Strategia din 7 noiembrie 2002

1.INTRODUCERE
De mai bine de 40 de ani Agenția Internationala pentru Energie Atomica (AIEA) reprezintă nucleul cooperarilor internaționale în domeniul nuclear. Statutul AIEA precizează ca "Agenția va cauta sa accelereze și sa mărească contribuția energiei atomice la pacea, sănătatea și prosperitatea lumii și se va asigura ca asistența tehnica oferită statelor membre nu este utilizata decât în scopuri pașnice".
Rezultatele activității desfășurate de Agenție până în prezent nu contrazic prevederile statutului acesteia, demonstrand ca Agenția a trecut testul în timp și prevederile rămân valabile, Agenția desfasurand cu succes activitățile de exploatare a tehnologiilor nucleare sigure care să îndeplinească cerințele dezvoltării durabile și sa imbunatateasca calitatea vieții în vederea dezvoltării unui regim de neproliferare și o eventuala dezarmare nucleara.
Pe plan mondial, elaborarea și actualizarea documentelor naționale și internaționale privind strategiile de dezvoltare și politicile de implementare din domeniul nuclear se realizează având la baza cerințele Națiunilor Unite privind dezvoltarea durabila, prevederile statutului AIEA, strategia pe termen mediu a AIEA și cerințele naționale pe termen mediu și lung ale statelor.
Strategia pe termen mediu a AIEA prevede o abordare în care toate activitățile importante sunt integrate pe baza a trei concepte: tehnologie, securitate și verificare. În perioada următoare AIEA își propune ca direcțiile principale, obiectivele acestora și indicatorii de performanță propuși pentru fiecare obiectiv, precum și prioritățile din cadrul fiecărei direcții să fie ajustate pe parcurs, astfel încât sa răspundă modificărilor din domeniul politic și economic. Printre tendintele care vor influența strategia AIEA în următorii 5 ani se numara și următoarele:
[] Dezvoltarea utilizării pașnice a tehnologiilor nucleare în contextul îmbunătățirii infrastructurii și a creșterii transferului tehnologic;
[] Pe măsura ce necesarul de energie electrica continua sa crească, ținând cont de cerințele dezvoltării durabile, necesitatea exploatării surselor de energie cu impact limitat asupra mediului înconjurător ar putea revitaliza opțiunea energiei nucleare;
[] În contextul liberalizarii economice globale care conduce la o privatizare utilitara, se impune ca securitatea nucleara sa nu fie compromisa;
[] Elaborarea și implementarea soluțiilor tehnice privind managementul deșeurilor radioactive și al combustibilului ars;
[] Întărirea sistemului de garanții care să acopere materialele și activitățile nucleare declarate și nedeclarate;
[] Extinderea activităților de verificare ale AIEA;
[] Societatea civilă joaca în prezent un rol important în desfășurarea politicilor interne și internaționale, fiind necesară o intensificare a comunicării sale cu AIEA.
România se numara printre membrii fondatori ai AIEA, desfasurand toate activitățile din domeniul nuclear în acord cu prevederile statutului acesteia. Domeniile de interes major pentru România în domeniul nuclear sunt stabilite prin Programul Cadru Național de cooperare cu AIEA. Pentru perioada următoare au fost identificate următoarele domenii prioritare pentru România care vor beneficia de asistența tehnica AIEA: infrastructura de reglementare, protecția radiologică și sănătatea, managementul deșeurilor radioactive și al combustibilului nuclear ars, securitatea nucleara a Centralei de la Cernavoda și activitatea de cercetare-dezvoltare ca suport al Programului Nuclear Național.
În ceea ce privește dezvoltarea durabila, aceasta s-a constituit ca opțiune strategica cu ocazia Conferintei de la Rio de Janeiro din iunie 1992 când, prin acordul internațional exprimat în "Declarația de la Rio de Janeiro" și adoptarea Agendei 21, s-a statuat faptul ca mediul și dezvoltarea economică sunt compatibile, având obiective complementare.
În accepțiunea larga a conceptului de dezvoltare durabila, ca fiind "capacitatea de a satisface cerințele generatiei prezente, fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi", prosperitatea economică și conservarea mediului trebuie să se susțină reciproc. În consecința dezvoltarea durabila înseamnă îmbunătățirea progresiva și menținerea bunastarii populației corelata cu cerințele folosirii rationale a resurselor naturale și ale conservării ecosistemelor.
Politicile energetice ale țărilor occidentale sunt directionate către:
[] Asigurarea energiei necesare creșterii economice;
[] Asigurarea securității energetice;
[] Ameliorarea impactului asupra mediului ambiant la nivel local și regional;
[] Creșterea eficientei utilizării energiei în vederea reducerii problemelor legate de poluarea transfrontaliera.
Găsirea unor politici eficiente pentru a răspunde modificărilor climei reprezintă unul din obiectivele principale ale dezvoltării durabile. Astfel energia nucleara este cea care contribuie la reducerea emisiilor de gaze în atmosfera (efectul de sera), scăzând riscul inducerii încălzirii globale, precum și al poluarii atmosferice globale.
Experienta mondială în domeniul producerii și exploatării energiei nucleare demonstreaza ca funcționarea în condiții normale și cu respectarea reglementărilor privind securitatea nucleara a centralelor nuclearo-electrice și a instalațiilor nucleare are un impact relativ scăzut asupra sănătății populației și a mediului înconjurător. Datorită importantei deosebite a energiei în contextul dezvoltării durabile, a necesității de a satisface nevoile crescande de energie și complexității serviciilor din domeniul energetic, având în vedere reducerea impactului asupra mediului înconjurător, activitățile de cercetare-dezvoltare reprezintă un factor deosebit de important în domeniu. Dezvoltarea științei și tehnologiei în următoarele decade vor avea un impact hotarator asupra dezvoltării economice și sociale.
Pentru România acceptarea doctrinei dezvoltării durabile în domeniul nuclear reprezintă singura cale responsabilă de proiectare a dezvoltării pe termen mediu și lung, în concordanta cu interesul național și cu cerințele colaborării internaționale. Cele mai importante dintre recomandările Comisiei Europene pentru statele candidate, luate în considerare la elaborarea strategiei în domeniul nuclear, sunt:
[] Folosirea cercetării ca baza a strategiilor naționale în domeniul dezvoltării durabile a transporturilor și energiei;
[] Dezvoltarea sistemelor naționale de cercetare-dezvoltare-inovare;
[] Dezvoltarea legăturilor cu comunitatea științifică a statelor membre și a celorlalte state candidate;
[] Promovarea schimburilor de know-how, de specialiști, tehnologii pentru realizarea progresului în regiunea balcanica;
[] Creșterea contribuției cercetării la realizarea cerințelor de baza ale statelor privind dezvoltarea durabila și bunăstarea socio-economică a populației;
[] Abordarea în domeniul cercetării, a unor măsuri practice care să asigure integrarea deplina în rețeaua europeană de cercetare (European Research Area) a statelor candidate, ca parteneri egali.
Strategia dezvoltării domeniului nuclear se bazează pe respectarea:
[] Prevederilor și recomandărilor Uniunii Europene în domeniu;
[] Integrării filozofiei dezvoltării durabile ca element conceptual fundamental;
[] Prevederilor tratatelor și acordurilor internaționale la care România este parte semnatara;
[] Prevederilor următoarelor acte normative:
●
H.G. nr. 455/23 mai 2001 , privind aprobarea Planului de acțiune al Programului de guvernare pe perioada 2001-2004;
●
H.G. nr. 657/20 iunie 2002
privind aprobarea Politicii industriale a României și a Planului de acțiune pentru implementarea politicii industriale a României;
●
H.G. nr. 647/12 iulie 2001 , privind aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare energetica a României pe termen mediu, 2001-2004.
[] Prevederilor Strategiei naționale pentru Dezvoltare Durabila.
Prin specificul lor, activitățile din domeniul nuclear necesita obiective și strategii pe termen lung sau foarte lung, din care se deduc apoi acțiuni pe termen mediu și scurt.
Nucleul strategiei de dezvoltare a domeniului nuclear îl constituie Programul Nuclear Național (P.N.N.); în cadrul P.N.N. sunt descrise:
● Obiectivul fundamental;
● Obiectivele derivate;
● Obiectivele asociate satisfacerii exigențelor societății modeme;
● Precum și strategiile de realizare a obiectivelor propuse.
2. PREMIZE ȘI CONDIȚII PENTRU DEZVOLTAREA DOMENIULUI NUCLEAR
2.1. PREMIZE
■ În România energia nucleara este folosită exclusiv în scopuri pașnice
Toate activitățile nucleare care se desfășoară în România sunt supuse unui strict control efectuat de statul român, pe de o parte, și de organismele internaționale abilitate, pe de altă parte.
România este membru fondator al Agenției Internaționale pentru Energia Atomica, AIEA Viena, organism internațional specializat al Organizației Națiunilor Unite, ONU. Controlul internațional se efectuează de către AIEA Viena, conform cerințelor și procedurilor Agenției.
Prin decizia de a construi reactori CANDU cu uraniu natural, combustibilul nuclear ars urmând a fi stocat ca deseu radioactiv, fără activități de reprocesare, energetica nucleara din România nu ridica probleme deosebite din punctul de vedere al proliferarii armelor nucleare. Pe termen mediu, este foarte probabila tranzitia la ciclul de combustibil nuclear cu uraniu ușor îmbogățit, SEU și, eventual, la ciclul cu uraniu recuperat, RU.
Știința moderna, prin cercetările și investigațiile specializate de protecție biologica și medicina nucleara, a rezolvat practic toate problemele de risc radiologie și continua eforturile dedicate, în particular, efectelor nivelelor foarte scăzute de radiatii, apropiate de fondul natural. Prin legile sale și prin organismele dedicate autorizării, inspecției, supravegherii mediului etc., statul român nu permite desfășurarea de activități nucleare decât în condiții bine precizate, pentru care riscurile asociate sunt atât de mici încât pot fi acceptate. Aceste condiții sunt similare celor impuse pe plan internațional. Evaluarea riscului se bazează pe metode și procedee corespunzătoare. Statul român urmărește atât evoluția acestor restrictii, cat și apariția de noi metode și procedee de evaluare a riscului, pentru a adopta permanent noile standarde acceptate în lume.
Pe de altă parte, statul român promovează perseverent activitățile dedicate asigurării și creșterii nivelului de securitate a instalațiilor nucleare, prin mijloace specifice, inclusiv prin alocarea de resurse umane și financiare.
În urma activităților nucleare rămân deșeuri cu diferite grade de radioactivitate. Masa totală anuală de deșeuri este mica sau foarte mica în comparatie cu masele de deșeuri rezultate din alte activități umane. Tehnologiile moderne sunt capabile sa reducă riscul asociat deșeurilor radioactive la nivele extrem de scăzute, care nu mai ridica nici un fel de probleme. Pentru problema depozitarii finale a deșeurilor înalt active nu exista încă o metoda acceptată unanim și aplicată pe plan internațional, deși soluțiile tehnologice propuse până acum sunt deja convingatoare. Timpul încă mai da ragaz specialiștilor și celor care trebuie să autorizeze aplicarea efectivă de astfel de soluții.
Ca urmare a punerii în funcțiune a primei unități nucleare abia în anul 1996, statul român are la dispoziție încă patru decenii pentru a selecta o soluție de depozitare finala a deșeurilor înalt active; este extrem de probabil ca până atunci să apară soluții și standarde acceptate pe plan internațional. Încă de pe acum, specialiștii români participa la colaborări internaționale dedicate identificarii tuturor aspectelor concrete de clarificat în vederea unei rezolvari corespunzătoare a problemei depozitarii finale a deșeurilor radioactive înalt active.
Statele avansate în domeniul nuclear, care au exploatat centrale nucleare imediat după anul 1950, vor trebui sa selecteze și să aplice efectiv fie o soluție noua, fie una dintre cele existente astăzi. În consecința, se apreciază ca România va începe depozitarea definitivă a deșeurilor înalt active cu cel puțin trei decenii în urma unor state dezvoltate, cu tehnologii nucleare avansate.
Protecția fizica a zonelor unde se desfășoară activități nucleare este asigurata la nivelul standardelor internaționale, prin măsuri legislative adecvate. Sustragerea de uraniu sau de alte materiale nucleare care ar putea servi unor organizații teroriste este extrem de improbabila, ca urmare a procedurilor impuse și a sistemelor de protecție fizica cu care sunt dotate instalațiile nucleare.
Traficul ilicit de uraniu sau de alte materiale nucleare care ar putea servi unor organizații teroriste este interzis pe teritoriul României. Măsurile de control, pregătirea profesională și dotarea organismelor abilitate sunt îmbunătățite permanent.
Vulnerabilitatea întregului ciclu de combustibil nuclear la acțiuni teroriste este în dezbatere pe plan mondial. România va lua toate măsurile pe care comunitatea internationala le va considera ca necesare, asa încât nivelul de vulnerabilitate la acțiuni teroriste să fie corespunzător evitării oricărui pericol.
■ În domeniul generarii energiei electrice în România, se constata existenta unui preț de vânzare greu suportabil de către consumatori, simultan cu existenta unui număr semnificativ de termocentrale vechi, care au depășit timpul de viața de 30 de ani. De asemenea, în sistemul clasic de generare a energiei electrice exista unități mai vechi sau mai noi care au avut și au în continuare o slabă eficienta.
În aceste condiții, este firesc ca specialiștii români sa caute cele mai potrivite măsuri atât pentru rezolvarea problemelor imediate, cat și pentru ca, pe termen mediu și lung, soluțiile aplicate să asigure o baza solida pentru dezvoltarea durabila a tarii.
Scopurile majore urmărite în efortul de identificare de soluții optime sunt următoarele:
[] Furnizarea de energie electrica la un cost cat mai mic și cat mai stabil pe termen lung;
[] Asigurarea unei protecții corespunzătoare a mediului, în primul rând prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera;
[] Asigurarea unui grad înalt de siguranță în furnizarea energiei electrice.
Una dintre concluziile importante ale analizelor economice recente efectuate la cererea guvernului român impune necesitatea de a continua introducerea în Sistemul Energetic Național de noi unități nucleare. Acțiunile efective legate strict de Unitatea 2 de la CANE Cernavoda au început deja. Pasul decisiv va fi semnarea unui contract de finanțare într-un regim convenit de guvern cu un partener străin, de exemplu de tipul BOT, "Building, Operating and Transfer".
Trebuie menționat faptul ca în Comunitatea Europeană exista tari ca Franța și Belgia care se bazează pe electricitatea de origine nucleara în proporții de peste 50% și tari care au anuntat că nu intenționează sa mai permită construirea de noi unități nucleare pe teritoriul lor, ca Suedia și Germania. În acest context, trebuie precizat ca, deși fiecare stat are propria sa strategie energetica, estimarile de ansamblu pentru Europa indica o contribuție majoră a energeticii nucleare în continuare, în anul 2000, circa 35% din energia electrica produsă în Comunitatea Europeană a fost de origine nucleara. De asemenea, ca strategie pe termen mediu și lung, a fost precizată sprijinirea energeticii în continuare pe multiple procedee, inclusiv pe soluția CANE.
■ Cele mai importante avantaje pe care energia nucleara le oferă României
Furnizarea energiei electrice de origine nucleara se poate realiza:
[] pe baza combustibilului nuclear fabricat în România;
[] pe baza apei grele fabricata în România;
[] la un preț de cost pe 1 MWh mai mic decât în cazul centralelor pe cărbune sau petrol;
[] în orice perioada a anului, practic independent de surprizele oferite de natură.
Energia electrica de origine nucleara este produsă practic în absenta totală a emisiilor de gaze cu efect de sera, contribuția la păstrarea unui mediu curat fiind o cerința majoră a societății modeme. Prin caracteristicile sale, energia nucleara oferă premizele cele mai favorabile pentru o dezvoltare durabila pe termen mediu și lung, în special prin creșterea siguranței în furnizarea de energie electrica, prin independenta practic totală față de capriciile vremii și prin stabilitatea costului de generare.
Prețul combustibilului nuclear pe piața mondială este constant de peste doua decenii și se apreciază ca va rămâne constant încă mulți ani, probabil peste 20. Mai mult, în cazul unei cresteri ipotetice a costului combustibilului nuclear, efectul asupra prețului unui MWh de energie electrica generata este mic chiar și atunci când prețul combustibilului nuclear crește cu 50%. Aceasta independenta aproape totală contrasteaza puternic cu situația corespunzătoare termocentralelor pe gaz, petrol sau cărbune, asa cum se observa în figura de mai jos, bazată pe un studiu efectuat de specialiști din Comunitatea Europeană în anul 2000:
NOTA CTCE
Figura 2.1. Evoluția costului energiei electrice în funcție de evoluția costului combustibilului utilizat, se găsește în Monitorul Oficial al României Partea I, Nr. 851 din 26 noiembrie 2002, la pagina 14
Evoluția costului energiei electrice în funcție de evoluția costului combustibilului utilizat
2.2. CONDIȚII
Faptul ca România a fost singura țara din CAER care a optat pentru un reactor nuclear energetic de tip CANDU a condus la o apreciere internationala favorabilă a nivelului de securitate nucleara de la centrala. Simultan, Comunitatea Europeană exercita presiuni deosebite pentru închiderea prematura a centralelor de tip VVER-440 și RBMK din Bulgaria, Ucraina, Lituania, Armenia etc.
Se observa ca România a făcut o alegere corespunzătoare privind tipul de reactor nuclear energetic, comparativ cu țările din fostul lagar socialist.
Situația mondială arata însă ca succesul efortului în domeniul energeticii nucleare într-o țara data depinde esențial și de alte condiții.
Chiar negocierile inițiale pot esua sau pot conduce la contracte necorespunzătoare, cu efecte negative importante: dobânzi dificil de suportat, cheltuieli suplimentare, dezechilibru între necesarul real de forta de muncă străină, respectiv locală, preferinta exagerata pentru echipamente locale sau, dimpotriva, pentru produse "de firma" etc.
Nici măcar după realizarea corespunzătoare a punerii în funcțiune, nimeni și nimic nu garantează succesul pe 30, pe 40 sau pe mai mulți ani. Este absolut necesar să fie înțelese de la bun început condițiile mai importante care permit dezvoltarea energeticii nucleare și care determina decisiv performanta economică și de securitate nucleara.
Pentru valorificarea corespunzătoare a imensului potențial al energeticii nucleare în România, satisfacerea corespunzătoare a acestor condiții este absolut necesară.
■ În energetica nucleara sunt necesare investiții mari pentru fiecare unitate nucleara construită și pusă în funcțiune.
Energetica nucleara necesita investiții mari pentru fiecare unitate nucleara și perioade lungi de timp de la începerea lucrărilor de construcție și până la furnizarea de energie electrica în regim comercial, de regula 6-7 ani, în viitor probabil sub 5 ani.
Pentru a recupera banii investiti într-un timp rezonabil, energia electrica furnizată de unitatea respectiva trebuie produsă și vândută practic la un nivel de 100% capacitate disponibilă, pentru o perioadă de cel puțin 10-15 ani.
Ținând cont de exigențele societății moderne, viitoarele contracte de furnizare de energie electrica ale unei unități nucleare vor depinde în mod decisiv de cererea pieței și de prețul de vânzare pentru un MWh generat.
În consecința, avantajele energeticii nucleare pot fi efectiv valorificate numai dacă exista un investitor care își asuma un risc financiar de anumite dimensiuni, de la caz la caz.
În situația de astăzi a României, guvernul este singura forta care poate debloca situația, prin căutarea de soluții de finanțare în mod deschis, acceptând spre analiza ofertele disponibile și negociind corespunzător detaliile soluțiilor selectate.
■ Nivelul de securitate nucleara trebuie ridicat în mod continuu, în acord cu evoluția standardelor internaționale.
