnesc uneori cazuri de necrofagie. Adulții consumă atât animale acvatice (Crustacee-Amfipode, Gasteropode, larve de Diptere) cât și terestre (Himenoptere, Homoptere, Heteroptere, Coleoptere) (Sîrbu, 1976). Bombina variegata vânează adesea în mediu terestru, așa încât se observă o pondere mai ridicată a prăzilor terestre (Cicort-Lucaciu et al., 2011). S-a mai constatat hrănirea și cu mici vertebrate, precum mormoloci (Peter et al., 2005; Sas et al., 2006; Ferenți et al., 2010).

7.

Fotografii

Anexa 2.4.

Tabel 32 - B. Date specifice speciei Bombina variegata la nivelul ariei naturale protejate

Nr

Informație/Atribut

Descriere

1.

Specia

638

Anexele II și IV ale Directivei Habitate

Anexa nr. 3 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007

aprobată cu modificări și complet prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioareAnexa 2 a Convenției de la Berna

2.

Informații specifice speciei

Specia este prezentă în aria protejată în habitate acvatice temporare și a devenit activă începând cu lunile de primăvară

3.

Statutul de prezență [temporal]

Neidentificată în cadrul activității de inventariere și cartare. Probabil exemplare cu colorit galben de Bombina bombina stau la baza observațiilor acestei specii în areal.

4.

Statutul de prezență [spațial]

Nu este cazul.

5.

Statutul de prezență [management]

Nu este cazul.

6.

Abundență

Nu este cazul.

7.

Perioada de colectare a datelor din teren

martie-iulie 2021

8.

Distribuția speciei [interpretare]

Nu este cazul.

9.

Distribuția speciei [harta distribuției]

Nu este cazul.

10.

Alte informații privind sursele de informații

Specia Bombina variegata nu a fost identificată în cadrul activităților de inventariere - cartare nici în ecosistemele/habitatele preferate - ecosisteme lacustre, zone umede sau păduri și nici în alte ecosisteme/habitate existente în aria naturală protejată - agroecosisteme sau pajiști. Așa cum s-a menționat mai sus, probabil exemplare cu colorit galben de Bombina bombina au stat la baza observațiilor acestei specii în areal și la includerea speciei în Formularul standard Natura 2000 al ariei naturale protejate.

Având în vedere faptul că monitorizările la nivelul ariei au fost realizate pentru prima dată, se propune repetarea acestora în ceea ce privește specia Bombina variegata, astfel dacă rezultatele se mențin și specia nu este identificată, se propune eliminarea acesteia din Formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici.

1166 Triturus cristatus

Tabel 33 - A. Date generale ale speciei Triturus cristatus

Nr

Informație/Atribut

Descriere

1.

Cod Specie - EUNIS

814

2.

Denumirea științifică

Triturus cristatus

3.

Denumirea populară

Tritonul cu creastă

4.

Descrierea speciei

Descrierea speciei, mediului său natural și a biologiei speciei Descrierea speciei

Morfologie: este cea mai mare specie de triton din România, având până la 16 cm. Corpul este robust și oval în secțiune, capul este lat, cu botul rotunjit, lipsit de șanțuri longitudinale. Cuta gulară bine pronunțată. Membrele lungi și puternice, când se întind de-a lungul corpului - cele posterioare spre cele anterioare - degetele se ating. Lungimea cozii este mai mică sau egală cu a corpului și se termină ascuțit. Tegumentul este rugos atât dorsal cât și ventral. Masculii sunt mai mici decât femelele, au membrele mai lungi, în perioada de reproducere au o creastă dorsală înaltă și dințată care începe între ochi, lipsește în dreptul cloacei și se continuă apoi cu creasta caudală, la fel de bine dezvoltată, dar mai puțin zimțată; aceasta este dezvoltată și pe partea ventrală a cozii (Baker, 1999). Cloaca masculilor este umflată și închisă la culoare. Femelele au un șanț medio-dorsal în locul crestei, iar crestele caudale sunt foarte slab dezvoltate (Fuhn, 1960; Cogălniceanu et al., 2000).

Colorit: masculii în perioada de reproducere au un colorit de fond, dorsal și lateral, brun-închis cu pete negre până la măsliniu-pământiu, uneori cu nuanțe brun-roșcate; lateral și latero-ventral apar puncte albe, care se aglomerează la cap și pe gușă, putând forma vermiculații albe. Gușa este colorată de la galben la negru, frecvent cu pete albe; partea ventrală este galbenă sau galben-portocalie cu pete negre, neregulate; cloaca este neagră. Pe laturile cozii există câte o dungă lată alb-sidefie, strălucitoare. Coloritul femelei este asemănător cu cel al masculului, cu mici diferențe: cloaca și marginea ventrală a cozii sunt galbene sau galben-portocalii, iar dunga sidefie de pe coadă lipsește (Fuhn, 1960; Cogălniceanu et al., 2000).

Mediu natural

Habitat: este răspândit în zone împădurite, poieni, parcuri, grădini; preferă ape stagnante mari și adânci, cu vegetație submersă și palustră, la noi fiind întâlnit de la câmpie până la 1000-1400 m altitudine (Cogălniceanu et al., 2013). Este frecvent în iazuri și lacuri, șanțuri, bălți, bazine artificiale, chiar și canale de irigație sau ape cu curgere lină, mai ales dacă există vegetație acvatică în care să se poată ascunde și peștii sunt absenți (Gustafson et al., 2009). Nu este foarte pretențios la calitatea apei, larvele însă au necesități mai mari în această privință; se adaptează cu greu habitatelor urbane sau suburbane (Arnold și Burton, 1978; Arntzen și Teunis, 1993; Cogălniceanu et al., 2000; Botnariuc și Tatole, 2005; www.amphibiaweb.org).

Biologie

Activitate: este un triton predominant acvatic și nocturn, dar poate avea și activitate diurnă; când condițiile de mediu devin improprii, se retrage pe uscat în apropierea bălții, având doar activitate nocturnă. În general, se găsește în apă între lunile martie-iunie, iar apoi pe uscat în vecinătatea apei, stând ascuns sub pietre, sub frunzar, sub bușteni căzuți, în găuri din pământ. Exemplare izolate pot rămâne în apă pe tot parcursul anului. Puterea de migrare și colonizare se referă la distanțe de până la 1 km (Kupfer și Kneitz, 2000; Jehle și Arntzen, 2000; Griffiths și Williams, 2000). În pofida dimensiunilor mari, se deplasează repede, atât în mediul acvatic cât și în cel terestru (Cogălniceanu et al., 2000).

Reproducere: datorită dimensiunilor mari nu se reproduc în bălți temporare mici, ci doar în cele permanente. Reproducerea are loc în martie-aprilie; jocurile nupțiale se desfășoară la fel ca la celelalte specii de tritoni, Fecundarea este internă, fără amplex și se realizează prin intermediul unui spermatofor. Transferul spermatoforului are loc în urma unei parade sexuale complexe, pe parcursul căreia partenerii nu se ating, stimularea femelei și sincronizarea mișcărilor în vederea transferului cu succes a spermatoforului realizându-se printr-o serie de semnale vizuale, olfactive și mecanice (Green, 1989; Hedlund, 1990). Femelele depun câte un singur ou sau grupuri de câte 2-3, pe care le atașează de vegetația submersă, mai precis sunt învelite în frunzele plantelor (Miaud, 1994); în total sunt depuse între 60 și 200 de ouă, acestea având dimensiuni mari, de 2-4 mm și culoare albă, dar o parte nu se dezvoltă datorită unor mutații cromozomiale (Wallace, 1987). Larvele sunt mari (8-10 mm la eclozare) cu creastă dorsală înaltă ce se continuă cu un filament caudal lung până la 6 mm și au un colorit variabil, de la maro-închis la gri-deschis, cu pete negre, mari. Embriogeneza durează între 12-20 zile, iar dezvoltarea larvară în jur de 2,5-3 luni; multe larve hibernează în acest stadiu. După eclozare, larvele au un mod de viață bental (se întâlnesc pe plantele acvatice sau pe substrat), și devin pelagice după dezvoltarea filamentului caudal și a degetelor. Se întâlnesc și cazuri de neotenie, maturitatea sexuală fiind atinsă după primii 2-3 ani de viață în cazul masculilor, când lungimea corpului atinge 12-13 cm; femelele necesită mai mult timp (Francillon-Vieillot et al., 1990; Cogălniceanu et al., 2000; www.amphibiaweb.org).

Apărare: dacă sunt capturați, pot scoate un sunet ascuțit; pielea secretă o substanță toxică de culoare albă și cu miros specific (Jaussi și Kunz, 1978). Uneori, poate lua o poziție specifică de apărare: își expun culorile aposematice ale abdomenului prin răsucirea corpului și rularea cozii; poziția este menținută cu ochii închiși și fără să respire timp de câteva secunde (Brodie, 1977).

5.

Perioade critice

Perioadele de secetă, în care suprafețele acvatice se reduc, primăvara și vara, când are loc dezvoltarea larvelor.

6.

Cerințe de habitat

Habitat: este răspândit în zone împădurite, poieni, parcuri, grădini; preferă ape stagnante mari și adânci, cu vegetație submersă și palustră, la noi fiind întâlnit de la câmpie până la 1000-1400 m altitudine (Cogălniceanu et al., 2013). Este frecvent în iazuri și lacuri, șanțuri, bălți, bazine artificiale, chiar și canale de irigație sau ape cu curgere lină, mai ales dacă există vegetație acvatică în care să se poată ascunde și peștii sunt absenți (Gustafson et al., 2009). Nu este foarte pretențios la calitatea apei, larvele însă au necesități mai mari în această privință; se adaptează cu greu habitatelor urbane sau suburbane (Arnold și Burton, 1978; Arntzen și Teunis, 1993; Cogălniceanu et al., 2000; Botnariuc și Tatole, 2005; www.amphibiaweb.org).

Hrănire: adulții sunt vorace, cu plasticitate sezonieră; consumă lumbricide, insecte și larvele acestora, moluște-gasteropode, microcrustacee, mormoloci și tritoni mai mici (în special, T. vulgaris), în funcție de stadiul acvatic sau terestru în care se află; uneori se întâlnesc cazuri de canibalism. Larvele se hrănesc cu microcrustacee (dafnii, copepode) și insecte, selectivitatea hranei fiind și în funcție de dezvoltarea ontogenetică (Fasola și Canova, 1992; Cogălniceanu et al., 2000; Covaciu-Marcov et al., 2001, 2002; Cicort-Lucaciu et al., 2005; www.amphibiaweb.org).

7.

Fotografii

Anexa 2.5.

Tabel 34 - B. Date specifice speciei Triturus cristatus la nivelul ariei naturale protejate

Nr

Informație/Atribut

Descriere

1.

Specia

637/1188

Anexele II și IV ale Directivei Habitate

Anexele nr. 3 și 4A ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 aprobată cu modificări și complet prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare Anexa 2 a Convenției de la Berna

2.

Informații specifice speciei

Specia este prezentă în aria protejată în habitate acvatice temporare și a devenit activă începând cu lunile de primăvară

3.

Statutul de prezență [temporal]

rezident

4.

Statutul de prezență [spațial]

larg răspândită

5.

Statutul de prezență [management]

nativă

6.

Abundență

rară

7.

Perioada de colectare a datelor din teren

martie-aprilie 2021

8.

Distribuția speciei [interpretare]

Se reproduce în habitate acvatice temporare.

9.

Distribuția speciei [harta distribuției]

Harta distribuției speciei Triturus cristatus în aria naturală protejată este prezentată în Anexa 3.12.3.

10.

Alte informații privind sursele de informații

-

1220 Emys orbicularis

Tabel 35 - A. Date generale ale speciei Emys orbicularis

Nr

Informație/Atribut

Descriere

1.

Cod Specie - EUNIS

678

2.

Denumirea științifică

Emys orbicularis

3.

Denumirea populară

Țestoasa de apă europeană

4.

Descrierea speciei

Descrierea speciei, mediului său natural și a biologiei speciei Descrierea speciei

Morfologie: Este o țestoasă cu carapace țeșită, juvenili au carapace carenată. Ajunge rar chiar și până la 30 cm, însă doar femelele, masculii ajung până la 20 cm. Este neagră-verzuie cu pete sau striații galbene. Membrele sunt turtite, degetele au membrană interdigitală, ce o ajută la înot (Sos, 2011).

Mediu natural

Habitat: Apare de la șes până în zona deluroasă, între altitudinile 0800 m. În zona montană poate urca în văile cu climat cald. Acvatică tot anul, părăsește apa în scopuri de reproducere sau în cazul deteriorării habitatelor acvatice. Preferă bazinele de ape cu dimensiuni mari, permanente, stagnante sau ușor curgătoare, dar deseori apare și în ape temporare.

Biologie

Activitate: În perioada caldă este activă mai ales dimineața devreme și seara, deseori chiar noaptea. Alege microhabitate cu vegetație deasă. Sunt fidele locurilor de însorire - copaci căzuți în apă, pietre, puncte de pe mal fără vegetație. Omnivor, se hrănește cu nevertebrate, vertebrate (amfibieni, pești) și plante. Hibernează în general în apă. Specie timidă, speriată se refugiază în apă (Sos, 2011).

Reproducere: Masculi deseori migrează între bazinele de apă pentru a găsi partenere. Femelele sunt fidele locurilor de depunere a pontei, ce sunt zone înclinate, însorite cu un sol nisipos, afânat. Numărul ouălor depuse este între 2-20. Juvenilii eclozează cu dimensiuni de 23-33 mm. Maturitate sexuală masculii o ating pe la 6 ani, femele peste 15 ani.

5.

Perioade critice

Perioada de dezvoltare a ouălor, a eclozării și adulții aflați în migrare pentru reproducere și depunerea pontei.

6.

Cerințe de habitat

Habitat: În cazul țestoaselor de apă zonele de protecție trebuie să înglobeze habitatele acvatice (locurile de hrănire, de însorire, de reproducere, de hibernare, etc.), dar și cele terestre (locurile de însorire, de depunere a pontei, traseele de migrare, etc.). În cazul populațiilor care trăiesc în vecinătatea apelor curgătoare, protecția întregului curs de apă chiar și din afara zonei de protecție este la fel de importantă. Sursele de poluare din amonte trebuie stopate sau reduse și continuu monitorizate.

7.

Fotografii

Anexa 2.6.

Tabel 36 - B. Date specifice speciei Emys orbicularis la nivelul ariei naturale protejate

Nr

Informație/Atribut

Descriere

1.

Specia

678

Anexele II și IV ale Directivei Habitate

Anexele nr. 3 și 4A ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 aprobată cu modificări și complet prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare Anexa 2 a Convenției de la Berna

2.

Informații specifice speciei

3.

Statutul de prezență [temporal]

rezident

4.

Statutul de prezență [spațial]

larg răspândită

5.

Statutul de prezență [management]

nativă

6.

Abundență

rară

7.

Perioada de colectare a datelor din teren

Martie-aprilie 2021

8.

Distribuția speciei [interpretare]

Trăiește în limita lacului.

9.

Distribuția speciei [harta distribuției]

Harta distribuției speciei Emys orbicularis în aria naturală protejată este prezentată în Anexa 3.12.4.

10.

Alte informații privind sursele de informații

3.3.3.

Mamifere 1355 Lutra lutra

Tabel 37 - A. Date generale ale speciei Lutra lutra

Nr.

Informație/Atribut

Descriere

1.

Cod Specie - EUNIS

1355

2.

Denumirea științifică

Lutra lutra Vidră euroasiatică

3.

Denumirea populară

Vidră, Lutră, Câine de râu

4.

Descrierea speciei

Vidra (Lutra lutra) este o specie de interes comunitar, caracteristică habitatelor acvatice. Ocupă habitatele acvatice bogate în hrană (pește și crustacee), atât la munte cât și în zona de deal și câmpie. Vidra este una dintre speciile de desemnare a siturilor vizate de prezentul contract.

Vidra face parte din familia mustelidelor, la noi în țară fiind al doilea reprezentant ca mărime al acestei familii, după bursuc. Constituția corpului reprezintă un compromis între adaptarea la mediul terestru și modul de viață acvatic. Dintre carnivorele din România, vidra s-a acomodat cel mai bine la viața acvatică, astfel ajungând în vârful lanțului trofic din mediul acvatic. Blana lor este deasă, fiind compusă din două straturi: sub părul (puful) este mai scurt și moale, având rol important în termoizolare, pe când părul de acoperire este format din fire mai puternice și mai lungi. Blana este unsuroasă, densă și impermeabilă - lucru ce se observă mai ales la animalul scufundat în apă. Culoarea blănii variază de la maro deschis până la maro mai închis, fiind mai deschisă la culoare pe partea inferioară a corpului. La fel ca în cazul majorității mustelidelor, corpul vidrei este alungit, fusiform, cu membrele scurte. Lungimea corpului variază între 70-80 cm, lungimea cozii fiind între 30-40 cm. Masculii sunt mai mari ca femelele, având greutatea în jur de 10 kg, în timp ce femelele au cu aproximativ cu o treime mai puțin. Rar se întâlnesc și exemplare cu greutatea de peste 20 de kg. Capul lor este plat și lat. Urechile sunt mici și rotunjite. În timpul scufundării își pot închide orificiile nazale și auriculare. Nasul și gura sunt înconjurate de fire lungi de păr, cu ajutorul cărora vidra este în stare să-și localizeze prada chiar și în apa tulbure. Ochii se situează pe partea superioară a craniului. În timpul înotului, numai ochii, urechile și nasul sunt vizibile deasupra apei. Dentiția este caracteristică modului de viață prădător, cu canini ascuțiți și molari tăioși, cu ajutorul cărora își poate apuca prada alunecoasă și poate sparge carapacele scoicilor. Picioarele sunt dotate cu 5 degete, cu membrane înotătoare între ele; cu picioarele anterioare își ține prada (dând dovadă de o mare îndemânare) în timpul alimentației, iar membrele posterioare o ajută la înot. Când înoată în mod liniștit, vâslește cu toate cele patru membre, asemenea câinilor, dar la nevoie - în timpul vânătorii - membrele anterioare se lipesc de corp, cele posterioare de coadă și animalul înaintează prin mișcări ondulante ale corpului. Pe distanțe scurte poate atinge viteza de 12 km/h. Poate rămâne chiar și 4 minute sub apă, la nevoie, dar media scufundărilor este de 20-50 secunde. Cu ocazia unei scufundări poate parcurge chiar și 400 de metri sub apă. Pe uscat pare puțin neîndemânatică, dar, în ciuda aparențelor este capabilă să alerge foarte repede și să parcurgă distanțe mari. Coada este mai groasă la bază, conică, având rol în menținerea direcției în timpul înotului. Vidrele trăiesc în medie 7 ani, dar longevitatea medie este mai mică. În captivitate pot ajunge la vârsta de 22 de ani.

5.

Perioade critice

Pe timpul iernii sau vara în perioada secetei, vidra are dificultăți în accesarea surselor de hrană, deoarece cantitatea acestora poate scădea de exemplu când apele sunt înghețate sau când pâraiele seacă.

Vidra este vulnerabilă și în perioada de reproducere, deoarece după ce se nasc, puii au mult de învățat, înainte să ajungă independenți, la vârsta de un an. În acest timp, ei învață tehnica pescuitului, ajung să cunoască teritoriile bogate în pești, își însușesc tehnica de uscare a blănii. Acest din urmă aspect este deosebit de important, răceala cauzată de blana udă fiind una dintre principalele cauze de mortalitate în rândul puilor de vidră. Ajung la maturitatea sexuală la vârsta de doi ani, însă mulți nu apucă să trăiască mai mult de trei ani (conform datelor din Europa de Vest), ajungând victimele accidentelor rutiere, a poluării apei sau mor de foame.

6.

Cerințe de habitat

Vidra trăiește în râuri, lacuri, mlaștini, sau pe malul mării. De obicei indivizii deținând un teritoriu de vânătoare propriu. Vidra necesită zone cu vegetația bogată pe malul apelor, unde se poate folosi de scorburile, cavitățile, vizuinile părăsite de vulpi sau bursuci, pe care le poate lua în stăpânire. Teritoriile de vânătoare se pot suprapune parțial: teritoriul unui mascul înglobează frecvent teritoriile mai multor femele. Animalul își marchează teritoriul cu ajutorul excrementelor, amplasate în locuri care ies în evidență (pietre ieșite din apă, buturugi, sub poduri, la gura râurilor și a pâraielor). Deseori mai mulți indivizi folosesc aceleași puncte pentru marcarea teritoriilor. Vidrele care se aventurează pe teritoriul altor vidre, se pot informa din excremente asupra meniului proprietarului și pot decide dacă merită sau nu să-și încerce norocul pe teritoriul respectiv. Deși vidrele sunt animale teritoriale, totuși încăierările sunt rare. Ele preferă să se evite reciproc. Lungimea teritoriului de vânătoare de-a lungul cursurilor de apă variază de la 1 -3 km la teritorii care pot ajunge și până la 50 km, depinzând mult de habitatul prezent. Pe malul lacurilor, ei dețin teritorii mult mai mici, iar pe malul mării teritoriile de vânătoare sunt mai întinse. Mărimea teritoriului de vânătoare este determinată de abundența hranei. Morfologia vidrei nu este cea mai eficientă din punct de vedere al economiei de energie, iar modul ei de viață activ necesită destul de multă energie, ceea ce se poate asigura numai prin consumarea unei cantități de hrană corespunzătoare. Un exemplar adult trebuie să consume aproximativ 1-1,5 kg de pește într-o noapte, această cantitate corespunzând cu 15% din greutatea lui. Perioada de activitate maximă a vidrelor este la orele matinale și seara, când vânează. Ele pot parcurge până la 10 km într-o noapte. Hrana lor de bază o constituie peștii. Pot prinde și pești mai mari, preferă însă exemplarele de 20-30 cm, dar adesea se mulțumesc și cu pești mai mici, care sunt mai ușor de prins. Periodic, un procent important al dietei îl pot constitui amfibienii (primăvara în primul rând broaștele). Punctual și ocazional, consumă și păsări, mamifere mai mici, raci, melci și scoici, în cantități semnificative. Prada este consumată de obicei pe mal, sau pe pietrele ieșite la suprafața apei.

7.

Fotografii

Anexa 2.7.

Tabel 38 - B. Date specifice speciei Lutra lutra la nivelul ariei naturale protejate

Nr.

Informație/Atribut

Descriere

1.

Specia

Lutra lutra (Linnaeus, 1758)

Anexa I al CITESului

Anexa II din Convenția de la Berna

Anexele II și IV ale UE și a Directivelor Habitate

Anexa I al Convenției de la Bonn

Near Threatened de către IUCN - ver 3.1 (2004, actualizat în 2008)

Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 Legea , Anexa 2.

Directiva Habitate anexele II și IV

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 aprobată cu modificări și complet prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare (Anexa 3, Anexa 4A)

Convenția de la Washington (CITES) prin Legea nr. 69 din data: 08/12/94 pentru aderarea României la Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție, adoptată la Washington la 3 martie 1973 (Anexa I)

EU Wildlife Trade Regulation (Anexa A) definesc protecția vidrei în România Conform acestor legi, vidra este un animal strict Protejat în România.

2.

Informații specifice speciei

Dintre carnivorele din România, vidra s-a acomodat cel mai bine la viața acvatică, astfel ajungând în vârful lanțului trofic din mediul acvatic.

Populația din Bazinul Carpatic joacă un rol important în existența speciei în Europa. Vidra în prezent, nu este amenințată cu dispariția în România, deși poate fi amenințată la nivel local. Datorită comportamentul timid, vidra este un mamifer nocturn, care trăiește viața ascunsă și solitară, de aceea este foarte dificilă observarea speciei.

Vidrele în general folosesc vizuini pentru adăpost și reproducere. Pe un teritoriu de vidră pot exista mai multe astfel de adăposturi, acestea fiind folosite regulat.

3.

Statutul de prezență [temporal]

rezident

4.

Statutul de prezență [spațial]

larg răspândită în toate bazinele hidrografice din România.

5.

Statutul de prezență [management]

nativă

6.

Abundență

comună

7.

Perioada de colectare a datelor din teren

Aprilie - Iulie - Septembrie 2021

8.

Distribuția speciei [interpretare]

România asigură vidrelor o distribuție aproape continuă pe nivel de țară, astfel specia reprezintă una din cele mai comune specii de mamifere din România.

În situl R0SCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici inventarierea a fost realizată în trei perioade aprilie, iulie și septembrie al anului 2021, când au fost colectate o serie de date despre distribuția vidrelor, acoperind trei sezoane active. Cu ajutorul metodei IUCN s-a reușit colectarea datelor parțiale despre situația vidrelor din situl de interes R0SCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici, din care reiese că specia este prezentă într-o proporție mai mare de 41% în pătratele de 1x1 km verificate..

9.

Distribuția speciei [harta distribuției]

Harta distribuției speciei Lutra lutra în aria naturală protejată este prezentată în Anexa 3.12.5.

10.

Alte informații privind sursele de informații

Surse Bibliografice:

Asociația Grupul Milvus (2014) LOT 2. Analiza stării de conservare a speciei Lutra lutra la nivel național, Raport final. Proiectul: "Elaborarea seturilor de măsuri de management, la nivel național, pentru speciile Castor fiber, Lutra lutra și Mustela lutreola", cod SMIS-CSNR 36515.

Conroy, J. W. H. & Chanin, P. R. F., 2002: The status of the Eurasian otter (Lutra lutra). IUCN Otter Specialist Group Bulletin 19A: 24-48.

Georgescu 1994: The situation and status of the otter in Romania. In: Seminar on the Conservation of the European Otter (Lutra lutra), Leeuwarden, the Netherlands, 7-11 June 1994. Council of Europe, Strasbourg: 71-73.

Ionescu, O. & Ionescu, G., 1994: The otter from the Danube Delta to the Carpathian mountains in Romania In: Seminar on the Conservation of the European Otter (Lutra lutra), Leeuwarden, the Netherlands, 7-11 June 1994. Council of Europe, Strasbourg: 6668.

Lanszki, J. 2007: Otters along river Drava a guide to the survey and habitat evaluation of the otter population along river Drava, publ by University of Kaposvâr.

Hâjkovâ, P., Zemanovâ, B., Roche, K. & Hâjek, B. (2008) An evaluation of field and noninvasive genetic methods for stimating Eurasian otter population size. Conservation Genetics 10, 16671681.

Hâjkovâ, P., Zemanovâ, B., Roche, K., Hâjek, B., 2009. An evaluation of field and noninvasive genetic methods for estimating Eurasian otter population size. Conserv. Genet. 10, 1667-1681. MacDonald, S. M. & Mason, C. F., 1994: Status and conservation needs of the otter (Lutra lutra) in the western Palaearctic. Nature and environment, No. 67. Council of Europe Press: 19. Mason, C. F. & MacDonald, S. M., 1986: Otters ecology and conservation. Cambridge university press: 75.

Murariu, D., 2005: Mammalia. Lutra lutra. In: Botnariuc, N. & Tatole, V. (eds) Cartea Roșie a Vertebratelor din România. București: 65.

Reuther, C., Dolch, D., Green, R., Jahrl, J., Jefferies, D.J., Krekemeyer, A., Kucerova, M., Madsen, A. B., Romanowski, J., Roche, K., Ruiz-Olmo, J., Teubner, J., Trindade, A., 2000:

Surveying and monitoring distribution and population trends of the Eurasian otter (Lutra lutra). Habitat 12: 148 pp.

Sike, T. & Márk Nagy J., 2008: Monitoring of otter Lutra lutra in the Tur River natural reservation. Flora și fauna rezervației natural

Râul Tur. Biharean Biologist, supplement. Editura Universității, Oradea.

3.4.

Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată

Odată cu desfășurarea activităților din teren, de inventariere a speciilor sălbatice de interes comunitar din situl Natura 2000 ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici, au fost observate o serie de alte specii de interes comunitar și conservativ, relevante pentru ecosistemele forestiere, de pajiști și cele acvatice din cadrul ariei naturale protejate. Dintre acestea se evidențiază următoarele specii de amfibieni și reptile, care pot fi luate în considerare și propuse pentru protecție și conservare în situl Natura 2000 ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici.

Tabel 39 - Date generale privind specia Triturus vulgaris

Nr.

Informație/Atribut

Observații

1

Codul speciei

10599/2357

2

Denumirea științifică

Triturus vulgaris/Lissotriton vulgaris vulgaris

3

Denumirea populară

Triton comun

4

Observații

Specia fost observată în două habitate, pe terenuri agricole, în zona de trecere între trupurile de pădure Cracul Sirului și Pădurea Vlășcuța, precum și imediat la sud-vest de trupul de pădure Pădurea Vlășcuța.

Tabel 40 - Date generale privind specia Pelobates fuscus

Nr.

Informație/Atribut

Observații

1

Codul speciei

753/1197

2

Denumirea științifică

Pelobates fuscus

3

Denumirea populară

Broasca de pământ brună

4

Observații

Specia fost observată în două habitate, pe terenuri agricole, situate la sud de trupul de pădure Cracul Sirului și la vest de trupul de pădure Pădurea Vlășcuța.

Tabel 41 - Date generale privind specia Hyla arborea

Nr.

Informație/Atribut

Observații

1

Codul speciei

710/1203

2

Denumirea științifică

Hyla arborea/Hyla orientalis

3

Denumirea populară

Brotăcel

4

Observații

Specia fost observată în trei habitate, pe terenuri agricole, din care două habitate situate în zona de trecere între trupurile de pădure Cracul Sirului și Pădurea Vlășcuța și un al treilea habitat situat la vest de trupul de pădure Pădurea Vlășcuța, la limita ariei naturale protejate cu localitatea Stolnici.

Tabel 42 - Date generale privind specia Bufo viridis

Nr.

Informație/Atribut

Observații

1

Codul speciei

640/1201

2

Denumirea științifică

Bufo viridis/Bufotes viridis

3

Denumirea populară

Broasca râioasă verde

4

Observații

Specia are o abundență mare în zona ariei naturale protejate. A fost observată în mai multe puncte, pe terenuri agricole, în zona de trecere între trupurile de pădure Cracul Sirului și Pădurea Vlășcuța, dar mai ales în zona situată la vest de trupul de pădure Pădurea Vlășcuța, la limita ariei naturale protejate cu localitatea Stolnici.

Tabel 43 - Date generale privind specia Rana dalmatina

Nr.

Informație/Atribut

Observație

1

Codul speciei

778/1209

2

Denumirea științifică

Rana dalmatina

3

Denumirea populară

Broasca roșie de pădure

4

Observații

Specia fost observată în mai multe habitate acvatice, situate în partea vestică a trupului de pădure bălăceanca și în special în valea pârâului Runc.

Tabel 44 - Date generale privind specia Rana ridibunda

Nr.

Informație/Atribut

Observații

1

Codul speciei

786/1212

2

Denumirea științifică

Rana ridibunda/Pelophylax ridibundus

3

Denumirea populară

Broasca mare de lac

4

Observații

Specia fost observată în mai multe habitate acvatice, pe văile cursurilor de apă din corpul ariei naturale protejate situată la est de râul Cotmeana și aici în special în zona de trecere între trupurile de pădure Cracul Sirului și Pădurea Vlășcuța, în zona situată la vest de trupul de pădure Pădurea Vlășcuța și în zona Lacului Stolnici.

Tabel 45 - Date generale privind specia Ablepharus kitaibelii

Nr.

Informație/Atribut

Observații

1

Codul speciei

628/1276

2

Denumirea științifică

Ablepharus kitaibelii

3

Denumirea populară

Șopârlița de frunzar

4

Observații

Specia fost observată în două habitate situate la limita pădurii de stejărete cu terenurile agricole, la vest din trupul de pădure Pădurea Vlășcuța și în zona malului drept al lacului Stolnici.

Tabel 46 - Date generale privind specia Lacerta viridis

Nr.

Informație/Atribut

Observații

1

Codul speciei

735/1263

2

Denumirea științifică

Lacerta viridis

3

Denumirea populară

Gușter

4

Observații

Specia fost observată în mai multe tipuri de habitate.

În corpul ariei naturale protejate situat la est de râul Cotmeana, specia se întâlneste în principal pe terenurile agricole situate în zona de trecere între trupurile de pădure Cracul Sirului și Pădurea Vlășcuța și cele situate la vest de trupul de pădure Pădurea Vlășcuța, până la limita ariei naturale protejate cu localitatea Stolnici.

În corpul ariei naturale protejate situat la est de râul Cotmeana, specia se întâlneste în valea râului Cupen, la limita nordică a trupului de pădure Bălăceanca.

Tabel 47 - Date generale privind specia Natrix natrix

Nr.

Informație/Atribut

Observații

1

Codul speciei

10677/2469

2

Denumirea științifică

Natrix natrix

3

Denumirea populară

Șarpe de apă

4

Observații

Specia fost observată într-un singur habitat, în zona unui mic iaz amenajat pentru irigații, la vest de trupul de pădure Pădurea Vlășcuța, spre limita localității Stolnici.

4.

INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE

4.1.

Comunitățile locale și factorii interesați

4.1.1.

Comunitățile locale Ț Lista unităților administrativ-teritoriale din cadrul ariei naturale protejate

Unități administrativ-teritoriale

Situl ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici este situat în Regiunea de dezvoltare Sud- Muntenia, în extremitatea de sud-vest a Județului Argeș, pe în raza administrativă a comunelor: Hârsești, Stolnici, Sârbii - Măgura. Situl este alcătuit din două poligoane situate de o parte și de cealaltă a râului Cotmeana.

Harta unităților administrativ teritoriale care au raza teritoriala pe suprafața ariei naturale protejate este prezentă în

Anexa 3.13

Tabel 48 - Lista unităților administrativ-teritoriale din cadrul ariei naturale protejate

Județ

UAT

Procent din ANP

Procent din UAT

Olt

Sârbii - Măgura

0,1%

0,0%

Argeș

Hârsești

1,5%

0,4%

Argeș

Stolnici

98,4%

18,9%

TOTAL

100%

Caracterizarea unităților administrativ-teritoriale

Aria naturală protejată ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici este un sit Natura 2000 de dimensiuni relativ mici acoperind o suprafață de 1.524,60 ha ceea ce reprezintă un procent de 8,6% din suprafața celor trei comune unde este amplasată aria naturală protejată. De remarcat procentul mare ocupat de sit din suprafața comunei Stolnici (18.9%). Aceste particularități îi conferă sitului o mică importanță la nivelul comunităților Sârbii Măgura și Hârsești dar o importanță semnificativă pentru comuna Stolnici. Din acest punct de vedere, este de așteptat ca în comunele Sârbii - Măgura și Hârsești să existe un grad mare de acceptanță social pentru o gamă largă de măsuri de management dar să fie întâmpinate reticențe în ceea ce privește comunitatea locală din Stolnici.

● Date demografice privind comunitatea locală

Pentru caracterizarea comunităților umane din proximitatea ariei naturale protejate vom prezenta aspectele socio-demografice și economice incluzând, în principal, informații ce provin de la Institutul Național de Statistică (aspecte demografice) și Registrul Comerțului (aspecte economice) dar și informații obținute din partea factorilor interesați.

Tabel 49 - Populația localităților aflate în interiorul ariei naturale protejate

Județ

Localitate

Sex

An de referință

An de analizat: 2019

2010

2015

Nr. total

Prezența estimată în sit

Argeș

Hârsești

Total

2.563

2.332

2.186

0%

Masculin

1.252

1.164

1.092

0%

Feminin

1.311

1.168

1.094

0%

Argeș

Stolnici

Total

3.384

3.121

2.879

0%

Masculin

1.645

1.554

1.464

0%

Feminin

1.739

1.567

1.415

0%

Olt

Sârbii - Măgura

Total

1.983

1.928

1.835

0%

Masculin

975

978

921

0%

Feminin

1.008

950

914

0%

TOTAL

7.930

7.381

6.900

0%

De remarcat este faptul că tendința generală a populației este de ușoară scădere de la 7.930 locuitori în 2010 la 6.900 în 2019 ceea ce reprezintă o variație de -13% față de anul de referință.

Fenomenul de scădere demografică este unul continuu în intervalul analizat fiind determinat de îmbătrânirea populației, scăderea ratei natalității și balanța negativă a fenomenului migrațional.

Tabel 50 - Natalitate: născuți vii per localitate pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate

Județ

Localitate

An de referință 2010

An de referință 2015

An de analizat 2018

Nascuți

vii

Decedați

Nascuți

vii

Decedați

Nascuți

vii

Decedați

Argeș

Hârsești

16

75

17

49

11

49

Argeș

Stolnici

22

54

12

80

15

78

Olt

Sârbii - Măgura

13

37

5

33

14

26

TOTAL

51

166

34

162

40

153

În ceea ce privește sporul natural (diferența dintre natalitate și mortalitate) se remarcă o balanță negativă puternică ce se menține pe întreaga perioada analizată ceea ce indică o accelerare a fenomenului de îmbătrânire a populației care, în viitorul apropiat poate determina o accelerare a fenomenului de scădere demografică.

Tabel 51 - Migrație: Stabiliri de reședință în localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate

Județ

Localitate

An de referință 2010

An de referință 2015

An de analizat 2019

Veniri

Plecări

Veniri

Plecări

Veniri

Plecări

Argeș

Hârsești

56

51

21

35

44

44

Argeș

Stolnici

77

76

63

52

41

45

Olt

Sârbii - Măgura

63

33

24

28

34

22

TOTAL

196

160

108

115

119

111

În perioada analizată balanța migrațională este una echilibrată, mai ales în anii 2019 și 2015 cu o ușoară tendință de creștere a populației. Totuși, acest flux migrațional pozitiv nu compensează scăderea puternică a populației ca urmare a sporului natural negativ, mai ales în condițiile în care persoanele care își stabilesc domiciliul în comunitățile țintă sunt, de regulă, persoane vârstnice.

● Utilități publice

Situația dotărilor tehnico edilitare a comunităților din interiorul sau proximitatea ariilor naturale protejate reprezintă unul din principalii factori care influențează în mod direct interesul populației locale pentru utilizarea serviciilor ecosistemice furnizate de ariile naturale (mai ales pentru servicii de producție de tip masă lemnoasă).

La nivelul celor trei comunități din proximitatea ariei naturale protejate se remarcă existența utilităților publice ce permit atât utilizarea gazului pentru activitățile gospodărești (ca alternativă la exploatarea și utilizarea lemnului) dar și existența rețelelor de canalizare (principala cauză a poluării zonale a pânzelor freatice și a apelor de suprafață). O situație aparte se regăsește la nivelul comunei Stolnici care are sistem de canalizare în curs de implementare.

Tabel 52 - Utilități publice din anul 2020, pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate

Utilități

Hârsesti

Stolnici

Sârbii - Măgura

Apă

DA (parțial)

DA (parțial)

DA (parțial)

Canalizare

DA (parțial)

nu

NU

Stație epurare

NU

NU

NU

Încălzire cu lemne

DA

DA

DA

Încălzire cu gaze

DA (parțial)

DA (parțial)

DA (parțial)

Colectare deșeuri

DA

DA

DA

Comunicații - telefonie fixă

DA

DA

DA

Comunicații - telefonie mobilă

DA

DA

DA

● Efective de animale

În interiorul ariei naturale protejate nu există gospodării și, nici ferme agricole specializate în creșterea animalelor. Se practică ocazional pășunatul însă pe suprafețe mici și de către un număr relativ mic de animale. Numărul estimat de animale (bovine) care utilizează terenurile din interiorul ariei naturale protejate pentru pășunat este de cca. 50, toate aparținând gospodăriilor locale de pe raza comunei Stolnici.

Tabel 53 - Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale, județe și localități, referitor la un anul 2020, pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate

Principalele categorii de animale

Județ

Localitate

Număr de animale

Localitatea de proven.

Permanente

Aduse din altă localitate

Bovine

Arges

Stolnici

921

0

0

Porcine

831

0

0

Ovine

4840

0

0

Pasari

59136

0

0

Bovine

Arges

Hârsesti

554

0

0

Porcine

644

0

0

Ovine

2565

0

0

Pasari

84268

0

0

Bovine

Olt

Sârbii- Măgura

621

0

0

Porcine

4310

0

0

Ovine

2400

0

0

Pasari

14900

0

0

● Date privind activitățile economice

Dat fiind faptul că în interiorul ariei naturale protejate nu există comunități umane analiza activităților economice este realizată doar la nivelul comunităților din proximitatea acesteia. Datele prezentate conturează profilul economic al zonei și fundamentează dinamica presiunilor antropice de natură economică asupra stării de conservare a speciilor și habitatelor.

Tabel 54 - Distribuția agenților economici pe fiecare localitate în parte

Localitate

Nr. agenti economici

Nr. angajati

Hârsești

78

50

Stolnici

121

62

Sârbii-Măgura

105

39

TOTAL

304

151

Tabel 55 - Distribuția actorilor economici pe domenii de activitate și cifra de afaceri

Localitate

CAEN

Cifră afaceri

Hârsești

CAEN: 111 - Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producatoare de semințe oleaginoase

5,2 milioane lei (1,2 milioane euro)

Hârsești

CAEN: 1419 - Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte și accesorii n.c.a.

14.141 lei (3.214 euro)

Hârsești

CAEN: 2562 - Operațiuni de mecanică generală

20.879 lei (4.745 euro)

Hârsești

CAEN: 4120 - Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale

257.565 lei (58.538 euro)

Hârsești

CAEN: 4221 - Lucrări de construcții a proiectelor utilitare pentru fluide

200.070 lei (45.470 euro)

Hârsești

CAEN: 4332 - Lucrări de tâmplărie și dulgherie

40.608 lei (9.229 euro)

Hârsești

CAEN: 4645 - Comerț cu ridicata al produselor cosmetice și de parfumerie

6 milioane lei (1,4 milioane euro)

Hârsești

CAEN: 4711 - Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun

278.660 lei (63.332 euro)

Hârsești

CAEN: 4941 - Transporturi rutiere de mărfuri

919.856 lei (209.058 euro)

Hârsești

CAEN: 5320 - Alte activități poștale și de curier

30.287 lei (6.883 euro)

Hârsești

CAEN: 6619 - Activități auxiliare intermedierilor financiare, exclusiv activități de asigurări sifonduri de pensii

911.352 lei (207.125 euro)

Hârsești

CAEN: 7022 - Activități de consultanță pentru afaceri și management

258.471 lei (58.743 euro)

Hârsești

CAEN: 7731 - Activități de închiriere și leasing cu mașini și echipamente agricole

77.510 lei (17.616 euro)

Hârsești

CAEN: 8219 - Activități de fotocopiere, de pregătire a documentelor și alte activități specializate de secretariat

10.120 lei (2.300 euro)

Sârbii- Măgura

CAEN: 1061 - Fabricarea produselor de morărit

1 milioane lei (235.731 euro)

Sârbii- Măgura

CAEN: 111 - Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producatoare de semințe oleaginoase

1,4 milioane lei (328.283 euro)

Sârbii- Măgura

CAEN: 113 - Cultivarea legumelor și a pepenilor, a radăcinoaselor și tuberculilor

745.308 lei (169.388 euro)

Sârbii- Măgura

CAEN: 146 - Creșterea porcinelor

3,7 milioane lei (838.554 euro)

Sârbii- Măgura

CAEN: 150 - Activități în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creșterea animalelor)

174.214 lei (39.594 euro)

Sârbii- Măgura

CAEN: 4120 - Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale

21.008 lei (4.775 euro)

Sârbii- Măgura

CAEN: 4322 - Lucrări de instalații sanitare, de încălzire și de aer condiționat

309.699 lei (70.386 euro)

Sârbii- Măgura

CAEN: 4711 - Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun

116.744 lei (26.533 euro)

Sârbii- Măgura

CAEN: 4941 - Transporturi rutiere de mărfuri

1,6 milioane lei (361.318 euro)

Sârbii- Măgura

CAEN: 6110 - Activități de telecomunicații prin rețele cu cablu

160.525 lei (36.483 euro)

Sârbii- Măgura

CAEN: 7120 - Activități de testare și analize tehnice

119.000 lei (27.045 euro)

Sârbii- Măgura

CAEN: 7500 - Activități veterinare

112.423 lei (25.551 euro)

Stolnici

CAEN: 1052 - Fabricarea înghețatei

515.314 lei (117.117 euro)

Stolnici

CAEN: 111 - Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producatoare de semințe oleaginoase

4,4 milioane lei (989.863 euro)

Stolnici

CAEN: 113 - Cultivarea legumelor și a pepenilor, a rădacinoaselor și tuberculilor

548.054 lei (124.558 euro)

Stolnici

CAEN: 2361 - Fabricarea produselor din beton pentru construcții

4,6 milioane lei (1,1 milioane euro)

Stolnici

CAEN: 322 - Acvacultura în ape dulci

18.264 lei (4.151 euro)

Stolnici

CAEN: 4711 - Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun

2,4 milioane lei (543.309 euro)

Stolnici

CAEN: 5621 - Activități de alimentație (catering) pentru evenimente

31.617 lei (7.186 euro)

Stolnici

CAEN: 8730 - Activități ale căminelor de bătrâni și ale căminelor pentru persoane aflate în incapacitate de a se îngriji singure

452.244 lei (102.783 euro)

În baza analizelor detaliate privind economia locală și modul de utilizare a terenurilor din interiorul sitului se remarcă patru activități economice desfășurate la nivelul ariei naturale protejate cu potențial impact și anume: agricultura, silvicultura, pășunatul și piscicultura.

Tabel 56 - Tipuri de activități economice

Cultivarea plantelor cerealiere

Localizarea activității

Pe întreaga suprafață arabilă din interiorul ariei protejate

Statut/Importanță economică

Activitatea este importantă la nivelul economiei locale. Se realizează mecanizat incluzând monoculturi dar și utilizarea de substanțe pentru combaterea dăunătorilor/buruienilor.

Tendințe evolutive

Creștere.

Durata

Permanentă (mai puțin iarna)

Păsunat

Localizarea activității

Pe suprafața islazurilor

Statut/Importanță economică

Activitatea prezintă o însemnătate economică relativ redusă.

Tendințe evolutive

Stagnare.

Durata

Permanentă (cu tendințe de scădere iarna)

Pescuit

Localizarea activității

Pe lacul Stolnici există o exploatație piscicolă. Se mai practică pescuitul recreativ cu undiță pe malul lacului .

Statut/Importanță economică

Piscicultura este desfășurată de către SC Orentex SRL care deține și administrează amenajarea piscicolă Stolnici. Având în vedere cifra de afaceri raportată pentru anul 2020 și faptul că are un singur agajat, se poate aprecia că importanța pentru economia locală este relativ mică.

Tendințe evolutive

Stagnare.

Durata

Permanentă

Silvicultura

Localizarea activității

In cele două corpuri de pădure ce constituie cea mai mare parte din suprafața ariei naturale protejate.

Statut/Importanță economică

In ciuda suprafeței semnificative acoperită de păduri (67,6%) silvicultura nu reprezintă o ramură economică semnificativă la nivel local. Practic, nu există nicio firmă activă înregistrată în cele 3 comunități cu domeniu de activitate legat de exploatarea, prelucrarea sau comercializarea lemnului.

Tendințe evolutive

Stagnare

Durata

permanentă

4.1.2.

Factorii interesați

Această secțiune cuprinde o sinteză a factorilor interesați și o caracterizare sintetică a modului de raportare a acestora la existența ariei naturale protejate și la obiectivele de conservare a speciilor și habitatelor din interiorul acesteia. De precizat că această caracterizare este una dinamică fiind tributară, în mare măsură, atitudinilor personale ale actorilor ce ocupă la un moment dat funcțiile de conducere ale acestor instituții.

Tabel 57 - Tabel centralizator al celor mai importanți factori interesați, care se manifestă și implică cu privire la aria naturală protejată

Nr.

Denumire factor interesat

Tip

Aria de interes

1.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Autoritatea centrală pentru protecția mediului, apelor și pădurilor

Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariei naturale protejate. Reglementarea și administrarea resurselor de apă și forestiere

2.

Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate

Autoritatea competentă pentru managementul ariilor naturale protejate

Managementul ariilor naturale protejate

3.

Agenția pentru Protecția Mediului Argeș

Autoritatea competentă pentru protecția Mediului la nivel local

Protecția și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariei protejate

4.

Garda Națională de Mediu Comisariatul Județean Olt și Argeș

Instituție publică cu competențe în inspecția și control respectării prevederilor legale în materie de protecția mediului

Protecția și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariei protejate

5.

Consiliul Județean Olt și Argeș

Administrația publică județeană

Administrație publică județeană

6.

Direcția pentru Agricultură a Județului Olt și Argeș

Instituție publică

Agricultură

7.

Consiliul Local al UAT-urilor vizate de proiect

Autoritate publică

Clarificarea regulilor de amenajare a teritoriului

8.

Societăți comerciale din proximitatea ariei protejate

Operatori economici privați

Economic

9.

Comunitățile locale din interitoriul sau vecinătatea ariei protejate

Comunitatea locală

Modul în care ariile influențează utilizarea/ exploatarea proprietăților pe care le dețin

10

Unități școlare din comunitățile din proximitatea ariei protejate

Instituție publică

Instituții de învățământ

11

Organizații non-guvernamentale de conservare a naturii

ONG

Conservarea naturii

12

Garda forestiera Arges

Instituție publică

Managementul pădurilor

13

OS privat Codrii Verzi si OS Costesti prin Directia Silvica Arges

Instituție publică

Managementul pădurilor

Rezultatele analizei factorilor interesați din punctul de vedere al cunoștințelor, atitudinilor, și interesului acestora, referitor la valorile biodiversității și resursele naturale ale ariei protejate sunt prezentate centralizat în următorul tabel:

Tabel 58 - Analiza factorilor interesați I

Nr.

Denumire factor interesat

Domeniul de interes

Cunoștințe

Atitudini

Practici

Calificativ

Descriere

Calificativ

Descriere

Calificativ

Descriere

1.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariei naturale protejate, Reglementarea și administrarea resurselor de apă și forestiere

Mare

Cunoaște limitele sitului, speciile, inclusiv habitatele aferente acestora, pentru care a fost declarat

Pozitiv

Realizează acțiuni de informare, Acțiuni de administrare a luciului de apă

Pozitiv

Asigurarea respectării prevederilor Planului de management, Asigurarea respectării indicilor de calitate pentru ape/ administrarea fondului forestier

2.

Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate

Managementul ariilor naturale protejate

Mare

Cunoaște limitele sitului, speciile, inclusiv habitatele aferente acestora, pentru care a fost declarat

Pozitiv

Realizează acțiuni de informare

Pozitiv

Implementează planul de management

3.

Agenția pentru Protecția Mediului Argeș

Protecția și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariei protejate

Mare

Cunoaște limitele sitului, speciile (inclusiv habitatele aferente acestora pentru care a fost declarat)

Pozitiv

Realizează acțiuni de informare și ecologizare

Pozitiv

Analiza riguroasă pentru acordarea actelor de reglementare - avize/ acorduri/ autorizații

4.

Grada Națională de Mediu Comisariatul Județean Olt și Argeș

Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariei protejate

Mediu

Cunoaște limitele sitului, speciile (inclusiv habitatele aferente acestora) pentru care a fost declarat

Pozitiv

Realizează acțiuni de control

Pozitiv

Controlează existența actelor de reglementare și respectarea acestora

5.

Consiliul Județean Olt și Argeș

Administrație publică județeană

Mediu

Interes și informații minimale

Neutru

Interes și informații minimale

Negativ

Lipsa asumării unui rol activ

6.

Direcția pentru Agricultură a Județului Olt și Argeș

Agricultură

Mediu

Interes și informații medii despre situl Natura 2000

Pozitiv

Interesați de domeniul protecției mediului

Mediu

Asigurarea respectării prevederilor planului de management

7.

Consiliul Local al UAT-urilor vizate de proiect

Clarifîcarearegulilor deamenajare a teritoriului

Mediu

Interes și informații minimale

Pozitiv

Interes și informații minimale

Neutru

Lipsa asumării unui rol activ

8.

Societăți comerciale din proximitatea ariei protejate

Economic

Mediu

Interes și informații minimale

Pozitiv

Interes pentru turism

Neutru

Lipsa asumării unui rol activ

9.

Comunitățile locale din interitoriul sau vecinătatea ariei protejate

Modul în care ariile influențează utilizarea/ exploatarea proprietăților pe care le dețin

Mediu

Interes și informații minimale

Pozitiv

Castanii comestibili sunt văzuți ca simbol al comunității locale

Neutru

Nu sunt obișnuiți cu respectarea condițiilor generate de existența sitului Natura 2000

10.

Unități școlare din comunitățile din proximitatea ariei protejate

Instituții de învățământ

Mediu

Cunoștințe despre specii și habitate (profesori, științele naturii)

Pozitiv

Interes pentru ore practice și activități aplicative

Pozitiv

Activități ocazionale de protecția mediului Interes pentru parteneriate pe problematica de mediu

11.

Organizații non- guvemamentale de conservare a naturii

Conservarea naturii

Mediu

Cunoștințe despre specii și habitate

Pozitiv

Interesați de domeniul protecției mediului

Pozitiv

Asumarea unui rol activ

12.

Garda forestiera Argeș

Managementul pădurilor

Mediu

Cunoaște limitele pădurii

Pozitiv

Realizează acțiuni de control

Pozitiv

Controlează managementul pădurilor

13.

OS privat Codrii Verzi si OS Costesti prin Direcția Silvica Argeș

Managementul pădurilor

Mediu

Cunoștințe despre păduri

Pozitiv

Cunoștințe despre păduri

Pozitiv

Cunoștințe despre păduri

Tabel 59 - Analiza factorilor interesați II

Categorii de factori interesați

Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată

Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare

Aspecte care necesită atenție; amenințări și probleme

Importanță

Autorități de mediu, de reglementare și control activități

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Implementarea politicilor de mediu la nivel național, Implementarea politicilor specifice domeniilor apelor și pădurilor la nivel național

Asigură sprijin pentru instituția responsabilă de managementul ariei naturale protejate cu scopul accesării diverselor programe de finanțare

Reglementarea raporturilor cu gestionarii unor activități din vecinătatea și din aria naturală protejată, cu privire la legislația de mediu. Reglementarea raporturilor cu gestionarii unor resurse din vecinătatea și din aria naturală protejată - ape, fond forestier, resurse cinegetice și altele asemenea.

Ridicată

Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate

Implementează planurile de management, responsabilitate de realizare a managementului ariilor naturale protejate

Administratorul ariei naturale protejate

Reglementarea raporturilor cu gestionarii unor activități din vecinătatea și din aria naturală protejată, cu privire la legislația privind conservarea naturii

Ridicată

Agenția pentru Protecția Mediului Olt și Argeș

Avizează solicitările de înființare și continuare a unor activități economice, monitorizează aceste activități, analizează și răspunde reclamațiilor legate de problemele de mediu din aria protejată

Gestionarea eficientă și de comun acord a problemelor care apar în aria protejată și care implică colaborare cu factorii interesați

Nu au fost identificate

Ridicată

Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Olt și Argeș

Monitorizează și sancționează nerespectarea prevederilor legale cu privire la activități care se desfășoară în vecinătatea și în aria protejată.

Gestionarea eficientă și de comun acord a problemelor care apar în aria protejată și care implică colaborare

Comunicarea și cooperare pozitive

Ridicată

Consiliul JudețeanOlt și Argeș

Realizează și implementează politici de dezvoltare economică și social la nivelul Județului ce pot avea un impact asupra ariei protejate, emite certificare de urbanism pentru proiectele ce se doresc a fi realizate în aria protejată și în vecinătatea acesteia

Politicile și investițiile planificate de Consiliile Județene pot asigura dezvoltarea valențelor turistice ale ariei protejate, reducerea impacturilor negative - de exemplu prin investiții în sisteme de gestionare a deșeurilor

Investițiile în dezvoltarea economică și provocarea turismului

Ridicată

Direcția pentru Agricultură a Județului Olt și Argeș

Realizează și implementează politici agricole șa nivel județean, ce pot avea impact asupra ariei protejate, în special prin măsurile agromediu

Politicile și investițiile prevăzute de măsurile agromediu

Corelarea măsurilor din planul de management cu măsurile agromediu

Ridicată

Administrație publică locală

Consiliul Local al UAT-urilor vizate de proiect

Gestionează planificarea teritoriului la nivelul unității administrative teritoriale asigură aprobarea și avizarea diferitelor inițiative - modernizarea unor infrastructuri, construcții de locuințe, dezvoltarea activităților economice și altele asemenea

Realizarea investițiilor cu respectarea cerințelor de conservare a mediului

Realizarea deinvestiții care să afecteze obiectivele deconservare

Ridicată

Agenți economici

Societăți comerciale din proximitatea ariei protejate

Posibil parteneri și susținător ai unor activități în folosul ariei protejate

Asigură locuri de muncă pentru comunitățile locale din vecinătatea ariei protejate

Interes pentru promovarea turistică a ariei naturale protejate

Scăzută

Comunități locale

Comunitățile locale din interiorul sau vecinătatea ariei protejate

își desfașoarăexistența, inclusiveprin locuire și activități specifîceîn interiorul șiproximitatea ariei protejate

Colaborează cu instituția responsabilă demanagementul ariei protejată, indicând problemele cu care se confruntă în aria protejată

Unele dintre activitățile desfășurate înaria protejată au impact negativ

Mare

Instituții de educație și cercetare

Unități școlare din comunitățile din proximitatea ariei protejate

Conlucrarea în ceea ce privește educația privind protecția mediului a copiilor/tinerilor ce locuiesc în localitățile din vecinătatea ariei protejate

Implicare în acțiuni de educație și conștientizare asigură multiple efecte pozitive pe termen lung

Implicare sporadică în activități de informare și conștientizare

Ridicată

Organizații non-guvemamentale

Organizații non- guvemamentale de conservare a naturii

Conclucrarea în ceea ce privește activități educative din perspectiva protecției mediului

Implicarea în diferite acțiuni educative sau de conștientizare și informare

Implicare sporadică în activități de informare și conștientizare

Ridicată

4.2.

Utilizarea terenului

În ceea ce privește modul de utilizare a terenurilor, se remarcă dominanța a patru clase de utilizare și anume: păduri de foioase - 67,6%, pășuni secundare - 18,6%, terenuri arabile neirigate - 8.58 și acumulări de apă - 4,5%. Celelalte două categorii de utilizare a terenurilor, zonele cu culturi complexe și spațiul urban discontinuu, cumulează cca. 0,5% din suprafața ariei naturale protejate. De precizat că aceste două categorii sunt cele cu un impact maximal asupra stării de conservare a ariei naturale protejate.

Din punct de vedere al administrației silvice, pădurile sunt proprietatea statului și sunt administrate de RNP Romsilva, prin DS Argeș, OS Costeti, UP I Stolnici.

Toate tipurile de utilizări ale terenului din interiorul ariei naturale protejate prezintă interes din perspectiva managementului conservativ în condițiile în care se impun măsuri de management atât pentru zonele acoperite de păduri (măsuri privind exploatarea fondului forestier), cât și pentru zonele utilizate ca pășuni sau terenuri agricole și pentru zonele umede. Măsurile ce fac obiectul managementului conservativ al ariei naturale protejate au la bază estimarea factorilor de impact antropic, dar și starea de conservare a habitatelor analizate.