Nivelul de securitate nucleara trebuie ridicat în mod continuu, în acord cu evoluția standardelor internaționale, în caz contrar, autorizația de funcționare la putere nominală a unității nucleare se poate pierde, cu consecințe negative asupra prețului de generare de energie electrica.
Mai grav, comunitatea internationala poate face presiuni deosebite pentru închiderea prematura a unității respective; într-o astfel de situație, bilanțul economic global se poate dovedi negativ.
Suportul tehnic local este esențial, iar asigurarea performantelor acestui suport reprezintă o problemă în sine, care trebuie rezolvată cu ajutorul unor colective de specialiști de înaltă calificare, dimensionate, dotate și finanțate corespunzător.
■ Managementul global al centralei nucleare poate influența semnificativ nivelul cheltuielilor totale, cu reduceri sau cresteri importante ale prețului de cost al electricitatii furnizate.
În lume exista centrale nucleare practic identice ca proiect și care au performanțe economice mult deosebite între ele. De exemplu, reactorii VVER din fostele tari socialiste acoperă un domeniu vast de succese și de esecuri.
Pentru asigurarea unui management corespunzător, proprietarul centralei trebuie să aplice perseverent soluția moderna de evaluare independenta a stării și a performantelor centralei, sa analizeze atent concluziile și recomandările raportate și apoi sa acționeze prompt și fără compromisuri.
■ Asigurarea unor contacte și colaborări internaționale
Deși asigurarea unor contacte și colaborări internaționale presupune diferite categorii de cheltuieli, uneori greu de evaluat individual, succesul economic al energeticii nucleare nu poate fi nici măcar imaginat fără o conectare corespunzătoare la nivel mondial.
■ Asigurarea resurselor umane
Problema resurselor umane trebuie rezolvată corespunzător, chiar dacă sunt necesare cheltuieli suplimentare pentru salarizare, pentru calificare (permanenta), pentru păstrarea unor rezerve de personal, pentru specializare în străinătate, pentru menținerea unor contacte internaționale etc.
Fenomenul plecării de specialiști de valoare în străinătate sau chiar în țara, în afară domeniului energeticii nucleare, trebuie tratat în asa fel încât consecințele sa devină suportabile sau chiar neglijabile.
În caz contrar, deși România are un potențial uman ridicat, va fi greu de asigurat transmiterea de cunoștințe tehnice specifice unui post dat și consecințele negative asupra stării centralei nu vor putea fi evitate.
Tot la nivelul resurselor umane, o condiție de baza pentru succesul energeticii nucleare este asigurarea dublei conectivitati a specialiștilor din domeniile de suport tehnic:
[] Pe de o parte, aceștia trebuie să știe permanent ce probleme au fost (sau sunt) la reactorii CANE din țara, cum au fost rezolvate, cu cine, cu ce succes (sau cum se spera o rezolvare).
[] Pe de altă parte, nivelul de informare și de specializare din cadrul entitatilor de suport tehnic nu trebuie limitat strict la sfera asociata exploatării unui tip dat de reactor. Dimpotriva, orizontul specialistului de suport tehnic trebuie să fie suficient de larg pentru a putea identifica problemele și soluțiile altora, progresul în diferite subdomenii sau discipline de interes etc. Acest obiectiv nu se poate atinge fără institute puternice și dotate corespunzător, fără mijloace modeme de informare prompta, fără cooperare internationala, fără cheltuieli relativ importante pentru dotare, specializări, participari la conferințe, stagii de lucru.
3. PLANUL NUCLEAR NAȚIONAL ȘI PLANURILE NUCLEARE ANUALE
În România, Planul Nuclear Național (PNN) și Planurile Nucleare Anuale (PNA) se constituie ca instrumente guvernamentale specifice, prin intermediul cărora se definesc, se promovează și se urmăresc obiectivele și interesele naționale în domeniul nuclear, în strânsă corelare și în mod interactiv cu strategia de dezvoltare a României în general și în sectorul energetic în special.
Ca document, Panul Nuclear Național, cuprinde:
[] Prezentarea domeniului nuclear aplicat, în lume și în România, inclusiv a tendințelor de evoluție, cu rol de fundament pentru obiectivele și strategiile PNN;
[] Prezentarea OBIECTIVELOR NAȚIONALE pe termen lung și mediu,și a STRATEGIILOR de realizare;
[] Prezentarea cadrului funcțional de aplicare, urmărire și actualizare a PNN;
[] Prezentarea acțiunilor pe termen relativ scurt, care trebuie efectuate pe baza Planurilor Nucleare Anuale.
PNN și PNA sunt supuse dezbaterii și aprobării comunității de specialiști din domeniul nuclear, precum și atenției publicului.
Punerea în aplicare a PNN și renunțarea la acest instrument specific se fac prin Hotărâre de Guvern.
PNN este administrat de către Agenția Naționala de Energie Atomica (ANEA) din cadrul MEC.
Comisia Naționala pentru Controlul Activităților Nucleare, CNCAN, va continua să aibă o independenta deplina.
3.1. ADAPTAREA PLANULUI NUCLEAR NAȚIONAL
Adaptarea PNN este o acțiune corectiva anuală prin care se modifica documentul numit PNN, fără vreo schimbare în textul asociat obiectivelor naționale și strategiilor de realizare și se face pe baza unui cadru procedural și se aproba de către ANEA.
3.2. ACTUALIZAREA PLANULUI NUCLEAR NAȚIONAL
Actualizarea PNN este o acțiune corectiva, prin care se modifica textul asociat obiectivelor naționale și strategiilor de realizare, se face pe baza unui cadru procedural, și se aproba la nivel guvernamental.
Planul nuclear anual specifică ansamblul acțiunilor prevăzute pentru anul respectiv, în acord cu PNN în vigoare.
Elaborarea PNA pe baza PNN se face pe baza unui cadru procedural și se aproba de către ANEA. Acest cadru procedural trebuie să asigure în mod corespunzător aplicarea voinței guvernului, fără a afecta autonomia unor entități cu activități nucleare.
Planul anual poate fi modificat în cursul anului numai cu aprobarea ANEA.
4. OBIECTIVELE PNN ȘI STRATEGIILE ASOCIATE
Obiectivele PNN sunt grupate în trei categorii distincte:
■ Obiectivul fundamental (OF), care creșterea ponderii contribuției energiei electrice de origine nucleara în producția totală de energie electrica, obiectiv esențial în asigurarea unei dezvoltări durabile a României.
■ Obiectivele derivate (OD), care au menirea de a favoriza creșterea competitivitatii domeniului nuclear în concordanta cu cerințele internaționale.
■ Obiectivele "europene" (OE), asociate satisfacerii exigențelor societății modeme, care trebuie să asigure valorificarea optima a contribuțiilor domeniului nuclear în cadrul efortului de dezvoltare durabila a societății românești.
Îndeplinirea acestor obiective se realizează pe baza unor strategii asociate. Strategiile generează acțiuni concrete, specificate în Planurile Naționale Anuale.
Evoluția în timp a cerințelor privind dezvoltarea durabila a societății românești implica o evoluție a obiectivelor și a strategiilor asociate.
Prin procedeele de adaptare a PNN, păstrând obiectivele, respectiv de actualizare a PNN modificând obiectivele, se asigura cadrul de evoluție a PNN în funcție de necesitățile identificate de-a lungul timpului. Se pot introduce strategii noi pentru obiectivele existente, respectiv obiective noi, specifice, cu strategiile asociate.
5. OBIECTIVUL FUNDAMENTAL AL PNN
■ Creșterea ponderii energiei electrice de origine nucleara în producția totală de energie electrica a României va fi de (20-40) % și se va realiza cu respectarea principiilor dezvoltării durabile a societății, în condiții competitive de preț de cost și cu asigurarea securității nucleare la nivelul standardelor internaționale
Strategii asociate:
[] Estimarea necesarului de energie electrica și a competitivitatii diferitelor optiuni posibile de generare
Estimarea necesarului de energie electrica și a competitivitatii diferitelor optiuni posibile de generare se va realiza pe baza unor analize specializate, ale căror concluzii sunt raportate periodic, în mod procedural, Consiliul Național pentru Energie Nucleara (CNEN), analize, inițiate de Ministerul Industriei și Resurselor.
[] Decizia în cazul unei competitivitati relativ apropiate a soluțiilor energetice bazate pe termocentrale, respectiv pe CNE
În cazul în care situația de superioritate comercială clara a soluției nucleare se defineste ca situația în care prețul de cost actualizat pentru 1 MWh generat de CNE este cu peste 25% mai mic decât prețul corespunzător unui MWh produs în termocentrale pe gaze naturale, petrol sau cărbune.
Analog, dacă prețul de cost actualizat pentru 1 MWh generat de termocentrale este cu peste 25% mai mic decât prețul corespunzător unui MWh produs în CANE, situația se va defini ca inferioritate clara a soluției nucleare.
Atunci când prețul de cost minim este mai mare decât 75% din prețul de cost maxim, competitivitatea va fi definită ca apropiată.
Statul român va sprijini soluția centralelor nucleare în cazul în care soluția nu este în situația de inferioritate clara, conform estimarilor. De asemenea, construirea de unități noi de CNE cu sprijinul statului român se va face exclusiv în condiții de estimare favorabilă a capacității de recuperare a costurilor în termen rezonabil, pe baza vânzării de energie electrica.
Dacă exista eventual companii care nu aparțin statului român și care doresc să investească în România în domeniul CNE, situația se va analiza și negocia de la caz la caz conform prevederilor legale.
În condițiile postulate de competitivitate apropiată și de menținere a obiectivului fundamental, statul român va sprijini dezvoltarea energeticii nucleare cel puțin până la încadrarea în intervalul de (20-40)% din producția totală de energie electrica, fără a permite însă depășirea limitei de 40%.
[] Decizia în cazul eventualei superioritati, respectiv inferioritati sistematice și clare a soluției centralelor nucleare
În momentul de fața, superioritatea procedeului nuclear în privinta prețului de cost este clara în România. În consecința, statul român va continua investițiile în unități nucleare altele decât Unitatea 2, CNE Cernavoda în funcție de posibilitățile concrete de atragere de fonduri. De asemenea, atunci când este cazul, va finanta direct o cota parte din investiție. Dacă situația actuala privind competitivitatea nu se schimba radical se vor construi un număr de unități de CNE, astfel încât să se realizeze cel puțin limita inferioară de 20% din producția totală de energie electrica și să fie îndeplinită una dintre cerințele OF.
Totuși, în eventualitatea puțin probabila în care soluția nucleara va deveni clar inferioară, se va decide fie modificarea obiectivului fundamental, fie sprijinirea dezvoltării energeticii nucleare în condițiile presupuse de necompetitivitate, pe baza unor argumente legate de dezvoltarea durabila a tarii, de siguranță furnizarii de energie electrica etc.
Analog, dacă superioritatea energeticii nucleare este clara mulți ani la rând, fie se va modifica obiectivul fundamental, fie se va susține o alta soluție, clasica sau noua, chiar necompetitiva, asa încât să fie respectata limita superioară de 40% pentru contribuția energiei electrice de origine nucleara.
6. OBIECTIVELE DERIVATE (OD)
■ Asigurarea și creșterea continua a nivelului de securitate nucleara în acord cu evoluția cerințelor standardelor internaționale
Strategii asociate:
[] Armonizarea normelor și reglementărilor naționale privind controlul activităților nucleare atât cu normele promovate de comunitatea internationala, cat și cu recomandările AIEA Viena.
[] Examinarea evolutiilor din domeniul securității nucleare în cadrul Uniunii Europene, în vederea reactualizarii legislației interne, în conformitate cu dezvoltarea normelor și reglementărilor Statelor Membre și cu recomandările UE în acest domeniu.
[] Promovarea acțiunilor de creștere a nivelului de cultura privind securitatea nucleara.
[] Promovarea măsurilor specifice de consolidare și dezvoltare continua a nivelului de competența naționala în domeniul securității nucleare.
[] Acordarea unei atenții deosebite efectuării periodice de analize complexe de accident, deterministe și probabiliste.
[] Continuarea activităților de pregătire profesională și atestare periodică a personalului implicat în domeniul nuclear în vederea reducerii riscului de aparitie a unui eveniment nuclear anormal.
[] Identificarea și aplicarea măsurilor specifice pentru reducerea stresului, inclusiv prin asigurarea unei salarizari corespunzătoare în vederea evitării/reducerii erorilor umane.
[] Dezvoltarea de metodologii de monitorizare a efectelor degradării în timp a materialelor și echipamentelor utilizate în instalațiile nucleare în vederea elaborării și implementarii unor programe de mentenanță eficiente și a prelungirii duratei de viața a acestor instalații.
■ Asigurarea unui nivel radiologic, în concordanta cu normele naționale atât pentru personalul implicat în domeniul nuclear, cat și pentru public. Reducerea impactului asupra mediului.
Strategii asociate:
[] Întărirea acțiunilor cu privire la securitatea instalațiilor nucleare, în vederea reducerii riscului radiologie atât pentru personalul implicat în domeniul nuclear cat și pentru public.
[] Continuarea monitorizarii radioactivitatii mediului în zonele cu activități nucleare și la nivelul întregii tari prin:
● acoperirea permanenta cu sisteme automate de detectie a radiatiilor;
● implementarea unor programe de monitorizare a radioactivitatii mediului;
● raportarea rezultatelor;
● raportarea prompta a evenimentelor deosebite;
● efectuarea periodică de analize și de măsurători specifice independente.
[] Pregătirea planurilor de management al accidentelor nucleare postulate și verificării nivelului de performanță prin analize comparative, exercitii practice și interpretări ale rezultatelor constatate. Va continua solicitarea sprijinului Agenției Internaționale de Energie Atomica de la Viena, în special pentru accidentele postulate la CNE Cernavoda.
[] Monitorizarea și raportarea continua a prezentei de substanțe radioactive în aer, apa, sol plante, animale, alimente.
[] Monitorizarea medicală a personalului expus profesional la radiatii ionizante și pregătirea răspunsului medical pentru personal și populație în caz de urgenta radiologica sau accident nuclear.
[] Monitorizarea stării de sănătate a populației în zonele de influența a activităților nucleare,
■ Managementul deșeurilor radioactive și a combustibilului ars în conformitate cu cerințele internaționale
Strategii asociate:
[] Implementarea prevederilor legislației naționale în vigoare privind managementul deșeurilor radioactive și combustibilului ars până la depozitarea finala.
[] Depozitarea deșeurilor cu radioactivitate redusă, respectiv intermediara, rezultate din operarea și decomisionarea reactorilor CANDU.
[] Selectarea amplasamentului depozitului final de combustibil ars.
[] Participarea la programele internaționale axate pe selectarea amplasamentelor depozitelor și evaluărilor de securitate.
[] Identificarea și aplicarea soluțiilor optime de trecere la cicluri de combustibil avansate, care permit descărcarea unei mase anuale mai mici de combustibil ars, pentru aceeași cantitate de energie electrica furnizată.
■ Valorificarea avantajelor utilizării reactorilor avansati
Strategii asociate:
[] Identificarea și evaluarea permanenta a tendințelor și performantelor în domeniul reactorilor avansati, în vederea selectării de candidați pentru o posibila utilizare în România.
[] Identificarea și evaluarea posibilităților practice, avantajelor și eventualelor probleme tehnico-economice legate de construirea de unități CANDU avansate la CNE Cernavoda.
[] Estimarea avantajelor, dezavantajelor și riscurilor legate de construirea în România de reactori nucleari energetici avansati de alt tip decât CANDU.
■ Valorificarea avantajelor utilizării ciclurilor avansate de combustibil
Strategii asociate:
[] Definirea și evaluarea soluțiilor bazate pe utilizarea fasciculului de combustibil cu 37 de bare, ciclul SEU (uraniu ușor îmbogățit); avantaje și limite; scenarii posibile de aplicare în timp relativ scurt în România,
[] Definirea și evaluarea soluțiilor bazate pe utilizarea unui fascicul de combustibil cu mai mult de 37 de bare, ciclul SEU; scenarii posibile de aplicare în România; desfășurarea optima în timp a utilizării celor două tipuri de fascicul de combustibil.
[] Identificarea și rezolvarea problemelor tehnologice legate de utilizarea ciclului RU (uraniu recuperat sau reciclat), în loc de SEU, sau direct în loc de uraniu natural.
[] Identificarea și rezolvarea problemelor legate de perioada de tranzitie de la ciclul cu uraniu natural la unul dintre ciclurile cu uraniu îmbogățit, SEU sau RU.
■ Susținerea activităților de cercetare-dezvoltare în domeniul nuclear
Strategii asociate:
[] Dezvoltarea programelor de cercetare-dezvoltare-inovare, armonizate cu:
● cerințele Uniunii Europene privind cercetarea ca principal atribut al societății bazate pe cunoaștere;
● cerințele Națiunilor Unite și ale Uniunii Europene privind dezvoltarea durabila în sectorul energetic;
● obiectivele Uniunii Europene privind crearea și consolidarea Rețelei de Cercetare Europene (European Research Area -ERA);
● angajamentele asumate de România prin documentele de poziție față de acquisul comunitar;
● strategia naționala pentru dezvoltare durabila.
[] Susținerea cu prioritate a activităților de cercetare-dezvoltare-inovare ca activități suport pentru Programul Nuclear Național și în domeniile nucleare de interes major pentru România stabilite prin Programul Cadru Național de asistența tehnica cu Agenția Internationala pentru Energie Atomica-Viena.
[] Susținerea cu prioritate a activităților de cercetare-dezvoltare suport pentru implementarea PNN și anume:
● Realizarea de modernizări și optimizari ale proiectului standard CANDU 600;
● Dezvoltarea tehnologiilor pentru îmbunătățirea controlului tritiului la CNE;
● Optimizarea implementarii metodelor și tehnicilor pentru perfecționarea exploatării și mentenantei CNE în condiții de securitate nucleara;
● Dezvoltarea programelor de cercetare aferente ciclului de combustibil nuclear și managementul combustibilului iradiat și al deșeurilor radioactive până la depozitarea finala;
● Dezvoltarea tehnologiilor de fabricație, concentrare și detritiere a apei grele;
● Îmbunătățirea securității și managementului accidentelor severe la reactorii nucleari;
● Acordarea unei atenții deosebite fizicii reactorilor și utilizarea acestora pentru aplicații.
[] Susținerea activităților de cercetare-dezvoltare-inovare și dezvoltare a bazei tehnico-materiale existente în domeniul aplicatiilor tehnicilor și tehnologiilor nucleare în medicina, industrie, controlul calității vieții, protecției mediului prin:
● intensificarea utilizării radioizotopilor, compusilor marcati și radiofarmaceuticelor în industrie, agricultura, medicina, cercetare și pentru alte aplicații;
● determinarea și aplicarea metodelor de reducere a activității izotopilor de viața lungă, metodelor de determinare a actinidelor în mediu, transferului și impactului deșeurilor radioactive asupra mediului, modelelor privind migrarea radionuclizilor în mediu;
● dezvoltarea chimiei și biologiei radiofarmaceuticelor;
● asigurarea și controlul radiofarmaceuticelor, cu accent pe activități de cercetare privind:
● punerea la punct și aplicarea unor proceduri privind asigurarea și controlul de calitate al instalațiilor în fazele de proiectare, alegere, primire, instalare și utilizare;
● proceduri privind asigurarea și controlul de calitate al radiofarmaceuticelor (puritate radiochimica, activitate specifică, ph, isotonic, granulometrie, sterilitate, apirogenitate etc.);
● studii de cinetica a radionuclizilor încorporați în organismul uman și de calcul al dozelor eliberate per organ și pe întregul corp;
● evaluarea riscului pentru individ și populație a utilizării radiofarmaceuticelor;
● elaborarea de legislație, norme, proceduri de lucru specifice.
● dezvoltarea fizicii și chimiei radiatiilor nucleare;
● implementarea și optimizarea metodelor și tehnologiilor de iradiere cu radiatii gama;
● optimizarea metodelor și tehnologiilor de iradiere cu fascicule de electroni accelerati și radiatii de franare;
● optimizarea metodelor și tehnicilor bazate pe utilizarea acceleratorilor și fasciculelor de particule;
● dezvoltarea metodelor de medicina nucleara, radioterapie,și diagnostic cu radiatii X;
● dezvoltarea metodelor și tehnicilor bazate pe fizica plasmei și interactia radiatiilor secundare din plasma;
● optimizarea procedurilor radiologice de diagnostic și tratament medical (în general), cu accent pe activități de cercetare privind:
● evaluarea nivelului expunerii medicale la radiatii a populației, prin masurari directe pe pacienti și prin evaluări dozimetrice, și estimarea riscurilor potențiale pentru sănătate determinate de aceasta utilizare;
● optimizarea aparaturii și a procedurilor pentru obiectivului prezentat mai sus;
● găsirea unor metode de diagnostic și tratament alternative neiradiante;
● asigurarea și controlul calității procedurilor și instalațiilor;
● aspecte legislative, de instruire, norme etc.
● creșterea dozelor eliberate pacientilor în tele/radioterapie cu accent pe activități de cercetare privind:
● studii de imbunatatire a sistemului de plan de tratament;
● aspecte dozimetrice privind evaluarea dozei în volumul ținta și în tesuturile adiacente sau la nivelul organelor radiosensibile;
● optimizarea aparaturii de iradiere de simulare și de fixare a pacientului;
● proceduri de intercomparare a dozelor;
● controlul dozelor eliberate pacientului.
● acordarea unei atenții deosebite radioprotectiei în aplicatiile medicale, cu accent pe activitatea de cercetare privind:
● Evaluarea dozelor primite de populație în diverse aplicații medicale și elaborarea de metodologii pentru reducerea expunerilor inițiale;
● Punerea la punct a unor teste biologice pentru evaluarea efectelor determinate de expunerea populației la doze mici de radiatii;
● Implementarea directivei Uniunii Europene nr. 97/43 privind protecția pacientului în cazul expunerii medicale la radiatii ionizante.
[] Continuarea și intensificarea colaborării internaționale în domeniul activității de cercetare-dezvoltare și inginerie tehnologică privind:
● Transferul tehnologic și asistența tehnica pentru obiective energetice și de cercetare:
● Continuarea și dezvoltarea transferului tehnologic în problemele vizând optimizarea proiectului CANDU 600, bazat pe experienta în exploatare și conceptele avansate de combustibil și managementul acestuia;
● Transferul tehnologic va completa elementele rezultate din programele naționale de cercetare-dezvoltare-inovare;
● ANEA va coordona activitățile de transfer tehnologic și de valorificare pe plan intern și extern a rezultatelor activităților de cercetare pe baza utilizării adecvate a cadrului legal și organizatoric creat la nivel național în domeniul transferului tehnologic și inovarii;
● Pentru obiectivele de cercetare din domeniul nuclear, transferul tehnologic se va realiza în principal prin programe/proiecte de cooperare și asistența tehnica cu organizații internaționale.
● Programe de cercetare și asistența tehnica cu organizațiile internaționale, structurile de cercetare din cadrul UE:
● Se vor intensifica și se vor susține activitățile de cooperare și asistența tehnica cu Agenția Internationala pentru Energie Atomica-Viena (AIEA-Viena), Institutul Unificat pentru Cercetări Nucleare Dubna (IUCN-Dubna), EURATOM, CERN,OECD etc.;
● Integrarea susținută a activităților de cercetare viitoare în proiectele internaționale de cercetare-dezvoltare ale U.E.;
● Integrarea comunității științifice românești în Rețeaua Europeană de Cercetare (European Research Area - ERA).
● Programe de colaborare bilaterala și intersectoriale:
● dezvoltarea unor parteneriate cu tari care dețin centrale de tip CANDU (Argentina, Coreea);
● dezvoltarea schimbului de informații tehnice și cooperare cu SUA, Canada, China, Slovenia, Franța, Italia etc.
■ Asigurarea resurselor umane în domeniul nuclear.
Strategii asociate:
[] Managementul resurselor umane. Se vor lua în considerare prevederile legilor privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică și statutul personalului de cercetare-dezvoltare în activitățile din domeniul nuclear relative la:
● învățământ;
● specializarea personalului în domeniul stiintelor și tehnologiilor nucleare;
● pregătirea, perfecționarea și autorizarea personalului de operare a CNE;
● calificarea și atestarea personalului de specialitate;
● pregătirea și specializarea personalului în domeniile de interfata;
● informarea tehnica de specialitate.
[] Susținerea unor facultăți cu tradiție, specializate pe domeniul nuclear, cum ar fi Facultatea de Fizica de la Universitatea București, Facultatea de Energetica -Centrale Nucleare, de la UPB, simultan cu sprijinirea dezvoltării celor două facultăți de la Pitesti și respectiv Constanta, pentru valorificarea bazelor materiale existente și a potențialului specialiștilor de la ICN Pitesti, respectiv CNE Cernavoda. Susținerea trebuie să se facă atât la nivelul bazei materiale și al cadrelor didactice permanente sau asociate, cat și prin numărul locurilor și prin numărul burselor acordate studenților de valoare.
[] Promovarea și susținerea nivelului științific ridicat al posibilităților de instruire regionala și internationala în domeniul nuclear a Institutului de Cercetări Nucleare de la Pitesti, IFIN-HH, Centrului de Pregătire a personalului din cadrul CNE Cernavoda, care pot gazdui evenimente științifice dedicate instruirii specialiștilor în domeniu; strategia promovării și sustinerii integrării ICN Pitesti în rețeaua internationala a centrelor de cercetări nucleare.
[] Asigurarea accesului rapid la informația științifică și tehnica al specialiștilor în domeniu. Strategia presupune cel puțin asigurarea accesului rapid și permanent la rețeaua Internet, pentru toți specialiștii din domeniul nuclear, reimprospatarea fondului de cărți și reviste de specialitate în bibliotecile din țara și legarea acestora într-un sistem informatic corespunzător. Trebuie să se permită accesul tuturor specialiștilor în domeniu la baza de date referitoare la exploatarea CNE și a reactorului TRIGA, conform unei proceduri de diseminare, astfel încât să se realizeze creșterea capacității resurselor umane disponibile.
[] Intensificarea colaborării internaționale în vederea schimbului de informație științifică și tehnica specifică, indisponibilă pe cai normale și în absenta unor acorduri scrise; strategia intensificării mobilitatii efectuării de stagii de lucru în străinătate, pentru desfășurarea de activități în comun, în special subdomeniile cu putini specialiști în țara și în cele acoperite slab de documentația disponibilă.
[] Evoluția necesarului de resurse umane pentru CNE și asigurarea suportului tehnic, domenii care cer specialiști de înaltă calificare. Acordarea de stimulente materiale și de alta natura (recunoașterea oficială și diferențiată a meritelor individuale ale specialiștilor) pentru evitarea "migrarii" acestora către alte tari și către alte domenii de activitate din România.
[] Identificarea și aplicarea de soluții practice pentru evitarea emigrarii specialiștilor din domeniu.
■ Analizarea periodică a soluțiilor de reactori nucleari energetici oferite de piața mondială, în vederea selectării de proiecte candidate pentru implementarea de noi unități de CNE în România
Strategie asociata:
[] Deschiderea competitiei și pentru alte tipuri de CNE decât CANDU.
■ Deschiderea spre competiție a serviciilor pentru consulting, construirea, punerea în funcțiune, operarea și dezafectarea instalațiilor nucleare, precum și a serviciilor legate de managementul deșeurilor radioactive.
Strategii asociate:
[] Identificarea permanenta a categoriilor de servicii care pot fi scoase la competiție în condițiile pieței existente și se va trece efectiv la aplicarea acestui procedeu.
[] Favorizarea apariției de oferte corespunzătoare pentru acele servicii care, pentru moment, costa foarte mult din cauza monopolului.
[] Acordarea de avantaje diferențiate și rezonabile de punctaj companiilor străine care propun servicii efectuate parțial sau total de societăți sau de persoane fizice din România.
■ Asigurarea unui management corespunzător pentru toate unitățile proprietate de stat din domeniul nuclear.
Strategii asociate:
[] Aplicarea în mod consistent a principiilor moderne de management al vieții CNE, (NPP Plant Life Management).
[] Evaluări anuale a rezultatelor obținute privind managementul, pe baza indicatorilor economici și al bilanțului de probleme și soluții; se va aplica procedeul de auditare, conform practicilor internaționale; se va apela la procedee moderne de intercomparatie cu alte unități similare din lume pentru estimari specifice ale rezultatelor
■ Promovarea unor principii de etica în relațiile dintre entitatile din domeniul nuclear românesc.
Strategii asociate:
[] Adoptarea în cadrul PNN și revizuirea periodică a unui document dedicat definirii și aplicării principiilor de etica în relațiile dintre entitatile care activează în domeniul nuclear românesc.
[] Încheierea unor acorduri bilaterale între entitatile cu activități nucleare, care să stipuleze mai exact care informație este de interes, în ce forma este ea cuantificata și păstrată, unde, cum și când circulă, pentru cine este disponibilă.
[] Dialogarea într-un cadru procedural a eventualelor nemultumiri care apar între entitatile din domeniul nuclear național și care sunt apreciate ca fiind demne de analizat și din punctul de vedere al eticii.
■ Promovarea și susținerea participării naționale la activitățile privind PNN, obiective de infrastructura conexe PNN
Strategii asociate:
[] Reluarea și finalizarea activităților investitionale la CNE Cernavoda cu participarea industriei de echipamente și materiale specifice, antreprizelor de construcții-montaj, industriei de producere a apei grele, a proiectării și cercetării în domeniu și a laboratoarelor de încercări a materialelor și echipamentelor, în vederea calificării acestora pentru utilizare în CNE.
[] Reevaluarea capabilității tehnice a industriei românești de a face fața redemararii și implementarii programului energetic nuclear în vederea calificării și autorizării acestora pentru CNE.
[] Încurajarea și susținerea tehnica și financiară a participării majore a industriei autohtone la realizarea componentelor pentru unitățile de la CNE Cernavoda, încă din faza de proiectare, valorificandu-se experienta deja existenta, evitanduse importul.
[] Dezvoltarea și utilizarea bazei tehnice materiale existente pentru încercări în vederea calificării materialelor și echipamentelor specifice CNE.
[] Actionarea în sensul beneficierii într-o mai mare măsura de experienta tehnologică a companiilor europene prin intensificarea cooperării cu companii specializate în domeniu, din cadrul Uniunii Europene, în perspectiva exportului de energie.
7. OBIECTIVELE EUROPENE (OE) ASOCIATE SATISFACERII EXIGENȚELOR SOCIETĂȚII MODERNE
■ Dezvoltarea exclusiva de aplicații pașnice ale energiei nucleare pe teritoriul României.
Strategie asociata:
[] Efectuarea unui control strict de către statul român și de către AIEA-Viena, în calitate de organism specializat al ONU, a tuturor activităților nucleare din România.
■ Controlul garanțiilor pentru materialele și instalațiilor nucleare de pe teritoriul României.
Strategie asociata:
[] Efectuarea unui control strict de către statul român și de către AIEA-Viena, în calitate de organism specializat al ONU, a tuturor activităților nucleare din România.
■ Asigurarea și creșterea continua a nivelului de protecție fizica a materialelor și a instalațiilor nucleare, inclusiv în timpul transportului.
Strategii asociate:
[] Armonizarea și completarea în mod permanent a prevederilor legale corespunzătoare, în acord cu necesitățile identificate pe plan mondial sau intern.
[] Asigurarea protecției fizice corespunzătoare tuturor obiectivelor nucleare existente și viitoare, care să facă fața oricărui atac postulat.
[] Asigurarea permanenta a creșterii continue a performantelor de protecție fizica din domeniul nuclear prin actualizarea conceptelor și metodelor specifice în conformitate cu cerințele AIEA-Viena.
[] Impunerea permanenta de măsuri de lichidare a cazurilor de furt/sustragere de materiale nucleare, indiferent dacă scopul urmărit este vânzarea, acțiunea terorista sau altul.
[] Identificarea și aplicarea în mod permanent a măsurilor de lichidare a oricărei forme de trafic ilicit pe teritoriul României de materiale nucleare sau de interes în domeniul nuclear.
[] Urmărirea permanenta a respectării riguroase a secretului privind caracteristicile sistemului de protecție fizica.
■ Formarea și informarea corespunzătoare a publicului, pentru înțelegerea domeniului nuclear. Asigurarea și creșterea continua a gradului de acceptanta a activităților nucleare de către publicul larg. Relațiile cu mass-media.
Strategii asociate:
[] Prezentarea în permanenta în presa scrisă, la radio și la televiziune a unor articole sau emisiuni dedicate educării publicului larg sau unor categorii bine definite, cum ar fi elevi, comunități locale, lideri de opinie etc.; informațiile vor acoperi sistematic probleme tehnico-științifice, aspecte legislative și modalități concrete de monitorizare și inspecție; vor fi puse la dispoziția publicului pliante, broșuri etc., cu ținta educațională bine definită; se va evalua periodic gradul de progres, în vederea adaptării efortului de pregătire la necesitățile curente; se vor identifica problemele incorect înțelese și întrebările mai des ridicate de public, în vederea clarificarilor necesare; va fi incurajata inițiativa publicului în identificarea independenta a informațiilor care pot ajuta la o evaluare echilibrata și suficient de corecta a informațiilor din presa privind domeniul nuclear.
[] Organizarea de acțiuni dedicate educării publicului: conferințe, simpozioane, intalniri directe, expuneri, conversatii, întrebări și raspunsuri etc.
[] Prezentarea către public a PNN. sub o versiune prescurtata, netehnica și cu accent pe aspectele pozitive și negative ce rezultă din acest program.
[] Crearea de centre de informare specializate, răspândite uniform pe teritoriul tarii care să ofere societății civile informații și consultanța de natura generală privind domeniul.
[] Intensificarea relatiei cu mass-media la nivel național și internațional în direcțiile:
● crearea unor centre interconectate de informare pentru domeniul nuclear la nivel național (ANEA, CNCAN, SNN);
● crearea unor școli speciale (cursuri de specializare postuniversitare) pentru cei care vehiculeaza informații în mass-media: jurnalisti, publicații, redactori radio-TV, persoane de care depinde politica viitoare a statului (parlamentari, senatori, deputați), persoane abilitate pentru a da informații de specialitate în domeniu, personal medical etc;
● realizarea unui buletin informativ, elaborat periodic de ANEA, CNCAN, SNN și realizarea unui site pe Internet cu aceasta destinație, în coordonarea ANEA, CNCAN, SNN.
[] Prezentarea completa a adevărului în legătură cu orice eveniment normal sau anormal din domeniul nuclear aflat în atenția publicului la un moment dat.
[] Urmărirea prin mijloace specializate a evoluției nivelului de acceptarea activităților nucleare în România, precum și cauzele evoluției, în vederea luării de măsuri adecvate.
[] Acțiuni prompte și consistente pentru clarificarea eventualelor informații sau interpretări neriguroase sau incomplete, care pot cobori semnificativ nivelul de acceptanta, efortul fiind adaptat cazului, în funcție de necunoastere sau rea intenție, propaganda mascată pentru alt mod de a produce energie electrica, acțiune mai mult sau mai puțin profesionista a unor organizații ecologiste antinucleare etc.
[] Identificarea organizațiilor ecologiste pro-nucleare, neutre și antinucleare, în vederea favorizării unui dialog civilizat și la un nivel corespunzător de competența
[] Prezentarea sistematica a avantajelor unice ale domeniului nuclear, în special în legătură cu păstrarea unui mediu curat, cu emisii cat mai reduse de gaze cu efect de sera, cu o păstrare cat mai constanta a cantității totale de bioxid de carbon din atmosfera etc.
[] Crearea și întreținerea corespunzătoare a unui site pe Internet, dedicat exclusiv domeniului nuclear
■ Ridicarea continua a performantelor de securitate nucleara și protecție biologica, inclusiv în privinta depozitarii deșeurilor radioactive.
Strategii asociate:
Au fost prezentate la obiectivele derivate corespunzătoare.
■ Dezvoltarea și aplicarea în folosul societății moderne a tehnicilor și tehnologiilor nucleare cu impact în medicina, industrie, servicii, control al calității vieții etc,
Strategii asociate:
[] Intensificarea implementarii tehnicilor și tehnologiilor nucleare în industrie.
[] Intensificarea implementarii tehnicilor și tehnologiilor nucleare în medicina și sănătate; strategiile de cercetare dezvoltare în domeniu sunt reprezentate și de:
● obținerea de noi radioizotopi pentru radiodiagnostic, cu timp de viața și toxicitate redusă, folosind facilitățile de la ciclotron;
●implementarea de noi algoritmi de reconstrucție a imaginii pentru tehnicile nucleare de investigare a tesuturilor vii;
● elaborarea de metode alternative de dozare a biomoleculelor cu relevanta în diagnostic în concentratii scăzute (radioimunoanaliza);
● algoritmi de calcul al dozelor pentru radioterapie;
● noi generatori pentru radioterapia tumorilor maligne;
● tehnici de analiza și control pentru testarea compatibilitatii și fiabilitatii protezelor medicale și a bio-implanturilor;
● radiosterilizarea instrumentarului medical specific;
[] Intensificarea implementarii tehnicilor și tehnologiilor în agricultura, zootehnie, alimentație; activitățile de cercetare vor fi dezvoltate în domeniile:
● analizelor și tehnicilor de control și menținere a calității solului cu destinație agricolă;
● (analize elementele, analize de reziduuri agrochimice, menținerea umiditatii);
● analizei și controlului calității alimentelor (dozari de pesticide, hormoni, produse chimico-farmaceutice), în conformitate cu normele CE;
● controlului inmultirii insectelor prin sterilizare;
● sterilizarii produselor alimentare și a ambalajelor folosind facilitățile de iradiere existente.
[] Optimizarea și implementarea permanenta a metodelor de analiza și monitorizare a factorilor de mediu, poluantilor radioactivi și alte aplicații ale tehnicilor și tehnologiilor nucleare în domeniul radioecologiei.
[] Amplificarea activităților specifice asigurării calității cum sunt:
● metrologia radiatiilor și radionuclizilor;
● standardizarea.
■ Armonizarea legislației din domeniul nuclear.
Strategii asociate:
[] Armonizarea legislației interne la cerințele internaționale reieșite din cerințele și recomandările AIEA Viena, pe de o parte, și din experienta statelor cu energetica nucleara avansată din lume
[] Acordarea permanenta a unei atenții corespunzătoare îmbunătățirii legislației în acord cu necesitățile identificate pe baza propriei experiențe, cat și prin urmărirea evoluției cerințelor în țările cu reactori CANDU, în primul rând în Canada.
[] Examinarea evolutiilor din domeniul securității nucleare în cadrul Uniunii Europene, în vederea reactualizarii legislației interne, în conformitate cu dezvoltarea normelor și reglementărilor Statelor Membre și cu recomandările UE în acest domeniu.
■ Refacerea mediului în urma încetării activităților unor centrale sau obiective nucleare.
Strategii asociate:
[] Ecologizarea completa a zonelor după dezafectarea centralelor/obiectivelor nucleare; tehnologiile necesare vor fi asimilate sau dezvoltate în țara, de la caz la caz; planurile de cercetare vor include în continuare teme care să acopere adecvat aceste aspecte.
[] Ecologizarea completa a zonelor afectate în cazul apariției unui eveniment radiologie aferent desfășurării activităților nucleare.