Harta utilizării terenului este prezentă în

Anexa 3.14

Tabel 60 - Lista tipurilor de utilizări ale terenului

Nr.

Clasă CLC

Suprafață totală ocupată [ha]

Ponderea din suprafața sitului [%]

1.

112 - Spațiu urban discontinuu și spațiu rural

0,69

0,05

2.

211 - Terenuri arabile neirigate

130,75

8,58

3.

231 - Pășuni secundare

286,01

18,76

4.

242 - Zone de culturi complexe

7,80

0,51

5.

311 - Păduri de foioase

1.030,53

67,59

6.

512 - Acumulări de apă

68,88

4,52

TOTAL

1.524,66

100

4.3.

Situația juridică a terenurilor

Datele privind regimul de proprietate asupra terenurilor din interiorul ariei naturale protejate indică o prevalență a proprietății de stat (cca. 34%) care acoperă, cu predilecție, zonele acoperite cu păduri și cele acoperite de ape. Proprietatea privată acoperă o suprafață de aproximativ 995 ha și se regăsește mai ales la nivelul terenurilor agricole și, într-o mai mică măsură, la nivelul terenurilor împădurite.

Trebuie precizat că situația exactă a regimului de proprietate pentru fiecare lot existent la nivelul ariei naturale protejate este dificil de realizat în condițiile în care digitalizarea actelor cadastrale acoperă o mică parte din suprafață fiind realizată mai ales asupra loturilor care au făcut obiectul actelor de vânzare-cumpărare sau care au fost incluse în diferite proiecte de construcții (mai ales drumuri).

Harta juridică a terenurilor este prezentă în

Anexa 3.15 .

Tabel 61 - Situația juridică a terenurilor aflate în interiorul ariei naturale protejate

Domeniu

Procent din suprafata ANP [%]

Domeniul Public

domeniul public al statului (DS)

19,4%

domeniul privat al statului (DPS)

-

domeniul public al unităților administrativ- teritoriale (DAT)

15,3%

domeniul privat al unităților administrativ- teritoriale (DPT)

Total domeniul public (DP)

34,7%

Proprietate Privată

proprietatea privată a persoanelor fizice (PF)

59,9%

proprietatea privată a persoanelor juridice (PJ)

5,3

Total proprietate privată (PP)

65,2%

Proprietate necunoscută

Total procent pentru care nu se cunoaste încadrarea în domeniul public sau privat (XX)

4.4.

Administratori, gestionari și utilizatori

Din perspectiva administrării terenurilor, cel mai important actor, ca suprafață, este Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, prin Direcția Silvică Argeș, Ocolul Silvic Costeti care are în administrare fondul forestier localizat în interiorul ariei naturale protejate. O parte semnificativ mai mică a fondului forestier este administrată de ocolul silvic privat O.S. Codrii Verzi. Administrația Națională Apele Române - Administrația Bazinală de Apă Argeș Vedea, al doilea cel mai mare administrator, are în administrație Lacul Stolnici. Administrarea acestuia este împărțită cu SC Orentex SRL care are în concesiune amenajarea piscicolă Lacul Stolnici. Ferma agricolă Agrostar Farmex SRL este principalul administrator al terenurilor agricole din interiorul ariei naturale protejate administrând atât terenurile proprii cât și pe cele ale proprietarilor privați mai mici.

Situația administratorilor este completată de comuna Stolnici (responsabilă de administrarea pășunilor și a drumurilor comunale) și asociațiile de vânătoare și pescuit recreativ.

Tabel 62 - Informații privind administratorii/gestionarii

Nr.

Adminstrator /Gestionar

Perioada Adm/Gest

Suprafata totala [ha]

Detalii

1.

SC Orentex S.R.L.

concesiune

62

Amenajare piscicola lacul Stolnici. Lacul este proprietate publică

2.

S.C. "AGROSTAR FARMEX" S.R.L

permanent

120

Terenuri arabile sunt în proprietate privată, proprie sau a membrilor comunităților locale. O parte din terenuri sunt concesionate.

3.

COMUNA

STOLNICI

permanent

189,6

Pășune și drumuri comunale, inclusiv lac amenajarea piscicolă concesionata catre S.C. Orentex S.R.L.

5.

Complex turistic Vlășcuța

permanent

2,5

Proprietate privată

6.

RNP Romsilva, prin DS Arge, OS Costeti

permanent

755

Pădure, proprietate publică

7.

AAJPVS Olt

Până în 2036

44

Fond de vânătoare nr 10 OPTAȘI

8.

AJVPS Argeș

Până în 2036

598

Fond de vânătoare nr 41 BĂLĂCEANCA

9.

AJVPS Argeș

Până în 2036

883

Fond de vânătoare nr 42 VLĂȘCUȚA

10.

Administrația Națională Apele Române - Administrația Bazinală de Apă Argeș Vedea

permanent

54,45 ha

Lacul Stolnici, proprietate publică

11.

O.S. Codrii Verzi

neidentificat

Corpuri de pădure aflată în proprietate privată. Contractele de administrare sunt multiple și au perioade diferite de valabilitate.

4.5.

Infrastructură și construcții

Toate construcțiile din interiorul sitului sunt localizate pe raza comunei Stolnici cele mai multe dintre ele fiind localizate pe malurile lacului Stolnici (căsuțe tip camping și barăci). La acestea se adaugă construcțiile ce fac parte din Complexul turistic Vlășcuța (include 11 corpuri de clădire), construcțiile ale fermei agricole Agrostar și barajul Stolnici.

Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate este prezentă în

Anexa 3.16

Harta privind perimetrul construit al localităților este prezentă în

Anexa 3.17

Harta construcțiilor este prezentă în

Anexa 3.18 .

Tabel 63 - Tipuri de construcții

Nr.

Județ

Localitate

Tip construcție

Nr. Total

1.

Argeș

Hârsești

-

0

2.

Argeș

Stolnici

Complex turistic Vlăscuta cu anexe. Cuprinde 11 corpuri de clădire din care 2 de locuire și 9 anexe

1

3.

Argeș

Stolnici

Construcție agricolă - Ferma Agrostar Farmex

1

4.

Argeș

Stolnici

Barajul Stolnici

1

5.

Argeș

Stolnici

Construcții industriale pentru explaoatia piscicolă amplasată în barajul Stolnici

1

6.

Argeș

Stolnici

Căsuță tip camping cu anexe (foișor, panou fotovoltaic) situate pe malul Lacului Stolnici

3

7.

Argeș

Stolnici

Baracă cu ponton pe malul Lacului Stolnici

1

8.

Argeș

Stolnici

Construcție tip canton, din cărămidă (abandonată) pe malul Lacului Stolnici

1

9.

Argeș

Stolnici

Baracă de lemn pe malul Lacului Stolnci

1

10.

Olt

Sârbii - Măgura

0

0

Tabel 64 - Locuințe existente în anul 2020, grupate pe localități

Nr.

Județ

Localitate

An de referință

An de analizat

2017

2021

1.

Olt

Sârbii - Măgura

0

0

2.

Argeș

Hârsești

0

0

3.

Argeș

Stolnici

0

0

Tabel 65 - Autorizații de construire eliberate pentru clădiri pe categorii de construcții, județe și localități și cereri de avize/acorduri de mediu

Categorii de constructii

Județ

Localitate

An de referința

An de analizat

2017

2021

-

Olt

Sârbii - Măgura

0

0

-

Argeș

Hârsești

0

0

-

Argeș

Stolnici

0

0

În ceea ce privește autorizațiile de mediu emise de Agenția de protecția mediului pentru lucrările de investiții ce se suprapun (parțial) cu suprafața sitului, se remarcă două astfel de lucrări și anume:

a.

Dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu apă și canalizare pentru satele Stolnici, Izbăsești, Cochinești, Cotmeana și Falfani, proiect implementat de SC Apă-Canal 2000 SA;

b.

Amenajare piscicolă - S.C. Orentex S.R.L. (localizare în comuna Stolnici).

În afară de cele două tipuri de lucrări amintite mai sus, facem precizarea că în ultimii ani nu au fost realizate construcții, respectiv nu au fost emise autorizații de construcții în interiorul ariei protejate, ci doar avize pentru astfel de lucrări. Construcțiile identificate în interiorul ariei naturale sunt fie vechi, fie de tip provizoriu (căsuțe camping sau barăci) pentru care nu s-au solicitat sau emis autorizații de construcție.

În ceea ce privește infrastructura de transport, accesul în proximitatea și interiorul ariei naturale protejate se face prin intermediul drumurilor forestiere care străbat cele două corpuri de pădure, a drumurilor cu utilizare agricolă (străbat corpul estic al sitului) dar și DJ 679 ce traversează colțul sud-vestic al sitului precum și drumurile comunale ce fac legătura între satele componente ale celor 3 comune și terenurile agricole din proximitatea acestora. Malul nord-vestic al Lacului Stolnici prezintă drumuri de acces destinate, în principal, gestionării amenajării piscicole, dar și accesul la căsuțele de camping amplasate aici.

4.6.

Patrimoniu cultural

În interiorul ariei naturale protejate nu au fost identificate obiective de patrimoniu. Însă, în proximitatea ariei naturale protejate, la nivelul așezărilor sunt identificate 14 obiective de patrimoniu. Toate sunt monumente de arhitectură, cele mai multe sunt biserici. Două dintre acestea sunt de importanță națională celelalte fiind declarate monumente de importanță locală/județeană. Ca amploare și complexitate se remarcă complexul Conacul familiei Bălăceanu - Stolnici care reunește mai multe obiective arhitecturale. Cele mai multe (12) sunt localizare pe raza comunei Stolnici.

Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural național este prezentă în

Anexa 3.19 .

4.7.

Obiective turistice

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Economiei, la nivelul localităților vizate de studiu, nu figurează niciun operator autorizat în domeniul turismului. Cu toate acestea există două locații unde se practică turismul. Este vorba despre:

a.

Complex turistic Vlășcuța - situat pe raza comunei Stolnici, în centrul corpului de pădure din estul sitului. Complexul turistic este în proprietate privată, potrivit fișelor cadastrale.

b.

Căsuțe de tip camping cu anexe (foișor, toaletă și panouri fotovoltaice) situate pe malul lacului Stolnici. Aici activitatea turistică este asociată cu pescuitul. Au fost identificate 3 astfel de structuri, fiecare cu anexe cuprinzând foișor și panouri fotovoltaice. Cele 3 căsuțe de tip camping (capacitate de maxim 2 persoane) sunt utilizate în circuit închis pentru timp liber și pescuit.

Cele două structuri turistice menționate aici reprezintă și principalele atracții turistice.

Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere este prezentă în

Anexa 3.20 .

Tabel 66 - Tipuri de obiective turistice

Nr.

Județ

Localitate

Obiective turistice

Tip obiectiv turistic

Observații

1.

Argeș

Stolnici

Complex turistic Vlășcuța

Cazare

Situat în centrul corpului de pădure din estul sitului.

2.

Argeș

Stolnici

Lacul Stolnici

Obiectiv natural

Există 3 căsuțe de tip camping. Accesul este restricționat de catre administratorul fermei piscicole.

Lacul Stolnici este principalul obiectiv turistic din interiorul ariei naturale protejate fiind un loc de pescuit cunoscut și apreciat la nivelul comunităților pescărești. Pescuitul este unul cu circuit restrâns fiind atent gestionat de către administratorul amenajării piscicole. Complexul turistic Vlășcuța, situat în mijlocul corpului de pădure din nord-estul ariei protejate reprezintă un alt punct de atracție turistică. Conacul familiei Bălăceanu - Stolnici, situat în afara sitului, este cel mai important obiectiv turistic construit. A fost construit la începutul secolului al XIX-lea și reunește mai multe corpuri de clădire (biserica, zidul de incintă și anexele) toate monumente aflate în Patrimoniul cultural național. Anual în perioada sărbătorii religioase a Înălțării Domnului are loc la Stolnici, Festivalul județean al formațiilor de călușari.

5.

ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI) ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ȘI SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV

Presiunile actuale sunt acele activități cu potențial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ, care se desfășoară în prezent, sau care s-au derulat în trecut, dar ale căror efectele negative încă persistă, în timp ce amenințările viitoare sunt acele activități cu potențial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ, care sunt preconizate să se întâmple în viitor.

Evaluarea presiunilor și a impactului a fost realizată prin observații și evaluări realizate pe teren, consultarea hărților și altor materiale cartografice, analiza documentelor furnizate de instituții publice și gestionării de resurse din situl ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici.

Identificarea activităților cu potențial impact (presiuni sau amenințări) este esențială pentru conservarea biodiversității în situl ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici, dată fiind prezența unor localități în imediata proximitate a sitului, existența a numeroase infrastructuri tehnico-edilitare și desfășurarea unei serii de activități economice cu impact asupra ariilor protejate menționate. Realizarea identificării activităților cu potențial impact (presiuni sau amenințări) asupra ariei naturale protejate reprezintă o etapă importantă în cadrul procesului de elaborare a Planului de management în care se urmărește eliminarea efectelor negative ale activităților cu potențial impact, în vederea micșorării, eliminării sau compensării acestor efecte și/sau interzicerii oricărei activități viitoare susceptibile de a afecta semnificativ aria naturală protejată.

5.1.

Lista activităților cu potențial impact

5.1.1.

Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate

În urma desfășurării acțiunilor de investigare a activităților cu impact antropic asupra sitului Natura 2000 ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici au fost identificate următoarele presiuni actuale:

Tabel 67 - Tabelul A: Lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate. Presiunile: A04.02.01 Pășunatul ne-intensiv al vacilor / A04.02.02 Pășunatul ne-intensiv al oilor

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

A04.02.01 Pășunatul ne-intensiv al vacilor / A04.02.02 Pășunatul neintensiv al oilor

A.2

Detalii

Elemente expuse: speciile de amfibeni și reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE și care se regăsesc în sit

Context: aproximativ 20% din suprafața sitului este reprezentată de pajiști utilizate pentru pășunat neorganizat, fără amenajamente pastorale și fără respectarea cerințelor legale privind pășunatul în arii protejate. Se practică pe terenuri fost cultivate, acum abandonate, pe terenurile cultivate, după recoltare și pe terenuri care se pretează pentru această activitate, inclusiv zone inundabile. Conform Raportului Primarului (2019) efectivele de animale din localitatea Stolnici erau constituite din 797 bovine, 1850 ovine, caprine 577 și 98 cabaline. Pășunatul este de tip ne-intensiv, dar prin utilizarea excesivă și numărul mare de animale, determină o degradare considerabilă. Presiunea este una extinsă în anumite sectoare ale sitului, cu precădere în zona localităților Izbășești, Stolnici, Vlășcuța. În interiorul sitului nu există spații de adăpostire cu caracter permanent destinate animalelor, însă corpurile de apă din aria protejată sunt utilizate pentru adăparea animalelor.

Presiune: medie (M)

Localizare: suprafețe extinse din interiorul și proximitatea sitului Natura 2000 sunt utilizate pentru pășunat, pe terenuri fost cultivate, acum abandonate, pe terenurile cultivate, după recoltare și pe terenuri care se pretează pentru această activitate, de exemplu zone inundabile;

Caracter: permanent / Intensitate: moderată / Procent: ≈=5,7 % / Influență: negativă

Degradare determinată de impact:

- alterarea habitatelor

- perturbarea activității speciilor de amfibeni și reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE și care se regăsesc în sit

- contaminarea corpurilor de apă cu dejecții animale, prin zonele de adăpare, dar și prin scurgerea de pe malurile corpurilor de apă din zonele de pășunat

Tabel 68 - Tabelul A: Lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate. Presiunile: A06.01.02 Culturi anuale ne-intensive pentru producția de alimente / A07 Utilizarea produselor biocide, hormonilor și substanțelor chimice / A08 Fertilizarea (cu îngrășământ)

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

A06.01.02 Culturi anuale ne-intensive pentru producția de alimente / A07 Utilizarea produselor biocide, hormonilor și substanțelor chimice / A08 Fertilizarea (cu îngrășământ).

A.2

Detalii

Elemente expuse: speciile de amfibeni și reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE și care se regăsesc în sit Context: există suprafețe extinse cultivate agricol (7% din suprafața totală), cu cereale îndeosebi, în interiorul și în proximitatea sitului, cu utilizare de îngrășăminte chimice și pesticide; activitățile agricole de acest tip sunt desfășurate în exploatații agricole de dimensiuni variabile; exploatațiile agricole de tip tradițional, specifice agriculturii de subzistență, deși din perspectivă socio-economică sunt ineficiente, prezintă multiple avantaje din perspectiva obiectivelor de conservare (prin menținerea aliniamentelor de vegetație naturală, microhabitate naturale ce constituie zone de adăpost pentru numeroase specii, ca modalitate de demarcație între proprietăți, utilizarea mai redusă de pesticide, insecticide și fertilizanți); în interiorul sitului, astfel de suprafețe se află în proximitatea unor corpuri de apă (Lacul/barajul Stolnici, Lacul/barajul Cochinești).

Presiune: medie (M)

Localizare: în interiorul și în proximitatea sitului, suprafețe relativ extinse

Caracter: permanent / Intensitate: moderată / Procent: ≈=7% / Influență: negativă

Degradare determinată de impact:

→degradarea solului și a vegetației prin schimbarea modului de utilizare a terenurilor de la ecosistem natural la zone cultivate agricol

→poluarea apei cu îngrășăminte, pesticide și suspensii prin scurgere de pe sol, cu accelerarea procesului de eutrofizare și bioacumulare la nivelul vegetației și animalelor

→incendierea miriștilor în perioada de primăvară pentru eliberarea terenurilor de resturile recoltei anterioare, cu efecte directe legate de poluarea aerului și degradarea solurilor.

Detalii în Anexa 2.9.

Tabel 69 - Tabelul A: Lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate. Presiunea: B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală

A.2

Detalii

Elemente expuse: speciile de interes comunitar (preponderent cele forestiere)

Context: în interiorul și proximitatea sitului există suprafețe acoperite cu păduri, cu grad diferit de diversitate biologică, inclusiv plantații forestiere. În total, aproximatv 68% din sit este acoperită cu suprafețe împădurite Presiune: ridicată (R)

Localizare: în interiorul și în proximitatea sitului

Caracter: permanent / Intensitate: mare / Procent: ≈=68% / Influență: negativă

Degradare determinată de impact:

→modificarea caracteristicilor naturale ale habitatelor de interes comunitar, respectiv 91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun și 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen

→perturbarea speciilor de interes comunitar pe durata lucrărilor de exploatare și întreținere a fondurilor forestiere prin zgomot, deplasare cu autovehicule și transport de masă lemnoasă

→procese de bioacumulare în componente ale lanțurilor trofice a substanțelor utilizate pentru combaterea dăunătorilor - eliminarea habitatului natural din perimetrul ariei protejate unde s-au realizat activitățile de plantare, cu afectarea speciilor din respectivul habitat

→eliminarea habitatului natural din perimetrul ariei protejate unde s-au realizat activitățile de plantare, curățare a pădurii cu afectarea speciilor din respectivul habitat

→introducerea în fondul forestier din sit a unor specii invazive alohtone, (de exemplu Robiniapseudoacacia, Pawlonia sp. Etc.)

Detalii în Anexa 2.9.

Tabel 70 - Tabelul A: Lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate. Presiunea: D01.02 Drumuri, autostrăzi

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

D01.02 Drumuri, autostrăzi

A.2

Detalii

Elemente expuse: toate speciile de interes comunitar

Context: spațiul analizat este unul periferic la scară națională, iar rețeaua

de transport este de rang secundar.

Localizare: în interiorul sitului se află DC 142 (Stolnici-Vlășcuța), delimitând unul dintre poligoanele care alcătuiesc situl DJ679 (Cochinești-Hârșești). Se adaugă o serie de drumuri comunale nemarcate, în interiorul sitului, utilizate cu precădere pentru accesul la terenurile agricole.

Caracter: permanent / Intensitate: scăzută / Procent: <1 % / Influență: negativă

Degradare determinată de impact:

- poluarea fonică periodică cu frecvență redusă determinată de trafic pe DJ679 și drumurile comunale

- mortalitatea speciilor de interes comunitar

- poluare fonică periodică generată de lucrările de întreținere.

Detalii în Anexa 2.9.

Tabel 71 - Tabelul A: Lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate. Presiunea: D01.04 Căi ferate, căi ferate de mare viteză

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

D01.04 Căi ferate, căi ferate de mare viteză

A.2

Detalii

Elemente expuse: toate speciile de interes comunitar

Context: calea ferată cu traseul Costești - Corbu prezintă sectoare ce intersectează sau se află la limita sitului, iar circulația se desfășoară cu 6 trenuri de persoane pe zi pe sens (12 trenuri/zi în total)

Localizare: în interiorul și la limita sitului, pe traseul Costești - Corbu

Caracter: permanent / Intensitate: scăzută / Procent: <1 % / Influență: negativă

Degradare determinată de impact: poluarea fonică determinată de trafic; poluarea aerului, apei și solurilor cu noxe generate de locomotivele cu motoare Diesel (calea ferată nu este electrificată); poluare fonică generată de lucrările de întreținere.

Detalii in Anexa 2.9.

Tabel 72 - Tabelul A: Lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate. Presiunea: E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune

actuală

E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement

A.2

Detalii

Elemente expuse: speciile de interes comunitar și habitatul acestora Context: zonele de mal din imediata proximitate a sitului sunt utilizate pentru depozitarea de deșeuri menajere sau asimilabile celor menajere, cu caracter accidental (nu sunt rampe de deșeuri permanente)

Localizare: zonele din localitățile din imediata proximitate a sitului sunt utilizate pentru depozitarea de deșeuri menajere, în mod neorganizat și accidental (nu sunt rampe de deșeuri permanente); de asemenea, zone mai izolate, în afara localităților, dar în aria protejată, au aceeași problemă Caracter: accidental / Intensitate: ridicată / Procent: ≈=1% / Influență: negativă

Degradare determinată de impact:

→distrugerea solului și a vegetației prin acoperire cu deșeuri

→mortalitate prin ingerarea de substanțe toxice sau imobilizare în diverse deșeuri.

Detalii în Anexa 2.9.

Tabel 73 - Tabelul A: Lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate. Presiunile: F02.01.01 Pescuit cu capcane, vârșe, vintire / F02.01.02 Pescuit cu plasă / F02.03.02 Pescuit cu undiță

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

F02.01.01 pescuit cu capcane, vârșe, vintire / F02.01.02 Pescuit cu plasă / F02.03.02 Pescuit cu undiță

A.2

Detalii

Elemente expuse: speciile de interes comunitar ce cuibăresc în zonele utilizate pentru pescuit și componente ale lanțului trofic de care speciile de interes comunitar depind

Context: suprafețele acvatice din sit sunt utilizate pentru pescuit, cu păstrarea capturilor; presiunea are relevanță extremă pentru bălțile amenajate pentru pescuit, unde această activitate se desfășoară în mod organizat, dar și în zonele limitrofe sitului, unde și localnicii pescuiesc cu păstrarea capturilor, efectul sinergic fiind unul important; implică afectarea sursei de hrană pentru speciile de interes comunitar și deranjarea speciilor interes comunitar în zonele de pescuit

Localizare: în interiorul și proximitatea sitului, cursurile și corpurile de apă sunt utilizate pentru pescuit recreativ

Caracter: permanent / Intensitate: medie / Procent:≈=1%/ Influență: negativă

Degradare determinată de impact:

→ implică afectarea sursei de hrană pentru speciile de interes comunitar

→ deranjarea speciilor de interes comunitar în zonele de pescuit

→ distrugerea solului și a vegetației prin schimbarea modului de utilizare a terenurilor de la ecosistem natural la spații amenajate pentru activități de pescuit, inclusiv construcții cu caracter permanent

→ acumularea de deșeuri

Tabel 74 - Tabelul A: Lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate. Presiunile: F03.01 Vânătoare / F03.02.01 colectare de animale / F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

F03.01 Vânătoare / F03.02.01 colectare de animale /F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj

A.2

Detalii

Elemente expuse: speciile de interes comunitar și specii care constituie componente ale lanțului trofic de care depind speciile de interes comunitar Context: întreaga suprafață a sitului este vizată de această presiune, conformația ariei protejate și accesibilitatea ridicată permit pătrunderea facilă

Localizare: întreaga suprafață a sitului

Caracter: permanent / Intensitate: medie / Procent: ≈=100% / Influență: negativă

Degradare determinată de impact:

- afectarea condițiilor de viață pentru speciile de interes comunitar

Tabel 75 - Tabelul A: Lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate. Presiunile: G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative / G01.04 Drumeții / G01.08 Alte activități sportive și recreative în aer liber

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative / G01.04 Drumeții / G01.08 Alte activități sportive și recreative în aer liber

A.2

Detalii

Elemente expuse: speciile și habitatele de interes comunitar

Context: interferențele umane sunt de tipul activităților desfășurate în perimetrul sitului sau în imediata proximitate a acestuia (plimbare în scop turistic cu diferite mijloace de transport), care nu se soldează cu capturarea sau colectarea de specii din areal; au în prezent o extindere redusă Localizare: în interiorul și în afara sitului afectează sectoare reduse ca suprafață

Caracter: permanent / Intensitate: scăzută / Procent: ≈=100% / Influență: negativă

Degradare determinată de impact:

→depozitarea necontrolată a deșeurilor

→deranjarea speciilor de interes comunitar

Tabel 76 - Tabelul A: Lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate. Presiunea: G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune

A.2

Detalii

Elemente expuse: speciile de de interes comunitar

Context: În zonă există trafic cu mijloace auto diverse la nivelul suprafețelor de uscat, inclusiv în zonele împădurite, habitat al unor specii de interes comunitar.

Localizare: întreaga suprafață a sitului

Caracter: permanent / Intensitate: scăzută / Procent: =100% / Influență: negativă

Degradare determinată de impact:

- deranjarea speciilor de interes comunitar

Tabel 77 - Tabelul A: Lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate. Presiunile: H01.05 Poluare difuză a apelor de suprafață cauzată de activități agricole și forestiere / H01.06 - Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de transport și de infrastructura fără conectare la canalizare / mașini de măturat străzi

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

H01.05 Poluare difuză a apelor de suprafață cauzată de activități agricole și forestiere / H01.06 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de transport și de infrastructura fără conectare la canalizare / mașini de măturat străzi

A.2

Detalii

Elemente expuse: speciile și habitatele de interes comunitar (preponderent cele acvatice și palustre)

Context: în interiorul și în proximitatea sitului se află suprafețe cultivate agricol sau utilizate ca pășune, de asemenea plantații forestiere; pe suprafețele cultivate se utilizează substanțe fertilizatoare și pesticide; profilul reliefului favorizează scurgerea efluenților în acumulările din interiorul sitului, cu declanșarea proceselor de eutrofizare Localizare: întreaga suprafață acvatică a sitului

Caracter: permanent / Intensitate: medie / Procent: ≈=1% / Influență: negativă

Degradare determinată de impact:

- degradarea calității ecologice a corpurilor de apă aflate în sit

Tabel 78 - Tabelul A: Lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate. Presiunea: H05.01 Gunoiul și deșeurile solide

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

H05.01 Gunoiul și deșeurile solide

A.2

Detalii

Elemente expuse: speciile de interes comunitar

Context: afectează sectoare din sit unde se află depozite necontrolate de deșeuri

Localizare: intravilanul și contactul cu intravilanul localităților care nu dețin canalizare

Caracter: permanent / Intensitate: medie / Procent: =1%/ Influență: negativă

Degradare determinată de impact:

→ intoxicarea unor exemplare din specii de interes comunitar

→ distrugerea habitatului

Tabel 79 - Tabelul A: Lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate. Presiunea: I01 Specii invazive non-native (alogene)

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

I01 specii invazive non-native (alogene)

A.2

Detalii

Elemente expuse: habitatele speciilor de interes comunitar și sursele de hrană ale acestora

Context: Ambrosia artemisiifolia se găsește frecvent de-a lungul șoselelor și a căilor ferate, în culturi agricole de cereale păioase, floarea - soarelui, porumb precum și în pășuni; cu prezență punctuală în interiorul sitului apar specii de plante: Robiniapseudoacacia, Asclepias syriaca, Prunus serotina, Calamagrostis epigeios, Xanthium italicum, Erigeron annuus, Elodea canadensis; specii de animale de interes cinegetic (Phasianus colchicus). Localizare: întreaga suprafață a sitului, cu prezență punctuală, afectează sectoare reduse ca suprafață, monitorizate de autoritățile competente Caracter: accidental / Intensitate: medie / Procent: ±100 % / Influență: negativă

Degradare determinată de impact:

- modificări în lanțurile trofice cu efecte asupra speciilor de interes comunitar; eutrofizarea apelor

Tabel 80 - Tabelul A: Lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate. Presiunea: J01.01 Incendii

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

J01.01 Incendii

A.2

Detalii

Elemente expuse: speciile de interes comunitar și habitatul acestora Context: sunt expuse zone din interiorul și proximitatea ariei protejate, prin extinderea incendiilor având ca sursă arderea miriștilor pentru eliberarea terenurilor de resturi după recoltare, practici interzise conform prevederilor Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare:

Art. 98. - (1) Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă penală de la 30.000 lei (RON) la 60.000 lei (RON) următoarele fapte, dacă au fost de natură să pună în pericol viața ori sănătatea umană, animală sau vegetală

1. arderea miriștilor, stufului, tufărișurilor și vegetației ierboase din ariile protejate și de pe terenurile supuse refacerii ecologice;

Art. 96. - (1) Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 3.000 lei (RON) la 6.000 lei (RON), pentru persoane fizice, și de la 25.000 lei (RON) la 50.000 lei (RON), pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi legale:

16. obligația desfășurării pe suprafața ariilor naturale protejate numai a acelor activități conforme prevederilor planurilor de management și regulamentelor ariilor naturale protejate;Localizare: sunt expuse zone din interiorul și proximitatea ariei protejate, prin extinderea incendiilor având ca sursă arderea miriștilor pentru eliberarea terenurilor de resturi după recoltare

Caracter: accidental / Intensitate: scăzută / Procent: ≈=18 % / Influență: negativă

Degradare determinată de impact:

- distrugerea habitatelor afectate

- mortalitatea exemplarelor surprinse de incendii

Tabel 81 - Tabelul A: Lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate. Presiunea: J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

J3.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat

A.2

Detalii

Elemente expuse: speciile de interes comunitar și habitatul acestora, speciile de pești, speciile de herpetofaună

Context: sunt expuse zone din interiorul și proximitatea ariei protejate, prin amenajarea acumulărilor permanente Stolnici și Cochinești/Fâlfani; acumulările sunt parte a unor sisteme de protecție împotriva inundațiilor și de scurgere a apelor din zone agricole

Localizare: acumulările permanente Stolnici și Cochinești/Fâlfani și suprafețe cu modificări de inundare

Caracter: accidental / Intensitate: medie / Procent: ≈=1% / Influență: negativă

Degradare determinată de impact:

- modifică regimul natural de scurgere a apelor

- reduce conectivitatea pentru speciile acvatice

- implică desecarea unor suprafețe și eliminarea de habitate umede

Tabel 82 - Tabelul A: Lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate. Presiunea: K01.03 Secare

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

K01.03 Secare

A.2

Detalii

Elemente expuse: speciile de interes comunitar și habitatul acestora, speciile de pești, herpetofaună

Context: sunt expuse zone din interiorul și proximitatea sitului, dezvoltate în jurul corpurilor de apă și suprafețe cu exces de umiditate.