■ Asigurarea corespunzătoare a managementul de accident nuclear
Strategii asociate:
[] Efectuarea de analize de securitate nucleara în direcția identificarii:
● situațiilor care pot conduce la accidente,
● posibilităților de diagnosticare corecta a unui eveniment anormal și celor mai corecte modalități de intervenție în cazul dat.
[] Efectuarea în mod continuu a pregătirii personalului de exploatare pentru diagnosticarea evenimentelor anormale și pentru intervenție specifică în caz de accident.
[] Pregătirea în detaliu a exercițiilor de simulare a intervenției în caz de accident nuclear și, periodic, se va cere ajutorul tehnic al AIEA Viena.
[] Asigurarea managementului medical în situații de accident nuclear.
[] Dezvoltarea tehnicilor de monitorizare a unui potențial accident nuclear în concordanta cu cerințele Tratatului de Interzicere Totală a Experientelor Nucleare (CTBT).
■ Identificarea momentului oportun pentru deschiderea CNE din România către privatizare
Strategii asociate:
[] Investigarea atenta a experienței similare din alte state pentru înțelegerea corecta a avantajelor și a problemelor care pot însoți privatizarea CNE, în vederea aprecierii corecte a momentului oportun.
[] Analiza și implementarea modalitatii de construire și operare de centrale nucleare în România în regim BOT (Build, Operate and Transfer, respectiv BOOT (Build, Own Operate and Transfer)
■ Separarea politicului de profesional și reducerea sanselor de aparitie a fenomenelor de abuz sau corupție
Strategie asociata:
[] Selectarea personalului de conducere, exploatare și control se va face exclusiv pe criterii de valoare profesională și managerială, la orice nivel, definindu-se și respectându-se un cadru procedural.
■ Controlul societății civile în domeniul nuclear
Strategii asociate:
[] Controlul societății civile în vederea identificarii eventualelor abateri de la strategia selectării personalului de conducere, exploatare și control, precum și pentru verificarea absentei oricăror ingerințe ale politicului în aspecte care țin de securitatea nucleara.
[] Elaborarea și prezentarea unui raport anual de către societățile aflate în proprietatea statului român, raport accesibil pe Internet și cu un conținut similar rapoartelor prezentate de entitatile similare din țările cu democratie avansată.
8. ORIZONTUL DOMENIULUI NUCLEAR
8.1. Elemente care favorizează dezvoltarea energeticii nucleare
Deși primele centrale nucleare au apărut cu circa 50 de ani în urma, experienta relevanta de operare a fost acumulată în ultimele trei decenii.
Avantajele principale oferite de procedeul nuclear de producere a energiei electrice au fost confirmate pe deplin:
[] prețul de cost relativ scăzut al unui MWh generat;
[] posibilitatea unica de a furniza energie în cantitățile mari cerute în secolul 21, fără o poluare a mediului (fără ploi acide și, practic, fără emisii de gaze cu efect de sera);
[] factori de capacitate deosebit de înalți, sistematic peste 80%;
[] independenta față de capriciile vremii;
[] remarcabila constanta a prețului de cost al combustibilului utilizat; grad mare de independenta a costului energiei generate față de o eventuala creștere a prețului combustibilului nuclear etc.
Privite împreună, aceste avantaje demonstreaza ca energetica nucleara are caracteristicile cerute pentru dezvoltarea durabila a tarii, cel puțin pentru prima jumătate a secolului 21.
8.2. Elemente care pot întârzia sau chiar pot opri dezvoltarea energeticii nucleare
Valorificarea potențialului deosebit al energeticii nucleare poate fi împiedicată de aspecte subiective sau obiective.
Aspectele subiective sunt legate de perceperea unui risc exagerat de poluare a mediului și de periclitare a vieții omului. Aceste pericole pot să apară fie în urma unui accident nuclear de tip Cernobîl, fie prin tratarea, condiționarea și depozitarea inadecvata a deșeurilor radioactive, fie din cauza unor acțiuni teroriste. Primele doua probleme sunt practic rezolvate din punct de vedere tehnic. Securitatea instalațiilor nucleare a atins un nivel corespunzător și programele în curs de desfășurare la nivel internațional continua sa ridice acest nivel și sa impună standarde noi. Reactorii de tip Cernobîl nu au o anvelopa care să retina substantele radioactive în cazul unui eventual incident/accident. La fel stau lucrurile și în cazul unor reactori de tipul VVER 440, situație în care se afla o parte din reactorii de la Kozlodui, amplasati foarte aproape de teritoriul românesc.
Pentru a elimina complet pericolul asociat, comunitatea internationala a exercitat presiuni deosebite pentru închiderea definitivă a tuturor reactorilor nucleari fără anvelopa. Exista un plan de închidere care, în linii mari, a fost dus la îndeplinire până acum.
Reactorii CANDU de tipul CNE Cernavoda au anvelope și nu se pune problema scurgerii de substanțe radioactive în mediul ambiant. În primul rând însă, proiectul CANDU 6 în sine și procedurile de operare fac ca riscul de eliberare de produși radioactivi în interiorul anvelopei să fie practic neglijabil.
Analize extrem de sofisticate indica faptul ca depozitarea deșeurilor radioactive nu ridica probleme deosebite de poluare a mediului, nici astăzi, nici în viitorul previzibil. S-a demonstrat ca riscurile sunt extrem de reduse, practic neglijabile, chiar și atunci când, pentru evaluare, se presupun evenimente deosebit de nefavorabile, care au loc într-un viitor îndepărtat, cum ar fi intruziunea umană neintentionata într-un depozit "uitat".
Problema depozitarii definitive a combustibilului nuclear ars, descărcat din reactorii CNE, nu se va pune în România la nivel de execuție înainte de anul 2040. În viitorul apropiat, țările avansate, care au operat centrale nucleare încă înainte de anul 1960, vor trebui să aplice deja o soluție, sa o argumenteze corespunzător și sa o urmărească în timp.
Problema efectelor unor eventuale acțiuni teroriste nu se pune în mod special pentru domeniul nuclear. Combinatele chimice de mari dimensiuni ridica probleme mult mai dificile.
Accesul teroristilor la armele biologice este perceput astăzi de specialiști ca fiind cea mai grava amenințare de tip terorist pentru locuitorii planetei, mult mai grava decât eventualul acces la produse radioactive.
Cantitățile de substanțe radioactive periculoase, de care s-ar putea eventual servi teroristii, sunt relativ mici. Controlul cantităților este deosebit de strict. În România, paza este asigurata de Ministerul de Interne.
În urma evenimentelor de la World Trade Center, din 11 septembrie 2001, se asteapta definirea și convenirea unor noi standarde internaționale (în anul 2002). Ca și până acum, statul român va adopta aceste standarde imediat ce vor fi convenite și va impune respectarea lor riguroasă pe întreg teritoriul tarii.
Aspectele obiective care pot frana dezvoltarea fireasca a energeticii nucleare sunt legate în primul rând de:
[] costul ridicat al investiției inițiale;
[] durata mare a perioadei de construcție, montaj și punere în funcțiune (PIF);
[] dobânzile mari care trebuie plătite băncilor pentru împrumutul cerut de construcție, montaj și PIF;
[] riscul de a nu avea suficienti consumatori de energie electrica;
[] riscul de a nu primi în totalitate și la timp banii pentru energia furnizată;
[] riscul unui management necorespunzător.
Rezolvarea problemelor obiective de mai sus a cerut și cere în continuare eforturi deosebite. Stadiul actual și tendintele sunt prezentate în continuare pe scurt.
Costul ridicat al investiției inițiale a fost redus semnificativ în lume, în ultimii ani, prin modificări adecvate de proiect. De exemplu, a fost micșorat semnificativ efortul de șantier, pe baza modularizarii componentelor și prin fabricarea lor în incinte dimensionate și dotate corespunzător. Dintre proiectele deja autorizate de organismele de reglementare și control menționăm reactorul cu apa ușoară AP600 (Westinghouse), care promite o scădere a costului de investiție spre 1000 US$/(MWe instalat) și reactorul cu gaz și grafit (PBR), de 110MWe.
Prima unitate de reactor PBR se afla în faza finala de construcție în Africa de Sud. Câștigul major în cazul reactorului PBR consta în posibilitatea de a atinge puteri nucleare mari prin construcții succesive, prima unitate de 110 MWe producand deja energie electrica de nivel comercial în perioada în care alte unități ale aceleiași centrale solicita costuri de construcție, montaj și PIF. Ca atare, nu se imprumuta și nu se blocheaza 7 ani sume considerabile, de ordinul unui miliard de dolari, cum se intampla în mod curent astăzi, practic pentru toate tipurile de reactori nucleari energetici. Nu toți specialiștii apreciază însă caracteristicile de ansamblu ale reactorilor PBR. Viitorul va permite evaluări mai bine fundamentate.
În momentul de fața, proiectul de reactor CANDU avansat de tipul CANDU NG (Next Generation) este încă nefinalizat, dar se asteapta sa atinga stadiul comercial în anul 2005.
Ținta principala este asigurarea pentru 40 de ani de operare a unui cost actualizat foarte competitiv pentru 1 MWh generat, sub 30 US$.
Printre altele, se sconteaza și pe scăderea costului investiției inițiale la 1095 US$/MWe instalat.
Colaborarea AECL cu Hitachi, un concern japonez cu mare experienta în domeniul energeticii, inclusiv în sectorul nuclear, constituie o premiza deosebit de favorabilă.
La nivel mondial, durata mare a perioadei de construcție, montaj și PIF a fost redusă mult în ultimii ani, prin modificări corespunzătoare de proiect și prin regandirea managementului de investiție inițială. "Trebuie sa procedam ca la construcția de avioane, nu de aeroporturi".
Se pretinde o scădere importanța a duratei investiției inițiale de la circa 6-7 ani la 3-5 ani. În Japonia s-a demonstrat practic ca reducerea de la 7 la 5 ani poate fi realizată cu adevărat, chiar la o centrala mare, cu puterea de peste 1000 MWe.
Proiectul CANDU NG are ca ținta reducerea perioadei inițiale la 36-48 de luni. Dacă în cativa ani se va atinge cu adevărat acest obiectiv, câștigul va fi deosebit de important.
Nu exista o soluție tehnica pentru a reduce dobânzile mari care trebuie plătite băncilor pentru împrumutul cerut de construcție, montaj și PIF.
Efectele negative ale acestor dobânzi asupra competitivitatii procedeului nuclear de generare de energie electrica se pot reduce indirect, prin scăderea simultană a costului și a duratei lucrărilor de construcție, montaj și PIF.
Oricum, se recomanda ca sa nu se efectueze un împrumut la banca înainte de a estima corespunzător efectele asteptate pe care rambursarea costurilor le va avea asupra viitoarei stări financiare a companiei care exploatează CNE.
În SUA se observa o concentrare a centralelor nucleare în proprietatea unui număr relativ mic de firme. Fiind foarte puternice economic și foarte viabile, aceste companii pot convinge mai ușor băncile să ofere împrumuturi cu dobânzi relativ mici. De asemenea, strategia de a reinvesti din mers profitul obținut de pe urma operarii celorlalte centrale din companie conduce efectiv la reducerea considerabila a sumei de împrumutat.
În plus, sunt valorificate asa-numitele avantaje de scara mare ("large scale"). Stocurile de piese de schimb și combustibil nuclear pentru 1 MWe instalat sunt mult mai reduse. Necesarul de cheltuieli cu forta de muncă înalt calificată pentru 1 MWe instalat sunt semnificativ mai mici.
Analizele tehnice și economice par sa arate ca reducerea în continuare a numărului de proprietari de centrale nucleare electrice pe piața americana este probabila și benefica. Totuși, se apreciază că nu trebuie să se ajungă la mai puțin de 3 proprietari de CNE în SUA.
Riscul de a nu avea consumatori pentru întreaga capacitate de producție de energie electrica joaca un rol mai important pentru CNE, decât în energetica bazată pe arderea combustibililor fosili.
Pe de o parte, valoare de rambursat este mai ridicată pentru 1 MWe instalat. Întârzierea achitării datoriilor atrage penalități importante. Lipsa fondurilor poate împiedica aplicarea unui management corespunzător al vieții centralei.
Pe de altă parte, reactorii CNE trebuie să funcționeze la putere ridicată, apropiată de 100%. Factorii anuali de capacitate atinsi efectiv până acum la CNE Cernavoda, de exemplu, au depășit întotdeauna nivelul de 80%.
În cazul în care energia nu se vinde, reducerea de putere nu ajuta. În timp ce la o termocentrala pe gaze cheltuielile zilnice de combustibil sunt mari și la reducerea puterii ele scad simtitor, la o CNE nu se economiseste aproape nimic prin scăderea puterii. În schimb, scad veniturile din vânzarea de energie.
Evident, în cazul în care energia este consumată dar nu este plătită, sau banii nu se returnează complet și la timp, compania care operează CNE are pierderi financiare, cu efecte diverse, potențial importante, inclusiv asupra managementului vieții centralei și, ulterior, asupra posibilităților practice de a crește securitatea instalațiilor nucleare.
Riscul unui management necorespunzător a fost ilustrat de-a lungul timpului de erori cu consecințe economice negative. Pot fi citate centralele nucleare din Brazilia și Mexic, de exemplu. Performanțele economice au fost modeste, în timp ce proiecte similare au avut succes în alte tari.
Deși cazul României anilor 1979-1989 este mai special, existând o situație generală grava în toate domeniile, absenta unui management corespunzător trebuie reamintita cu orice prilej, pentru a evita o eventuala repetare a erorilor. A lipsit complet experienta în activitățile de șantier de centrala nucleara, cu probleme specifice de construcție, montaj și PIF; de asemenea, măsurile normale de asigurare a resurselor umane au fost înlocuite cu recrutari forțate și calificări cu caracter "general", problema specializărilor rămânând efectiv nerezolvata.
Exemplul cel mai important pentru România este legat de firma Ontario Hydro, Canada, care a operat la un moment dat nu mai puțin de 20 de unități CANDU. Managementul necorespunzător al vieții centralei a fost dublat de tendinte clare de dezvoltare multilaterala, cu beneficii iluzorii. Dintr-un producător de energie electrica, firma a devenit și organizație de suport tehnic, și proiectant nuclear, și constructor etc. Aflată în pragul falimentului, firma a fost restructurata. Opt reactori au fost inchisi. Compania OPG, Ontario Power Generation, care a preluat sectorul nuclear de la firma Ontario Hydro, a cedat firmei Bruce Power (85% proprietate a puternicei companii British Energy) reactorii Bruce, pe baza unui contract de leasing.
8.3. Costuri necesare dezvoltării energeticii nucleare
În România, Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavoda a funcționat în condiții excelente în cei peste cinci ani de exploatare. PNN prevede o dezvoltare în continuare a energeticii nucleare, într-un ritm care să corespundă necesităților tarii pe termen scurt, mediu și lung, necesitați estimate cu mijloace profesionale recunoscute pe plan internațional. Exista premize extrem de favorabile ca avantajele energeticii nucleare să fie valorificate corespunzător.
Este firesc ca PNN sa pună în evidenta și costurile mai mult sau mai puțin vizibile, dar asteptate în viitor. Din motive ușor de înțeles, evaluarile de costuri de viitor nu sunt foarte exacte. Ele se bazează fie pe experienta românească, atunci când aceasta este suficienta și relevanta, fie pe utilizarea de procedee de evaluare și de valori numerice admise pe plan internațional și, deseori, chiar pe adaptarea unor estimari pentru centralele similare canadiene.
Exista, în primul rând, cheltuieli de rambursare a costurilor inițiale. Urmează asigurarea în caz de accident și cheltuielile curente pentru operare, incluzând aici costul resurselor de combustibil și apa grea, plata salariilor și a obligațiilor față de stat, cheltuielile de inspecții, reparații, întreținere, modernizare etc. Dacă nu apare nimic deosebit, toate aceste costuri sunt acoperite fără probleme de veniturile realizate prin vânzarea de energie electrica.
Tratarea, condiționarea și transportul deșeurilor radioactive generate în mod curent nu ridica probleme financiare deosebite. În schimb, stocarea și depozitarea deșeurilor solicita costuri inițiale ridicate.
Astfel, având în vedere estimarile făcute la ministerul de resort pentru Depozitul Intermediar de Combustibil Ars (DICA) necesar pentru depozitarea combustibilului ars, descărcat din Unitățile 1 și 2 de la CNE Cernavoda, pe toată durata de viața a acestora, se poate menționa ca cheltuielile cu aceasta investiție vor oscila în jurul unui milion de US$ pe an calendaristic și pe unitate CANDU 6. Deși investiția se face în etape care se întind pe o durată de circa trei decenii, cheltuielile anuale nu devin, totuși, foarte uniforme. Pentru început este în curs de realizare prima etapa, care se va termina în anul 2004 și care va satisface necesitățile de stocare intermediara a combustibilului ars până în anul 2008. Se adauga apoi noi module, care costa ceva mai puțin și care, în final, permit rezolvarea completa la un preț mediu actualizat de circa un milion de US$ pe an calendaristic și pe unitate CANDU 6.
Asa cum vom preciza mai jos, dacă estimarile Institutului de Cercetări Nucleare, de la Pitesti, legate de avantajele aduse de utilizarea uraniului îmbogățit se vor dovedi corecte, acest cost va fi redus considerabil.
Cheltuielile privind realizarea Depozitului Intermediar de Combustibil Ars cat cele privind Depozitul Final de Deșeuri Slab și Mediu Active (DFDSMA), care urmează să fie finalizat în circa 10 ani vor fi suportate de generatorul de deșeuri radioactive, Societatea Naționala Nuclearelectrica.
Exista o perioadă mai deosebită, care apare, de regula, după 15-20 de ani de operare a reactorilor CANDU 6. Periodic, au loc opriri planificate, la fiecare 12-18 luni, conform unei strategii bine definite. Se cauta de fiecare data ca activitățile din timpul opririi să fie efectuate cat mai repede, pentru a minimiza pierderile financiare. Dacă este cazul, în cursul unei opriri sunt schimbate și câteva din cele 380 de tuburi de presiune. După o perioadă de aproape 20 de ani, numărul tuburilor de presiune care trebuie înlocuite cu altele noi în timpul opririlor planificate devine atât de mare, încât este mai rentabila efectuarea unei opriri de mai lungă durata. Aceasta costa, evident, mult. În consecința, oprirea de lungă durata pentru retubare trebuie să aibă loc o singură dată, sau într-un caz excepțional, de doua ori, la intervale foarte mari, de ordinul a peste 15 ani. Ultima evaluare disponibilă privind costul retubarii la centrala CANDU 6 de la Embalse, Argentina, este de 360 milioane US$.
Evident, echipa de management trebuie să trateze cu deosebită atenție atât aspectele tehnice, cat și cele financiare ale acțiunii.
Este interesant de notat ca utilizarea din timp a combustibilului cu uraniu îmbogățit, pentru care exista mai multe soluții distincte, poate conduce simultan la doua avantaje majore:
[] reducerea masei de deșeuri înalt active pentru 1 MWh generat și
[] prelungirea vieții tuburilor de presiune.
Nu sunt de asteptat cresteri de cost la nivelul combustibilului necesar pentru a produce 1 MWh de energie electrica. Sunt în discuție și alte avantaje. O demonstratie foarte convingatoare este însă greu de făcut. Pentru a dovedi experimental prelungirea vieții tuburilor, de exemplu, ar trebui asteptat mulți ani, timp în care toți reactorii CANDU 6 din lume vor fi deja bătrâni sau chiar la sfârșit de viața de operare. Neexistand nici măcar o cuantificare clara, unanim acceptată, a avantajului privind efectul pozitiv asupra tuburilor de presiune, aplicarea soluției întârzie, cu consecințe negative importante privind masa de deșeuri înalt active și viteza de degradare a tuburilor.
O alta cheltuiala importanța este legată de reabilitarea generatorului de abur.