Localizare: zone din interiorul și proximitatea ariei protejate, dezvoltate în jurul corpurilor de apă și suprafețe cu exces de umiditate, respectiv bazinul Cotmeana

Habitatele acvatice folosite pentru reproducerea speciilor de herpetofaună parțial sunt localizate în șanțurile de lângă drumurile de acces. Secarea reprezintă un risc pentru amfibienii aflați în reproducere și mai ales pentru larvele sau mormolocii în dezvoltare.

Caracter: permanent / Intensitate: scăzută / Procent: ≈=15% / Influență: negativă

Degradare determinată de impact:

- distrugerea habitatelor afectate

- degradarea surselor de hrană

- dispariția unor specii interes comunitar

Tabel 83 - Tabelul A: Lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate. Presiunile: K03.06 Antagonism cu animale domestice / K04 Relații interspecifice ale florei / K04.01.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

K03.06 Antagonism cu animale domestice / K04 Relații interspecifice ale florei / K04.01 Competiție

A.2

Detalii

Elemente expuse: speciile interes comunitar și habitatul acestora Context: sunt expuse zone din interiorul și proximitatea sitului, unde se află animale domestice

Localizare: corpuri de apă și suprafețe cu exces de umiditate, respectiv bazinul Cotmeana

Caracter: permanent / Intensitate: scăzută / Procent: ≈=15%/ Influență: negativă

Degradare determinată de impact:

- degradarea surselor de hrană

- dispariția unor exemplare de specii cu sensibilitate mai mare la modificarea chimismului apei

5.1.2.

Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate

În urma desfășurării acțiunilor de investigare a activităților cu impact antropic asupra sitului Natura 2000 ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici au fost identificate următoarele amenințări viitoare:

Tabel 84 - Tabelul B: Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate. Amenințările: A06.01.02 Culturi anuale ne-intensive pentru producția de alimente / A07 Utilizarea produselor biocide, hormonilor și substanțelor chimice

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

A06.01.02 Culturi anuale ne-intensive pentru producția de alimente / A07 Utilizarea produselor biocide, hormonilor și substanțelor chimice

B.2

Detalii

Elemente expuse: speciile de de interes comunitar

Context: există suprafețe semnificative care au fost abandonate, sau utilizate acum ca pășuni, deși într-o perioadă anterioară se cultivau, cu cereale îndeosebi, în aceste zone și în zonele din proximitatea sitului, pot fi utilizate îngrășăminte chimice și pesticide; activitățile agricole se desfășurau în sistem de exploatație mare și este foarte probabil ca unele din aceste terenuri să revină la utilizările agricole, dat fiind faptul că au potențial productiv mare și că există investitori în acest domeniu Localizare: suprafețe de teren din interiorul sitului cu funcție actuală de pășuni sau terenuri neutilizate agricol, care în timp pot fi transformate în culturi anuale ne-intensive

Tabel 85 - Tabelul B: Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate. Amenințarea: D01 Drumuri, poteci și căi ferate

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

D01 Drumuri, poteci și căi ferate

B.2

Detalii

Elemente expuse: speciile de interes comunitar ce se află în proximitatea arterelor de circulație

Context: se poate manifesta în zona arterelor de circulație, ca o consecință a lucrărilor de întreținere și modernizare Localizare: arterele de circulație

Tabel 86 - Tabelul B: Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate. Amenințarea: E01.02 Urbanizare discontinuă

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

E01.02 Urbanizare discontinuă

B.2

Detalii

Elemente expuse: speciile de interes comunitar ce cuibăresc în proximitatea spațiului construit și speciile asociate, în zonele de contact dintre zonele construite și sit.

Context: se poate manifesta pe sectoare din sit aflate la contactul cu intravilanele localităților, mai ales că în multe sectoare contactul este imediat, fără să existe zone tampon

Localizare: la contactul localităților cu suprafața sitului și suprafețele din jurul localităților existente

Tabel 87 - Tabelul B: Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate. Amenințarea: E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement

B.2

Detalii

Elemente expuse: speciile de interes comunitar ce sunt afectate de depozitele necontrolate de deșeuri

Context: intensificarea circulației și a turismului pot impune această amenițare

Localizare: întreaga suprafață a sitului

Tabel 88 - Tabelul B: Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate. Amenințările: F03.01 Vânătoarea / F03.01.01 Prejudicii cauzate prin administrarea vânatului / F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

F03.01 Vânătoarea / F03.01.01 Prejudicii cauzate prin administrarea vânatului / F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj

B.2

Detalii

Elemente expuse: speciile de interes comunitar ce sunt afectate în mod intenționat sau neintenționat de practici în urma cărora pot rezulta capturarea sau otrăvirea

Context: se poate manifesta în apropierea localităților, în zonele de depozitare a deșeurilor etc

F03.01/ F03.01.01 - In cele 2 trupuri de padure ingradite care cuprind tipul de habitat 91M0 se vor produce in continuare afectari datorate stationarii indelungate a turmelor pe anumite zone: tasarea solului, degradarea covorului ierbos, afectarea regenerarii arboretelor.

Este necesara reglementarea capacitatii de suport a zonei din tipul de habitat corelat cu efectivele populatiilor, schimbarea punctelor de hrana, amenajare de adapatori s.a.. Atunci cand vanatul este in libertate el se deplaseaza in diferite zone ale arealului sau, migreaza si efectele care le produce asupra solului si tipurilor de habitate sunt minore, cel mai adesea practic insesizabile.

Cresterea intensiva a vanatului pe un spatiu delimitat va continua sa produca afectari solului, stratului ierbos, semintisului, conducand in timp la afectarea exercitarii functiilor ecosistemelor, a starii favorabile de de vegetatie, a capacitatii de autoreglare la factori externi si a proceselor de regenerare a padurii etc..F03.02.03 - Braconarea/capturarea/otrăvirea vidrelor trebuie abordate în contextul braconajului în general, o problemă în continuare comună în România. Braconajul poate exista din cauza faptului că este foarte greu de controlat. Otrăvirea poate să se întâmple neintenționat prin poluare sau hrănire artificială cu hrană necorespunzătoare. Otrăvirea intenționată ar avea sens dacă animalele sălbatice ar produce pagube însemnate. Aici confruntarea viitoare dintre om și vidră, în cele mai multe cazuri, se poate sfârși prin exterminarea exemplarelor de vidră.

Localizare: toată suprafața sitului

Tabel 89 - Tabelul B: Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate. Amenințările: G01.04 Drumeții / G01.08 Alte activități sportive și recreative în aer liber

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

G01.04 Drumeții / G01.08 Alte activități sportive și recreative în aer liber

B.2

Detalii

Elemente expuse: speciile de interes comunitar ce sunt afectate de intensificarea circulației în sit

Context: intensificarea circulației și a turismului pot impune această amenițare Localizare: toată suprafața sitului

Tabel 90 - Tabelul B: Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate. Amenințarea: H05.01 Gunoiul și deșeurile solide

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

H05.01 Gunoiul și deșeurile solide

B.2

Detalii

Elemente expuse: speciile de interes comunitar

Context: se poate manifesta pe sectoare din sit și din proximitatea sitului, unde există depozite necontrolate de deșeuri Localizare: toată suprafața sitului

Tabel 91 - Tabelul B: Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate. Amenințarea: I01 Specii invazive non-native (alogene)

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

I01 Specii invazive non-native (alogene)

B.2

Detalii

Elemente expuse: speciile de interes comunitar ce sunt afectate (competiție pentru hrană, eliminare, etc) de speciile invazive Context: se poate manifesta pe sectoare din sit și din proximitatea sitului, unde speciile alogene invazive se dezvoltă Localizare: toată suprafața sitului

Tabel 92 - Tabelul B: Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate. Amenințarea: J02.03 Canalizare și deviere de apă

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

J02.03 Canalizare și deviere de apă

B.2

Detalii

Elemente expuse: speciile de interes comunitar ce trăiesc în zonele acvatice

Context: se poate manifesta pe sectoare din sit și din proximitatea sitului, unde se fac infrastructuri de interes agricol sau de protecție împotriva inundațiilor

Localizare: suprafețele acvatice

Tabel 93 - Tabelul B: Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate. Amenințările: J03.02.02 Reducerea dispersiei / J03.02.03 Reducerea schimbului genetic

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

J03.02.02 Reducerea dispersiei / J03.02.03 Reducerea schimbului genetic

B.2

Detalii

Elemente expuse: speciile de interes comunitar ce sunt afectate de amenajarea a diverse obstacole ce le afectează habitatul: drumuri, canale de irigații, spații construite, terenuri.

Context: se poate manifesta pe sectoare din sit și din proximitatea sitului, unde se desfășoară diverse activități ce fragmentează teritoriul Localizare: la contactul localităților cu suprafața sitului și suprafețe din proxmitate

Tabel 94 - Tabelul B: Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate. Amenințările: K03.06 Antagonism cu animale domestice / K04 Relații interspecifice ale florei / K04.01 Competiție

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

K03.06 Antagonism cu animale domestice / K04 Relații interspecifice ale florei / K04.01 Competiție

B.2

Detalii

Elemente expuse: speciile de interes comunitar ce sunt afectate (competiție pentru hrană, eliminare, etc) de speciile domestice Context: se poate manifesta pe sectoare din sit și din proximitatea sitului, unde speciile domestice sunt prezente Localizare: toată suprafața sitului

Tabel 95 - Tabelul B: Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate. Amenințările: M01.01 Schimbarea temperaturii (creșterea temperaturii și a extremelor) / M01.02 Secete și precipitații reduse / M02.01 Înlocuirea și deteriorarea habitatului / M02.03 Declinul sau dispariția speciilor

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

M01.01 Creșterea temperaturii și a extremelor / M01.02 Secetă și lipsa precipitațiilor / M02.01 înlocuirea și deteriorarea habitatului / M02.03 Declinul sau dispariția speciilor

B.2

Detalii

Elemente expuse: speciile de interes comunitar și habitatele acestora Detalii: întreaga suprafață a sitului Natura 2000 ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici este vulnerabilă la schimbările climatice și la fenomenele meteo extreme; zonele umede sunt printre cele mai afectate de creșterea frecvenței și duratei perioadelor de secetă climatică, fenomen ce se manifestă și în spațiul analizat

Localizare: întreaga suprafață a sitului Natura 2000 ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici

5.2.

Hărțile activităților cu potențial impact

5.2.1.

Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate

Tabel 96 - Tabelul C: Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora. Presiunile: A04.02.01 Pășunatul ne-intensiv al vacilor / A04.02.02 Pășunatul ne-intensiv al oilor

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

A04.02.01 Pășunatul ne-intensiv al vacilor / A04.02.02 Pășunatul ne-intensiv al oilor

C.1.

Localizarea presiunii actuale [geometrie]

Hărțile presiunilor A04.02.01 și A04.02.02 sunt prezentate în Anexă 3.21.1.

C.2.

Localizarea presiunii actuale [descriere]

Interiorul și proximitatea sitului, conform C.1.

Se desfășoară pe suprafețele de pajiști din sitului Natura 2000 ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici. Pășunatul necontrolat al ovinelor și bovinelor implică distrugerea vegetației care asigură hrană și adăpost speciilor de interes comunitar, tasarea terenului, precum și deranjarea speciilor de interes comunitar de către aceste ierbivore, dar și de păstori și câinii aferenți turmelor.

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Medie (M) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ ridicat, în locul respectiv, din aria naturală protejată

C.4

Detalii

Suprafețe extinse din interiorul și proximitatea sitului sunt utilizate pentru păstorit, fie pe terenuri fost cultivate, acum abandonate, fie pe terenurile cultivate, după recoltare, în zone umede, pe areale extinse; în interiorul sitului se află spații de adăpostire cu caracter permanent destinate ovinelor. Pășunatul este de tip ne-intensiv, nefiind implementate sisteme de pășunat intensiv, cu partiționarea în diferite moduri a pajiștilor și o rotație de tip intensiv a animalelor. Totoadată, fără realizarea unor lucrări de creștere a productivității, specifice sistemelor intensive (supraînsămânțare, fertilizare, etc.), dar cu utilizarea excesivă a unor zone, numărul mare de animale și regimul continuu de pășunare ce nu permite refacerea pajiștilor determină o degradare extremă.

Tabel 97 - Tabelul C: Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora. Presiunile: A06.01.02 Culturi anuale ne-intensive pentru producția de alimente / A07 Utilizarea produselor biocide, hormonilor și substanțelor chimice / A08 Fertilizarea (cu îngrășământ)

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

A06.01.02 Culturi anuale ne-intensive pentru producția de alimente / A07 Utilizarea produselor biocide, hormonilor și substanțelor chimice / A08 Fertilizarea (cu îngrășământ)

C.1.

Localizarea presiunii actuale [geometrie]

Hărțile presiunilor A06.01.02, A07 și A08 sunt prezentate în Anexa 3.21.2 .

C.2.

Localizarea presiunii actuale [descriere]

Aceste impacturi afectează suprafețe din interiorul și proximitatea sitului. Poluarea difuză prin administrarea de îngrășăminte, substanțe biocide, hormoni poate apărea la distanțe considerabile de spațiile unde acestea sunt efectiv aplicate din cauza pătrunderii a în sol și mai ales în pânza freatică. Răspândirea acestor suplimente de natură antropică, prin practicarea agriculturii, se face mai ales în sezoanele ploioase când corpurile apă inundă zonele limitrofe

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Medie (M) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată

C.4

Detalii

Există suprafețe extinse cultivate agricol, cu cereale îndeosebi, în interiorul și în proximitatea sitului, cu utilizare de îngrășăminte chimice și pesticide; activitățile agricole de acest tip sunt desfășurate în exploatări agricole de dimensiuni variabile.

Tabel 98 - Tabelul C: Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora. Presiunea: B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală

C.1.

Localizarea presiunii actuale [geometrie]

Harta presiunii B03 este prezentată în Anexa 3.21.3.

C.2.

Localizarea presiunii actuale [descriere]

în interiorul și în proximitatea sitului

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Ridicată (R) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată

C.4

Detalii

Suprafețele acoperite cu păduri au grad diferit de diversitate biologică, fiind prezente inclusiv plantații forestiere

Tabel 99 - Tabelul C: Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora. Presiunea: D01.02 Drumuri, autostrăzi

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

D01.02 Drumuri, autostrăzi

C.1.

Localizarea presiunii actuale [geometrie]

Harta presiunii D01.02 este prezentată în Anexa 3.21.4

C.2.

Localizarea presiunii actuale [descriere]

Interiorul și proximitatea ariei protejate, conform C.1.

Presiunea asupra speciilor de interes comunitar se manifesta: pe toate drumurile din sit, inclusiv pe cele comunale nemarcate, utilizate cu precădere pentru accesul la terenurile agricole

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Scăzută (S) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată

C.4

Detalii

În interiorul sitului se află DC 142 (Stolnici-Vlășcuța), iar delimitând unul dintre poligoanele care alcătuiesc situl DJ679 (Cochinești-Hârșești). Se adaugă o serie de drumuri comunale nemarcate, în interiorul sitului, utilizate cu precădere pentru accesul la terenurile agricole.

Se adaugă o serie de drumuri comunale nemarcate, în interiorul sitului, utilizate cu precădere pentru accesul la terenurile agricole

Tabel 100 - Tabelul C: Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora. Presiunea: D01.04 Căi ferate, căi ferate de mare viteză

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

D01.04 Căi ferate, căi ferate de mare viteză

C.1.

Localizarea presiunii actuale [geometrie]

Harta presiunii D01.04 este prezentată în Anexa 3.21.5.

C.2.

Localizarea presiunii actuale [descriere]

Calea ferată cu traseul Costești - Corbu prezintă sectoare ce intersectează sau se află la limita sitului, iar circulația se desfășoară cu 6 trenuri de persoane pe zi pe sens (12 trenuri/zi în total)

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Scăzută (S) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată

C.4

Detalii

Rute feroviare neelectrificate, ce prezintă sectoare ce intersectează sau se află la limita sitului

Tabel 101 - Tabelul C: Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora. Presiunea: E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement

C.1.

Localizarea presiunii actuale [geometrie]

Harta presiunii E03.01 este prezentată în Anexa 3.21.6.

C.2.

Localizarea presiunii actuale [descriere]

Interiorul și proximitatea sitului, conform C.1.

Presiunea (asupra speciilor de interes comunitar) se manifestă în mod dispersat pe toată suprafața sitului, dar cu accent în zonele aflate în imediata vecinătate a localităților, și acolo unde există ape curgătoare sau stătătoare.

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Ridicată (R) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ ridicat, în locul respectiv, din aria naturală protejată

C.4

Detalii

Implică zonele de mal din imediata proximitate a sitului, sunt utilizate pentru depozitarea de deșeuri menajere, în mod neorganizat și accidental (nu sunt rampe sau gropi de deșeuri permanente); de asemenea, zone mai izolate, în afara localităților, dar în aria protejată, au aceeași problemă.

Tabel 102 - Tabelul C: Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora. Presiunile: F02.01.01 Pescuit cu capcane, vârșe, vintire / F02.01.02 Pescuit cu plasă / F02.03.02 Pescuit cu undiță

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

F02.01.01 Pescuit cu capcane, vârșe, vintire / F02.01.02 Pescuit cu plasă / F02.03.02 Pescuit cu undiță

C.1.

Localizarea presiunii actuale [geometrie]

Hărțile presiunilor F02.01.01 Pescuit cu capcane, vârșe, vintire / F02.01.02 Pescuit cu plasă / F02.03.02 Pescuit cu undiță sunt prezentate în Anexa 3.21.7

C.2.

Localizarea presiunii actuale [descriere]

Interiorul sitului, toate cursurile și corpurile de apă

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Medie (M) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată

C.4

Detalii

Corpurile de apă din sit sunt utilizate pentru pescuit, cu păstrarea capturilor; presiunea are relevanță pentru corpurile de apă din interior, dar și în zonele limitrofe sitului, unde și localnicii pescuiesc cu păstrarea capturilor, efectul sinergic fiind unul important; implică afectarea sursei de hrană pentru speciile de interes comunitar și deranjarea speciilor de interes comunitar în zonele de pescuit

Tabel 103 - Tabelul C: Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora. Presiunile: F03.01 Vânătoare / F03.02.01 colectare de animale / F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

F03.01 Vânătoare / F03.02.01 colectare de animale / F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj

C.1.

Localizarea presiunii actuale [geometrie]

Harta presiuniilor F03.01 Vânătoare / F03.02.01 colectare de animale / F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj este prezentată în Anexa 3.21.8

C.2.

Localizarea presiunii actuale [descriere]

Interiorul și proximitatea sitului, conform C.1.

Activitățile de otrăvire, braconaj, capcane, colectare legală de specimene determină afectarea populațiilor speciilor de interes comunitar în mod direct sau indirect. În zona sitului analizat acest fenomen este foarte greu de decelat.

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Medie (M) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată

C.4

Detalii

Întreaga suprafață a sitului este vizată de această presiune, conformația ariei protejate și accesibilitatea ridicată permit pătrunderea facilă inclusiv în zonele acvatice; zonele de uscat limitrofe sitului sunt, de asemenea, implicate

Tabel 104 - Tabelul C: Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora. Presiunile: G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative / G01.04 Drumeții / G01.08 Alte activități sportive și recreative în aer liber

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative / G01.04 Drumeții / G01.08 Alte activități sportive și recreative în aer liber

C.1.

Localizarea presiunii actuale [geometrie]

Hărțile presiunilor G01, G01.04, G01.08 sunt prezentate în Anexa 3.21.9

C.2.

Localizarea presiunii actuale [descriere]

Interiorul și proximitatea sitului, conform C.1.

Suprafața sitului prezintă acces facil, astfel încât este afectată în totalitate de activitățile de recreere ale localnicilor și nu numai.

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Scăzută (S) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată

C.4

Detalii

Interferențele umane sunt de tipul activităților desfășurate în perimetrul sitului sau în imediata proximitate a acestuia (plimbare în scop turistic cu diferite mijloace de transport, pe uscat sau pe apă), care nu se soldează cu capturarea sau colectarea de specii din areal; au în prezent o extindere redusă

Tabel 105 - Tabelul C: Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora. Presiunea: G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune

C.1.

Localizarea presiunii actuale [geometrie]

Harta presiunii G05.11 este prezentată în Anexa 3.21.10

C.2.

Localizarea presiunii actuale [descriere]

Interiorul și proximitatea sitului, conform C.1.

Circulația se produce pe toată suprafața sitului.

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Scăzută (S) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată

C.4

Detalii

Circulația se produce îndeosebi în scopul desfășurării unor activități agricole (ierbicidat, etc.).

Tabel 106 - Tabelul C: Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora. Presiunile: H01.05 Poluare difuză a apelor de suprafață cauzată de activități agricole și forestiere / H01.06 - Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de transport și de infrastructura fără conectare la canalizare / mașini de măturat străzi

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

H01.05 Poluare difuză a apelor de suprafață cauzată de activități agricole și forestiere / H01.06 - Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de transport și de infrastructura fără conectare la canalizare / mașini de măturat străzi

C.1.

Localizarea presiunii actuale [geometrie]

Hărțile presiunilor H01.05, H01.06 sunt prezentate în Anexa 3.21.11

C.2.

Localizarea presiunii actuale [descriere]

Interiorul și proximitatea sitului, conform C.1.

Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de activitățile agricole din sit se întâlnește cu precădere în proximitatea terenurilor.

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Medie (M) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată

C.4

Detalii

În interiorul și în proximitatea sitului se află suprafețe cultivate agricol sau utilizate ca pășune, de asemenea, plantații forestiere; pe suprafețele cultivate se utilizează substanțe fertilizatoare și pesticide; profilul reliefului favorizează scurgerea efluenților în corpurile de apă din interiorul sitului, cu declanșarea proceselor de eutrofizare.

Tabel 107 - Tabelul C: Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora. Presiunea: H05.01 Gunoiul și deșeurile solide

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

H05.01 Gunoiul și deșeurile solide

C.1.

Localizarea presiunii actuale [geometrie]

Harta presiunii H05.01 este prezentată în Anexa 3.21.12

C.2.

Localizarea presiunii actuale [descriere]

Interiorul și proximitatea sitului, conform C.1.

Presiunea este relevantă pentru zonele aflate în proximitatea localităților.

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Medie (M) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată

C.4

Detalii

Este reprezentată de depozitarea neconformă a deșeurilor menajere și agricole în proximitatea localităților

Tabel 108 - Tabelul C: Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora. Presiunea: I01 Specii invazive non-native (alogene)

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

I01 specii invazive non-native (alogene)

C.1.

Localizarea presiunii actuale [geometrie]

Harta presiunii I01 este prezentată în Anexa 3.21.13

C.2.

Localizarea presiunii actuale [descriere]

Interiorul și proximitatea sitului, conform C.1.

Presiunea reprezentată de speciile invazive (alogene) se poate observa la nivelul întregului sit, cu precădere pe malurile corpurilor de apă, unde cea mai mare răspândire o au speciile de plante Amaranthus retroflexus, A. crispus, A. albus, Datura stramonium.

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Medie (M) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată

C.4

Detalii

Cu prezență punctuală în interiorul sitului apar specii de plante: Robinia pseudo-acacia, Asclepias syriaca, Prunus serotina, Calamagrostis epigeios, Xanthium italicum, Erigeron annuus, Elodea canadensis, Pawlonia sp.; specii de animale de interes cinegetic (Phasianus colchicus)

Tabel 109 - Tabelul C: Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora. Presiunea: J01.01 Incendii

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

J01.01 Incendii

C.1.

Localizarea presiunii actuale [geometrie]

Harta presiunii J01.01 este prezentată în Anexa 3.21.14

C.2.

Localizarea presiunii actuale [descriere]

Interiorul și proximitatea sitului, conform C.1.

Dată fiind localizarea și hazardele specifice secetei, ajutate nu de puține ori de implicarea nefastă a oamenilor, incendiile au fost observate aproape în tot situl. Agricultorii incendiază voit miriștile și terenurile agricole, deși această practică este strict interzisă, afectând direct specii de interes comunitar prin distrugerea habitatelor necesare hrănirii și cuibăririi, singurele spații oarecum ferite fiind luciul de apă. Astfel, culturile, tufișurile, stuful pot fi incendiate accidental.

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Scăzută (S) - pentru presiunilor actuale care au un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată

C.4

Detalii

Sunt expuse zone din interiorul și proximitatea ariei protejate, având ca sursă arderea miriștilor pentru eliberarea terenurilor de resturi după recoltare.

Tabel 110 - Tabelul C: Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora. Presiunea: J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat

C.1.

Localizarea presiunii actuale [geometrie]

Harta presiunii J03.01 este prezentată în Anexa 3.21.15

C.2.

Localizarea presiunii actuale [descriere]

Interiorul și proximitatea sitului, conform C.1.

Zone din interiorul și proximitatea ariei protejate, prin amenajarea acumulărilor permanente, parte a unor sisteme de protecție împotriva inundațiilor și scurgere a apelor din zone agricole

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Medie (M) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată

C.4

Detalii

Sunt expuse zone din interiorul și proximitatea ariei protejate, cu modificări ale regimului de curgere al apelor realizate pentru protecție împotriva inundațiilor și extinderea terenurilor agricole; determină reducerea suprafețelor cu habitate umede și a conectivității corpurilor de apă

Tabel 111 - Tabelul C: Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora. Presiunea: K01.03 Secare

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

K01.03 Secare

C.1.

Localizarea presiunii actuale [geometrie]

Harta presiunii K01.03 este prezentată în Anexa 3.21.16

C.2.

Localizarea presiunii actuale [descriere]

Interiorul și proximitatea sitului, conform C.1.

Zone din interiorul și proximitatea ariei protejate, dezvoltate în jurul corpurilor de apă și suprafețe cu exces de umiditate, respectiv bazinul Cotmeana

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Ridicată (R) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ ridicat, în locul respectiv, din aria naturală protejată

C.4

Detalii

Sunt afectate habitatele dezvoltate în zonele cu exces de umiditate, speciile de interes comunitar din aceste zone

Tabel 112 - Tabelul C: Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora. Presiunile: K03.06 Antagonism cu animale domestice / K04 Relații interspecifice ale florei / K04.01 Competiție

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

K03.06 Antagonism cu animale domestice / K04. Relații interspecifice ale florei / K04.01 Competiție

C.1.

Localizarea presiunii actuale [geometrie]

Hărțile presiunii K03.06, K04, K04.01 sunt prezentate în Anexa 3.21.17

C.2.

Localizarea presiunii actuale [descriere]

Interiorul și proximitatea sitului, conform C.1.

Corpuri de apă și suprafețe cu exces de umiditate, respectiv bazinul Cotmeana

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Scăzută (S) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată

C4

Detalii

Presiunile sunt generate de artificializările biotice din sit

5.2.2.

Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate

Tabel 113 - Tabelul D: Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora. Amenințările: A06.01.02 Culturi anuale ne-intensive pentru producția de alimente / A07 Utilizarea produselor biocide, hormonilor și substanțelor chimice

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

A06.01.02 Culturi anuale ne-intensive pentru producția de alimente / A07 Utilizarea produselor biocide, hormonilor și substanțelor chimice

D.1.

Localizarea amenințării viitoare [geometrie]

Hărțile amenințărilor A06.01.02, A07 sunt prezentate în Anexa 3.22.1

D.2.

Localizarea amenințării viitoare [descriere]

Suprafețe de teren din interiorul sitului cu funcție actuală de pășuni, care în timp pot fi transformate în culturi anuale neintensive. Zonele cu suprafețe utilizate agricol în trecut, abandonate sau cu funcție de pajiști în prezent. Dată fiind persistența în timp a aporturilor chimice, precum și mobilitatea acestora, estimăm că acestea se vor reactiva și vor prezenta o distribuție mult mai largă, odată cu redarea în folosință agricolă a terenurilor abandonate.