Conform estimarilor bazate pe experienta practica din Canada, după retubare și după reabilitarea generatorului de abur reactorul poate funcționa în continuare la capacitatea de proiect încă o perioadă de aproximativ 20 de ani.
O problema specială este legată de costurile care apar după oprirea definitivă a reactorului nuclear de CNE. În acest sens vom prezenta cazul CANDU, pe baza unui document de estimare de viitor al firmei canadiene Ontario Hydro/OPG.
Decomisionarea se face pe o durată de 30 de ani, între 2042 și 2071. Descărcarea și stocarea intermediara a combustibilului nuclear ars și a apei grele sunt operațiile cele mai importante și imediate opririi. Demontarea de echipamente se face după un program clar, după specificul problemei. Printr-o planificare pe 30 de ani, se evita costuri mari de decontaminare imediata, cu generare inutila de mase suplimentare de deșeuri radioactive. Spre final are loc dezmembrarea întregii instalații și ecologizarea zonei. În Canada se considera ca transportul final al deșeurilor se va face pe o distanta medie de 1000 km. Combustibilul nuclear ars descărcat din reactori este stocat intermediar pe o durată medie de peste 50 de ani. Depozitarea definitivă se face la mare adancime, în granit. Cheltuielile totale sunt estimate la circa 3 (trei) miliarde US$ pentru 14 unități CANDU.
Costurile asociate dezafectarii, transportului și depozitarii deșeurilor sunt estimate din timp și fondurile necesare se depun anual într-un cont dedicat. În felul acesta, costurile totale, de la studiile de amplasament și până la ecologizarea finala a zonei sunt acoperite economic complet și anticipat, pe baza vânzării curente de energie electrica.
8.4. Obligațiile statului român
Statul român beneficiază deja și poate beneficia într-o măsura mai mare de avantajele majore asociate energeticii nucleare, legate de absenta poluarii mediului cu gaze cu efect de sera, de asigurarea furnizarii de energie electrica la preț convenabil și în tot cursul anului, fără probleme legate de capriciile vremii etc. Este folosită mana de lucru locală și pentru operare, și pentru fabricarea combustibilului nuclear și a apei grele, și pentru extragerea uraniului din mine.
În plus, statul încasează de pe urma activităților nucleare sume considerabile prin taxe și impozite. Asa cum este firesc, o parte dintre acestea sunt deja și vor fi folosite în continuare pentru îndeplinirea obligațiilor statului în domeniul nuclear, privind:
[] asigurarea unui sistem legislativ adecvat, adaptat prompt cerințelor,
[] susținerea financiară a organismului de reglementare și control, care autorizeaza activitățile nucleare și efectuează inspecții, evaluări etc.)
[] susținerea financiară a organismului pentru managementul deșeurilor radioactive,
[] susținerea financiară de activități complexe de cercetare, dezvoltare și inginerie tehnologică, suport absolut necesar asigurării și creșterii securității nucleare și a competitivitatii economice,
[] susținerea învățământului și a diferitelor forme de calificare profesională superioară, care contribuie la asigurarea resurselor umane cerute de domeniul nuclear,
[] susținerea financiară a tinerilor angajați temporar în anticamera domeniului nuclear, în vederea calificării lor pentru activitățile nucleare, dar și pentru a-i pregati la nivelul altor necesitați ale societății moderne,
[] susținerea cercetărilor dedicate științei nucleare și aplicatiilor nucleare pașnice neenergetice, în primul rând în medicina,
[] susținerea entitatilor de tratare, condiționare, transport și depozitare a deșeurilor radioactive din afară CNE,
[] susținerea activităților legate de modernizarea, operarea și închiderea depozitelor naționale de deșeuri radioactive (deocamdată doar depozitul de la Baita Bihor, care va funcționa aproximativ încă 25 de ani),
[] încurajarea și sprijinirea industriei românești care poate contribui cu echipamente și servicii în domeniul nuclear.
8.5. Informații privind viitorul domeniului nuclear
În mod cert, anii 2001 și 2002 marcheaza un moment de schimbare în privinta deciziilor legate de activitățile nucleare.
Multe dintre statele în curs de dezvoltare par extrem de hotărâte sa valorifice potențialul energeticii nucleare. Conform "EIA World Nuclear Generating Forecast (2020)", se anticipeaza o creștere a puterii nucleare instalate de la 25,466 GWe (1999) la 65,824 GWe (2020), adică de 2,6 ori.
Ținând cont și de predictiile din "Internațional Energy Outlook 2001" pentru țările mai importante din Asia se asteapta o creștere impresionanta pentru puterea electrica nucleara instalata:
[] în China, de la 2.2 GWe (anul 1999) la 18.7 GWe (anul 2020), cazul de referința, 10.6 GWe cazul minimal, respectiv 20.7 GWe, cazul maximal, ambele în anul 2020;
[] în Japonia, de la 43.7 GWe (1999), la 56.6 GWe (2020), referința, respectiv în intervalul (40.3-74.4) GWe, alte scenarii;
[] în Coreea de Sud, de la 13.0 GWe (1999), la 22.1 GWe (2020), referința, respectiv în intervalul (20.2-26.2) GWe;
[] în Taiwan, de la 4.884 GWe (1999), la 7.514 GWe (2020), cazul de referința;
[] în India, de la 1.897 GWe (1999), la 7.571 GWe (2020).
În Europa sunt tari avansate, ca Suedia și Germania, unde sunt anticipate scaderi ale producției de energie electrica nucleara, de la 9.432 GWe la 6.077 GWe, respectiv de la 21.122 GWe la 13.134 GWe.
Franța, Canada și Finlanda continua să se sprijine masiv pe energetica nucleara. În Finlanda vor începe curând lucrările pentru o noua unitate nucleara. În Canada compania OPG a anuntat repornirea reactorilor CANDU de tip Pickering A, intrati în operare începând cu anul 1971. Cele patru unități au fost oprite pentru o reabilitare care a costat în total circa 1,5 miliarde C$. începând cu al treilea trimestru al anului 2002, cele patru unități vor intra pe rând în operare comercială, la un interval de șase luni una de alta. Se asteapta un "supliment" de circa 20 de ani de operare. Cheltuielile totale de reabilitare, operare, dezafectare, deșeuri, ecologizare etc. conduc la un preț de cost de aproximativ 30 US$/MWh generat. Tot în Canada, firma Bruce Power a anuntat repornirea în anul 2003 a doua unități CANDU de tipul Bruce A, reabilitați.
În SUA revigorarea domeniului nuclear are loc într-un mod mai deosebit. Din punct de vedere comercial, se semnaleaza o dinamica deosebită în privinta vânzărilor de centrale nucleare. La nivel tehnic, predomina trei soluții:
[] Pentru reactorii vechi s-a cerut prelungirea duratei de funcționare peste durata de proiect, ajungandu-se la performanțe "teoretice" deocamdată, de 60 de ani. De exemplu, cei trei reactori de la centrala Oconee, intrati în exploatare începând cu anul 1973, au primit dreptul de a opera până în anul 2033, cu condiția obținerii periodice a autorizarilor curente.
[] S-a reușit ridicarea nivelului de putere peste valoarea de proiect, cu o consecința pozitiva clar demonstrata practic: creșterea competitivitatii CNE pe piața energiei electrice.
[] Au crescut semnificativ factorii de capacitate, la valori deosebit de înalte ținând cont de vârsta înaintată a reactorilor, atingand o medie anuală de aproximativ 90%. S-a redus considerabil cantitatea de deșeuri înalt active. Ambele realizari sunt bazate, printre altele, pe creșterea imbogatirii combustibilului nuclear.
Tot în SUA a crescut producția de radioizotopi, iar NASA a anuntat reluarea cercetărilor nucleare dedicate activităților spatiale. NASA a declarat ca decizia este rezultatul logic al concluziilor analizelor efectuate în ultimii ani, printre care:
[] Raportul cost misiune spatiala /beneficiu a crescut inacceptabil de mult în ultimii ani, ca urmare a utilizării exclusive de baterii solare și de procedee chimice de asigurare a energiei necesare.
[] Exista misiuni spatiale extrem de costisitoare care au fost ratate din cauza nefunctionarii soluțiilor energetice nenucleare la nivelul asteptarilor și misiuni reduse ca anvergura de la bun început, din faza de proiect, din cauza absentei de soluții energetice de lungă durata și fiabile.
[] Exista misiuni spatiale pentru care nu a putut fi identificata o soluție energetica nenucleara. Pentru astfel de misiuni nu exista alternativa.
NASA a anuntat cumpărarea de plutoniu și intenția de a folosi o noua generație de reactori de fisiune în cosmos.
În SUA în primul rând, dar și în Canada și în Europa, energia nucleara este legată acum și de generarea de hidrogen, pentru punerea la punct de vehicule de transport nepoluante.
Mai menționăm revenirea în actualitate a reactorilor nucleari destinați desalinizarii apei sau generarii de energie sub forma de căldură, cu sau fără producere de energie electrica. Proiectele sunt deosebit de ambitioase și de indraznete din punct de vedere tehnic.
Soluțiile concrete de energetica nucleara pentru România sunt foarte clare numai pentru cativa ani. Până la punerea la punct a proiectului de reactor avansat CANDU NG, completarea investiției de la CNE Cernavoda se va face cu reactori de tip CANDU 6, ca și la Unitățile 1 și 2. În cazul în care eforturile de a găsi o soluție de finanțare pentru Unitatea 3 vor conduce la rezultate conform planificarii actuale, în anul 2004 vor începe lucrările la U3, reactorul fiind tot de tipul CANDU 6.
Dacă proiectul CANDU NG va fi terminat în anul 2005 și dacă tratativele privind costurile și garanțiile de performanță vor fi satisfăcătoare, în România se va putea intra deja în etapa de reactori nucleari avansati. Oricum, chiar în cazul improbabil al neacordarii unor garanții solicitate sau al identificarii unor semne de intrebare privind demonstrarea performantelor acestui proiect nou, întârzierea în tranzitia la reactori avansati nu poate fi mai mare de 5-10 ani.
După încheierea lucrărilor la CNE Cernavoda, probabil peste 10-13 ani, construirea de noi centrale nucleare în România va fi decisa în conformitate cu rezultatele aplicării strategiilor asociate obiectivului fundamental al PNN. Estimarile actuale indica atât posibilitatea de a trece la un reactor avansat de tip CANDU, cat și varianta unui reactor avansat cu apa ușoară, proiect european sau american.
La orizontul îndepărtat se contureaza deja o noua generație de reactori avansati, destinați perioadei de după anii 2020-2030.
Departamentul Energiei al SUA finanțează de cativa ani cercetări de nivel înalt pentru idei, concepte și proiecte de reactori din programul numit "Generatia a IV-a". În Canada, AECL identifica soluții și dezvolta deja tehnologii pentru proiectul CANDU X. Acesta urmează să aplice simplificari importante și sa folosească intensiv ideea de modularitate. Ca agent de răcire se incearca să se folosească apa ușoară în regim supracritic, cu avantaje mari la nivel de creștere a randamentului ciclului termic. Un reactor CANDU X cu 380 de canale (ca la Unitatea 1 CNE Cernavoda) ar putea ajunge sa furnizeze 910 MWe, randamentul ciclului termic fiind de circa 41%.
Exista premize convingatoare pentru a aprecia ca România are și va avea în continuare sansa deosebită de a valorifica optim avantajele oferite de domeniul nuclear. Este necesar însă un efort permanent și consistent pentru identificarea celor mai indicate optiuni, plus o înțelegere corecta a problemelor specifice domeniului nuclear, voința și perseverenta pe termene de ordinul deceniilor.
În continuare, PNN prezintă un plan de acțiuni care indica direcțiile de efort din etapa actuala și ilustreaza, prin exemple, acțiunile și costurile estimate pentru perioadele care urmează, uneori chiar și pentru un viitor îndepărtat.
9. PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A DOMENIULUI NUCLEAR
Ca și în alte sectoare de activitate, domeniul nuclear solicita acțiuni cu caracter permanent, adaptate periodic cerințelor. În această categorie intra acțiunile de creștere continua a securității nucleare, controlul radioactivitatii mediului, managementul deșeurilor nucleare, protecția fizica a materialelor și a instalațiilor nucleare, asigurarea resurselor umane, activitățile de cercetare, dezvoltare și inginerie tehnologică, colaborarile internaționale etc.
Alte acțiuni sunt pe termen scurt, legate strict de rezolvarea unei probleme, care apare relativ rar. Astfel, fabricarea combustibilului nuclear CANDU la FCN Pitesti și PIF a Unității 2 de la CNE Cernavoda, ridica problema extinderii capacității de producție de combustibil. Pentru mai multe unități, 3, 4, sau 5, sunt necesare investigații specifice pentru a determina soluția optima de asigurare a capacității necesare.
Pe de altă parte, prin caracteristicile sale specifice, domeniul nuclear solicita și acțiuni care, deși aparent sunt de interes doar după 30 sau 40 de ani, trebuie identificate din timp și pregătite cu atenție, o eventuala rezolvare inadecvata punând în pericol eficienta economică de ansamblu a activităților din domeniu. În această categorie intra, în primul rând, dezafectarea instalațiilor nucleare și depozitarea combustibilului ars, după descărcarea din reactorii CNE și stocarea intermediara pe câteva decenii.
Prezenta strategie de dezvoltare a domeniului nuclear prezintă în continuare un plan de acțiuni pe diferite subdomenii, cu accent pe necesitățile de termen scurt, dar fără a lasă la o parte acțiunile pe termen mediu sau lung.
Deși costurile nu pot fi evaluate foarte precis decât pentru termene de ordinul lunilor, sau, cel mult pe 3-5 ani, sunt prezentate și valori numerice evaluate pentru acțiunile pe termen mai lung. S-a dorit ca, în felul acesta, să fie favorizata realizarea unei vederi echilibrate asupra domeniului. Aceasta nu înseamnă ca maturizarea domeniului energeticii nucleare mondiale este simultan legată și de o stagnare a progresului. Dimpotriva, deceniul 1990-2000 a adus o creștere neta de performanță, iar pentru anii 2020-2030 se investeste enorm pentru a pune la dispoziția societății proiecte cu performanțe economice și de securitate nucleara net superioare celor de astăzi.
9.1. DEZVOLTAREA PRODUCȚIEI DE ENERGIE ELECTRICA DE ORIGINE NUCLEARA
Obiectivul fundamental al PNN prevede că în perioada 2025-2050, centralele nucleare din România trebuie să furnizeze (20-40)% din producția totală de energie electrica a tarii, în condiții competitive de preț de cost și cu asigurare a securității nucleare la nivelul standardelor internaționale.
Strategiile asociate arata ca dezvoltarea domeniului nuclear este strâns condiționată de evaluarea necesarului de energie electrica în viitor, pe de o parte, și de competitivitatea procedeului nuclear comparativ cu alte posibilități de generare de energie electrica, pe de altă parte.
În momentul de fața, superioritatea procedeului nuclear este unanim apreciată în România, comparativ cu utilizarea arderii combustibililor fosili. Pe de altă parte, exista un mare număr de centrale pe cărbune care au depășit durata de viața de 30 de ani, specificată de proiect; în plus, exista centrale mai vechi sau mai noi care lucrează cu o eficienta economică necorespunzătoare.
Analizând situația actuala și estimarile de viitor apropiat și mediu, a fost decis planul de acțiuni prezentat mai jos. În funcție de evoluția situației, vor fi aduse la timp modificările necesare.
Situația actuala pare a fi favorabilă finalizarii lucrărilor la unitățile 3, 4 și 5 de la CNE Cernavoda prin finanțare în regim BOT (Building, Operating and Transfer), sau BOOT (Building, Own Operating and Transfer) sau prin alt procedeu specific lumii moderne.
┌────────┬────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────────┐
│Nr.
│
Acțiune
│ Resp.│
Termen │
│crt.
│
│
├─────────┤
│
│
│
│ Perioada│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.1.1.
│Studiu de fezabilitate privind continuarea și
│
│
│
│
│finalizarea investiției la Unitatea 3, CNE
│
│
│
│
│Cernavoda
│MIR
│Dec. 2002│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.1.2.
│Studiu de amplasament pentru identificarea
│
│
│
│
│cerințelor de lucrări în vederea satisfacerii
│
│
│
│
│necesităților de operare pentru 3, 4 sau 5 Unități
│
│
│
│
│la CNE Cernavoda
│ MIR
│Dec. 2002│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.1.3.
│Finalizarea negocierilor legate de construirea și
│
│
│
│
│punerea în funcțiune a Unității 3, pe baza unui
│
│
│
│
│contract de finanțare de tip BOT, BOOT sau alt tip
│ MIR
│Dec. 2003│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.1.4.
│Execuția lucrărilor la Unitatea 2
│ MIR
│2001-
│
│
│
│
│Dec. 2005│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.1.5.
│Execuția lucrărilor la Unitatea 3
│ MIR
│Ian. 2004│
│
│
│
│Dec. 2009│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.1.6.
│Execuția lucrărilor la Unitatea 4
│ MIR
│Ian. 2007│
│
│
│
│Dec. 2012│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.1.7.
│Execuția lucrărilor la Unitatea 5
│ MIR
│Ian. 2015│
│
│
│
│Dec. 2020│
└────────┴────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────────┘
9.2. ASIGURAREA ȘI CREȘTEREA CONTINUA A NIVELULUI DE SECURITATE NUCLEARA, ÎN ACORD CU EVOLUȚIA CERINȚELOR ȘI STANDARDELOR INTERNAȚIONALE
┌────────┬────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────────┐
│Nr.
│
Acțiune
│ Resp.│
Termen │
│crt.
│
│
├─────────┤
│
│
│
│ Perioada│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.2.1.
│Întocmirea unui plan de acțiune de imbunatatire a
│
│
│
│
│infrastructurii naționale pentru suportul tehnic și │
│
│
│
│cercetare în domeniile semnificative pentru
│
│
│
│
│securitatea nucleara
│MEC-C │2003
│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.2.2.
│Asigurarea condițiilor de realizare a programelor
│
│
│
│
│specifice de imbunatatire a securității nucleare
│
│
│
│
│pentru centralele nucleare electrice pe termen
│
│
│
│
│scurt (2001 -2005) (angajate în prezent cu Uniunea
│
│
│
│
│Europeană): finanțare, management, monitorizare
│
│
│
│
│interna și externa, antrenare suport tehnic
│
│
│
│
│extern CNE, etc.)
│MIR
│2002-2005│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.2.3.
│Reactualizarea legislației interne, în conformitate │
│
│
│
│cu dezvoltarea normelor și reglementărilor Statelor │
│
│
│
│Membre și cu recomandările UE în domeniul
│
│
│
│
│securității nucleare
│CNCAN │Permanent│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.2.4.
│Implementarea la U2-U5 CNE Cernavoda a
│
│
│
│
│imbunatatirilor majore de securitate nucleara
│
│
│
│
│realizate la CNE CANDU 6 din Canada
│MIR
│2003-2015│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.2.5.
│Măsuri dedicate creșterii capacității tehnice
│
│
│
│
│naționale de analiza și evaluare probabilistica a
│
│
│
│
│securității nucleare; acordarea strategiilor,
│
│
│
│
│planificarea și coordonarea resurselor
│
│
│
│
│organizațiilor de producție cu organizațiile de
│MEC-C,│
│
│
│suport tehnic
│MIR
│2002-2003│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.2.6.
│Măsuri de revigorare și finanțare corespunzătoare
│
│
│
│
│a programelor naționale de C&D semnificative pentru │
│
│
│
│domeniul securității nucleare a CNE, creșterea
│
│
│
│
│contribuției naționale la menținerea și dezvoltarea │
│
│
│
│bazei tehnice și științifice a domeniului energetic │
│
│
│
│nuclear:
│
│
│
│
│● asigurarea surselor de finanțare stabile, pe
│
│
│
│
│termen lung;
│
│
│
│
│● acoperirea adecvată a domeniilor tehnice
│
│
│
│
│importante: experienta de exploatare, integritatea
│
│
│
│
│componentelor și structurilor, analiza și
│
│
│
│
│managementul accidentelor, evaluarea riscului,
│
│
│
│
│performanțele factorului uman, marginile de
│
│
│
│
│securitate;
│
│
│
│
│● crearea și utilizarea
autorităților tehnice
│
│
│
│
│în domeniu;
│
│
│
│
│● perfecționarea interfetelor cu organizațiile
│
│
│
│
│beneficiare și a (formelor) acordurilor de
│
│
│
│
│colaborare;
│
│
│
│
│●
perfecționarea managementului organizațiilor
│
│
│
│
│de C&D și de inginerie tehnologică;
│
│
│
│
│●
antrenarea și creșterea cooperării
│MEC-C,│
│
│
│internaționale.
│MIR
│2002-2010│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.2.7.
│Constituirea unei comisii tehnice consultative
│
│
│
│
│cu statut independent pentru integrarea europeană
│
│
│
│
│în domeniul securității nucleare
│MIE
│2002
│
└────────┴────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────────┘
9.3. RADIOPROTECTIE, PROTECȚIA MEDIULUI ȘI A POPULAȚIEI
┌────────┬────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────────┐
│Nr.
│
Acțiune
│ Resp.│
Termen │
│crt.
│
│
├─────────┤
│
│
│
│ Perioada│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.3.1.
│Asigurarea unei monitorizari radiologice a
│CNCAN,│
│
│
│personalului expus profesional la radiatii
│MIR,
│2002-2004│
│
│ionizante, în concordanta cu noile cerințe ale
│MSF,
│
│
│
│reglementărilor naționale privind limitarile
│MAN,
│
│
│
│de doza.
│MEC-C │
│
│
│● Implementarea unui sistem național de
│
│
│
│
│monitorizare radiologica individuală bazat pe
│
│
│
│
│dozimetre noi și performanțe (TLD, PLD)
│
│
│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.3.2.
│Îmbunătățirea sistemului de supraveghere a
│
│
│
│
│radioactivitatii mediului.
│
│
│
│
│● Studiu de fezabilitate pentru modernizarea
│
│
│
│
│rețelei naționale de supraveghere a
│
│
│
│
│radioactivitatii mediului; soluții distincte
│
│
│
│
│pentru zonele de risc nuclear; soluții de
│
│
│
│
│legătură cu rețeaua naționala de stații
│
│
│
│
│meteorologice; 2003;
│
│
│
│
│● Modernizarea rețelei naționale de monitorizare
│
│
│
│
│a radioactivitatii mediului conform concluziilor
│
│
│
│
│studiului de fezabilitate.
│MAPM
│2003-2006│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.3.3.
│Asigurarea unor metode standardizate pentru
│
│
│
│
│evaluarea impactului activităților nucleare asupra
│
│
│
│
│mediului și populației.
│
│
│
│
│● Introducerea de standarde pentru calculul
│
│
│
│
│limitelor derivate de emisie în atmosfera și ape
│
│
│
│
│de suprafața în cazul eliberarilor de rutina a
│
│
│
│
│substanțelor radioactive în mediul înconjurător;
│
│
│
│
│● Introducerea de standarde pentru calculul
│
│
│
│
│consecințelor radiologice asupra populației în
│CNCAN,│
│
│
│cazul eliberarilor accidentale a substanțelor
│MSF,
│
│
│
│radioactive în mediul înconjurător.
│MAN
│2003-2006│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.3.4.
│Crearea de condiții optime pentru managementul
│MAPL, │
│
│
│intervenției în situații de accident nuclear și
│MI,
│
│
│
│urgente radiologice la nivel național
│CNCAN,│
│
│
│● Modernizarea centrului național de răspuns și
│MAPM, │
│
│
│intervenție în situații de accident nuclear și
│MIR,
│
│
│
│urgente radiologice; dotarea corespunzătoare
│MSF,
│
│
│
│cerințelor actuale.
│MAN,
│
│
│
│● Modernizarea centrelor județene similare, din
│MEC-C │2002-2004│
│
│județele Arges, Constanta și Dolj.
│
│
│
│
│● Modernizarea infrastructurii rețelei naționale
│
│
│
│
│de radiopatologie.
│
│
│
└────────┴────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────────┘
9.4. MANAGEMENTUL DEȘEURILOR RADIOACTIVE
Acțiunile cu caracter permanent menite sa rezolve problemele curente legate de generarea de deșeuri sunt dublate de cele care privesc construirea de depozite intermediare sau finale corespunzătoare, de operarea și, eventual, de închiderea acestora.
Problemele de rezolvat sunt considerate a fi de înalt interes internațional și exista premizele unor solutionari corespunzătoare în România, unde prima unitate de CNE a început sa lucreze comercial abia în luna decembrie 1996. Necesitățile tehnologice și de asigurare financiară sunt dublate de necesitați de cadru legislativ și de cultura organizațională.
Planul de acțiuni de mai jos precizează și depozitarea finala a combustibilului ars, după anul 2040, probabil chiar după anul 2050, pentru a permite o evaluare mai corecta a dimensiunilor problemelor de rezolvat.
┌────────┬────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────────┐
│Nr.
│
Acțiune
│ Resp.│
Termen │
│crt.
│
│
├─────────┤
│
│
│
│ Perioada│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.4.1.
│Elaborarea tehnologiilor pentru tratarea și
│MIR
│2002-2006│
│
│condiționarea deșeurilor radioactive slab și mediu
│MEC-C │
│
│
│active: completarea portofoliului de tehnologii
│
│
│
│
│necesare tratarii și condiționarii tuturor tipurilor│
│
│
│
│de deșeuri radioactive slab și mediu active produse │
│
│
│
│la CNE-Cernavoda, în vederea depozitarii lor finale.│
│
│
│
│● Tehnologie pentru tratarea și condiționarea
│
│
│
│
│deșeurilor lichide organice contaminate cu
│
│
│
│
│tritiu și C-14, 2002;
│
│
│
│
│● Tehnologie pentru tratarea schimbatorilor de
│
│
│
│
│ioni uzati contaminati cu C-14, 2003;
│
│
│
│
│● Tehnologie pentru tratarea și condiționarea
│
│
│
│
│deșeurilor radioactive gazoase contaminate cu
│
│
│
│
│C-14, 2003;
│
│
│
│
│● Tehnologie pentru tratarea deșeurilor radioactive │
│
│
│
│lichide apoase prin osmoza inversa, 2005;
│
│
│
│
│● Studiu tehnico-economic pentru
realizarea
│
│
│
│
│unei stații de tratare deșeuri radioactive la
│
│
│
│
│Cernavoda, 2006.
│
│
│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.4.2.
│Depozitarea finala a deșeurilor slab și mediu
│MIR,
│2002-2010│
│
│active: deșeurile radioactive slab și mediu active, │MAAP, │
│
│
│tratate și condiționate într-o matrice rezistenta
│MEC-C │
│
│
│în timp, care să împiedice scurgerea
│
│
│
│
│radioactivitatii în mediu, sunt depozitate
│
│
│
│
│într-un depozit final. Construirea unui astfel de
│
│
│
│
│depozit în apropierea CNE-Cernavoda
este
│
│
│
│
│planificata a se realiza până în anul 2010.
│
│
│
│
│● Caracterizarea amplasamentului Depozitului
│
│
│
│
│Final de Deșeuri Slab și Mediu Active (DFDSMA),
│
│
│
│
│2002;
│
│
│
│
│● Elaborarea Analizei Preliminare de Securitate
│
│
│
│
│pentru DFDSMA, 2005; Proiectarea DFDSMA, 2008;
│
│
│
│
│● Construirea DFDSMA, 2010;
│
│
│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.4.3.
│Retehnologizarea și recalificarea Depozitului
│CNCAN,│2004-2005│
│
│Național de Deșeuri Radioactive - Baita Bihor:
│MIR,
│
│
│
│deșeurile radioactive produse până acum în
│MEC-C │
│
│
│România, tratate și condiționate pe baza unor
│
│
│
│
│tehnologii aprobate de CNCAN, sunt depozitate
│
│
│
│
│în depozitul final de la Baita.
│
│
│
│
│● Caracterizarea
amplasamentului Depozitului
│
│
│
│
│Național de Deșeuri Radioactive Baita Bihor,
│
│
│
│
│din punct de vedere geologic, hidrogeologic,
│
│
│
│
│geografic, demografic și litologic;
│
│
│
│
│● Elaborarea Analizei de Performanta pentru
│
│
│
│
│Depozitul Național de Deșeuri Radioactive
│
│
│
│
│Baita Bihor;
│
│
│
│
│● Lucrări de consolidare a amplasamentului
│
│
│
│
│și a drumului de acces;
│
│
│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.4.4.
│Construirea depozitului pentru stocarea
│
│
│
│
│intermediara a combustibilului nuclear ars (DICA):
│
│
│
│
│depozitarea combustibilului ars în CNE-Cernavoda
│
│
│
│
│se impune ca o necesitate după anul 2003,
│
│
│
│
│an în care capacitatea de stocare a combustibilului │
│
│
│
│descărcat în bazinul de combustibil ars va fi
│
│
│
│
│depășită. De aceea, se preconizeaza ca în viitorul
│
│
│
│
│apropiat să fie pus în funcțiune Depozitul
│
│
│
│
│Intermediar de Combustibil Ars (DICA).
│
│
│
│
│● Elaborarea Analizei de Securitate pentru
│
│
│
│
│DICA;
│
│
│
│
│● Elaborarea conceptului pentru stocarea tuburilor
│
│
│
│
│de presiune și a dispozitivelor de reactivitate
│
│
│
│
│scoase din uz; Construirea DICA - obiectivele
│
│
│
│
│primei etape;
│MIR,
│
│
│
│● Elaborarea documentației de autorizare;
│MEC-C │2004-2005│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.4.5.
│Depozitarea finala a combustibilului ars:
│
│
│
│
│depozitarea finala a combustibilului ars este
│
│
│
│
│varianta corespunzătoare opțiunii conform căreia
│
│
│
│
│recuperarea uraniului și plutoniului din
│
│
│
│
│combustibil nu este agreată. Punerea în funcțiune
│
│
│
│
│a primei unități la CNE Cernavoda în decembrie 1996 │
│
│
│
│și intervalul de 50 de ani, durata de viața pentru
│
│
│
│
│Depozitul Intermediar de Combustibil Ars, oferă
│
│
│
│
│posibilitatea ca specialiștii români sa beneficieze │
│
│
│
│de experienta internationala în domeniul
│
│
│
│
│depozitarii finale a combustibilului ars; țările
│
│
│
│
│avansate au început exploatarea de CNE cu
│MIR,
│
│
│
│aproximativ 50 de ani în urma.
│MEC-C │după 2040│
└────────┴────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────────┘
9.5. DEZAFECTAREA INSTALAȚIILOR NUCLEARE
În esenta, după terminarea ciclului de viața, instalațiile nucleare trebuie dezafectate și zonele de lucru reabilitate ecologic. Problemele asociate deșeurilor "clasice" sau radioactive care rezultă trebuie identificate și rezolvate adecvat.
În cazul reactorului nuclear de cercetare de la IFIN-HH București Magurele, problema este de interes imediat. Pentru reactorul TRIGA, de la ICN Pitesti, caracteristicile intrinseci ale proiectului permit atingerea și depășirea unei vieți de circa 100 de ani, iar dezafectarea nu va ridica probleme tehnologice sau financiare deosebite, conform evaluărilor de astăzi.
Problema dezafectarii centralelor nucleare este deosebit de dificila. Ea are loc în etape distincte, de ordinul multor ani.
Pentru centralele de tip CANDU din Canada, operatia durează circa trei decenii, după terminarea furnizarii de energie electrica, pentru a nu mari inutil riscul radiologic și cantitatea de deșeuri generata.
În Federația Rusa se analizează și dezafectarea mai rapida a reactorilor nucleari, în scopul construirii altor reactori, moderni, pe același amplasament, în scopul valorificării optime a amenajărilor și a instalațiilor existente și de performanțe confirmate.
Costurile legate de dezafectare și de managementul deșeurilor radioactive sunt relativ ridicate; în consecința, centralele nucleare sunt obligate să depună bani din timp, în fonduri speciale dedicate exclusiv acestor probleme.
În cazul operațiilor comerciale de vânzare-cumpărare de reactori nucleari energetici din SUA au fost cazuri în care, aparent, prețul de vânzare a fost negativ, suma de bani din fondul special de dezafectare transferata cumpărătorului fiind mai mare decât suma de achiziție a instalației nucleare supusă tranzacției!
Înțelegerea corecta a fenomenelor legate de dezafectare și de managementul deșeurilor radioactive este absolut necesară în vederea valorificării potențialului imens al energeticii nucleare.
┌────────┬────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────────┐
│Nr.
│
Acțiune
│ Resp.│
Termen │
│crt.
│
│
├─────────┤
│
│
│
│ Perioada│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.5.1.
│Dezafectarea instalațiilor nucleare: reactorii
│
│
│
│
│energetici din România, ca și principalele
│
│
│
│
│instalații nucleare au fost puse în funcțiune
│
│
│
│
│recent, de aceea dezafectarea acestora este
│
│
│
│
│privită peste o perioadă de cel puțin 35 de ani.
│
│
│
│
│Exista totuși unele instalații nucleare pentru
│
│
│
│
│care se pune imediat problema dezafectarii
│
│
│
│
│(reactorul VVR-S de la IFIN-HH București,
│
│
│
│
│Magurele).
│
│
│
│
│● Elaborarea procedurilor de dezafectare pentru
│
│
│
│
│fiecare obiectiv nuclear, 2004; Evaluarea
│
│
│
│
│cantităților și categoriilor de deșeuri
│
│
│
│
│radioactive rezultate din urma dezafectarii,
│
│
│
│
│2004;
│
│
│
│
│● Conceperea, proiectarea și omologarea
│
│
│
│
│containerelor pentru stocarea-depozitarea
│MIR,
│
│
│
│deșeurilor radioactive, 2005;
│MEC-C │2004-2005│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.5.2
│Dezafectarea reactorului nuclear de cercetare
│
│
│
│
│VVR-S Magurele
│MEC-C │2003-2017│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.5.3.
│Modernizarea Statiei de Tratare Deșeuri Radioactive │
│
│
│
│Magurele
│MEC-C │2003-2007│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.5.4.
│Activități de dezvoltare/asimilare de tehnologii
│
│
│
│
│specifice pentru dezafectare (condiționarea
│
│
│
│
│deșeurilor de aluminiu și grafit)
│MEC-C │2003-2006│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.5.5.
│Întocmirea de cercetări, studii suport, documentație│
│
│
│
│de dezafectare, plan de dezafectare pentru CNE
│
│
│
│
│Cernavoda (pentru 5 unități)
│MIR
│2010-2055│
└────────┴────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────────┘
9.6. TRANSPORTUL DE MATERIALE RADIOACTIVE
Reglementările naționale în domeniul transporturilor de deșeuri radioactive reflecta recomandările de securitate emise de către AIEA Viena. Odată cu efectuarea acestor transporturi, inclusiv a celor internaționale, se are în vedere și alinierea la standardele de securitate emise de diferite organizații internaționale profesionale competente, cu referire directa la transporturile de materiale radioactive pe cai maritime, aeriene sau ape interioare.
Transportul materialelor radioactive, inclusiv al deșeurilor, reprezintă o parte importanța în cadrul sistemului de management în siguranța al materialelor radioactive din România. Mărirea volumului deșeurilor radioactive, odată cu dezvoltarea tot mai intensa de activități în domeniul nuclear - centrale nucleare, centre și instituții de cercetare științifică, unități de învățământ și spitalicești, activități industriale, extragere de minereuri de uraniu și fabricatia de combustibil nuclear - necesita elaborarea unor planuri de acțiune care să contribuie la eliminarea pericolului de iradiere a populației precum și la evitarea contaminarii mediului ambiant (aer, sol, subsol, ape freatice și de suprafața).
Menționăm ca efectuarea în deplina siguranța a transporturilor de materiale radioactive depinde mai ales de calitatea ambalajelor utilizate decât de măsuri administrative sau de alta natura luate de autoritățile competente.
Implementarea prevederilor acțiunilor propuse urmează a se efectua în perioada 2002-2007, acestea constituind o parte componenta a Programului Nuclear Național.
┌────────┬────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────────┐
│Nr.
│
Acțiune
│ Resp.│
Termen │
│crt.
│
│
├─────────┤
│
│
│
│ Perioada│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.6.1.
│Execuția containerului necesar pentru transportul
│
│
│
│
│unui fascicul de combustibil nuclear ars de tip
│MIR,
│
│
│
│CANDU
│MAPM
│2002-2004│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.6.2.
│Proiectarea, execuția și dezvoltarea bazei tehnice
│
│
│
│
│privind testarea ambalajelor în care se transporta
│MIR,
│
│
│
│diferitele categorii de materiale radioactive
│MAPM
│2002-2005│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.6.3.
│Identificarea de mijloace de transport în vederea
│
│
│
│
│adaptarilor și modernizărilor impuse de cerințele
│
│
│
│
│de transport de materiale radioactive. Camioanele
│
│
│
│
│și vagoanele special amenajate trebuie dotate la
│
│
│
│
│nivelul cerințelor și recomandărilor de securitate
│
│
│
│
│cerute de AIEA Viena: echipamente de comunicații
│
│
│
│
│moderne, inclusiv prin satelit, aparatura de
│
│
│
│
│monitorizare permanenta a nivelului
│
│
│
│
│radioactivitatii, atât pentru mijlocul de
│
│
│
│
│transport, cat și pentru masurari de mediu.
│
│
│
│
│Autorizarea acestor mijloace de transport de
│MIR,
│
│
│
│materiale radioactive.
│MAPM
│2002-2007│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.6.4.
│Evaluarea riscurilor și a consecințelor radiologice │
│
│
│
│asociate transporturilor de combustibil nuclear ars │MIR,
│
│
│
│pe Dunăre (este necesară și colaborare externa)
│MAPM
│2002-2005│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.6.5.
│Evaluarea riscurilor și a consecințelor radiologice │
│
│
│
│asociate efectuării transporturilor de minereuri
│
│
│
│
│radioactive de uraniu, a concentratelor acestora,
│
│
│
│
│precum și a combustibilului destinat alimentarii
│MIR,
│
│
│
│reactorilor de la CNE Cernavoda
│MAPM
│2003-2005│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.6.6.
│Evaluarea riscurilor și a potentialelor consecințe
│
│
│
│
│radiologice asupra populației și a mediului
│
│
│
│
│asociate transporturilor de materiale radioactive
│
│
│
│
│în regim internațional, inclusiv transportul de
│
│
│
│
│combustibil nuclear cu uraniu îmbogățit,
│MIR,
│
│
│
│(este necesară și colaborare externa)
│MAPM
│2003-2007│
└────────┴────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────────┘
9.7. ASIGURAREA NECESARULUI DE COMBUSTIBIL NUCLEAR ȘI APA GREA
România se afla într-o situație favorabilă rezolvarii problemelor legate de combustibilul nuclear și de apa grea necesare reactorilor CANDU. În schimb, atingerea optimului economic este o problemă pentru care sunt necesare investigații permanente și o rapida valorificare a progresului în domeniu.
Combustibilul utilizat la CNE Cernavoda este de cea mai buna calitate. Uraniul extras din mina este prelucrat la Feldioara și transformat în pulbere sinterizabila. Fasciculele de combustibil CANDU cu 37 de bare se fabrica la FCN Pitesti, pe baza pulberii de uraniu adusă de la Feldioara. Performanțele în exploatare ale acestor fascicule au fost până acum excepționale, rata de defectare fiind practic zero. Prețul de fabricație este comparabil cu cel din alte tari.