D.3.

Intensitatea amenințării viitoare

Medie (M) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată

D.4

Detalii

Suprafețe extinse care au fost abandonate, deși într-o perioadă anterioară se cultivau, cu cereale îndeosebi, în zonele din proximitatea sitului, cu utilizare de îngrășăminte chimice și pesticide; activitățile agricole se desfășurau în sistem de exploatație mare și este foarte probabil ca unele din aceste terenuri să revină la utilizările agricole, dat fiind faptul că au potențial productiv mare și că există investitori în acest domeniu

Tabel 114 - Tabelul D: Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora. Amenințarea: D01 Drumuri, poteci și căi ferate

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

D01 Drumuri, poteci și căi ferate

D.1.

Localizarea amenințării viitoare [geometrie]

Harta amenințării D01 este prezentată în Anexa 3.22.2

D.2.

Localizarea amenințării viitoare [descriere]

Arterele de circulație

D.3.

Intensitatea amenințării viitoare

Medie (M) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată

D.4

Detalii

Arterele de circulație necesită periodic lucări de întreținere

Tabel 115 - Tabelul D: Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora. Amenințarea: E01.02 Urbanizare discontinuă

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

E01.02 Urbanizare discontinuă

D.1.

Localizarea amenințării viitoare [geometrie]

Harta amenințării E01.02 este prezentată în Anexa 3.22.3

D.2.

Localizarea amenințării viitoare [descriere]

In afara sitului, la contactul cu aria protejată, suprafețe extinse. Amenințarea urbanizării discontinue este deocamdată regăsită pe suprafețe extrem de mici din cadrul sitului, dar odată cu revitalizarea agriculturii și a altor activități economice, aceasta își poate pune amprenta semnificativ asupra sitului.

D.3.

Intensitatea amenințării viitoare

Ridicată (R) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ ridicat, în locul respectiv, din aria naturală protejată

D.4

Detalii

In afara sitului, pentru localitățile din afara ariei protejate și la contactul dintre intravilanul localităților și suprafața sitului

Tabel 116 - Tabelul D: Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora. Amenințarea: E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement

D.1.

Localizarea amenințării viitoare [geometrie]

Harta amenințării E03.01 este prezentată în Anexa 3.22.4

D.2.

Localizarea amenințării viitoare [descriere]

In proximitatea localităților

D.3.

Intensitatea amenințării viitoare

Medie (M) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată

D.4

Detalii

Depozitarea neconformă a deșeurilor se poate intensifica odată cu creșterea populației

Tabel 117 - Tabelul D: Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora. Amenințările: F03.01 Vânătoarea / F03.01.01 Prejudicii cauzate prin administrarea vânatului / F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

F03.01 Vânătoarea / F03.01.01 Prejudicii cauzate prin administrarea vânatului / F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj

D.1.

Localizarea amenințării viitoare [geometrie]

Hărțile amenințărilor F03.01, F03.01.01 și F03.02.03 sunt prezentate în Anexa 3.22.5

D.2.

Localizarea amenințării viitoare [descriere]

Pe toată suprafața sitului

D.3.

Intensitatea amenințării viitoare

Medie (M) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată

D.4

Detalii

Amenințările sunt corelate cu eventuala creștere a populațiilor de specii de interes comunitar și conflictele cu activitățile localnicilor

Tabel 118 - Tabelul D: Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora. Amenințările: G01.04 Drumeții / G01.08 Alte activități sportive și recreative în aer liber

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

G01.04 Drumeții / G01.08 Alte activități sportive și recreative în aer liber

D.1.

Localizarea amenințării viitoare [geometrie]

Hărțile amenințărilor G01.04 și G01.08 sunt prezentate în Anexa 3.22.6

D.2.

Localizarea amenințării viitoare [descriere]

Pe toată suprafața sitului

D.3.

Intensitatea amenințării viitoare

Scăzută (S) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată

D.4

Detalii

Amenințările sunt corelate cu eventuala creștere a populațiilor de specii de interes comunitar și conflictele cu activitățile localnicilor

Tabel 119 - Tabelul D: Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora. Amenințarea: H05.01 Gunoiul și deșeurile solide

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

H05.01 Gunoiul și deșeurile solide

D.1.

Localizarea amenințării viitoare [geometrie]

Harta amenințării H05.01 este prezentată în Anexa 3.22.7

D.2.

Localizarea amenințării viitoare [descriere]

Pe toată suprafața sitului

D.3.

Intensitatea amenințării viitoare

Medie (M) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată

D.4

Detalii

Amenințările sunt corelate cu eventuala creștere a populațiilor de specii de interes comunitar și conflictele cu activitățile localnicilor

Tabel 120 - Tabelul D: Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora. Amenințarea: I01 Specii invazive non-native (alogene)

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

I01 Specii invazive non-native (alogene)

D.1.

Localizarea amenințării viitoare [geometrie]

Harta amenințării I01 este prezentată în Anexa 3.22.8

D.2.

Localizarea amenințării viitoare [descriere]

Pe toată suprafața sitului

D.3.

Intensitatea amenințării viitoare

Medie (M) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată

D.4

Detalii

Amenințările sunt corelate cu eventuala creștere a populațiilor speciilor alogene invazive

Tabel 121 - Tabelul D: Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora. Amenințarea: J02.03 Canalizare și deviere de apă

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

J02.03 Canalizare și deviere de apă

D.1.

Localizarea amenințării viitoare [geometrie]

Harta amenințării J02.03 este prezentată în Anexa 3.22.9

D.2.

Localizarea amenințării viitoare [descriere]

Suprafețele acvatice

D.3.

Intensitatea amenințării viitoare

Ridicată (R) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ ridicat, în locul respectiv, din aria naturală protejată

D.4

Detalii

Amenințările sunt corelate cu posiblitățile de extindere a lucrărilor hidrotehnice în scop agricol sau de extindere a spațiului construibil

Tabel 122 - Tabelul D: Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora. Amenințările: J03.02.02 Reducerea dispersiei / J03.02.03 Reducerea schimbului genetic

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

J03.02.02 Reducerea dispersiei / J03.02.03 Reducerea schimbului genetic

D.1.

Localizarea amenințării viitoare [geometrie]

Hărțile amenințărilor J03.02.02, J03.02.03 sunt prezentate în Anexa 3.22.10

D.2.

Localizarea amenințării viitoare [descriere]

La contactul localităților cu suprafața sitului și suprafețe din proxmitate

D.3.

Intensitatea amenințării viitoare

Medie (M) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ medie, în locul respectiv, din aria naturală protejată

D.4

Detalii

Amenințările sunt corelate cu posiblitățile de extindere a lucrărilor hidrotehnice în scop agricol sau de extindere a spațiului construibil

Tabel 123 - Tabelul D: Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora. Amenințările: K03.06 Antagonism cu animale domestice / K04 Relații interspecifice ale florei / K04.01 Competiție

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

K03.06 Antagonism cu animale domestice / K04 Relații interspecifice ale florei / K04.01 Competiție

D.1.

Localizarea amenințării viitoare [geometrie]

Hărțile amenințărilor K03.06, K04 și K04.01 sunt prezentate în Anexa 3.22.11

D.2.

Localizarea amenințării viitoare [descriere]

Suprafețele acvatice

D.3.

Intensitatea amenințării viitoare

Scăzută (S) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată

D.4

Detalii

Amenințările sunt corelate cu dispariția unor exemplare de specii cu sensibilitate mai mare la modificarea chimismului apei

Tabel 124 - Tabelul D: Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora. Amenințările: M01.01 Schimbarea temperaturii (creșterea temperaturii și a extremelor) / M01.02 Secete și precipitații reduse / M02.01 Înlocuirea și deteriorarea habitatului / M02.03 Declinul sau dispariția speciilor

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

M01.01 Schimbarea temperaturii (creșterea temperaturii și a extremelor) / M01.02 Secete și precipitații reduse / M02.01 Înlocuirea și deteriorarea habitatului / M02.03 Declinul sau dispariția speciilor

D.1.

Localizarea amenințării viitoare [geometrie]

Hărțile amenințărilor M01.01, M01.02, M02.01 și M02.03 sunt prezentate în Anexa 3.22.12

D.2.

Localizarea amenințării viitoare [descriere]

Toată suprafața sitului este amenințată de schimbarea temperaturii, secete și precipitații reduse, inundații și creșterea precipitațiilor și desincronizarea proceselor

D.3.

Intensitatea amenințării viitoare

Medie (M) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată

D.4

Detalii

Întreaga suprafață a sitului este vulnerabilă la schimbările climatice și la fenomenele meteo extreme; zonele umede sunt printre cele mai afectate de creșterea frecvenței și duratei perioadelor de secetă climatică, fenomen ce se manifestă și în spațiul analizat; existența amenajărilor hidrotehnice constituie un factor de control al inundațiilor, dar caracteristicile reliefului favorizează inundația zonelor din exteriorul corpurilor de apă, la precipitații în cantități mari; un fenomen important îl reprezintă variațiile rapide de temperatură, îndeosebi în anotimpul de primăvară

5.3.

Evaluarea impacturilor asupra speciilor

5.3.1.

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

Tabel 125 - Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Lutra lutra

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

A04.02.01 Pășunatul ne-intensiv al vacilor / A04.02.02 Pășunatul ne-intensiv al oilor / A06.01.02 Culturi anuale ne-intensive pentru producția de alimente

E.1.

Specia

Lutra lutra

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Hărțile presiunilor specie sunt prezentate în Anexa 3.23.1

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Presiunile au un efect cumulat negativ care trebuie analizat în viitor. Terenurile din vecinătate au cel mai mare efect asupra speciei. Această presiune este prezentă pe toată raza sitului.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Medie (M) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

Intensificarea agriculturii atrage după sine utilizarea terenurilor fără a acorda atenție naturii înconjurătoare. Zonele umede, apele stătătoare și cursul de apă din situl ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici sunt cele mai sensibile locuri la activitățile agricole intensificate. Politica agricolă nu este în favoarea siturilor protejate și forțează fermierii să producă cât mai mult cu metode necorespunzătoare din perspectiva ariei protejate.

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

A07 utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice

E.1.

Specia

Lutra lutra

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Hărțile presiunilor specie sunt prezentate în Anexa 3.23.1.

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Presiunea are un efect dăunător asupra mediului și asupra vidrei pe toată raza sitului. Aceste substanțe dăunătoare pot ajunge ușor în mediul acvatic, cu ajutorul ploilor torențiale. Unii poluanți nu se degradează și se pot acumula în mediu afectând și bunăstarea altor viețuitoare. In cursurile de apă și în mediul acvatic aceste substanțe se acumulează și în alte viețuitoare care reprezintă o sursă de hrană a vidrelor. Multe dintre aceste substanțe au fost corelate cu numeroase probleme legate de sănătatea animalelor domestice. Aceste substanțe determină o mare îngrijorare, deoarece pot să provoace cancer, să modifice sistemul imunitar, să afecteze sistemul reproductiv, poate cauza mutații și o serie de alte probleme similare.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Medie (M) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

Utilizarea substanțelor biocide, hormoni și substanțe chimice atât în zootehnie cât și în agricultură duce inevitabil la pătrunderea acestora în ecosistemele acvatice afectând toate viețuitoarele, inclusiv vidra. Aceste substanțe se pot deversa direct prin canalele de drenaj sau indirect prin spălarea lor de pe terenurile agricole direct în apă. Aceste fenomene sunt favorizate de vecinătatea terenurilor agricole și a fermelor de animale.

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

A08 fertilizarea (cu îngrășământ)

E.1.

Specia

Lutra lutra

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Hărțile presiunilor specie sunt prezentate în Anexa 3.23.1

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Fertilizerea cu îngrășământ poate conduce la schimbări necontrolate în mediu natural. Cu această amenințare ne întâlnim în zona terenurilor agricole unde este practicată această metodă de fertilizare.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Medie (M) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

Utilizarea îngrășămintelor duce la aceeași problemă ca și în cazul substanțelor chimice. Totodată, utilizarea excesivă în agricultură conduce la eutrofizarea apelor de suprafață, modificând ecosistemele acvatice, dezechilibrând ciclul lor de viață. Uneori aceste modificări în ecosisteme ajută la răspândirea necontrolată a speciilor invazive.

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

C01.01 extragere de nisip si pietriș

E.1.

Specia

Lutra lutra

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Hărțile presiunilor specie sunt prezentate în Anexa 3.23.1

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Este o amenințare aproape nesemnificativă. Au impact semnificativ, numai în timpul lucrărilor și în cazul distrugerii habitatelor preferate de vidră, mai ales pe râul Cotmeana.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Scăzută (S) - viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

În cazurile când activitățile se desfășoară direct în habitatele vidrelor, acestea pot cauza efecte negative, care pot duce ori la distrugerea familiei de vidră ori la uciderea exemplarelor, după caz.

Exploatarea pietrișului din albia râului: În general aceste activități sunt efectuate sub denumirea de ”decolmatare albie”. Odată cu decolmatarea ariei, practic se va modifica structura zonei și vor dispărea habitatele optime pentru specie, determinând condiții nefavorabile pentru reproducerea/hrănirea vidrelor în astfel de zone.

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

D01.02 Drumuri, autostrăzi / D01.04 Căi ferate, căi ferate de mare viteză

E.1.

Specia

Lutra lutra

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Hărțile presiunilor specie sunt prezentate în Anexa 3.23.1

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Infrastructura are un impact semnificativ asupra speciei vidră atâta timp cât drumurile și căile ferate sunt în apropiere și fragmentează habitatele acestei specii. Astfel putem întâlni coliziuni accidentale unde căile ferate sau drumurile cu trafic semnificativ nu sunt asigurate cu garduri de protecție sau în cazul podurilor, nu există trecători (pasaje pentru specii de mamifere acvatice)

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Medie (M) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

Rețele de infrastructură sunt bine reprezentate în arealul sitului. Există riscul de accidentare de către autovehicule și trenuri care circulă cu mare viteză pe drumurile și căile ferate care fragmentează teritoriul speciei. Drumurile și căile ferate prezintă un pericol numai în apropierea habitatelor de vidră, atunci când este fragmentat habitatul sau în apropierea podurilor unde traversarea vidrelor prin apă este dificilă. În perioada ieșirilor de teren nu am întâlnit niciun fenomen legat de coliziunea vidrelor. Lipsa gardurilor de protecție în aceste zone mărește riscul coliziunilor.

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

E03.01 depozitarea deșeurilor menaj ere/deșeurilor provenite din baze de agrement

E.1.

Specia

Lutra lutra

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Hărțile presiunilor specie sunt prezentate în Anexa 3.23.1

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Această amenințare se poate întâlni pe toată raza sitului ROSCI0382, mai ales în apropierea localităților și poate constitui o amenințare gravă în prezent. Tendința de gestiona ineficient și de a pune la dispoziția locuitorilor amenajări precare pentru depozitarea deșeurilor este în creștere din cauza lipsei implicării legislative.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Medie (M) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

Depozitarea deșeurilor pe mal și vărsarea acestora în râu sunt alte amenințări importante prezente în situl ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici. Atât prezența substanțelor toxice cât și prezența obiectelor (ex. șnur de balotat) afectează viața vidrelor.

Controlul deșeurilor din ultimii ani nu a fost gestionat după cum cere legislația. Problemele sunt imense indiferent de natură, fie că vorbim despre deșeuri industriale, fie că vorbim despre deșeuri casnice/menajere.

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală

E.1.

Specia

Lutra lutra

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Hărțile presiunilor specie sunt prezentate în Anexa 3.23.1

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Este un impact grav negativ asupra speciei vidră, fiindcă vegetația ripariană oferă totodată adăpost. Dispariția acestor habitate conduce la diminuarea populației speciei din zonă. Practicarea tăierii arborilor fără replantare este adesea cunoscută pe raza sitului ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Ridicată (R) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ ridicat, în locul respectiv, din aria naturală protejată

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

Tăierea vegetației lemnoase de pe malul cursurilor de apă duce la pierderea de habitate importante pentru vidră. Aceste habitate oferă adăpost. Pierderea acestor habitate conduce la dispariția permanentă a speciei din zonă. Nu în ultimul rând, aceste habitate de păduri ripariene situate în albia majoră a râurilor, au rol de protecție a malurilor cursurilor de apă împotriva eroziunii și a producerii viiturilor în bazinele hidrografice torențiale sau cu transport excesiv de aluviuni cauzate de inundații. Aceste păduri în legislația națională sunt păduri cu funcții speciale pentru ocrotirea naturii, pentru care prin lege este interzisă orice fel de exploatare de lemn sau de alte produse, fără aprobarea organului competent prevăzut în lege. Tipul I (Categorizare după Categoriile de Păduri cu Valoare Ridicata de Conservare (PVRC)) de funcționalitate după Ghid Practic privind identificarea și managementul Pădurilor cu Valoare Ridicată de Conservare (Vlad et al., 2013).

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

F03.02.03 capcane, otrăvire, braconaj

E.1.

Specia

Lutra lutra

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Hărțile presiunilor specie sunt prezentate în Anexa 3.23.1

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Medie (M) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

Braconarea/capturarea/otrăvirea vidrelor trebuie abordate în contextul braconajului în general, o problemă în continuare comună în România. Braconajul poate exista din cauza faptului că este foarte greu de controlat. Otrăvirea poate să se întâmple neintenționat prin poluare sau hrănire artificială cu hrană necorespunzătoare. Otrăvirea intenționată ar avea sens dacă animalele sălbatice ar produce pagube însemnate. Aici confruntarea viitoare dintre om și vidră, în cele mai multe cazuri, se poate sfârși prin exterminarea exemplarelor de vidră.

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

J01.01 incendii

E.1.

Specia

Lutra lutra

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Hărțile presiunilor specie sunt prezentate în Anexa 3.23.1

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Incendiile cauzate de activitatea antropogenă au un impact negativ semnificativ asupra speciei din cauza pierderii habitatelor. Această amenințare se poate întâlni în apropierea localităților, în apropierea pajiștilor și în apropierea terenurilor agricole.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Medie (M) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

Incendiile cauzate de activitatea antropogenă sunt mult frecvente în ultimii ani. Aceste modificări ale sistemului natural duc la pierderea habitatului principal al vidrei. Arderea necontrolată a vegetației nu este acceptată, indiferent de situație.

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

H01.05 poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere

E.1.

Specia

Lutra lutra

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Hărțile presiunilor specie sunt prezentate în Anexa 3.23.1

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Incendiile cauzate de activitatea antropogenă au un impact negativ semnificativ asupra speciei din cauza pierderii habitatelor. Această amenințare se poate întâlni în apropierea localităților, în apropierea pajiștilor și în apropierea terenurilor agricole.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Medie (M) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

Poluarea cu apă de canalizare menajeră și cu ape uzate este o complicație majoră în teritoriul sitului, care odată cu extinderea zonelor urbane și cu intensificarea agriculturii, în viitor, poate să creeze o problemă semnificativă contribuind la dispariția speciei.

Râul și afluenții sunt poluați din cauza lipsei și/sau modernizării stațiilor de epurare.

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

K03.06 Antagonism cu animale domestice

E.1.

Specia

Lutra lutra

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Hărțile presiunilor specie sunt prezentate în Anexa 3.23.1

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Prezența prădătorilor (câini hoinari) în sit prezintă o presiune asupra speciei. Este un fenomen natural din cauza prădătorilor existenți, care conduce la capturarea vidrelor, mai ales indivizilor mai tineri.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Scăzută (S) - viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

Prezența câinilor ciobănești și hoinari ca prădători potențiali prezintă o presiune mare asupra speciei. Prezența câinilor în jurul turmelor de oi este necesară pentru protecția turmelor față de carnivore. Acești câini fară jujeu pot să părăsească turma și încep să vâneze. Astfel putem considera antagonism numai situațiile în care câinii sunt lăsați fără stăpân, când se îndepărtează de turmă la o distanță mai mare decât cea admisă de lege sau când omul nu mai poate interveni în cazurile de atac la specia de vidră. Prezența câinilor hoinari este semnalată în zonele de pășuni pe toate raza sitului R0SCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici.

Tabel 126 - Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Triturus cristatus

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune

E.1.

Specia

1166 - Triturus cristatus

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Harta presiunii speciei este prezentată în Anexa 3.23.2

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Habitatele acvatice folosite pentru reproducere parțial sunt localizate în șanțurile de lângă drumurile de acces. Circulația reprezintă un risc pentru amfibienii aflați în migrație dinspre habitatul terestru spre cel acvatic și invers.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Scazută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

Habitat de reproducere a speciilor Triturus cristatus și Bombina bombina în limita drumului asfaltat din sit. Detalii sunt prezentate în Anexa 2.10.

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

H01.05 poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere

E.1.

Specia

1166 - Triturus cristatus

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Harta presiunii speciei este prezentată în Anexa 3.23.2

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Habitatele acvatice folosite pentru reproducere parțial sunt localizate în limita terenurilor agricole. Poluarea reprezintă un risc pentru amfibienii aflați în reproducere și mai ales pentru larvele sau mormolocii în dezvoltare.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Scazută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată în punctele

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

-

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

H01.06 poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de transport și de infrastructura fără conectare la canalizare / mașini de măturat străzi

E.1.

Specia

1166 - Triturus cristatus

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Harta presiunii speciei este prezentată în Anexa 3.23.2

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Habitatele acvatice folosite pentru reproducere parțial sunt localizate în șanțurile de lângă drumurile de acces. Poluarea reprezintă un risc pentru amfibienii aflați în reproducere și mai ales pentru larvele sau mormolocii în dezvoltare.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Scazută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

-

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

K01.03 secare

E.1.

Specia

1166 - Triturus cristatus

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Harta presiunii speciei este prezentată în Anexa 3.23.2

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Habitatele acvatice folosite pentru reproducere parțial sunt localizate în șanțurile de lângă drumurile de acces. Secarea reprezintă un risc pentru amfibienii aflați în reproducere și mai ales pentru larvele sau mormolocii în dezvoltare.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Ridicată (R) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

Habitat de reproducere a speciei Triturus cristatus, secat. Detalii sunt prezentate în Anexa 2.10.

Tabel 127 - Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Bombina bombina

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

D01.02 drumuri, autostrăzi

E.1.

Specia

1188 - Bombina bombina

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Harta presiunii speciei este prezentată în Anexa 3.23.3

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Habitatele acvatice folosite pentru reproducere localizate pe drumurile neasfaltate pot suferi modificări drastice în cazul reabilitării drumurilor.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Scazută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

Habitat de reproducere (drum neasfaltat). Detalii sunt prezentate în Anexa 2.10.

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

E03.01 depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement

E.1.

Specia

1188 - Bombina bombina

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Harta presiunii speciei este prezentată în Anexa 3.23.3

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Lacul folosit de specie ca habitat acvatic este poluată de deșeuri menajere. Șansa poluării chimice este mare.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Scăzută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată în punctele

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

Habitat de reproducere poluat cu deșeuri menajere. Detalii sunt prezentate în Anexa 2.10.

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune

E.1.

Specia

1188 - Bombina bombina

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Harta presiunii speciei este prezentată în Anexa 3.23.3

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Habitatele acvatice folosite pentru reproducere parțial sunt localizate în șanțurile de lângă drumurile de acces. Circulația reprezintă un risc pentru amfibienii aflați în migrație dinspre habitatul terestru spre cel acvatic și invers.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Scazută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

Habitat de reproducere în limita drumului. Detalii sunt prezentate in Anexa 2.10.

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

H01.05 poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere

E.1.

Specia

1188 - Bombina bombina

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Harta presiunii speciei este prezentată în Anexa 3.23.3

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Habitatele acvatice folosite pentru reproducere parțial sunt localizate în limita terenurilor agricole. Poluarea reprezintă un risc pentru amfibienii aflați în reproducere și mai ales pentru larvele sau mormolocii în dezvoltare.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Scazută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată în punctele: POINT(24.7922629 44.5832902),

P0INT(24.7944036 44.5711784),

P0INT(24.7944036 44.5711784),

P0INT(24.8123288 44.5860554),

P0INT(24.7890451 44.5686598).

Ridicată (R) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în

locul respectiv, este major afectată în punctul: POINT(24.7994064 44.5710267)

Medie (M)

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

Habitat de reproducere degradat. Detalii sunt prezentate în Anexa 2.10.

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

H01.06 poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de transport și de infrastructura fără conectare la canalizare / mașini de măturat străzi

E.1.

Specia

1188 - Bombina bombina

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Harta presiunii speciei este prezentată în Anexa 3.23.3

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Habitatele acvatice folosite pentru reproducere parțial sunt localizate în șanțurile de lângă drumurile de acces. Poluarea reprezintă un risc pentru amfibienii aflați în reproducere și mai ales pentru larvele sau mormolocii în dezvoltare.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Scazută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

-

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

K01.03 secare

E.1.

Specia

1188 - Bombina bombina

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Harta presiunii speciei este prezentată în Anexa 3.23.3

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Habitatele acvatice folosite pentru reproducere parțial sunt localizate în șanțurile de lângă drumurile de acces Secarea reprezintă un risc pentru amfibienii aflați în reproducere și mai ales pentru larvele sau mormolocii în dezvoltare.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Ridicată (R) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată în puctele: POINT(24.7944036 44.5711784),

POINT(24.7983072 44.5638438),

POINT(24.8123288 44.5860554),

POINT(24.7994064 44.5710267),

POINT(24.8058404 44.5870524)

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

Detalii sunt prezentate în Anexa 2.10.

Tabel 128 - Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Emys orbicularis

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză

E.1.

Specia

1220 - Emys orbicularis

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Harta presiunii speciei este prezentată în Anexa 3.23.4

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Pe calea ferată adiacentă.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Scăzută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

-

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

F02.01.01 pescuit cu capcane, varse, vintire etc.

E.1.

Specia

1220 - Emys orbicularis

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Harta presiunii speciei este prezentată în Anexa 3.23.4

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Pe lacuri, unde se practică.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Scăzută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

-

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

F02.01.02 pescuit cu plasă

E.1.

Specia

1220 - Emys orbicularis

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Harta presiunii speciei este prezentată în Anexa 3.23.4

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Pe lacuri, unde se practică.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Scăzută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

-

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

F02.03.02 pescuit cu undiță

E.1.

Specia

1220 - Emys orbicularis

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Harta presiunii speciei este prezentată în Anexa 3.23.4

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Pe lacuri, unde se practică.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Scăzută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

-

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

F03.02.01 colectare de animale (insecte, reptile, amfibieni...)

E.1.

Specia

1220 - Emys orbicularis

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Harta presiunii speciei este prezentată în Anexa 3.23.4

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

In vecinătatea lacurilor.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Scăzută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

-

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune

E.1.

Specia

1220 - Emys orbicularis

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Harta presiunii speciei este prezentată în Anexa 3.23.4

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Pe drumurile adiacente, mai ales cele asfaltate.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Scăzută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

-

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

J03.01 reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat

E.1.

Specia

1220 - Emys orbicularis

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Harta presiunii speciei este prezentată în Anexa 3.23.4

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Lipsa zonelor cu adâncime mică și cu vegetație bogată în nevertebrate.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Medie (M) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

-

Tabel 129 - Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Luncanus cervus

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

E03.01 depozitarea deșeurilor menajere

E.1

Specia

Lucanus cervus

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Harta presiunii speciei este prezentată în Anexa 3.23.5

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Această presiune se resimte peste tot în sit.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Ridicată (R)

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Acestea constituie un factor care poluează mediul, intervin în estetica peisajului și în primul râd constituie un pericol letal pentru unele specii de animale care pot consuma aceste ambalaje (Bourne, 1977; Pettit et al., 1981). Detalii sunt prezentate în Anexa 2.10.

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice

E.1.

Specia

Lucanus cervus

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Harta presiunii speciei este prezentată în Anexa 3.23.5

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Pe terenurile agricole din sit

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Medie (M)

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

Utilizarea pesticidelor în zonele de teren arabil în interiorul sitului și zonele adiacente prezintă o presiune de natură chimică mai ales asupra nevertebratelor.

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

D01 Drumuri, poteci și căi ferate

E.1.

Specia

Lucanus cervus

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Harta presiunii speciei este prezentată în Anexa 3.23.5

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Această presiune se resimte în locații repetate în sit

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Medie (M)

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

Drumurile de circulație mică și medie prezintă o presiune medie asupra nevertebratelor, aducând o poluare fonică, chimică și fizică, în același timp fragmentarea habitatelor cauzată de acestea este un efect important.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

I01 specii invazive non-native (alogene)

E.1

Specia

Lucanus cervus

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Harta presiunii speciei este prezentată în Anexa 3.23.5

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Această presiune se resimte în zone repetate în sit

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Mediu (M)

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Salcia ca specie invazivă are un efect de modificare a florei și inplicit a faunei locale și duce la o degradare rapidă și semnificativă a solului prin extragerea nutrienților în mod nesustenabil. Detalii sunt prezentate în Anexa 2.10.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

H05.01

E.1

Specia

Lucanus cervus

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Harta presiunii speciei este prezentată în Anexa 3.23.5

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Această presiune se resimte în locații repetate în sit

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Mediu (M)

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Deșeurile solide tip materiale de construcții sunt destul de frecvente, mai ales în zona lizierelor care au drumuri adiacente. Efectul acestora poate fi de multe feluri datorită compoziției diferită a acestor materiale. Presiunea majoră actuală constă în modificarea fizică și estetică habitatului, și mai ales în efectul potențial toxic asupra solului. Detalii sunt prezentate în Anexa 2.10.

5.3.2.

Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor

Tabel 130 - Tabelul F: Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Lutra lutra

Cod

Parametru

Descriere

E.1.

Amenințare viitoare

E01.02 urbanizare discontinua

F.1.

Specia

Lutra lutra

F.2.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]

Harta amenințării speciei este prezentată în Anexa 3.23.6

F.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]

Este o problemă semnificativă pe teritoriul sitului, care apare odată cu extinderea zonelor urbane și în viitor poate să provoace efecte negative majore. Aceste probleme pot apărea în zonele acvatice unde habitatele preferate ale speciei o să fie distruse din cauza urbanizării. Sunt afectate toate unitățile administrative.

F.4.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

Ridicată (R) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ ridicat, în locul respectiv

F.5.

Confidențialitate

Informații publice

F.6.

Detalii

De-a lungul drumurilor aflate în valea principală sau în continuarea satelor, urbanizarea discontinuă poate să fie o problemă în viitor. Atât crearea altor modele de habitare cât și de noi infrastructuri vor contribui la creșterea frecvenței deranjului uman. Extinderea spațiilor urbane în viitor presupune o pierdere din habitatul natural. Astfel se poate contribui semnificativ la scăderea efectivului de vidră care populează zone din apropierea teritoriilor urbane susținând creșterea conflictelor om-vidră.

Cod

Parametru

Descriere

E.1.

Amenințare viitoare

F03.02.03 capcane, otrăvire, braconaj

F.1.

Specia

Lutra lutra

F.2.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]

Harta amenințării speciei este prezentată în Anexa 3.23.6

F.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]

În viitor putem întâlni această presiune acolo unde vidrei pot provoca pagube și în locurile unde nu sunt binevenite modificări ale terenului cauzate de aceste animale. De exemplu, în canale artificiale, vidra sapă în digurile create direct lângă albie, producând pagube și crescând riscul inundațiilor, astfel contribuind la opiniile negative a publicului.

F.4.

Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

Ridicată (R) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ ridicat

F.5.

Confidențialitate

Informații publice

F.6.

Detalii

Braconarea/capturarea/otrăvirea vidrelor trebuie abordate în contextul braconajului în general, o problemă în continuare comună în România. Braconajul poate exista din cauza faptului că este foarte greu de controlat. Otrăvirea poate să se întâmple neintenționat prin poluare sau hrănire artificială cu hrană necorespunzătoare. Otrăvirea intenționată ar avea sens dacă animalele sălbatice ar produce pagube însemnate. Aici confruntarea viitoare dintre om și vidră, în cele mai multe cazuri, se poate sfârși prin exterminarea exemplarelor de vidră.

Cod

Parametru

Descriere

E.1.

Amenințare viitoare

J02.03 Canalizare și deviere de apă

F.1.

Specia

Lutra lutra

F.2.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]

Harta amenințării speciei este prezentată în Anexa 3.23.6

F.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]

Pierderea habitatului natural în viitor, prin fragmentare, pierderea conectivității habitatelor prin fragmentarea apelor curgătoare, canalizări, pierderea conectivității între bazinele hidrografice, creșterea suprafețelor terenurilor unde condițiile sunt din ce în ce mai favorabile pentru generarea conflictelor între vidră și om.

Prin pierderea habitatului nu trebuie să înțelegem doar pierderile definitive. Trebuie să luăm în considerare și pierderile temporare de habitat din cauza deranjului provocat în urma lucrărilor hidrologice, deranjul provocat de localnici prin tăierea sau arderea vegetației. Defrișările chiar dacă par inofensive au un efect negativ major prin deranjarea și distrugerea bazei trofice a vidrei. Concomitent cu pierderea habitatului scade „efectivul optim” care ar putea supraviețui pe un teritoriu.

F.4.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

Ridicată (R) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ ridicat

F.5.

Confidențialitate

Informații publice

F.6.

Detalii

Desecarea, drenarea, fixarea, stabilizarea malurilor apelor curgătoare a contribuit la pierderea habitatului natural al vidrelor. Habitatul desecat nu-și mai poate permite existența vidrelor. Devierile pot micșora lungimea apelor curgătoare și albia nou-formată nu poate asigura condiții naturale favorabile pentru vidre.

Totodată, canalele sunt menținute, săpate și rediguite la fiecare 5 ani ca să reducă riscul de inundații. În aceste canale artificiale vidra sapă în digurile create direct lângă albie și produc pagube crescând riscul inundațiilor, astfel contribuind la opiniile negative a publicului.

Cod

Parametru

Descriere

E.1.

Amenințare viitoare

K03.06 Antagonism cu animale domestice

F.1.

Specia

Lutra lutra

F.2.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]

Harta amenințării speciei este prezentată în Anexa 3.23.6

F.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]

Prezența câinilor ciobănești și hoinari ca prădători potențiali, în viitor, poate reprezenta o presiune mare asupra speciei. Prezența câinilor lângă oi este necesară pentru protecția turmelor față de carnivore. Acești câini fără jujeu poate să părăsească turma și încep să vâneze. Astfel putem considera antagonism numai cazurile în care câinii sunt lăsați fără stăpân, când se îndepărtează de turmă la o distanță mai mare decât cea admisă de lege sau când omul nu mai poate interveni în cazuri de atac supra vidrelor.

F.4.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

Medie (M) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată, asupra speciei vidră.

F.5.

Confidențialitate

Informații publice

F.6.

Detalii

Prezența câinilor ciobănești și hoinari ca prădători potențiali prezintă o presiune mare asupra speciei. Prezența câinilor în jurul turmelor de oi este necesară pentru protecția turmelor față de carnivore. Acești câini fără jujeu pot să părăsească turma și încep să vâneze.

Astfel putem considera antagonism numai situațiile în care câinii sunt lăsați fără stăpân, când se îndepărtează de turmă la o distanță mai mare decât cea admisă de lege sau când omul nu mai poate interveni în cazurile de atac la specia de vidră. Prezența câinilor liberi este semnalată în zonele de pășuni pe toate raza sitului R0SCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici.

Tabel 131 - Tabelul F: Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Triturus cristatus

Cod

Parametru

Descriere

E.1.

Amenințare viitoare

J03.02.02 reducerea dispersiei

F.1.

Specia

1166 - Triturus cristatus

F.2.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]

Harta amenințării speciei este prezentată în Anexa 3.23.7

F.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]

In sit și în vecinătatea sitului.

F.4.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

Medie (M) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

F.5.

Confidențialitate

Informații publice

F.6.

Detalii

-

Cod

Parametru

Descriere

E.1.

Amenințare viitoare

J03.02.03 reducerea schimbului genetic

F.1.

Specia

1166 - Triturus cristatus

F.2.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]

Harta amenințării speciei este prezentată în Anexa 3.23.7

F.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]

In sit și în vecinătatea sitului.

F.4.

Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

Medie (M) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

F.5.

Confidențialitate

Informații publice

F.6.

Detalii

-

Cod

Parametru

Descriere

E.1.

Amenințare viitoare

M01.01 schimbarea temperaturii (ex. creșterea temperaturii și extremele)

F.1.

Specia

1166 - Triturus cristatus

F.2.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]

Harta amenințării speciei este prezentată în Anexa 3.23.7

F.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]

În sit și în vecinătatea sitului.

F.4.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

Medie (M) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

F.5.

Confidențialitate

Informații publice

F.6.

Detalii

-

Cod

Parametru

Descriere

E.1.

Amenințare viitoare

M01.02 secete și precipitații reduse

F.1.

Specia

1166 - Triturus cristatus

F.2.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]

Harta amenințării speciei este prezentată în Anexa 3.23.7

F.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]

În sit și în vecinătatea sitului.

F.4.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

Medie (M) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

F.5.

Confidențialitate

Informații publice

F.6.

Detalii

-

Cod

Parametru

Descriere

E.1.

Amenințare viitoare

M02.01 înlocuirea și deteriorarea habitatului

F.1.

Specia

1166 - Triturus cristatus

F.2.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]

Harta amenințării speciei este prezentată în Anexa 3.23.7

F.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]

În sit și în vecinătatea sitului.

F.4.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

Medie (M) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

F.5.

Confidențialitate

Informații publice

F.6.

Detalii

-

Cod

Parametru

Descriere

E.1.

Amenințare viitoare

M02.03 declinul sau dispariția speciilor

F.1.

Specia

1166 - Triturus cristatus

F.2.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]

Harta amenințării speciei este prezentată în Anexa 3.23.7

F.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]

În sit și în vecinătatea sitului.

F.4.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

Medie (M) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

F.5.

Confidențialitate

Informații publice

F.6.

Detalii

-

Tabel 132 - Tabelul F: Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Bombina bombina

Cod

Parametru

Descriere

E.1.

Amenințare viitoare

J03.02.02 reducerea dispersiei

F.1.

Specia

1188 - Bombina bombina

F.2.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]

Harta amenințării speciei este prezentată în Anexa 3.23.8

F.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]

In sit și în vecinătatea sitului.

F.4.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

Medie (M) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

F.5.

Confidențialitate

Informații publice

F.6.

Detalii

-

Cod

Parametru

Descriere

E.1.

Amenințare viitoare

J03.02.03 reducerea schimbului genetic

F.1.

Specia

1188 - Bombina bombina

F.2.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]

Harta amenințării speciei este prezentată în Anexa 3.23.8

F.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]

In sit și în vecinătatea sitului.

F.4.

Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

Medie (M) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

F.5.

Confidențialitate

Informații publice

F.6.

Detalii

-

Cod

Parametru

Descriere

E.1.

Amenințare viitoare

M01.01 schimbarea temperaturii (ex. creșterea temperaturii și extremele)

F.1.

Specia

1188 - Bombina bombina

F.2.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]

Harta amenințării speciei este prezentată în Anexa 3.23.8

F.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]

In sit și în vecinătatea sitului.

F.4.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

Medie (M) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

F.5.

Confidențialitate

Informații publice

F.6.

Detalii

-

Cod

Parametru

Descriere

E.1.

Amenințare viitoare

M01.02 secete și precipitații reduse

F.1.

Specia

1188 - Bombina bombina

F.2.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]

Harta amenințării speciei este prezentată în Anexa 3.23.8

F.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]

In sit și în vecinătatea sitului.

F.4.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

Medie (M) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

F.5.

Confidențialitate

Informații publice

F.6.

Detalii

-

Cod

Parametru

Descriere

E.1.

Amenințare viitoare

M02.01 înlocuirea și deteriorarea habitatului

F.1.

Specia

1188 - Bombina bombina

F.2.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]

Harta amenințării speciei este prezentată în Anexa 3.23.8

F.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]

In sit și în vecinătatea sitului.

F.4.

Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

Medie (M) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

F.5.

Confidențialitate

Informații publice

F.6.

Detalii

-

Cod

Parametru

Descriere

E.1.

Amenințare viitoare

M02.03 declinul sau dispariția speciilor

F.1.

Specia

1188 - Bombina bombina

F.2.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]

Harta amenințării speciei este prezentată în Anexa 3.23.8

F.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]

In sit și în vecinătatea sitului.

F.4.

Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

Medie (M) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

F.5.

Confidențialitate

Informații publice

F.6.

Detalii

-

Tabel 133 - Tabelul F: Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Emys orbicularis

Cod

Parametru

Descriere

E.1.

Amenințare viitoare

I01 specii invazive non-native (alogene)

F.1.

Specia

1220 – Emys orbicularis

F.2.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]

Harta amenințării speciei este prezentată în Anexa 3.23.9

F.4.

Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

Scăzută (S) – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată

F.5.

Confidențialitate

Informații publice

F.6.

Detalii

-

E.1.

Amenințare viitoare

J03.02.02 reducerea dispersiei

F.1.

Specia

1220 – Emys orbicularis

F.2.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]

Harta amenințării speciei este prezentată în Anexa 3.23.9

F.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]

În vecinătatea sitului.

F.4.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

Medie (M) – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

F.5.

Confidențialitate

Informații publice

F.6.

Detalii

-

E.1.

Amenințare viitoare

J03.02.03 reducerea schimbului genetic

F.1.

Specia

1220 – Emys orbicularis

F.2.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]

Harta amenințării speciei este prezentată în Anexa 3.23.9

F.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]

Cu populațiile din afara sitului.

F.4.

Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

Medie (M) – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

F.5.

Confidențialitate

Informații publice

F.6.

Detalii

-

E.1.

Amenințare viitoare

M01.02 secete și precipitații reduse

F.1.

Specia

1220 – Emys orbicularis

F.2.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]

Harta amenințării speciei este prezentată în Anexa 3.23.9

F.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]

Vor seca exact zonele cu apă de adâncime mică folosită de juvenili.

F.4.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

Scăzută (S) – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată

F.5.

Confidențialitate

Informații publice

F.6.

Detalii

-

E.1.

Amenințare viitoare

M02.01 înlocuirea și deteriorarea habitatului

F.1.

Specia

1220 – Emys orbicularis

F.2.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]

Harta amenințării speciei este prezentată în Anexa 3.23.9

F.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]

În zona marginală a lacurilor.

F.4.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

Medie (M) – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

F.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.1.

Amenințare viitoare

M02.03 declinul sau dispariția speciilor

F.1.

Specia

1220 – Emys orbicularis

F.2.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]

Harta amenințării speciei este prezentată în Anexa 3.23.9

F.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]

În sit și în vecinătatea sitului.

F.4.

Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

Scăzută (S) – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată

F.5.

Confidențialitate

Informații publice

F.6.

Detalii

-

Tabel 134 - Tabelul F: Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Lucanus cervus

Cod

Parametru

Descriere

E.1

Amenințare viitoare

I01 specii invazive non-native (alogene)

F.1

Specia

Lucanus cervus

F.2

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]

Harta amenințării speciei este prezentată în Anexa 3.23.10

F.3

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]

Această amenințare se resimte în zone repetate în sit

F.4

Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

Mediu (M)

F.5

Confidențialitate

Informații publice

F.6

Detalii

Salcia ca specie invazivă are un efect de modificare a florei și implicit a faunei locale și duce la o degradare rapidă și semnificativă a solului prin extragerea nutrienților în mod nesustenabil.

E.1

Amenințare viitoare

H05.01gunoiul și deșeurile solide

F.1

Specia

Lucanus cervus

F.2

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]

Harta amenințării speciei este prezentată în Anexa 3.23.10

F.3

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]

Această amenințare se resimte în locații repetate în sit

F.4

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

Mediu (M)

F.5

Confidențialitate

Informații publice

F.6

Detalii

Deșeurile solide tip materiale de construcții sunt destul de frecvente, mai ales în zona lizierelor care au drumuri adiacente. Efectul acestora poate fi de multe feluri datorită compoziției diferită a acestor materiale. Presiunea majoră actuală constă în modificarea fizică și estetică habitatului, și mai ales în efectul potențial toxic asupra solului. Detalii sunt prezentate în Anexa 2.10.

E.1

Amenințare viitoare

Amenințările A06.01.02 Culturi anuale ne-intensive pentru producția de alimente / A07 utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice

F.1

Specia

Lucanus cervus

F.2

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]

Harta amenințării speciei este prezentată în Anexa 3.23.10

F.3

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]

Această amenințare se resimte în locații repetate în sit

F.4

Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

Mediu (M)

F.5

Confidențialitate

Informații publice

F.6

Detalii

Utilizarea pesticidelor în zonele de teren arabil în interiorul sitului și zonele adiacente prezintă o presiune de natură chimică mai ales asupra nevertebratelor.

E.1

Amenințare viitoare

D01 Drumuri, poteci și căi ferate

F.1

Specia

Lucanus cervus

F.2

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]

Harta amenințării speciei este prezentată în Anexa 3.23.10

F.3

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]

Această amenințare se resimte în locații repetate în sit

F.4

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

Mediu (M)

F.5

Confidențialitate

Informații publice

F.6

Detalii

Drumurile de circulație mică și medie prezintă o presiune medie asupra nevertebratelor, aducând o poluare fonică, chimică și fizică, în același timp fragmentarea habitatelor cauzată de acestea este un efect important.

5.4.

Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate

5.4.1.

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate

Tabel 135 - Tabelul G: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra habitatului 91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuala

F03.01 Vânătoarea, F03.01.01 Prejudicii cauzate prin administrarea intensivă a vânatului

G.1

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

G.2

Codul unic al tipului de habitat

91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun

G.3

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]

Harta presiunii habitatului este prezentată în Anexa 3.24.1

G.4

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]

Trupurile de pădure Bălăceanca și Vlășcuța.

G.5

Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

În zona imprejmuită din trupul de pădure Bălăceanca –– presiune Medie (M)

G.6

Confidențialitate

Informații confidentiale

G.7

Detalii

Trupurile de pădure sunt imprejmuite (Bălăceanca parțial, Vlășcuța integral), accesul este restricționat (terenuri forestiere în proprietate privată) și sunt utilizate ca țarcuri de creștere intensivă a vânatului.

Staționarea îndelungată a turmelor pe zone concentrate provoaca tasarea, deteriorarea solului, a stratului ierbos, a celui arbustiv și a etajului semintisului – afectând și procesele de regenerare naturală a habitatului forestier. Detalii sunt prezentate în Anexa 2.11.

A.1.

Presiune actuală

E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement

G.1

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

G.2

Codul unic al tipului de habitat

91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun

G.3

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]

Harta presiunii habitatului este prezentată în Anexa 3.24.1

G.4

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]

În întreaga arie naturală protejată: în zonele de lizieră ale pădurii, în special a celor neîmprejmuite.

G.5

Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

Scazută (S)

G.6

Confidențialitate

Informații publice

G.7

Detalii

În zonele de pădure mai usor accesibile, din apropierea drumurilor de circulație, se constată aruncarea și depozitarea de resturi și deșeuri.

Detalii sunt prezentate în Anexa 2.11.

A.1

Presiune actuală

G01 sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative, G01.04 drumeții, G01.08 alte activități sportive și recreative în aer liber.

G.1

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

G.2

Codul unic al tipului de habitat

91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun

G.3

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]

Harta presiunii habitatului este prezentată în Anexa 3.24.1

G.4

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]

Trupul de pădure neîmprejmuit, denumit Cracul Sirului.

G.5

Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

Scăzută (S)

G.6

Confidențialitate

Informații publice

G.7

Detalii

Turismul de weekend, popasul persoanelor aflate în tranzit prin aria naturală protejată aduc uneori afectări habitatului prin: campare în locuri neamenajate, vetre foc, rupere crengi, flori, aruncare resturi s.a.

A.1.

Presiune actuală

K04. Relații interspecifice ale florei, K04.01. Competiție

G.1

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

G.2

Codul unic al tipului de habitat

91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun

G.3

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]

Harta presiunii habitatului este prezentată în Anexa 3.24.1

G.4

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]

În toate trupurile de pădure care conțin tipul de habitat

G.5

Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

Scăzută (S)

G.6

Confidențialitate

Informații publice

G.7

Detalii

In cadrul biocenozelor forestiere, între speciile din arboret apare frecvent competiția pentru spatiu de nutriție și lumina, care dirijează starea de vegetație, etajarea în arboret, compoziția tipului de habitat.

În tipul de habitat 91M0, competiția interspecifică în etajul principal al arborilor este mai scazută, fiind prezente majoritar arborete pure de gârniță (Quercus frainetto). Competiția interspecifică apare între specia principală edificatoare a habitatului - în general gârnița în ansamblul Sit-ului - și alte specii cu prezență mai rară și redusă în arboret: cer, stejar pedunculat, frasin, ulm, jugastru s.a., dirijând structura tipului de habitat în plan vertical și orizontal. Detalii sunt prezentate în Anexa 2.11.

Tabel 136 - Tabelul G: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra habitatului 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

F03.01 Vânătoarea, F03.01.01 Prejudicii cauzate prin administrarea vânatului

G.1

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

G.2

Codul unic al tipului de habitat

91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen

G.3

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]

Harta presiunii habitatului este prezentată în Anexa 3.24.2

G.4

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]

Trupul de pădure Bălăceanca

G.5

Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

Medie (M)

G.6

Confidențialitate

Informații confidențiale

G.7

Detalii

Trupul de pădure Bălăceanca este amenajat ca țarc pentru creșterea intensivă a vânatului. Stagnarea îndelungată a turmelor pe anumite zone provoacă degradarea solului, a covorului ierbos, a semințișurilor din tipul de habitat etc. Detalii sunt prezentate în Anexa 2.11.

A.1.

Presiune actuală

E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement

G.1

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

G.2

Codul unic al tipului de habitat

91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen

G.3

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]

Harta presiunii habitatului este prezentată în Anexa 3.24.2

G.4

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]

Trupul de pădure Ruginosu, învecinat cu drumul public DJ 679 Pitești - Slatina

G.5

Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

Medie (M)

G.6

Confidențialitate

Informații publice

G.7

Detalii

Trupul de pădure Ruginosu, amplasat în vecinatatea drumului public DJ 679 Pitești - Slatina -Craiova este afectat de aruncarea și depozitarea de resturi și deșeuri din gospodării. Detalii sunt prezentate în Anexa 2.11.

A.1

Presiune actuală

G01 sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative, G01.04 drumeții, G01.08 alte activități sportive și recreative în aer liber.

G.1

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

G.2

Codul unic al tipului de habitat

91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen

G.3

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]

Harta presiunii habitatului este prezentată în Anexa 3.24.2

G.4

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]

Trupul de pădure Ruginosu, învecinat cu drumul public DJ 679 Pitești - Slatina - Craiova

G.5

Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

Scăzută (S)

G.6

Confidențialitate

Informații publice

G.7

Detalii

În special trupul de padure Ruginosu, situat în apropierea DJ 679 Pitești – Slatina - Craiova este utilizat ca loc de popas, pentru plimbări în aer liber, drumeții, activități sportive, turism de weekend; aceste activități sunt însoțite uneori de efecte negative precum: amenajare vetre foc, aruncare resturi, rupere plante etc.

A.1.

Presiune actuală

K04. Relații interspecifice ale florei, K04.01. Competiție

G.1

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

G.2

Codul unic al tipului de habitat

91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen

G.3

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]

Harta presiunii habitatului este prezentată în Anexa 3.24.2

G.4

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]

În toate trupurile de padure care conțin tipul de habitat.

G.5

Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

Medie (M)

G.6

Confidențialitate

Informații publice

G.7

Detalii

În cadrul biocenozelor forestiere compuse din specii diverse, între speciile de amestec din etajul arboretului apare frecvent compețitia pentru spațiu de nutriție și lumină, care dirijează starea de vegetație, etajarea, compoziția arboretului din tipul de habitat.

În habitatul 91Y0, în etajul arborilor competiția actionează între specia principală edificatoare: stejarul pedunculat (Quercus robur) și celelalte specii din amestec: cireș (Prunus avium), uneori frasin (Fraxinus excelsior), ulm (Ulmus minor, Ulmus laevis) în subetaj raman: carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre), măr (Malus sylvestris), păr (Pyrus pyraster) s.a..

Sunt situații în care speciile se domină/coplesesc ca dispunere în plan vertical, influențând starea de vegetație, sau chiar se elimină. Detalii sunt prezentate în Anexa 2.11.

5.4.2.

Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate

Tabel 137 - Tabelul H: Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra habitatului 91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun

Cod

Parametru

Descriere

B.1.

Amenințare viitoare

F03.01 Vânătoarea, F03.01.01 Prejudicii cauzate prin administrarea vânatului

H.1

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

H.2

Codul unic al tipului de habitat

91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun

H.3

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie]

Harta amenințării habitatului este prezentată în Anexa 3.24.3

H.4

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]

Trupurile de pădure Vlășcuța și Bălăceanca (în interiorul țarcurilor).

H.5

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenintarile viitoare asupra tipului de habitat

Medie (M)

H.6

Confidențialitate

Informații confidențiale

H.7

Detalii

În cele 2 trupuri de pădure îngrădite care cuprind tipul de habitat 91M0 se vor produce în continuare afectări datorate staționării îndelungate a turmelor pe anumite zone: tasarea solului, degradarea covorului ierbos, afectarea regenerării arboretelor.

Este necesară reglementarea capacității de suport a zonei din tipul de habitat corelat cu efectivele populațiilor, schimbarea punctelor de hrană, amenajare de adăpători s.a.. Atunci când vânatul este în libertate el se deplasează în diferite zone ale arealului său, migrează și efectele care le produce asupra solului și tipurilor de habitate sunt minore, cel mai adesea practic insesizabile.

B.1.

Amenințare viitoare

E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement

H.1

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

H.2

Codul unic al tipului de habitat

91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun

H.3

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie]

Harta amenințării habitatului este prezentată în Anexa 3.24.3

H.4

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]

În zonele de liziera ale trupurilor de pădure (Bălăceanca, Cracul Sirului).

H.5

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenintarile viitoare asupra tipului de habitat

Medie (M)

H.6

Confidențialitate

Informații publice

H.7

Detalii

Situate în apropierea localităților și a drumurilor de acces, trupurile de pădure din tipul de habitat sunt expuse în continuare aruncării și depozitării de resturi menajere și deșeuri industriale.

B.1

Amenințare viitoare

G01.04 drumeții, G01.08 alte activități sportive și recreative în aer liber.

H.1

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

H.2

Codul unic al tipului de habitat

91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun

H.3

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie]

Harta amenințării habitatului este prezentată în Anexa 3.24.3

H.4

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]

În trupul de pădure denumit Cracul Sirului.

H.5

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat

Scăzută (S)

H.6

Confidențialitate

Informații publice

H.7

Detalii

Frumusețea peisajelor, liniștea și protecția oferite de pădure, situată în zone accesibile turiștilor vor atrage în continuare vizitatori.

Este necesară reglementarea accesului vizitatorilor în Sit, afișarea unor reguli de vizitare, amenajarea de trasee, de locuri de popas, astfel încat impactul asupra pădurii din tipul de habitat să fie atenuat, iar în urma activităților recreative derulate în pădure să rămână doar un spor de cunoaștere, de înțelegere a ecosistemelor forestiere de către om, relaxare și nu resturi aruncate haotic, risc de incendiu (vetre foc nesupraveheate, țigări aruncate) etc..

B.1.

Amenințare viitoare

K04. Relații interspecifice ale florei, K04.01. Competiție

H.1

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

H.2

Codul unic al tipului de

91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun

habitat

H.3

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie]

Harta amenințării habitatului este prezentată în Anexa 3.24.3

H.4

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]

În toate zonele din tipul de habitat

H.5

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat

Medie (M)

H.6

Confidențialitate

Informații publice

H.7

Detalii

Competiția interspecifică, dar și cea intraspecifică vor acționa în cadrul biocenozei forestiere, dirijând structura tipului de habitat. Uneori, urmare competiției între specii, eliminarea se poate produce în detrimentul speciilor principale din arboret, mai ales în etapele de tranziție între două generații de arboret. În aceste situații sunt necesare lucrări de îngrijire a semințișurilor și, ulterior, lucrări de îngrijire a arboretelor tinere, pentru conducerea către structura caracteristică a tipului de habitat și menținerea unei stări favorabile a arboretelor.

B.1.

Amenințare viitoare

I01. Specii invazive non – native (alogene)

H.1

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

H.2

Codul unic al tipului de habitat

91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun

H.3

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie]

Harta amenințării habitatului este prezentată în Anexa 3.24.3

H.4

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]

Trupul de pădure Cracul Sirului.

H.5

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat

Medie (M)

H.6

Confidențialitate

Informații publice

H.7

Detalii

Specia salcâm (Robinia pseudoacacia) a fost introdusă în trecut prin plantare pe mici suprafețe din cadrul trupului de pădure Cracul Sirului și prezintă amenințarea de a se extinde spontan pe zone din arboretele învecinate.

Detalii sunt prezentate în Anexa 2.11.

Tabel 138 - Tabelul H: Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra habitatului 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen

Cod

Parametru

Descriere

B.1.

Amenințare viitoare

F03.01 Vânătoarea, F03.01.01 Prejudicii cauzate prin administrarea vânatului

H.1

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

H.2

Codul unic al tipului de habitat

91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen

H.3

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie]

Harta amenințării habitatului este prezentată în Anexa 3.24.4

H.4

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]

Zona împrejmuită din trupul de pădure Bălăceanca

H.5

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat

Medie (M)

H.6

Confidențialitate

Informații publice

H.7

Detalii

Creșterea intensivă a vânatului pe un spațiu delimitat va continua să producă afectări solului, stratului ierbos, semințișului, conducând în timp la afectarea exercitării funcțiilor ecosistemelor, a stării favorabile de vegetație, a capacității de autoreglare la factori externi și a proceselor de regenerare a pădurii etc.

B.1.

Amenințare viitoare

E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement

H.1

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

H.2

Codul unic al tipului de habitat

91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen

H.3

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie]

Harta amenințării habitatului este prezentată în Anexa 3.24.4

H.4

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]

Trupul de pădure Ruginosu, învecinat cu drumul public DJ 679 Pitești – Slatina – Craiova.

H.5

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat

Medie (M)

H.6

Confidențialitate

Informații publice

H.7

Detalii

În prezent fenomenul de aruncare deșeuri este cel mai intens în trupul de pădure Ruginosu, cu bună accesibilitate la drumurile de circulație și se estimează că această amenințare va persista.

B.1

Amenințare viitoare

G01.04 drumeții, G01.08 alte activități sportive și recreative în aer liber.

H.1

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

H.2

Codul unic al tipului de habitat

91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen

H.3

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie]

Harta amenințării habitatului este prezentată în Anexa 3.24.4

H.4

Localizarea impactului cauzat de amenintarile viitoare asupra tipului de habitat [descriere]

Trupul de pădure Ruginosu, învecinat cu drumul public DJ 679 Pitești – Slatina - Craiova

H.5

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat

Scăzută (S)

H.6

Confidențialitate

Informații publice

H.7

Detalii

Frumusețea zonei, diversitatea peisajelor, buna accesibilitate a trupurilor de pădure din tipul de habitat, în special padurea Ruginosu, vor continua să atragă tot mai mulți turiști și vizitatori ai ariei naturale protejate.