Apa grea se fabrica la RAAN Romag Drobeta Turnu Severin, pe baza unui procedeu pus la punct de știința și tehnologia românească. Are o calitate înaltă, fiind, probabil, cea mai performanta dintre ofertele de cantități mari existente în lume. Cantitatea fabricata permite acoperirea necesităților pentru unitățile de la CNE Cernavoda fără întârzieri.
Atingerea unui optim economic ridica probleme legate de progresul în domeniu.
Cantitatea de combustibil ars descărcat din reactorii CANDU cu uraniu natural este apreciată ca fiind prea mare față de energia electrica produsă. În consecința, se impune utilizarea unor cicluri avansate, care cer o tehnologie apropiată, dar cu uraniu îmbogățit. Decizia privind trecerea "imediata" sau "cu o întârziere rezonabila" la o soluție rațională de ciclu combustibil avansat cere investigații deosebite. În joc este și timpul de viața al tuburilor de presiune.
Viitoarele proiecte de reactori CANDU se bazează pe utilizarea unei cantități mai reduse de apa grea, racirea combustibilului nuclear în zona activa fiind bazată pe apa ușoară. De asemenea, utilizarea de cicluri avansate de combustibil, cu uraniu ușor îmbogățit, ciclul SEU, sau cu uraniu recuperat (reciclat), ciclul RU, devine obligatorie, apa ușoară și uraniul natural impiedicand practic obținerea unei valori corespunzătoare de criticitate.
În consecința, acțiunile pe termen scurt sunt relativ clare, în schimb, pe termen mediu și lung, acțiunile vor fi determinate de evoluția progresului în domeniu și de rezultatele viitoarelor investigații economice, de fizica reactorilor, de securitate nucleara și de performanțe ale combustibilului nuclear.
┌────────┬────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────────┐
│Nr.
│
Acțiune
│ Resp.│
Termen │
│crt.
│
│
├─────────┤
│
│
│
│ Perioada│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.7.1.
│Asigurarea necesarului de uraniu pentru funcționarea│
│
│
│
│unităților CANDU 6 de la CNE-Cernavoda.
│
│
│
│
│● Studiu tehnico-economic pentru extinderea
│
│
│
│
│capacității de fabricare a combustibilului, în
│
│
│
│
│vederea asigurării consumului de combustibil pentru │
│
│
│
│unitățile puse în funcțiune după anul 2005;
│
│
│
│
│2002-2003;
│
│
│
│
│● Retehnologizarea liniilor de fabricație pulbere
│
│
│
│
│sinterizabila de UO(2) pentru obținerea unei
│
│
│
│
│capacități de 250-300 tU/an; 2002-2005;
│MIR
│2002-2005│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.7.2.
│Asigurarea necesarului de combustibil pentru
│
│
│
│
│funcționarea unităților CANDU 6 de la
│
│
│
│
│CNE-Cernavoda.
│
│
│
│
│Extinderea capacității de producție combustibil
│
│
│
│
│nuclear pentru asigurarea alimentarii a doua
│
│
│
│
│unități CANDU 6;
│
│
│
│
│Fabricarea suplimentară a unei incarcaturi de
│
│
│
│
│combustibil și a fasciculelor combustibile
│
│
│
│
│cu uraniu saracit pentru punerea în funcțiune
│
│
│
│
│a Unității 2 la CNE-Cernavoda.
│MIR
│2002-2005│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.7.3.
│Dezvoltarea unui tip avansat de fascicul de
│
│
│
│
│combustibil, pentru scăderea prețului de cost de
│
│
│
│
│realimentare a reactorului și a cantității de
│
│
│
│
│deșeuri înalt active (combustibil ars) prin
│
│
│
│
│utilizarea combustibililor avansati.
│
│
│
│
│● Elaborarea de concepte tehnice de fascicul
│
│
│
│
│combustibil pentru grade mari de ardere,
│
│
│
│
│compatibil cu reactorul CANDU 6; 2002-2003;
│
│
│
│
│● Dezvoltarea de tehnologii și instalații pentru
│
│
│
│
│fabricarea unui prototip de fascicul combustibil
│
│
│
│
│pentru grade mari de ardere; 2006;
│
│
│
│
│● Fabricarea unui lot de fascicule combustibile
│
│
│
│
│pentru grade mari de ardere și testarea în afară
│
│
│
│
│reactorului; 2008;
│
│
│
│
│● Fabricarea lotului de fascicule pentru iradierea
│
│
│
│
│de demonstratie și iradierea de demonstratie; 2011; │MEC-C,│
│
│
│● Calificare-autoavizare a noului tip de fascicul
│MIR,
│
│
│
│combustibil; 2013;
│CNCAN │2002-2013│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.7.4.
│Asigurarea necesarului de apa grea
│
│
│
│
│● Fabricarea apei grele necesare asigurării
│
│
│
│
│pierderilor tehnologice și punerii în funcțiune
│
│
│
│
│a Unității 2; 2002-2005;
│
│
│
│
│● Elaborarea unui studiu tehnico-economic privind
│
│
│
│
│oportunitatea fabricării unui stoc de apa grea
│
│
│
│
│pentru asigurarea necesarului de apa grea pentru
│
│
│
│
│acoperirea pierderilor tehnologice și punerea în
│
│
│
│
│funcțiune de noi unități la CNE-Cernavoda; 2003;
│
│
│
│
│● Proiectarea, execuția și punerea în funcțiune a
│
│
│
│
│unei instalații de detritiere a apei grele din
│
│
│
│
│circuitul primar al Unității 1 CNE-Cernavoda,
│MIR,
│
│
│
│2004;
│MF
│2002-2005│
└────────┴────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────────┘
9.8. SUPORTUL TEHNIC NAȚIONAL DE CERCETARE, DEZVOLTARE ȘI INGINERIE TEHNOLOGICĂ PENTRU ENERGETICA NUCLEARA
Statele care dezvolta energetica nucleara nu pot valorifica avantajele potențiale deosebite ale domeniului dacă plătesc costuri prea ridicate pentru forta de muncă străină necesară la managementul de proiect complex de CNE, construcție, montaj, PIF, exploatare, inspecții, reparații, întreținere etc. Soluția fireasca este dezvoltarea unui suport tehnic local performant.
Dificultatea domeniului nuclear, gradul înalt de confidențialitate a informațiilor tehnice și interesele comerciale ale firmelor din țările avansate complica enorm problemele de asigurare a suportului tehnic local, în consecința, nu exista un răspuns unic, unanim acceptat la nivel internațional, la întrebările "când ?" și "la ce nivel de extindere ?" trebuie dezvoltat suportul tehnic local.
AIEA Viena a acordat o deosebită atenție acestei probleme, identificand subdomenii, discipline și activități unde recomanda cu perseverenta asigurarea unui suport local corespunzător ca baza materială, număr de specialiști înalt calificați și performanta de ansamblu, la nivel de echipa. Tratarea și depozitarea deșeurilor radioactive, analizele de fizica reactorului și termohidraulica, masurarile de fizica reactorului și dozimetria radiatiilor, analizele de performanță a combustibilului nuclear, analizele de securitate nucleara etc. trebuie rezolvate în condiții de excelenta pe baza suportului tehnic local. Activități mai rare și mai dificile, care cer mijloace costisitoare și experienta, se fac cu suport local, mixt, sau străin în funcție de numărul de unități de CNE, de opțiunile fiecărui proprietar de CNE, de nivelul capacității entitatilor locale de suport tehnic etc.
În România, dezvoltarea suportului tehnic s-a făcut, în mod firesc, pe baza existenței Institutului de Cercetări Nucleare (ICN) Pitesti (fizica reactorului, performanțe combustibil, securitate nucleara, deșeuri radioactive, radioprotectie, teste de iradiere de combustibil nuclear, tub de presiune etc. în reactorul TRIGA, teste în afară reactorului etc), Sucursala de Inginerie Tehnologică pentru Obiective Nucleare (CITON) București (proiectare nucleara, securitate nucleara etc.), Institutul de Criogenie și Separari Izotopice (ICSI) Rm. Valcea (apa grea, detritierea apei grele, etc).
Atingerea unor performanțe de suport tehnic a fost demonstrata la PIF a Unității 1, unde au participat peste 100 de specialiști de la CITON, ICN și ICSI.
Ridicarea performantelor și extinderea gamei de servicii pentru CNE Cernavoda reprezintă deziderate care cer analize atente și eforturi deosebite, întrucât la centrala nucleara nu este loc nici pentru riscul unei întârzieri, nici pentru vreun compromis privind calitatea.
Este obligatoriu efortul periodic de a reevalua necesitățile și posibilitățile de suport tehnic românesc, de a incerca o valorificare a progresului tehnic și științific și, atunci când nu se poate altfel, de a lucra în echipe mixte, pe baza unor acorduri cu parteneri străini, urmate de contracte comerciale pentru obiective bine definite.
Cele mai multe dintre acțiunile de suport tehnic sunt deja prezentate în subdomeniul specific: A.2.1., A.4.1., A.5.1., A.6.1., A.7.1. etc. Acțiunile acestea nu mai sunt repetate aici.
Acțiunile dedicate CNE Cernavoda trebuie dublate de o revigorare a programelor de cercetare, dezvoltare și inginerie tehnologică și de o creștere corespunzătoare a gradului de dubla conectivitate a suportului tehnic, cu entități similare din lume, pentru asigurarea progresului tehnic, respectiv cu entitatile românești de tip centrala nucleara, fabrica de combustibil etc., pentru aplicarea și valorificarea progresului, pentru identificarea de probleme și de soluții, pentru testări, omologări etc.
Menționăm și disponibilitatea de suport tehnic pentru organismul de reglementare și control, CNCAN, acțiunile efective urmând a fi identificate în condițiile evitării conflictului de interese.
┌────────┬────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────────┐
│Nr.
│
Acțiune
│ Resp.│
Termen │
│crt.
│
│
├─────────┤
│
│
│
│ Perioada│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.8.1
│Testarea capetelor masinii de încărcat-descărcat
│
│
│
│
│combustibil nuclear la reactorul CANDU al
│
│
│
│
│Unității 2, CNE Cernavoda.
│MIR
│ 2004
│
│
│Testarea capetelor MID pentru reactorii
│
│ pentru
│
│
│următoarelor unități CANDU, CNE Cernavoda.
│
│ U2
│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.8.2.
│Participarea specialiștilor din RAAN (ICN Pitesti
│
│
│
│
│și CITON București) la lucrările de PIF ale
│
│
│
│
│Unității 2 de la CNE Cernavoda. Pe baza experienței │
│
│
│
│de la U1, se estimeaza contribuții semnificative
│
│
│
│
│de la:
│
│
│
│
│● ingineri tehnologi și proiectanți;
│
│
│
│
│● specialiști în fizica reactorilor, inclusiv
│
│
│
│
│fizicieni experimentatori, și în termohidraulica;
│
│
│
│
│● specialiști în analize de securitate nucleara
│
│
│
│
│deterministe și probabiliste;
│
│
│
│
│● ingineri electronisti și automatisti etc.
│MIR
│2002-2005│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.8.3.
│Alocarea resurselor financiare pentru asigurarea
│MIR,
│Dec.2002│
│
│combustibilului de schimb pentru reactorul TRIGA,
│MEC-C,│
│
│
│singurul reactor nuclear de cercetare existent în
│MF
│
│
│
│țara, componenta importanța pentru suportul
│
│
│
│
│științific și tehnic național al energeticii
│
│
│
│
│nucleare și pentru dezvoltarea de aplicații ale
│
│
│
│
│tehnicilor nucleare în folosul societății.
│
│
│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.8.4.
│Susținerea cercetărilor legate de posibilitatea
│MIR,
│2002-
│
│
│introducerii de combustibil ușor îmbogățit în
│MEC- C│2007
│
│
│reactorii CNE Cernavoda, folosind fascicule de
│
│
│
│
│combustibil cu 37 de bare,în scopul reducerii
│
│
│
│
│masei de combustibil ars (pentru a furniza o
│
│
│
│
│cantitate data de energie electrica) și în scopul
│
│
│
│
│usurarii tranzitiei fără penalități la soluția cu
│
│
│
│
│îmbogățiri și grade de ardere mai mari.
│
│
│
│
│● Se estimeaza efecte pozitive în privinta
│
│
│
│
│solicitărilor la care sunt supuse tuburile de
│
│
│
│
│presiune.
│
│
│
│
│● Se reduc riscurile asociate utilizării curente
│
│
│
│
│a unui fascicul de tip nou,încă netestat în
│
│
│
│
│Canada sau în alta țara în condiții de operare de
│
│
│
│
│cativa ani.
│
│
│
│
│● Aplicarea rezultatelor imediat ce analiza
│
│
│
│
│tehnico-economică va confirma potențialul
│
│
│
│
│deosebit estimat astăzi și va cuantifica
│
│
│
│
│avantajele și costurile asociate.
│
│
│
│
│● Prin aplicarea imediata se prelungește viața
│
│
│
│
│tuburilor de presiune și se reduce cantitatea de
│
│
│
│
│deșeuri înalt active înainte de a avea la
│
│
│
│
│dispoziție un nou proiect omologat de fascicul
│
│
│
│
│de combustibil avansat,castigandu-se astfel
│
│
│
│
│cativa ani.
│
│
│
│
│● Se reduc solicitarile și penalitățile pe care
│
│
│
│
│le-ar presupune trecerea directa de la uraniu
│
│
│
│
│natural la utilizarea de îmbogățiri optime
│
│
│
│
│economic și de fascicule de tip nou, avansat
│
│
│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.8.5.
│Constituirea a doua comitete naționale de experți
│MIR,
│DEC.2003│
│
│în domeniul nuclear și de reprezentanți ai
│MEC- C│
│
│
│societății civile, pentru orientarea activităților
│MAN
│
│
│
│de cercetare, dezvoltare și inginerie tehnologică,
│
│
│
│
│pentru evaluarea strategiilor de cercetare și pentru│
│
│
│
│auditarea periodică, la 3-5 ani, a fiecărei
│
│
│
│
│organizații de CDT din domeniu.
│
│
│
│
│Activitatea celor două comitete va fi dedicata:
│
│
│
│
│● energeticii nucleare, respectiv
│
│
│
│
│● științei nucleare și aplicatiilor neenergetice
│
│
│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.8.6.
│Promovarea participării institutelor de specialitate│MIR,
│Perma-
│
│
│din domeniul nuclear la colaborări internaționale
│MEC-C,│nent
│
│
│bazate nu numai pe schimbul de informații, ci și pe │MAN
│
│
│
│lucrul în comun în același laborator, singura cale
│
│
│
│
│de progres în subdomeniile în care România are
│
│
│
│
│foarte putini specialiști calificați și în cele
│
│
│
│
│slab acoperite de documentația disponibilă.
│
│
│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.8.7.
│Revizuirea planului strategic care sta la baza
│MIR
│2004 și │
│
│Programelor de CD ale RAAN, în vederea adaptării
│
│la fie- │
│
│la necesitățile domeniului.
│
│care
│
│
│
│
│trei
│
│
│
│
│ani
│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.8.8.
│Lansarea de programe de CD în cadrul MEC, care să
│MEC-C │Perma-
│
│
│rezolve și probleme specifice domeniului nuclear,
│
│nent
│
│
│în special pentru probleme punctuale de energetica
│
│
│
│
│nucleara și pentru probleme generale de aplicare de │
│
│
│
│tehnologii nucleare modeme neenergetice.
│
│
│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.8.9.
│Dezvoltarea bazei materiale a institutelor
│MIR
│2002-
│
│
│responsabile pentru asigurarea suportului tehnic
│
│2007
│
│
│național al energeticii nucleare și transformarea
│
│
│
│
│Institutului de Cercetări Nucleare de la Pitesti în │
│
│
│
│centru internațional de cercetare în domeniul
│
│
│
│
│energeticii nucleare,conform angajamentelor asumate │
│
│
│
│de România prin semnarea Acordului de țara
│
│
│
│
│(de cooperare tehnica) cu AIEA Viena.
│
│
│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.8.10. │Promovarea participării Institutelor de specialitate│MIR,
│Perma-
│
│
│din domeniul nuclear în cadrul proiectelor
│MEC-C,│nent
│
│
│internaționale specifice (Proiecte OECD, Proiect
│MIE,
│
│
│
│Halden-Norvegia, Programe COG etc.)
│MAE,
│
│
│
│
│MAN
│
│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.8.11. │Stimularea și definirea cadrului organizatoric
│MIR,
│2002-
│
│
│necesar pentru asigurarea unui grad corespunzător
│MEC-C │2003
│
│
│de conectivitate între unitățile productive din
│
│
│
│
│domeniul energeticii nucleare (CNE, fabrici de
│
│
│
│
│materiale fisionabile și de combustibil nuclear,
│
│
│
│
│unități industriale de profil) și organizații de
│
│
│
│
│cercetare, dezvoltare și inginerie tehnologică.
│
│
│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.8.12. │Susținerea periodică, la 5-7 ani, de teme de
│MIR,
│2005
│
│
│cercetare dedicate reactorilor mici, destinați altor│MEC-C,│
│
│
│scopuri decât generarea de energie electrica, de
│MAN
│
│
│
│exemplu pentru producerea de fascicule de
│
│
│
│
│neutroni sau pentru furnizarea nepoluanta de
│
│
│
│
│căldură (pentru industrie, încălzire sere, încălzire│
│
│
│
│clădiri etc.). Susținerea financiară a cercetărilor │
│
│
│
│de acest gen inițiate de AIEA Viena în cadrul unor
│
│
│
│
│Programe de colaborare internationala.
│
│
│
└────────┴────────────────────────────────────────────────────┴──────┴────────┘
9.9. INDUSTRIA AUTOHTONA ȘI SERVICIILE LOCALE PENTRU ENERGETICA NUCLEARA
Înainte de anul 1989 a existat o presiune deosebită pentru asimilarea tehnologiilor CANDU de către industria românească. Au rezultat cheltuieli mari, produse performanțe, esecuri, întârzieri etc. în ultimul deceniu, o mare parte dintre autorizari și chiar echipamente a fost pierdută.
Posibilitatea de a obține produse și servicii românești pentru următoarele unități de la CNE Cernavoda trebuie tratata cu mult discernământ, pentru a crea un cadru favorabil valorificării potențialului local, dar fără exagerari.
Nr. crt.
Acțiune
Resp.
Termen
Perioada
A.9.1
Măsuri de încurajare și calificare de furnizori
MIR
2003-
2005
A.9.2
Evaluarea necesarului de retehnologizari pentru
susținerea programului nuclear
MIR
2003-
2005
A.9.3
Evaluarea potențialului industrial privind producția
de semifabricate din aliaje de zirconiu, ca
alternativa posibila la import
MIR
2003
A.9.4
Retehnologizare de unități industriale cu sprijin
financiar național
MIR,MF
2004-
2008
Alte doua acțiuni sunt prezentate separat în secțiunile dedicate resurselor umane, respectiv cadrului legislativ, A15.2. și A14.8.
9.10. ȘTIINȚA NUCLEARA ȘI APLICATIILE NUCLEARE NEENERGETICE
La nivel mondial, progresul necontenit în domeniul științei și în cel al tehnologiilor nucleare neenergetice a condus la numeroase aplicații deosebit de apreciate, considerate ca atribut al civilizatiei moderne. Din pacate, costurile necesare valorificării efective ale progresului în domeniu sunt relativ ridicate, în consecința, statul român trebuie să se implice și sa sprijine efectiv atât cercetările, cat și aplicatiile practice. Evident, aceasta sustinere trebuie bazată pe o atenta evaluare a succeselor probabile, pe o selecție conformă cu rezultatul evaluării și pe o riguroasă încadrare în cheltuielile aprobate.
Nr. crt.
Acțiune
Resp.
Termen
Perioada
A.10.1.
Asimilarea tehnologiei de producere a Mo^99 de
fisiune
MIR,
MEC-C
2002-
2004
A.10.2.
Asimilarea tehnologiei de producere de diversi alți
izotopi solicitati de piața (^153 Sm, ^186,188 Re,
^18F, ^123I,^124I și alții)
MIR,
MEC-C
2002-
2004
A.10.3.
Asimilarea tehnologiei de producere a Co^60 în
centrala CANDU
MIR,
MEC -C
2002-
2005
A.10.4.
Dezvoltarea și implementarea de noi tehnologii de
iradiere pentru producerea și extragerea de
radioizotopi și prepararea de compuși
radiofarmaceutici
MIR,
MEC-C,
MSF
2007
A.10.5.
Dezvoltarea și implementarea de metode și tehnologii
nucleare pentru determinări și monitorizari complexe
cu privire la mediu
MIR,
MEC-C,
MSF,
MAN
2006
A.10.6.
Realizarea de facilități, instrumentatie și
proceduri dedicate efectuării de analize elementale
bazate pe metode nucleare de tip IBA (Ion Beam
Analysis) cum sunt: RBS, PIXE, PIGE, CPAA, FNAA
MIR,
MEC-C,
MSF,
MAN
2005
A.10.7.
Creșterea performantelor Acceleratorului TANDEM prin
modernizarea sistemului de transport de sarcina prin
înlocuirea benzii transportoare cu un sistem
PELETRON
MIR,
MEC-C,
MSF
2004
A.10.8.
Elaborarea de metode și instrumente de măsurare și
monitorizare a efluentilor radioactivi
eliberați din activități nucleare
MIR,
MEC-C,
MSF,
MAN
2006
A.10.9.
Îmbunătățirea calității vieții prin implementarea
iradierilor tehnologice în economie
MIR,
MEC-C,
MSF
2005
A.10.10.
Modernizarea standurilor și etaloanelor naționale
din domeniul metrologiei radiatiei
MIR,
MEC-C,
MSF,
MAN
2006
A.10.11.
Obținerea compusilor biologic activi marcati cu
izotopi stabili și radioactivi utilizați în studii
de biologie moleculara, genetica, farmacocinetica și
farmacodinamie
MIR,
MEC-C,
MSF,
MAN
2007
9.11. CONTROLUL GARANȚIILOR PENTRU MATERIALELE ȘI INSTALAȚIILE
NUCLEARE DE PE TERITORIUL ROMÂNIEI
În România energia nucleara este folosită exclusiv în scopuri pașnice.
Toate activitățile nucleare sunt supuse unui strict control efectuat de statul român, pe de o parte, și de organismele internaționale abilitate, pe de altă parte.
România este membru fondator al Agenției Internaționale pentru Energia Atomica, AIEA Viena, organism specializat al Organizației Națiunilor Unite, ONU.
Controlul internațional se efectuează de către AIEA Viena, conform cerințelor și procedurilor Agenției.
Nr. crt.
Acțiune
Resp.
Termen
Perioada
A.11.1
Dezvoltarea și completarea reglementărilor
referitoare la activitățile specifice controlului de
garanții
CNCAN,
MAN
2003
A.11.2
Implementarea reglementărilor EURATOM referitoare
la Controlul de Garanții.
CNCAN
MIR
2003
A.11.3
Dezvoltarea unui sistem informatic centralizat
pentru controlul materialelor nucleare din România.
CNCAN,
MAN
2004
A.11.4
Dezvoltarea de sisteme informatice pentru controlul
de garanții specifice pentru entități de tip reactor
nuclear energetic și de tip fabrica de combustibil
nuclear
CNCAN
MIR
2004
9.12. ASIGURAREA ȘI CREȘTEREA CONTINUA A NIVELULUI DE PROTECȚIE
FIZICA A MATERIALELOR ȘI A INSTALAȚIILOR NUCLEARE,
INCLUSIV ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI
Încă de la inceputurile activităților nucleare postbelice, problema a fost tratata cu o deosebită atenție de ONU și de AIEA Viena. Au fost stabilite standarde la nivel internațional și s-au efectuat inspecții dedicate.
De-a lungul timpului, pe măsura ce răspândirea activităților nucleare a luat amploare, s-a constatat ca sunt necesare măsuri deosebite nu numai pentru paza obiectivelor nucleare împotriva riscurilor dinspre exterior, ci și contra pericolelor din interior: tentatia de a obține avantaje financiare de pe urma comercializării unor obiecte sau materiale sustrase, neatentia, indolenta, tentatia de a sustrage obiecte aparent banale, nepericuloase și inutile etc.
După anul 1992, s-a constatat existenta unui trafic internațional ilegal cu materiale nucleare, în special cu uraniu. Reglementările și mijloacele de detectie au avut un rezultat pozitiv clar, dar raul produs în primii ani este încă greu de evaluat.
După evenimentele din SUA din ziua de 11 septembrie 2001, s-a tras concluzia ca trebuie aparat corespunzător întreg domeniul nuclear, inclusiv în etapele aparent naturale din cadrul ciclului de combustibil nuclear. Statul român va adopta standardele internaționale care se asteapta a fi stabilite începând cu anul 2002, va regandi și va redota corespunzător sistemele de protecție fizica de pe teritoriul României.
Nr. crt.
Acțiune
Resp.
Termen
Perioada
A.12.1
Revizuirea documentului în care se defineste
"Amenințarea-baza de proiect", pentru obiectivele
nucleare existente, ca urmare a noilor condiții
create de evenimentele din 11 septembrie 2001.
CNCAN,
MI,
MAN
2002
A.12.2
Actualizarea planului de protecție fizica pentru
fiecare obiectiv nuclear.
MI
2002
A.12.3
Revizuirea și îmbunătățirea actualelor sisteme de
protecție fizica la obiectivele nucleare existente
în conformitate cu documentul "Amenințarea-baza de
proiect", asteptat în anul 2002.
MIR
2003
A.12.4
Asigurarea condițiilor de finanțare și realizare a
îmbunătățirii sistemelor de protecție fizica
existente.
MIR,
MF
2002-
2003
A.12.5
Măsuri pentru detectarea și oprirea traficului
ilicit de surse de radiatii și materiale nucleare.
MI,
CNCAN,
MAN
2002
A.12.6
Verificarea tuturor persoanelor care au acces la
materialele și instalațiile nucleare, prin metode
specifice, de către organele competente.
MI,
SRI
Perma-
nent
A.12.7
Testarea psihologică și psihiatrica a persoanelor
care au acces la instalațiile și materialele
protejate.
MIR,
MSF
Anual
9.13. COLABORĂRI INTERNAȚIONALE
Nr. crt.
Acțiune
Resp.
Termen
Perioada
A.13.1
Asigurarea suportului necesar realizării
activităților specifice de colaborare cu Agenția
Internationala de Energie Atomica de la Viena
(AIEA).
● Finalizarea activităților prevăzute în Programele
Cadru de Țara și continuarea programului;
2002-2005-2010;
● Inițierea și susținerea unui program de asistența
în domeniul deșeurilor radioactive; 2002-2010;
● Stimularea participării specialiștilor români
implicați în energetica nucleara la contracte de
cercetare și proiecte de asistența tehnica,
susținerea stagiilor de burse desfășurate în centre
de cercetare românești și a manifestărilor organizat
în țara sub egida AIEA; 2002-2010;
MIR,
MEC-C
2002-
2010
A.13.2
Asigurarea participării centrelor de cercetare
românești la activități de cooperare cu Agenția de
Energie Nucleara din cadrul OECD.
● Furnizare de date pentru banca internationala
de date; 2002-2010;
● Identificarea programelor de calcul ale NEA
Data Bank din domenii ce vizează concepte de
reactori nucleari, cicluri de combustibil,
securitate nucleara, protecția reactorilor nucleari,
deșeuri radioactive, radioprotectie, etc. și
adaptarea lor la necesitățile energeticii nucleare
românești.
MIR
2002-
2010
A.13.3
Dezvoltarea unor parteneriate cu tari ce dețin
centrale tip CANDU (Argentina, Coreea etc.) în
vederea schimbului de informații tehnico-științifice
privind problemele de interes comun.
MIR,
MAE
2002-
2010
A.13.4
Susținerea integrării europeane a energeticii
nucleare românești prin cooperare cu Uniunea
Europeană.
● Identificarea subiectelor de interes comun din
domeniul energeticii nucleare, în paralel cu crearea
unor grupuri de specialiști competitive la nivel
european și promovarea acestora în vederea
participării lor în cadrul Programelor Uniunii
Europene; 2002-2010;
● Mediatizarea activităților și a rezultatelor
deosebite prin intensificarea prezentei românești
la manifestările științifice internaționale în
vederea creării unor deschideri pentru integrarea
unor activități din programul nuclear în programele
Uniunii Europene; 2002-2010;
MIR,
MAE,
MAN
2002-
2010
A.13.5
Asigurarea pregătirii personalului la nivelul
exigențelor actuale legate de funcționarea în
condiții de securitate a instalațiilor nucleare prin
activități de cooperare cu AECL - Canada;
MIR
2002-
2010
A.13.6
Intensificarea colaborării cu AECL în domeniul
suportului tehnic pentru construcția,PIF și operarea
de CNE tip CANDU;
MIR
2002-
2010
A.13.7
Desfășurarea de acțiuni științifice de lucru în
comun în laboratoarele din Canada și din România,
pentru finalizarea proiectelor de colaborare
inițiate și deschiderea unor direcții noi de
cooperare în probleme de actualitate precum:
cicluri combustibile avansate, managementul vieții
centralei, extinderea timpului de funcționare a
centralelor CANDU, concepte avansate de reactori,
idei de creștere a securității nucleare, depozitarea
finala a combustibilului ars etc.;
MIR
2002-
2015
A.13.8
Asigurarea schimbului de informații și cooperarea cu
Departamentul pentru Energie al SUA în domeniul
utilizării pașnice a energiei nucleare prin
consultanța, pregătire și asistența tehnica în
proiectele de interes comun.
● Realizarea activităților de colaborare inițiate
în cadrul acordului existent;
● Lărgirea colaborării prin identificarea a noi
domenii de colaborare și participare în proiecte de
interes comun, în concordanta cu prioritățile PNN;
MIR,
MAN
2002-
2010
A.13.9
Internationalizarea cercetării românești prin
integrarea activităților de cercetare viitoare în
proiectele internaționale de cercetare-dezvoltare.
● Derularea activităților de cooperare bilaterala
existente și inițierea unor noi acorduri în vederea
promovării cercetării nucleare românești și a
integrării ei în rețele de excelenta sau a
proiectelor integrate ale Programului Cadru 6 al UE;
2002-2006;
● Idem pentru următorul program cadru.
MIR,
MEC-C,
MSF,
MAN
2002-
2010
9.14. SISTEMUL LEGISLATIV ȘI DE REGLEMENTĂRI
Nr. crt.
Acțiune
Resp.
Termen
Perioada
A.14.1.
Realizarea unei analize sistematice și cuprinzatoare
a legislației specifice domeniului nuclear în raport
cu: respectarea principiilor de securitate nucleara,
respectarea cerințelor UE și a prevederilor
Convenției de securitate nucleara, contextul
legislativ din România, sistemele legislative din
celelalte tari, tendintele legislative pe plan
mondial; identificarea contradictiilor și propuneri
legislative.
CNCAN,
MEC-C,
MSF
2002-
2004
A.14.2.
Elaborarea unui proiect de lege în domeniul
deșeurilor radioactive acoperind aspectele privind
finanțarea și atribuirea responsabilităților în
cadrul sistemului național de gospodărire a
deșeurilor radioactive.
MEC-C
MIR
2002
A.14.3.
Actualizarea, revizia și completarea sistemului de
reglementări în domeniul nuclear și a procedurilor
specifice activității de inspecție din cadrul CNCAN
în conformitate cu angajamentele asumate în
contextul integrării.
CNCAN
2002
A.14.4.
Întocmirea unui plan de acțiune pentru îndeplinirea
cerințelor de integrare UE, până în 2007 (pe baza
evaluării principiilor și cerințelor de aderare
specifice).
CNCAN,
MAN
2003
A.14.5.
Revizia și completarea legislației privitoare la
protecția fizica a obiectivelor nucleare.
CNCAN
2003
A.14.6.
Evaluarea și elaborarea de propuneri legislative
privind organizarea și funcționarea principalelor
entități cu atribuții, responsabilități și obiecte
de activitate semnificativă în domeniul nuclear.
CNCAN,
MEC-C,
MIR,
MAN
2003
A.14.7.
Evaluarea și elaborarea de propuneri legislative
privind favorizarea progresului competentelor locale
în domeniul energeticii nucleare, prin acordarea de
punctaj suplimentar clar diferențiat la
competitiile de servicii de înaltă calificare,
atunci când oferta partenerului străin specifică
antrenarea pentru execuție de forta de muncă din
România.
MIR
2002-
2003
A.14.8.
Evaluarea și elaborarea de propuneri legislative
privind favorizarea perfectarii de contracte de
furnitura pe termen lung.
MIR,MF
2003
A.14.9.
Promovarea unor acte normative care stabilesc
modalitățile de stimulare, motivare și stabilizare
a personalului din domeniul energeticii nucleare,
în special pentru specialiștii de înaltă calificare.
MIR,
MEC-C
2003
9.15. MANAGEMENTUL DE RESURSE UMANE
Nr. crt.
Acțiune
Resp.
Termen
Perioada
A.15.1.
Atragerea de resurse umane către domeniul
nuclear.
Stimularea interesului elevilor și studenților
pentru domeniul nuclear: "zile ale portilor
deschise" pentru licee, la facultățile de profil;
vizite la reactori pentru studenți; prelegeri de
energetica nucleara pentru profesori; conferințe
organizate de către institute de cercetare și
entități nucleare de producție; buletine
informative, postere și pagini web
MEC- C
MIR
A.15.2.
Asigurarea de resurse financiare pentru formarea
profesională, trierea și menținerea personalului
înalt calificat dedicat programului nuclear
● Politici de utilizare eficienta și creștere a
performantelor resurselor umane ținând seama
de factorii specifici activităților de cercetare,
proiectare, inginerie, exploatare în domeniul
nuclear. Formarea și dezvoltarea culturii
organizaționale și a culturii tehnice de
specialitate, inclusiv a culturii de securitate.
Acordarea unui loc corespunzător eticii, atât la
nivel profesional, cat și în relațiile dintre
entitatile cu activități nucleare din România.
● Îmbunătățirea sistemului de planificare,
evidenta, evaluare, angajare, disponibilizare și
finanțare a resurselor umane în domeniile
importante.
● Trierea personalului după 2-5 ani,respectiv
după 10-15 ani de la angajare, și asigurarea de
resurse financiare adecvate, asa încât sa existe
stimulente simultan și pentru un număr mare de
candidați, pe de o parte, și pentru un număr
corespunzător de specialiști calificați
recunoscuți, pe de altă parte.
● Utilizarea eficienta a mecanismelor
motivationale și contractuale pentru stabilizarea
specialiștilor de înaltă calificare în domeniile
importante.
● Utilizarea eficienta și controlată prin obiective
concrete a formelor de pregătire tehnico-
profesională specifică în cadrul internațional
(schimb de informații, cursuri, seminarii, burse,
conferințe, intalniri tehnico-științifice, stagii
de lucru, etc).
● Promovarea, stimularea și îmbunătățirea formelor
de pregătire superioară în domeniile importante
(cursuri de perfecționare, doctorate, etc.).
● Stimularea formelor de colaborare între
învățământul superior și organizațiile de cercetare
și inginerie (lucrări de diploma, lectorate,
masterate, teme de cercetare comune, etc.).
MEC-C,
MIR,
MSF
2003-
2010
A.15.3.
Acțiuni ale diverselor instituții interesate, ca și
ale factorilor guvernamentali și locali: oferirea
unor burse de studiu și formare cu sprijinul tehnic
și financiar al industriei; crearea de rețele
educaționale în domeniul nuclear prin stabilirea și
promovarea colaborării la nivel național și
internațional în cadrul unor programe educaționale
și/sau de pregătire; atractivitatea locurilor de
munca (din punct de vedere profesional și financiar)
sporită față de sectoare non-nucleare
MEC-C,
MIR,
CNCAN,
MAN
Perma-
nent
A.15.4.
Asigurarea de salarii și condiții de muncă
atragatoare, de perspective profesionale
convingatoare pentru forta de muncă valoroasa
MEC-C,
MIR
Perma-
nent
A.15.5.
Asigurarea resurselor umane și financiare și a
suportului tehnic pentru autoritatea de reglementare
(înființarea unei organizații tehnice suport care
sa sprijine autoritatea de reglementare în procesul
decizional și în activitatea de reglementare și
control)
CNCAN
2003
A.15.6.
Adaptarea periodică a programelor de învățământ
universitar la cerințele actuale și de perspectiva
ale energeticii nucleare și susținerea creșterii
atractivității sectorului nuclear prin angrenarea
studenților în lucrări de cercetare în institute
de profil.
MEC-C,
MIR
2003-
2005
A.15.7.
Susținerea participării specialiștilor de valoare la
burse și stagii de lucru în străinătate, la vizite
științifice și alte acțiuni de schimb de experienta,
la mitinguri și conferințe etc.
MIR,
MEC-C
Perma-
nent
9.16. PNN CA INSTRUMENT GUVERNAMENTAL
Ca document, Planul Nuclear Național, PNN, cuprinde:
1. O prezentare a domeniului nuclear aplicat, în lume și în România, inclusiv a tendințelor de evoluție, cu rol de fundament pentru obiectivele și strategiile PNN,
2. O prezentare a OBIECTIVELOR NAȚIONALE pe termen lung și mediu, și a STRATEGIILOR de realizare,
3. O prezentare a cadrului funcțional de aplicare, urmărire și actualizare a PNN,
4. O prezentare de acțiuni pe termen relativ scurt, care trebuie efectuate pe baza Planurilor Nucleare Anuale, PNA.
Principalele acțiuni de întreprins pentru a începe lucrul cu PNN ca instrument guvernamental sunt următoarele:
Nr. crt.
Acțiune
Resp.
Termen
Perioada
A.16.1.
Finalizarea efortului de prezentarea situației și a
dinamicii domeniului nuclear românesc, european și
mondial, pentru fundamentarea obiectivelor și a
strategiilor PNN.
MEC-C
MIR
MAPM
10 dec.
2002
A.16.2.
Definitivarea listei de obiective și strategii de
realizare, pe baza analizelor și a observațiilor
ministerelor și a specialiștilor din domeniu.
MEC-C
MIR
MAPM
10 oct.
2002
A.16.3.
Stabilirea cadrului funcțional de implementare a
PNN.
MEC-C
MIR
MAPM
30 oct.
2002
A.16.4.
Stabilirea Planului Nuclear Anual pentru anul 2003.
MEC-C
MIR
MAPM
20 nov.
2002
10. FINANȚAREA ACȚIUNILOR PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE
DEZVOLTARE A DOMENIULUI NUCLEAR
Pentru punerea în aplicare a Strategiei de Dezvoltare a Domeniului Nuclear în România și a Planului de Acțiune se vor avea în vedere, în principal, următoarele modalități de finanțare:
●Sisteme modeme de finanțare de tip BOT (Building, Operating and Transfer) sau similare;
● Împrumuturi externe cu returnarea acestora din vânzarea energiei electrice de origine nucleara;
● Investiții directe, pentru servicii și produse nucleare, cu piața de desfacere asigurata;
● Fonduri externe nerambursabile;
● Investiții directe interne sau externe în domeniul nuclear;
● În completare, finanțare de la Bugetul de Stat
Ministerele implicate vor asigură realizarea și finanțarea activităților care decurg din punerea în aplicare a Strategiei Naționale de Dezvoltarea a Domeniului Nuclear în România și a Planului de Acțiune.
────────────────