B.1.

Amenințare viitoare

K. Procese naturale biotice (fără catastrofe), K04.

Relații interspecifice ale florei, K04.01. Competiție

H.1

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

H.2

Codul unic al tipului de habitat

91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen

H.3

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie]

Harta amenințării habitatului este prezentată în Anexa 3.24.4

H.4

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]

În toate zonele din tipul de habitat

H.5

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat

Medie (M)

H.6

Confidențialitate

Informații publice

H.7

Detalii

Competiția interspecifică, dar și cea intraspecifică, vor acționa în cadrul biocenozei forestiere, dirijând structura habitatului. Urmare a competiției între specii, eliminarea se poate produce în detrimentul speciilor principale, mai ales în etapele de tranziție între două generații de arboret: stejarul are capacitate competitivă mai redusă la vârste mici comparativ cu speciile carpen, frasin, jugastru, care pot deveni copleșitoare. În aceste situații sunt necesare intervenții active: lucrări de întreținere a semințișurilor și, ulterior, lucrări de îngrijire a arboretelor tinere, pentru conducerea către structura caracteristică a tipului de habitat și menținerea unei stări favorabile a arboretelor.

6.

EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE

Evaluarea stării de conservare este esențială în cadrul procesului de elaborare a unui Plan de management pentru o arie naturală protejată, deoarece obiectivele specifice, măsurile, activitățile și regulile necesare pentru fiecare tip de habitat, specie sau grup de specii de interes conservativ, prezente în cuprinsul ariei naturale protejate derivă din starea lor actuală de conservare.

Dacă starea de conservare a unei specii sau a unui tip de habitat este evaluată ca favorabilă la momentul elaborării Planului de management, activitățile din cadrul planului se vor îndrepta cu predilecție către menținerea stării de conservare pe termen lung prin monitorizarea speciei sau habitatului, iar regulile și rezultatele procedurii de evaluare a impactului antropic vor avea rolul să prevină și să combată acele activități propuse, al căror impact potențial ar putea periclita pe viitor actuala stare de conservare favorabilă.

Dacă starea de conservare a unei specii sau a unui tip de habitat este evaluată ca "nefavorabilă-inadecvată" sau "nefavorabilă-rea", activitățile din Planul de management trebuie să se adreseze cu predilecție îmbunătățirii acelor parametri care împiedică specia și/sau habitatul să ajungă în starea de conservare favorabilă, cum ar fi, spre exemplu, măsuri de reconstrucție ecologică, iar regulile și rezultatele procedurii de evaluare a impactului antropic să se adreseze asupra reducerii sau eliminării efectelor activităților prezente cu impact asupra speciei sau tipului de habitat și interzicerii oricărei activități viitoare susceptibile de a afecta și mai mult specia sau tipul de habitat aflate în stare de conservare nefavorabilă.

Prezentul Plan de management se axează în principal pe speciile și habitatele de interes comunitar pentru care a fost declarat situl Natura 2000 ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici.

6.1.

Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ

Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes comunitar pentru care a fost declarat situl Natura 2000 ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici s-a realizat după cum urmează:

–

nevertebrate: 1083 Lucanus cervus,

–

amfibieni: 1188 Bombina bombina, 1193 Bombina variegata, 1166 Triturus cristatus,

–

reptile: 1220 Emys orbicularis,

–

mamifere: 1355 Lutra lutra.

Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes comunitar este descrisă în cele ce urmează, indicându-se următoarele elemente:

A.

Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației,

B.

Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei,

C.

Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor,

D.

Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate.

Evaluarea stării globale de conservare a fiecărei specii s-a realizat pe baza evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al:

–

populației speciei;

–

habitatului speciei;

–

perspectivelor speciei în viitor.

6.1.1.

Evaluarea stării de conservare a speciilor de nevertebrate

1083 Lucanus cervus

Evaluarea stării de conservare a speciei 1083 Lucanus cervus din punctul de vedere al populației speciei

Tabel 139 - Tabelul A: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Lucanus cervus Linnaeus, 1758 (cod 1083)

Directiva 92/43/CEE Anexa II, specie prioritară Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 aprobată cu modificări și complet prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, Anexa 3, 4A

A.2

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

500-1000

A.4

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;

A.5

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

2-15 % corespunzătoare clasei „B”

A.6

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

semnificativă

A.7

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

nu este cazul

A.8

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

Minim 500

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Conform opiniei expertului

A.10

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

”≈” – aproximativ egal,

A.11

Tendința actuală a mărimii populației speciei

”0” – stabilă,

A.12

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;

A.13

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.14

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.15

Structura populației speciei

structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal;

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

”FV” – favorabilă,

A.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

Nu este cazul

A.18

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.]

ȘI

Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal [A.15.] (dacă există date)

Evaluarea stării de conservare a speciei 1083 Lucanus cervus din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabel 140 - Tabelul B: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Lucanus cervus Linnaeus, 1758 (cod 1083)

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

79,49 ha

B.4

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;

B.5

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu este cazul.

B.6

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

Minim 79,49 ha

B.7

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Conform opiniei expertului

B.8

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

” ≈” – aproximativ egal,

B.9

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”0” – stabilă,

B.10

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;

B.11

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

medie

B.12

Tendința actuală a calității habitatului speciei

”0” – stabilă,

B.13

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;

B.14

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

”0” – stabilă,

B.15

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”FV” – favorabilă,

B.16

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”0” – este stabilă,

B.17

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]

0 (stabilă)

0/0

+ (crescătoare)

- (descrescătoare)

x (necunoscută)

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă sau în creștere

ȘI

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei

Evaluarea stării de conservare a speciei 1083 Lucanus cervus din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Tabel 141 - Tabelul C: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor specie în viitor

Nr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Lucanus cervus Linnaeus, 1758 (cod 1083).

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

C.3

Tendința viitoare a mărimii populației

”0” – stabilă,

C.4

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

”≈” – aproximativ egal,

C.5

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

FV – perspective bune

C.6

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

”0” – stabilă,

C.7

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

”≈” – aproximativ egal,

C.8

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

FV – favorabile,

C.9

Perspectivele speciei în viitor

”FV” – favorabile,

C.10

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei.

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

Figura

La fel cu/ deasupra VRSF

= (stabil)

=/> (la fel/deasupra VRSF)

Bune

-

VRF = Valoarea de Referință Favorabilă

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabile

Nefavorabile - inadecvate

Nefavorabile - rele

Necunoscută

Ambii parametri în stare favorabilă

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile (dacă s- au putut evalua) SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] este asigurată

Evaluarea globală a speciei 1083 Lucanus cervus

Tabel 142 - Tabelul D: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Lucanus cervus Linnaeus, 1758 (cod 1083)

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

”FV” – favorabilă,

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

nu este cazul

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul

D.6.

Informații suplimentare

Dacă se dorește furnizarea de informații suplimentare referitoare la oricare din parametrii din tabelele A, B, C, D pe baza cărora a fost stabilită starea globală de conservare a speciei în aria naturală protejată, motivele detaliate pentru care au fost atribuite anumite respectivilor parametri, sau orice alte aspecte relevante, se vor introduce respectivele informații printr-un text.

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă sau unul este necunoscut și ceilalți în stare favorabilă

6.1.2.

Evaluarea stării de conservare a speciilor de herpetofaună

1188 Bombina bombina

Evaluarea stării de conservare a speciei 1188 Bombina bombina din punctul de vedere al populației speciei

Tabel 143 - Tabelul A: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

637/1188 Bombina bombina

A.2

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație permanentă

(sedentară/rezidentă)

A.3

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

100-500 exemplare adulte

A.4

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale

A.5

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

0-2 % (corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000)

A.6

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

nesemnificativă

A.7

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Evaluarea mărimii populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] se face pentru prima dată

A.8

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

700 de exemplare adulte

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Conform opiniei expertului

A.10

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

”>” – mai mare

A.11

Tendința actuală a mărimii populației speciei

”x” – necunoscută

A.12

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

insuficientă – date insuficiente sau nesigure

A.13

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu este cazul

A.14

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.15

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populației.

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

”U1” – nefavorabilă - inadecvată

A.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

”x” – este necunoscută

A.18

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

-

Orice altă combinație

-

-

Evaluarea stării de conservare a speciei 1188 Bombina bombina din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabel 144 - Tabelul B: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului specie

Nr

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

637/1188 Bombina bombina

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă

(sedentară/rezidentă)

B.3

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

200 ha

B.4

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale

B.5

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu este cazul

B.6

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

300 ha

B.7

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Conform opiniei expertului

B.8

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

” ≈” – aproximativ egal

B.9

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”-” – descrescătoare

B.10

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare

B.11

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

medie

B.12

Tendința actuală a calității habitatului speciei

”-” – descrescătoare

B.13

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare

B.14

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

”-” – descrescătoare

B.15

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”U1” – nefavorabilă - inadecvată

B.16

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”x” – este necunoscută

B.17

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]

- (descrescătoare)

-/0 sau -/- sau 0/-

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

-

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] nu este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] nu este stabilă sau în creștere

-

-

Evaluarea stării de conservare a speciei 1188 Bombina bombina din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Tabel 145 - Tabelul C: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

637/1188 Bombina bombina

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

C.3

Tendința viitoare a mărimii populației

”+” – crescătoare

C.4

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

”≈” – aproximativ egal

C.5

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

U1 – perspective inadecvate

C.6

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

”+” – crescătoare

C.7

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

”≈” – aproximativ egal

C.8

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

U1 – perspective inadecvate

C.9

Perspectivele speciei în viitor

”U1” – nefavorabile - inadecvate

C.10

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

Figura

Sub VRSF

+ (crescător)

>/=/<

(deasupra/la fel/ sub VRSF)

Inadecvate

-

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabile

Nefavorabile - inadecvate

Nefavorabile - rele

Necunoscută

-

Ambii parametri nu sunt în stare favorabilă

-

-

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

-

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

-

-

Evaluarea globală a speciei 1188 Bombina bombina

Tabel 146 - Tabelul D: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

637/1188 Bombina bombina

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturala protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

”U1” – nefavorabilă – inadecvată

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

”x” – este necunoscută

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul

D.6.

Informații suplimentare

Nu este cazul

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

-

Unul dintre parametri este necunoscut și ceilalți nu sunt în stare favorabilă

-

-

1193 Bombina variegata

Specia Bombina variegata (EUNIS - 638/Natura 2000 - 1193) nu a fost identificată în cadrul activităților de inventariere - cartare în situl Natura 2000 ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici și, ca urmare, nu s-a justificat realizarea activităților de evaluare a stării de conservare a acestei specii în sit.

Specia nu a fost identificată în ecosistemele/habitatele preferate - ecosisteme lacustre, zone umede sau păduri și nici în alte ecosisteme/habitate existente în aria naturală protejată - agroecosisteme sau pajiști. Probabil exemplare cu colorit galben de Bombina bombina au stat la baza observațiilor acestei specii în areal.

În consecință, se propune eliminarea speciei Bombina variegata din lista speciilor protejate de interes comunitar sau conservativ din Formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici. Având în vedere faptul că monitorizările la nivelul ariei au fost realizate pentru prima dată, se propune repetarea acestora în ceea ce privește specia Bombina variegata, astfel dacă rezultatele se mențin și specia nu este identificată, se propune eliminarea acesteia din Formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici.

1166 Triturus cristatus

Evaluarea stării de conservare a speciei 1166 Triturus cristatus din punctul de vedere al populației speciei

Tabel 147 - Tabelul A: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

814/1166 Triturus cristatus

A.2

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

10-50 exemplare adulte

A.4

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale

A.5

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

0-2 % (corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000)

A.6

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

nesemnificativă

A.7

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Evaluarea mărimii populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] se face pentru prima dată

A.8

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

100 de exemplare adulte

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Conform opiniei expertului

A.10

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

”>” – mai mare

A.11

Tendința actuală a mărimii populației speciei

”x” – necunoscută

A.12

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

insuficientă – date insuficiente sau nesigure

A.13

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu este cazul

A.14

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.15

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populației.

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

”U2” – nefavorabilă - rea

A.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

”x” – este necunoscută

A.18

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă

Nefavorabilă -Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

-

-

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.]

-

Evaluarea stării de conservare a speciei 1166 Triturus cristatus din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabel 148 - Tabelul B: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului specie

Nr

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

814/1166 Triturus cristatus

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

25 ha

B.4

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale

B.5

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu este cazul

B.6

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

35 ha

B.7

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Conform opiniei expertului

B.8

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

” ≈” – aproximativ egal

B.9

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”-” – descrescătoare

B.10

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare

B.11

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

rea

B.12

Tendința actuală a calității habitatului speciei

”-” – descrescătoare

B.13

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare

B.14

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

”-” – descrescătoare

B.15

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”U2” – nefavorabilă - rea

B.16

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”x” – este necunoscută

B.17

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]

- (descrescătoare)

-/0 sau -/- sau 0/-

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

-

-

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este în mod clar insuficientă de mare pentru a asigura supraviețuirea pe termen lung a speciei

ȘI

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este rea și în mod cert nu asigură supraviețuirea pe termen lung a speciei

-

Evaluarea stării de conservare a speciei 1166 Triturus cristatus din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Tabel 149 - Tabelul C: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

814/1166 Triturus cristatus

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă

(sedentară/rezidentă)

C.3

Tendința viitoare a mărimii populației

”+” – crescătoare

C.4

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

”>” – mai mare

C.5

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

U1 – perspective inadecvate

C.6

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

”+” – crescătoare

C.7

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

”≈” – aproximativ egal

C.8

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

U1 – perspective inadecvate

C.9

Perspectivele speciei în viitor

”U2” – nefavorabile - rele

C.10

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Ridicat - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat ridicat asupra speciei, afectând major viabilitatea pe termen lung a speciei

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

Figura

Sub VRSF

+ (crescător)

>/=/< (deasupra/la fel/ sub VRSF)

Rele

-

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabile

Nefavorabile - inadecvate

Nefavorabile - rele

Necunoscută

-

-

Unul sau amandoi parametri în stare rea

-

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

-

-

Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare vor avea în viitor un efect foarte mare asupra speciei [C.10]

ȘI

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt nefavorabile - rele

ȘI

viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] nu este asigurată

-

Evaluarea globală a speciei 1166 Triturus cristatus

Tabel 150 - Tabelul D: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

814/1166 Triturus cristatus

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

”U2” – nefavorabilă - rea

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

”x” – este necunoscută

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul

D.6.

Informații suplimentare

Nu este cazul

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

-

-

Unul sau mai mulți parametri în stare rea

-

1220 Emys orbicularis

Evaluarea stării de conservare a speciei 1220 Emys orbicularis din punctul de vedere al populației speciei

Tabel 151 - Tabelul A: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

678/1220 Emys orbicularis

A.2

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

10-50 exemplare adulte

A.4

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale

A.5

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

0-2 % (corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000)

A.6

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

nesemnificativă

A.7

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Evaluarea mărimii populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] se face pentru prima dată

A.8

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

70 de exemplare adulte

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Conform opiniei expertului

A.10

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

”>” – mai mare

A.11

Tendința actuală a mărimii populației speciei

”x” – necunoscută

A.12

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

insuficientă – date insuficiente sau nesigure

A.13

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu este cazul

A.14

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.15

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populației.

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

”U2” – nefavorabilă - rea

A.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

”x” – este necunoscută

A.18

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă

Nefavorabilă -Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

-

-

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.]

-

Evaluarea stării de conservare a speciei 1220 Emys orbicularis din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabel 152 - Tabelul B: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

678/1220 Emys orbicularis

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

100 ha

B.4

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale

B.5

Suprafața reevaluată a habitatului

Nu este cazul

speciei din planul de management anterior

B.6

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

150 ha

B.7

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Conform opiniei expertului

B.8

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

” ≈” – aproximativ egal

B.9

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”-” – descrescătoare

B.10

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare

B.11

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

medie

B.12

Tendința actuală a calității habitatului speciei

”-” – descrescătoare

B.13

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare

B.14

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

”-” – descrescătoare

B.15

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”U1” – nefavorabilă - inadecvată

B.16

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”x” – este necunoscută

B.17

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]

- (descrescătoare)

-/0 sau -/- sau 0/-

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Nefavorabilă -inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

-

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] nu este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] nu este stabilă sau în creștere

-

-

Evaluarea stării de conservare a speciei 1220 Emys orbicularis din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Tabel 153 - Tabelul C: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

678/1220 Emys orbicularis

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă

(sedentară/rezidentă)

C.3

Tendința viitoare a mărimii populației

”+” – crescătoare

C.4

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

”>” – mai mare

C.5

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

U1 – perspective inadecvate

C.6

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

”+” – crescătoare

C.7

Raportul dintre suprafața adecvată a

”≈” – aproximativ egal

habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

C.8

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

U1 – perspective inadecvate

C.9

Perspectivele speciei în viitor

”U1” – nefavorabile - inadecvate

C.10

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

Figura

Sub VRSF

+ (crescător)

>/=/< (deasupra/la fel/ sub VRSF)

Inadecvate

-

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabile

Nefavorabile - inadecvate

Nefavorabile - rele

Necunoscută

-

Ambii parametri nu sunt în stare favorabilă

-

-

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

-

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

-

-

Evaluarea globală a speciei 1220 Emys orbicularis

Tabel 154 - Tabelul D: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

678/1220 Emys orbicularis

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

”U2” – nefavorabilă - rea

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

”x” – este necunoscută

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul

D.6.

Informații suplimentare

Nu este cazul

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

-

-

Unul sau mai mulți parametri în stare rea

-

6.1.3.

Evaluarea stării de conservare a speciilor de mamifere

1355 Lutra lutra

Evaluarea stării de conservare a speciei 1355 Lutra lutra din punctul de vedere al populației speciei

Tabel 155 - Tabelul A: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Lutra lutra (Linnaeus, 1758)

Cod EUNIS – 1435; cod Natura 2000 – 1355

A.2

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

Clasa 1: 10-50 indivizi

Mărimea minimă și maximă a populației:

- 2 – 4 exemplare

- minim 2 exemplare

- maxim 4 exemplare, 2 femele și 2 masculi.

Estimarea indivizilor pe baza de literatură (Bonesi și colab., 2013).

A.4

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;

A.5

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

Clasa C:0-2 %

Mărimea populației speciei Lutra lutra din situl ROSCI0341, reprezintă 0,02 % - 0,04 % din mărimea populației naționale - minim 7500 – maxim 10200 (conform raportului „Elaborarea seturilor de măsuri de management, la nivel național, pentru speciile Castor fiber, Lutra lutra și Mustela lutreola” pentru perioada 2013-2014)

A.6

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

nesemnificativă.

A.7

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Nu este cazul.

A.8

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

Minim 10 indivizi

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Conform opiniei expertului - metoda standardizată pentru monitorizarea vidrei elaborată de IUCN/SSC Otter Observator Group (Reuther și colab. 2000).

A.10

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

”≈” – aproximativ egal,

A.11

Tendința actuală a mărimii populației speciei

”0” – stabilă,

A.12

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;

A.13

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu există date suficiente referitoare la specie pentru a se estima magnitudinea tendinței actuale.

A.14

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.

A.15

Structura populației speciei

structura populației este alcătuită din femele și din masculi

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

”FV” – favorabilă

A.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

Nu este cazul.

A.18

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul.

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.7.] sau [A.9.]

ȘI

Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal [A.14.] (dacă există date)

Evaluarea stării de conservare a speciei 1355 Lutra lutra din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabel 156 - Tabelul B: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Lutra lutra (Linnaeus, 1758)

Cod EUNIS – 1435; cod Natura 2000 – 1355

A.2.

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

Suprafața habitatului actuală este de 219,37 ha.

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;

B.5

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu este cazul.

Evaluarea suprafeței habitatului speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată.

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

Minim 219,37 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Conform opiniei expertului - metodei IUCN

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

”≈” – aproximativ egal,

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”0” – stabilă,

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;

B.11

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

bună (adecvată)

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

”x” – necunoscută

B.13

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

"0" - stabilă,

după evaluarea specialiștilor în monitorizare reactivă de la Uniunea Internațională de Conservare a Naturii (IUCN) (Roos și colab. 2015)

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”FV” – favorabilă,

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]

x (necunoscută)

Oricare x sau +/- și -/+

sau dacă nu există date suficiente

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă sau în creștere

ȘI

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei

Evaluarea stării de conservare a speciei 1355 Lutra lutra din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Tabel 157 - Tabelul C: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor specie în viitor

Nr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

1355 Lutra lutra - Vidra

Cod EUNIS – 1435; cod Natura 2000 – 1355

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

C.3.

Tendința viitoare a mărimii populației

”0” – stabilă,

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

”≈” – aproximativ egal,

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

FV – perspective bune

C.6.

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

”0” – stabilă,

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

"≈" - aproximativ egal

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

”FV” – favorabil

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

”FV” – favorabil

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei;

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

Figura

La fel cu/ deasupra VRSF

= (stabil)

=/> (la fel/deasupra VRSF)

Bune

-

VRF = Valoarea de Referință Favorabilă

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabile

Nefavorabile - inadecvate

Nefavorabile – rele

Necunoscută

Ambii parametri în stare favorabilă

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Favorabilă

Evaluarea globală a speciei 1355 Lutra lutra

Tabel 158 - Tabelul D: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

1355 Lutra lutra - Vidra

Cod EUNIS – 1435; cod Natura 2000 – 1355

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

"FV" - favorabilă,

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

”0” – este stabilă,

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul

D.6.

Informații suplimentare

Nu este cazul

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă sau unul este necunoscut și ceilalți în stare favorabilă

6.2.

Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ

Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ din situl Natura 2000 ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici s-a realizat pe

tipuri de habitate, după cum urmează:

Habitate forestiere:

–

91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun și

–

91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen.

Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes comunitar este descrisă în cele ce urmează, indicându-se următoarele elemente:

E.

Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate;

F.

Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice;

G.

Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare.

H.

Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat. Evaluarea stării globale de conservare a fiecărui tip de habitat prevăzut de Directiva nr. 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, Anexa I, s-a realizat pe baza evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al:

–

suprafeței ocupate;

–

structurii și funcțiilor sale specifice;

–

perspectivelor sale în viitor.

91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun

Evaluarea stării de conservare habitatului 91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat

Tabel 159 - Tabelul E: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Nr.

Parametru

Descriere

E.1

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

E.2

Codul unic al tipului de habitat

91M0

E.3

Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată

749,67 ha

E.4

Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată

Bună

E.5

Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național

0,18 %

E.6

Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național

semnificativă

E.7

Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior

Nu este cazul.

Inventarierea-cartarea suprafeței ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată se face pentru prima dată

E.8

Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată

749,67 ha

E.9

Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată

Pentru evaluarea suprafeței de referință pentru starea favorabilă a habitatului se identifică și analizează la teren suprafețele corespunzătoare din punctul de vedere al îndeplinirii condițiilor staționale specifice tipului de habitat, pe bază de studii de cartare pedostaționala

E.10

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată

”≈” – aproximativ egal

E.11

Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat

”0” – stabilă

E.12

Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat

Nu este cazul

E.13

Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat

Nu este cazul

E.14

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat

Bună

E.15

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat

Nu este cazul

E.16

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative

Nu este cazul

E.17

Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat

Nu există schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative.

E.18

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

”FV” – favorabilă

E.19

Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

”0” – este stabilă

E.20

Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Dacă starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate [E.18.] a fost evaluată ca ”X” necunoscută, se vor furniza detalii – nu este cazul.

Matricea 8) Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat [E.11.] este stabilă

SI

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată [E.10.] are valoarea aproximativ ”=” SI nu există schimbări în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative [E.17.]

Evaluarea stării de conservare a habitatului 91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat

Tabel 160 - Tabelul F: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice

Nr

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

91M0

F.3

Structura și funcțiile tipului de habitat

Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții relativ bune; unii indicatori de structură ai habitatului, precum și exercitarea funcțiilor de autoreglare și regenerare a ecosistemelor forestiere sunt afectate semnificativ pe zonele din tipul de habitat utilizate pentru creșterea intensivă a vânatului.

Compoziția arboretelor prezintă conservare favorabilă pentru etajul arborilor, în ceea ce privește speciile caracteristice tipului de habitat 91M0, corespunzătoare tipurilor naturale de pădure specifice zonei studiate: gârnița (Quercus frainetto) dominantă, ulmi(Ulmus minor, Ulmus procera), puțin cer (Quercus cerris), mojdrean (Fraxinus ornus), iar pe zonele de tranziție către habitatele învecinate (91Y0) cu prezența în amestec de exemplare de frasin (Fraxinus excelsior), stejar (Quercus robur), tei (Tilia tomentosa). Pe suprafețe reduse comparativ cu arealul tipului de habitat și suprafața ocupată în Sit, în trupul de pădure Cracul Sirului au fost introduse plantații cu specia alohtonă salcâm (Robinia pseudoacacia).

Fitocenozele din 91M0 prezintă în etajele inferioare speciile caracteristice (pentru etajul arbuștilor, etajul semințișului si cel ierbos); pe suprafețele incluse în țarcurile de creștere intensivă a speciilor de interes cinegetic aceste etaje de vegetație prezintă afectări (pe zona împrejmuită din trupul Vlășcuța), mergând până la eliminarea în totalitate a acestora (în țarcul din trupul de pădure Bălăceanca). În prezent se observă arbori morți – pe picior și la sol – în limitele unei stări de vegetație bună și ca urmare a proceselor de competiție intra și interspecifică; în trupul Bălăceanca, pe liziere, apar mai frecvent exemplare uscate din specia ulm, consecința a atacurilor dăunătorilor specifici speciei, care au produs afectări la ulm la nivelul fondului forestier național, în ultimii 40 – 50 ani. Perturbările aduse fitocenozelor forestiere prin presiunea exercitată de creșterea intensivă a speciilor de interes cinegetic, reprezintă o amenințare pentru exercitarea funcțiilor ecosistemului și pentru starea de vegetație.

F.4

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

”U1” – nefavorabilă - inadecvată

F.5

Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

”-” – se înrăutățește

F.6

Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

Nu este cazul

(Dacă starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice [F.4.] a fost evaluată ca ”X” necunoscută, se vor furniza detalii)

Matricea 9) Matricea evaluării stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

În tipul de habitat forestier 91M0, în prezent, structura etajului arborilor – care edifică tipul de habitat – se află în stare bună de conservare, în timp ce etajele inferioare: subarboret, covor ierbos și etajul semințișului sunt afectate semnificativ pe suprafețele utilizate ca țarcuri de creștere vânat. Se estimează că, în aceste condiții, starea de conservare a tipului de habitat pe respectivele suprafețe, în ceea ce privește structura și uncțiile specifice se va înrăutăți.

Evaluarea stării de conservare a habitatului 91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor

Tabel 161 - Tabelul G: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

Nr

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

91M0

G.3

Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat

”0” – stabilă

G.4

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor

”≈” – aproximativ egal

G.5

Perspectivele tipului de habitat în viitor

Perspective inadecvate

G.6

Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor

Scăzut - impacturile, respectiv amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat nefavorabil asupra tipului de habitat, conducând la afectarea structurii și a capacității de regenerare a tipului de habitat pe unele suprafețe, dar viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat nu este afectată.

G.7

Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat

Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată.

Matricea 10) Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării planului de management actual

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor produce un efect nefavorabil asupra structurii și funcțiilor tipului de habitat, dar viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată.

Evaluarea globală a stării de conservare a habitatului 91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun

Tabel 162 - Tabelul H: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Nr

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

91M0

H.3.

Starea globală de conservare a tipului de habitat

Starea globală de conservare a tipului de habitat, evaluată pe baza matricei 11 este:

”U1” – nefavorabilă - inadecvată

H.4.

Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat

”-” – se înrăutățește

H.5.

Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute

Nu este cazul

H.6.

Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată

În situl Natura 2000 ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici, tipul de habitat 91M0 „Păduri balcano-panonice de cer și gorun” ocupă suprafețe întinse ca pondere a habitatelor forestiere - 749,67 ha, distribuite în cadrul a 3 trupuri de pădure – Stolnici, Vlășcuța, Cracul Sirului - din cele 4 cuprinse în aria naturală protejată. Condiționată în mod direct de factorii mediului abiotic, precum și de cerințele ecologice ale speciilor din componența fitocenozelor forestiere în raport cu respectivii factori, structura tipului de habitat Natura 2000 este, pe această zonă, specifică tipului de habitat R4154 “Păduri danubian – balcanice de gârniță (Quercus frainetto) cu Festuca heterophylla” – conform nomenclatorului românesc al habitatelor („Habitatele din Romania”) și tipului natural fundamental de pădure 721.3 “Gârnițet de câmpie de productivitate mijlocie (m)” („Tipuri de pădure”, Îndrumar de amenajarea pădurilor) pe cea mai mare parte a suprafeței ocupate. În pădurile neafectate semnificativ de factorii de impact antropic, structura caracteristică tipului de habitat și exercitarea funcțiunilor specifice prezintă stare de conservare „favorabilă”, în timp de suprafețe semnificative din tipul de habitat expuse presiunii creșterii intensive a efectivelor de: cervide (lopătar - Dama dama) în trupul Bălăceanca, respectiv mistreț - Sus scrofa în trupul Vlășcuța, prezintă afectări de structură și perspective inadecvate în ceea ce privește exercitarea funcțiilor ecosistemelor forestiere.

Starea globală de conservare a tipului de habitat 91M0 în aria naturală protejată ROSCI0341 este în prezent „nefavorabilă-inadecvată”, iar măsurile din planul de management se vor orienta către scăderea presiunilor exercitate și refacerea indicatorilor de structură ai tipului de habitat pe zonele afectate, cu scopul îmbunătățirii stării de conservare a acestuia.

Matricea 11) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Evaluarea prin prisma suprafeței ocupată este „favorabilă”, în timp ce structura și exercitarea funcțiilor specifice ecosistemelor forestiere sunt afectate pe suprafețe utilizate pentru creșterea intensivă a vânatului, astfel încât și perspectivele viitoare sunt „nefavorabil – inadecvate”.

91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen

Evaluarea stării de conservare a habitatului 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat

Tabel 163 - Tabelul E: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Nr.

Parametru

Descriere

E.1

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

E.2

Codul unic al tipului de habitat

91Y0

E.3

Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată

214,69 ha

E.4

Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată

Bună

E.5

Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național

0,05%

E.6

Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național

Implicit „semnificativă”

E.7

Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior

Nu este cazul.

Inventarierea-cartarea suprafeței ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată se face pentru prima dată

E.8

Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată

214,69 ha

E.9

Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată

Pentru evaluarea suprafeței de referință pentru starea favorabilă a habitatului se identifică și analizează la teren suprafețele corespunzătoare din punctul de vedere al îndeplinirii condițiilor staționale specifice tipului de habitat, pe baza de studii de cartare pedostationala

E.10

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată

”≈” – aproximativ egal

E.11

Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat

”0” – stabilă

E.12

Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat

Nu este cazul

E.13

Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat

Nu este cazul

E.14

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat

Bună

E.15

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat

Nu este cazul

E.16

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative

Nu este cazul

E.17

Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat

Nu există schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative.

E.18

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

”FV” – favorabilă

E.19

Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

”0” – este stabilă

E.20

Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Dacă starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate [E.18.] a fost evaluată ca ”X” necunoscută, se vor furniza detalii – nu este cazul.

Matricea 8) Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat [E.11.] este stabilă

SI

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată [E.10.] are valoarea aproximativ ”=”

SI

nu există schimbări în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative [E.17.]

Evaluarea stării de conservare a habitatului 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat

Tabel 164 - Tabelul F: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice

Nr

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

91Y0

F.3

Structura și funcțiile tipului de habitat

Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții relativ bune; unii indicatori de structură ai habitatului, precum și exercitarea funcțiilor ecosistemului forestier sunt afectate, în special pe zonele din tipul de habitat utilizate pentru creșterea intensivă a vânatului.

Compoziția fitocenozelor este cea caracteristică tipului de habitat, în concordanță cu tipurile natural fundamental de pădure specifice zonei. Gradul de închidere a coronamentului este corespunzător unei consistențe pline (0,8 – 1,0), vegetația prezintă structura etajată în plan vertical. Etajul arborilor este compus din specia edificatoare stejar peduculat (Quercus robur), uneori gorun (Quercus petraea), în amestec cu frasin (Fraxinus excelsior), tei (Tilia tomentosa), diseminat cireș (Prunus avium), în etajul dominat carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre), măr pădureț (Malus sylvestris), păr pădureț (Pyrus pyraster) s.a.. Etajele inferioare: arbuști, covorul ierbos sunt dezvoltate corespunzător tipurilor de pădure natural fundamentale; fitocenozele care sunt incluse în zonele împrejmuite pentru creșterea intensivă a speciilor de interes cinegetic prezintă afectări ale acestor subetaje, mergând până la eliminarea acestora.

F.4

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

”U1” – nefavorabilă – inadecvată

F.5

Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

”0” – este stabilă

F.6

Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

Nu este cazul

(Dacă starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice [F.4.] a fost evaluată ca ”X” necunoscută, se vor furniza detalii)

Matricea 9) Matricea evaluării stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

În prezent, structura fitocenozelor din tipul de habitat 91Y0 este favorabilă pe mare parte din suprafețe, dar există zone - cuprinse în țarcurile de creștere intensivă a vânatului - care sunt afectate în ceea ce privește structura specifică, în special pentru etajele inferioare: subarboret, covor ierbos și etajul semințișului. Aceste afectări produse în structură conduc la înrăutățirea condițiilor necesare pentru exercitarea funcțiilor caracteristice ecosistemelor forestiere (autoreglare, perpetuare ca același tip de habitat – regenerare).

Evaluarea stării de conservare a habitatului 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor

Tabel 165 - Tabelul G: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

Nr.

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

91Y0

G.3

Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat

”0” – stabilă

G.4

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor

”≈” – aproximativ egal

G.5

Perspectivele tipului de habitat în viitor

FV – perspective bune

G.6

Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor

Scăzut - impacturile, respectiv presiunile exercitate și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat nefavorabil asupra tipului de habitat, conducând la afectări de structură și a capacității de regenerare a tipului de habitat pe unele suprafețe, dar viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat în aria naturală protejată nu este semnificativ afectată.

G.7

Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat

Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată.

Matricea 10) Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării planului de management actual

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor produce afectări asupra tipului de habitat [G.6.], pe suprafețe având pondere redusă pentru suprafața totală ocupată de tipul de habitat în Sit

SI

perspectivele tipului de habitat în viitor[G.5.] sunt bune.

Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată [G.7.].

Evaluarea globală a stării de conservare a habitatului 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen

Tabel 166 - Tabelul H: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Nr.

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de

EC - tip de habitat de importanță comunitară

habitat

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

91Y0

H.3.

Starea globală de conservare a tipului de habitat

Starea globală de conservare a tipului de habitat, evaluată pe baza matricei 11 este:

”U1” – nefavorabilă – inadecvată

H.4.

Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat

”0” – este stabilă

H.5.

Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute

Nu este cazul

H.6.

Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată

În situl Natura 2000 ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici, tipul de habitat 91Y0 „Păduri dacice de stejar și carpen” ocupă o suprafață totală de 214.69 ha, amplasată majoritar în trupul de pădure Ruginosu, pe valea largă a râului Cotmeana, precum și suprafețe reduse, de-a lungul văilor înguste cu cursuri temporare de apă, care străbat platourile din pădurile Stolnici și Vlășcuța. În aria naturală protejată studiată, structura tipului de habitat Natura 2000 este cea specifică tipului de habitat R4147 “Păduri danubiene mixte de stejar pedunculat (Quercus robur) și tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Scutellaria altissima” – conform nomenclatorului românesc al habitatelor („Habitatele din România”) și tipurilor natural - fundamentale de pădure 622.3 “Stejăreto-șleau de câmpie de productivitate mijlocie (m)” și 632.4 “Stejăreto-șleau de lunca de productivitate mijlocie (m)” („Tipuri de pădure”, Îndrumar de amenajarea pădurilor). În trupul de pădure Ruginosu structura și funcțiunile specifice tipului de habitat sunt în stare de conservare „favorabilă”, în timp ce suprafețele incluse în țarcurile de creștere intensivă a vânatului prezintă afectări de structură și în ceea ce privește exercitarea funcțiilor ecosistemelor forestiere. Zonele cu acest tip de afectări au pondere redusă în cuprinsul suprafeței totală ocupată de tipul de habitat 91Y0 în aria naturală protejată ROSCI0341, astfel încât perspectivele viitoare ale tipului de habitat nu sunt afectate în mod semnificativ.

Starea globală de conservare a tipului de habitat 91Y0 este în prezent „nefavorabilă-inadecvată”, iar măsurile din planul de management se vor orienta către scăderea presiunilor exercitate și îmbunătățirea stării de conservare a acestuia.

Matricea 11) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Unul dintre cei trei parametri – structura și funcțiile specifice tipului de habitat[F.4.] este în stare „nefavorabilă -inadecvată”, iar evaluarea prin prisma suprafeței ocupate și a perspectivelor viitoare este favorabilă.

6.3.

Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor/ habitatelor pentru care au fost desemnate siturile

6.3.1.

Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor pentru care au fost desemnate siturile

6.3.1.1.

Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor de nevertebrate pentru care au fost desemnate siturile

Tabel 167 - 1083 Lucanus cervus

Parametru

Unitatea de măsură

Valoarea țintă

Informații adiționale

Mărimea populației

Număr de indivizi

Minim 500

Mărimea populației speciei în sit este egală cu mărimea populației pentru starea de conservare favorabilă.

Mărime habitat

Ha

Cel puțin 79,49

Mărimea habitatului speciei în sit este egală cu mărimea habitatului pentru starea de conservare favorabilă.

Arbori bătrâni în trupuri de pădure

Număr arbori/hectar

3-5

Arbori de foioase mai bătrâni de 130150 de ani, în afara pădurilor, în arealul potențial de distribuție a speciei

Număr total de arbori

Necunoscut

Volum lemn mort

mc/Ha

Cel puțin 20

6.3.1.2.

Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor de herpetofaună pentru care au fost desemnate siturile

Tabel 168 - 1188 Bombina bombina

Parametru

Unitatea de măsură

Valoarea țintă

Informații adiționale

Suprafața habitatului speciei

Ha

Cel puțin 300

Suprafața habitatului speciei în sit este mai mică decât suprafața habitatului pentru starea de conservare favorabilă.

Densitatea populației

Număr indivizi/ha

Minim 700

Densitatea habitatului de reproducere. O unitate are cel puțin 10 m2 corp de apă adâncă (adâncime de aproximativ 40 cm) cu max. 40% umbră (coronament arbor)

Habitat de reproducere/ kmp

Cel puțin 4/km²

Este preferabilă existența mai multor habitate acvatice cu suprafețe mici (densitatea optimă a bălților 4/km² în zonele favorabile).

Acoperirea habitatelor naturale terestre din jurul habitatelor umede (de reproducere) pe o fâșie de 0,5 km lungime și 100 m lățime, paralelă cu structuri liniare de dispersie (câmpuri neasfaltate și drumuri forestiere)

% din acoperirea suprafeței

Cel puțin 75 %

Tabel 169 - 1193 Bombina variegata

Parametru

Unitatea de măsură

Valoarea țintă

Informații adiționale

Suprafața habitatului speciei

Ha

-

Densitatea populației

Număr indivizi/ha

-

Densitatea habitatului de reproducere. O unitate are cel puțin 10 m2 corp de apă adâncă (adâncime de aproximativ 40 cm) cu max. 40% umbră (coronament arbor)

Habitat de reproducere/ kmp

-

Acoperirea habitatelor naturale terestre din jurul habitatelor umede (de reproducere) pe o fâșie de 0,5 km lungime și 100 m lățime, paralelă cu structuri liniare de dispersie (câmpuri neasfaltate și drumuri forestiere)

% din acoperirea suprafeței

-

Tabel 170 - 1166 Triturus cristatus

Parametru

Unitatea de măsură

Valoarea țintă

Informații adiționale

Suprafața habitatului speciei

Ha

Cel puțin 35

Mărimea habitatului speciei în sit este mai mică decât mărimea habitatului pentru starea de conservare favorabilă.

Densitatea populației

Număr indivizi/ha

Minim 100

Densitatea habitatului de reproducere. O unitate are cel puțin 10 m2 corp de apă adâncă (adâncime de aproximativ 40 cm) cu max. 40% umbră (coronament arbor)

Habitat de reproducere/ kmp

Cel puțin 4/km²

Este preferabilă existența mai multor habitate acvatice cu suprafețe mici (densitatea optimă a bălților 4/km² în zonele favorabile).

Acoperirea habitatelor naturale terestre din jurul habitatelor umede (de reproducere) pe o fâșie de 0,5 km lungime și 100 m lățime, paralelă cu structuri liniare de dispersie (câmpuri neasfaltate și drumuri forestiere)

% din acoperirea suprafeței

Cel puțin 75 %

Tabel 171 - 1220 Emys orbicularis

Parametru

Unitatea de măsură

Valoarea țintă

Informații adiționale

Suprafața habitatului speciei

Ha

Cel puțin 150

Mărimea habitatului speciei în sit este mai mică decât mărimea habitatului pentru starea de conservare favorabilă.

Mărimea populației

Indivizi

Minim 70

Mărimea populației speciei în sit este mai mică decât mărimea populației pentru starea de conservare favorabilă.

Zonele umede cu adâncimea apei sub 50 cm cu vegetație acvatică emergentă (crucială pentru hrănire și dezvoltarea tinerilor)

Ha

Cel puțin 200

Este preferabilă existența mai multor habitate acvatice cu suprafețe mici (densitatea optimă a bălților 4/km² în zonele favorabile).

Lungimea vegetației riverane de cel puțin 10 m lățime

Km

Necunoscută

6.3.1.3.

Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor de mamifere pentru care au fost desemnate siturile

Tabel 172 - 1355 Lutra lutra

Parametru

Unitatea de măsură

Valoarea țintă

Informații adiționale

Mărimea populației

Indivizi

Minim 10

Mărimea populației speciei în sit este egală cu mărimea populației pentru starea de conservare favorabilă.

Suprafața habitatului specific speciei

Ha

Minim 219,37

Suprafața habitatului speciei în sit este egală cu suprafața habitatului pentru starea de conservare favorabilă.

Lungimea vegetației ripariene cu o lățime medie de min. 3 m pe ambele maluri ale apei în fiecare secțiune de 500 m

Km

Necunoscută

Gradul de fragmentare

Numărul elementelor de fragmentare

Necunoscută

6.3.2.

Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a habitatelor pentru care au fost desemnate siturile

Tabel 173 - 91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun

Parametru

Unitatea de măsură

Valoarea țintă

Informații adiționale

Suprafața habitatului

Ha

Cel puțin 749,67

Suprafața habitatului în sit este egală cu suprafața habitatului pentru starea de conservare favorabilă.

Abundența – dominația speciilor edificatoare/ caracterisitice

%/ha

Cel puțin 70%

Cer (Quercus cerris), Gârnița (Quercus frainetto), Stejar pedunculat (Quercus robur), Gorun (Quercus petraea ssp petraea, ssp. dalechampii, ssp. polycarpa), Frasin (Fraxinus ornus), Tei (Tilia tomentosa), Păr (Pyrus piraster), Jugastru (Acer campestre), Arțar tătăresc (Acer tataricum);

Abundența stratului arbustiv

Procent de acoperire/1000 mp

Max 15

Corn (Cornus mas), Păducel (Crataegus monogyna), Salbă moale (Euonymus europaeus), Lemn câinesc (Ligustrum vulgare), Măceș (Rosa canina)

Compoziția stratului ierbos (specii edificatoare)

Nr. de specii/1000 mp

Cel puțin 6

Festuca heterophylla, Achillea distans, A. nobilis, Betonica officinalis, Campanula persicifolia, Lithospermum purpurocaeruleum, Lathyrus niger, Lychnis coronaria, Hieracium racemosum, Helleborus odorus, Melittis melissophyllum, Pulmonaria mollis, Poa nemoralis, Potentilla alba, P. micrantha, Silene nutans, S. viridiflora, Veratrum nigrum, Viola hirta, Viola alba, Vicia cassubica, Viscaria vulgaris, Galanthus plicatus, Crocus flavus, Scilla bifolia etc.

Abundența specii invazive, ruderale, nitrofile și alohtone, inclusiv ecotipurile necorespunzătoare

%/ha

Mai puțin de 20%

La nivelul întregii suprafețe a sitului, cu prezență punctuală care afectează sectoare reduce ca suprafață, se regăsesc Ambrosia artemisiifolia, Robinia pseudoacacia, Asclepias syriaca, Prunus serotina, Calamagrostis epigeios, Xanthium italicum, Erigeron annuus, Elodea canadensis

Specia salcâm (Robinia pseudoacacia) a fost introdusă în trecut prin plantare pe mici suprafețe din cadrul trupului de padure Cracul Sirului și prezintă amenințarea de a se extinde spontan pe zone din arboretele învecinate.

Volumul lemn mort pe sol sau pe picior

m3/Ha

Cel puțin 20

În prezent se observă arbori morți – pe picior și la sol – în limitele unei stări de vegetație bună și ca urmare a proceselor de competiție intra și interspecifică;

Lemn mort în descompunere avansată

% din volumul total

Cel puțin 25%

Insule de îmbătrânire/ arbori de biodiversitate

Număr arbori/Ha

Cel puțin 5

Tabel 174 - 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen

Parametru

Unitatea de măsură

Valoarea țintă

Informații adiționale

Suprafața habitatului

Ha

214,69

Suprafața habitatului în sit este egală cu suprafața habitatului pentru starea de conservare favorabilă.

Abundența – dominația speciilor edificatoare/ caracterisitice

%/ha

Cel puțin 80%

Specii arborescente de cvercinee (Quercus robur, Q. petraea, Q. cerris, Q. frainetto), singure sau în amestec cu arbori din specii principale precum: Tei (Tilia tomentosa, Tilia cordata), Frasin (Fraxinus excelsior, Fraxinus angustifolia), Ulm (Ulmus glabra, Ulmus minor), diseminat Cireș (Prunus avium), Sorb (Sorbus torminalis); în subetaj cu specii de arbori precum: Carpen (Carpinus betulus), Măr pădureț (Malus sylvestris), Păr pădureț (Pyrus pyraster), Arțar tătăresc (Acer tataricum)

Abundența stratului arbustiv

Procent de acoperire/1000 mp

Max. 15

Păducel (Crataegus monogyna), Salbă moale (Euonymus europaeus), Salbă râioasă (Euonymus verrucosus), Corn (Cornus mas), Sânger (Cornus sanguinea), Clocotiș (Staphylea pinnata), Subarbuști: Lemn câinesc (Ligustrum vulgare), Măceș (Rosa canina).

Compoziția stratului ierbos (specii edificatoare)

Nr. de specii/1000 mp

Cel puțin 6

Asarum

europaeum, Brachypodium sylvaticum, Arum orientate, A. maculatum, Melampyrum bihariense, Stellaria holostea, Galium odoratum, Geum urbanum, Polygonatum latifolium, Lathyrus niger, L. vernus, L. hallersteinii, Lamium galeobdolon, Euphorbia amygdaloides, Dentaria bulbifera, Sanicula europaea, Veronica chamaedrys, Scutellaria altissima, Lithospermum purpureocaeruleum, Mercurialis ovata, Viola suavis etc.

Abundența specii invazive, ruderale, nitrofile și alohtone, inclusiv ecotipurile necorespunzătoare

%/ha

Mai puțin de 20%

La nivelul întregii suprafețe a sitului, cu prezență punctuală care afectează sectoare reduce ca suprafață, se regăsesc Ambrosia artemisiifolia, Robinia pseudoacacia, Asclepias syriaca, Prunus serotina, Calamagrostis epigeios, Xanthium italicum, Erigeron annuus, Elodea canadensis

Volumul lemn mort pe sol sau pe picior

mc/Ha

Cel puțin 20

Lemn mort în descompunere avansată

% din volumul total

Cel puțin 25%

Insule de îmătrânire/ arbori de biodiversitate

Număr arbori/Ha

Cel puțin 5

7.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

7.1.

Scopul Planului de management pentru aria naturală protejată

Scopul Planului de management a fost definit astfel încât să reprezinte o afirmare a unei stări viitoare ideale pentru întregul teritoriu al ariei naturale protejate, pe termen lung, ca rezultat al implementării Planului de management.

Scopul prezentului Plan de management este reprezentat de:

–

asigurarea stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor pentru care a fost declarat situl Natura 2000 ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici, precum și contribuția la coerența rețelei Natura 2000 și la menținerea diversității biologice în regiunea biogeografică continentală, în contextul asigurării dezvoltării durabile a comunităților locale ce se găsesc pe teritoriul ariei naturale protejate.

7.2.

Obiective generale, obiectivele specifice, , măsuri specifice/management și activități

O temă de management reprezintă o secțiune a Planului de management care abordează un set de subiecte ce au legătură între ele. Obiectivele generale reprezintă țintele ce trebuie atinse pe termen lung, în urmărirea îndeplinirii scopului Planului de management. Obiectivele specifice reprezintă obiectivele pe termen scurt, care contribuie la realizarea obiectivelor generale ale Planului de management.

7.2.1.

Obiective generale

Având în vedere specificul și complexitatea ariei naturale protejate vizate, atât din punct de vedere al atributelor pentru conservarea naturii, a resurselor naturale existente, dar și din punct de vedere al satisfacerii necesităților sistemului socio-uman în contextul dezvoltării durabile a comunităților locale, prin prezentul Plan de management au fost identificate următoarele teme și au fost asociate acestora obiective generale prezentate mai jos.

7.2.2.

Obiective specifice

În urma alegerii temelor și asocierii acestora cu obiectivelor generale, cele din urmă, sunt la rândul lor asociate cu obiective specifice prezentate mai jos.

Tabel 175 - Teme, obiective generale și obiective specifice de management ale sitului Natura 2000 ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici vizate de Planul de management

Tema

Obiectiv general

Obiectiv specific

T.1. Conservarea și managementul biodiversității (al speciilor și habitatelor de interes conservativ).

OG. 1. Asigurarea conservării speciilor și habitatelor de interes conservativ pentru conservarea cărora a fost declarat situl Natura 2000 ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici, în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabilă a acestora.

OS. 1.1. Asigurarea conservării speciei 1083 Lucanus cervus, în sensul conservării fragmentelor de habitate abiotice potențiale ale speciei.

OS. 1.1.1. Menținerea pădurilor bătrâne ca habitat potențial în stare de conservare favorabilă pentru specia 1083 Lucanus cervus.

OS. 1.2. Asigurarea conservării speciei 1188 Bombina bombina, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acesteia.

OS. 1.2.1. îmbunătățirea stării de conservare favorabilă a peciei 1188 Bombina bombina, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acesteia din punct de vedere al populației.

OS. 1.2.2. îmbunătățirea stării de conservare a speciei 1188 Bombina bombina, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei.OS.1.3. îmbunătățirea stării de conservare a speciei 1166 Triturus cristatus, în sensul atingerii unei stării de conservare favorabilă

OS.1.3.1. Creșterea efectivelor populației speciei 1166 Triturus cristatus, în sensul îmbunătățirii stării de conservare favorabilă a acesteia din punct de vedere al populației.

OS.1.3.2. îmbunătățirea habitatului speciei 1166 Triturus cristatus în sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei.

OS. 1.4. îmbunătățirea stării de conservare a speciei 1220 Emys orbicularis, în sensul atingerii unei stării de conservare favorabilă

OS. 1.4.1. Creșterea efectivelor populației speciei 1220 Emys orbicularis, în sensul îmbunătățirii stării de conservare favorabilă a acesteia din punct de vedere al populației.

OS. 1.4.2. îmbunătățirea habitatului speciei 1220 Emys orbicularis în sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei.

OS.1.5. Conservarea speciei 1355 Lutra lutra în sensul menținerii unei stări de conservare favorabilă din punct de vedere al efectivelor populației speciei.

OS.1.5.1. Menținerea efectivelor populației speciei 1355 Lutra lutra, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acesteia din punct de vedere al populației. OS.1.5.2. Asigurarea conservării habitatului speciei 1355 Lutra lutra în sensul menținerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei.

OS.1.6. Asigurarea îmbunătățirii stării de conservare a habitatului 91M0 Păduri balcano- pontice de cer și gorun

OS.1.6.1. Conservarea suprafeței ocupată de habitatului 91M0 Păduri balcano-pontice de cer și gorun în situl Natura 2000 ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici.

OS.1.6.2. Restabilirea structurii și funcțiunilor specifice habitatului 91M0 Păduri balcano- pontice de cer și gorun, în vederea atingerii unei stării de conservare favorabilă OS. 1.7.

Restabilirea stării de conservare favorabilă a habitatului 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen,

OS.1.7.1. Conservarea suprafeței ocupată de habitatului 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen în situl Natura 2000 ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici.

OS.1.7.2. Restabilirea structurii și funcțiunilor a habitatului 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen,în vederea atingerii unei stării de conservare favorabilă .

T.2. Inventarierea/ evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității.

OG.2. Asigurarea bazei de informații/date referitoare la speciile și habitatele pentru care a fost declarat situl ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici, ca suport pentru gestionarea conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului.

OS.2.1. Actualizarea inventarelor (evaluarea detaliată) pentru speciile și habitatele de interes conservativ.

OS.2.2. Realizarea inventarelor (evaluarea detaliată) pentru speciile de amfibieni și reptile nou identificate pe suprafața sitului.OS.2.3. Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor si habitatelor de interes conservativ pe perioada implementării Planului de management.

OS.2.4. Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de amfibieni și reptile nouidentificate, pe perioada implementării Planului de management.

T.3. Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului.

OG.3. Asigurarea managementului eficient al Sitului ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici, în scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor de interes conservativ

OS.3.1. Materializarea limitelor ariei naturale protejate pe teren și menținerea acestora.

OS.3.2. Urmărirea respectării Regulamentului și a prevederilor Planului de management.

OS.3.3. Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea Planului de management.

OS.3.4. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate.

OS.3.5. Monitorizarea implementării Planului de management.

OS.3.6. Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul ariei naturale protejate.

T.4. Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului.

OG.4. Creșterea gradului de conștientizare și educație ecologică a publicului din zona Sitului ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici.

OS.4.1. Elaborarea/actualizarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului.

OS.4.2. Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului.

T.5. Utilizarea durabilă a resurselor naturale.

OG.5. Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile și habitatele de interes conservativ din situl Natura 2000 ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici.

OS.5.1. Promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere.

OS.5.2. Promovarea utilizării durabile a resurselor de apă.

OS.5.3. Promovarea utilizării durabile a terenurilor agricole.

OS.5.4. Promovarea utilizării durabile a pajiștilor (pășuni, fânețe).

OS.5.5. Promovarea utilizării durabile a pescăriilor (stuf, calitatea și nivelul apei, modalități de gestionare).

OS.5.6. Promovarea unei dezvoltări durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate.

OS.5.7. Promovarea realizării și comercializării de produse tradiționale, etichetate cu sigla ariei naturale protejate.

T.6. Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale și culturale).

OG.6. Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil, prin intermediul valorilor naturale și culturale, cu scopul limitării impactului asupra mediului

OS.6.1. Elaborarea Strategiei de management a vizitatorilor.

OS.6.2. Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor.

7.2.3.

Măsuri specifice/măsuri de management

Măsurile de conservare/management reprezintă totalitatea demersurilor/acțiunilor întreprinse pentru îndeplinirea obiectivelor specifice. Au fost propuse, pentru a fi dezbătute, o serie de măsuri de conservare/management necesare îndeplinirii obiectivelor specifice ale Planului de management, care sunt prezentate în continuare:

Tabel 176 - Măsuri de conservare/management a ariei naturale protejate, prevăzute în Planul de management

OG.1. Asigurarea conservării speciilor și habitatelor de interes conservativ pentru conservarea cărora a fost declarat situl Natura 2000 ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici, în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabilă a acestora.

OS.1.1. Asigurarea conservării speciei 1083 Lucanus cervus, în sensul conservării fragmentelor de habitate abiotice potențiale ale speciei.

OS.1.1.1. Menținerea pădurilor bătrâne ca habitat potențial în stare de conservare favorabilă pentru specia 1083 Lucanus cervus.

Cod MM

Impact P/A (cod)

Măsura de management

Descriere

1.1.1.1

E03.01 depozitarea deșeurilor menajere (M)

H05.01 gunoiul și deșeurile solide (M)

Interzicerea depozitării necontrolate a deșeurilor în arealul speciei și ecologizarea zonelor unde deja acestea există.

Păstrarea pădurilor în special a zonelor de lizieră nepoluate cu deșeuri Măsură restrictivă:A

Activitatea constituie o obligație legală, (a se vedea OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor, art 20 alin 3 si 4) și implică control periodic. Abandonarea necontrolată a deșeurilor constituie un factor care poluează mediul, intervine în estetica peisajului și în primul rând constituie un pericol letal pentru speciile de animale care pot consuma aceste ambalaje (Boume, 1977; Pettit et al., 1981).

Deșeurile solide tip materiale de construcții sunt destul de frecvente, mai ales în zona lizierelor care au drumuri adiacente. Efectul acestora poate fi de multe feluri datorită compoziției diferită a acestor materiale. Presiunea majoră actuală constă în modificarea fizică și estetică habitatului, și mai ales în efectul potențial toxic asupra solului.

Este nevoie de control regulat și monitorizarea stării pădurilor de stejar, mai ales liziera pădurilor.

Zona de reglementare: Liziera pădurilor de stejar.

Prioritate: Mare.

1.1.1.2

I01 specii invazive non-native (alogene)

Prevenirea în concordanță cu amenajamentele silvice a înlocuirii pădurilor de stejar cu plantații de salcie (specie invazive), care nu pot fi utilizate ca habitate de către Lucanus cervus.

Păstrarea habitatelor potențiale al speciei

Măsură activă:

Salcia ca specie invazivă are un efect de modificare a florei și implicit a faunei locale și duce la o degradare rapidă și semnificativă a solului prin extragerea nutrienților în mod nesustenabil.

Este nevoie de control regulat și monitorizarea distribuției salciei.

Zona de reglementare: Liziera pădurilor de stejar.

Prioritate: Ridicată.

1.1.1.3

Tăierea arborilor seculari

Menținerea unei structuri forestiere mozaicate în cadrul unităților de producție, prin

păstrarea de pâlcuri de 3-5

arbori bătrâni (peste 80 ani) la hectar în zonele de recoltare.

Păstrarea arborilor seculari

Măsură activă:

Este nevoie de control regulat și monitorizarea pădurilor, mai ales în cazul arborilor seculari.

Zona de reglementare: Pădurile și marginea pădurilor.

Prioritate: Ridicată.

În cazul pădurilor aflate în proprietate privată a persoanelor fizice și juridice sau a unităților administrativ teritoriale, în cazul executării de tăieri de igienă, volum de lemn mort pe picior, respectiv al arborilor selectați pentru a fi menținuți, va fi asigurat la nivel de unitate amenajistică din volumul de lemn care depășește volumul de lm3/an/ha destinat executării lucrării de tăieri de igienă.

1.1.1.4

B02.04 Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare