Regulamentul din 23 ianuarie 2003
de aplicare a Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Pune în aplicare 1
- OUG nr. 195/2002 12 decembrie 2002 privind circulația pe drumurile publice
Are ca temei 1
- Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României
Capitolul 1 Dispoziții generale
Articolul 1
Participanții la trafic sunt obligați să respecte regulile de circulație și semnificatia mijloacelor de semnalizare, precum și celelalte dispoziții din prezentul regulament. Aceștia trebuie să se comporte pe drumul public astfel încât sa nu constituie un pericol sau un obstacol pentru circulația rutiera.
Articolul 2
Administratorul drumului public este obligat să asigure viabilitatea acestuia, să aplice, sa instaleze, sa întrețină și sa țină evidenta mijloacelor de semnalizare rutiera și a echipamentelor destinate siguranței circulației.
Administratorul drumului public trebuie să realizeze amenajări rutiere în scopul determinării pietonilor și conducătorilor de vehicule să respecte semnificatia semnalizarii rutiere.
Aplicarea și instalarea mijloacelor de semnalizare rutiera, a echipamentelor și amenajărilor rutiere destinate siguranței circulației se efectuează numai cu acordul poliției.
Articolul 3
Se interzice închiderea sau crearea de restrictii pentru circulația vehiculelor ori a pietonilor, depozitarea sau lăsarea de materiale ori obiecte pe partea carosabilă a drumurilor publice, pe trotuare, precum și în parcari amenajate și semnalizate corespunzător.
Prin excepție de la dispozițiile alin. (1), închiderea circulației, executarea de lucrări ori instituirea de restrictii pe drumul public se face de către administratorul acestuia numai cu acordul poliției, conform normelor metodologice comune elaborate de Ministerul de Interne și de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței.
Executantul de lucrări în zona drumului public este obligat sa realizeze amenajări rutiere care să permită derularea în siguranța a circulației, iar atunci când acestea se efectuează pe trotuar, sa construiască pasaje pentru pietoni, separate de partea carosabilă și protejate corespunzător.
La terminarea lucrărilor, executantul este obligat sa aducă drumul la starea inițială, iar administratorul drumului public sa verifice și sa receptioneze lucrările numai dacă acestea corespund normelor de calitate prevăzute de lege și avizelor obținute anterior începerii lucrărilor.
Articolul 4
Administratorul drumului public trebuie să ia măsuri de inlaturare imediata a cauzelor evenimentelor rutiere datorate configurației, stării sau dotării tehnice necorespunzătoare a acestuia.
În cazul producerii unor evenimente rutiere, administratorul drumului public este obligat sa îl degajeze, sa curete și sa readuca drumul la starea inițială.
Articolul 5
La intersectia unui drum public cu o cale ferată, administratorul caii ferate trebuie să asigure planeitatea trecerii la nivel, iar împreună cu administratorul drumului public, sa stabilească, sa instaleze și sa întrețină mijloacele de semnalizare a acesteia, potrivit competentelor, cu acordul poliției.
La trecerea la nivel cu calea ferată, administratorul căilor ferate și cel al drumului public, împreună cu deținătorii terenurilor invecinate sunt obligați sa înlăture obstacolele și sa interzică amplasarea de panouri, afișe, instalații, precum și construcții care ar diminua vizibilitatea din locul unde conducătorul de vehicul este obligat sa oprească.
Dacă la trecerea la nivel cu calea ferată fără bariere nu se pot asigura condițiile prevăzute la alin. (2), administratorul drumului public împreună cu cel al caii ferate, cu acordul poliției, iau măsuri, după caz, pentru:
a) instalarea de bariere manuale sau dispozitive automate, în ordinea urgenței stabilite de aceste autorități;
b) desființarea trecerii cu devierea circulației rutiere pe alta trecere la nivel cu calea ferată invecinata, cu vizibilitate asigurata sau prevăzută cu bariera manuală;
c) separarea fluxurilor de circulație rutiera, respectiv feroviara, prin construirea unor pasaje subterane sau aeriene.
Articolul 6
Traseele și stațiile mijloacelor de transport public de persoane se stabilesc conform reglementărilor în vigoare.
Administratorul drumului public trebuie să realizeze amenajări rutiere, în afară părții carosabile, destinate statiilor pentru oprirea autobuzelor și troleibuzelor.
Stațiile mijloacelor de transport public de persoane, cu excepția celor pentru tramvaie, se amenajeaza, în condițiile prevăzute la alin. (2), la cel puțin 50 m de coltul intersectiei, după traversarea acesteia.
Dacă în localități traseele autobuzelor trec peste calea ferată la același nivel, în ambele părți înainte de trecere trebuie să existe stații de oprire la cel puțin 50 m de aceasta.
Stațiile mijloacelor de transport public de persoane în regim de taxi se stabilesc de către autoritățile administrației publice locale și administratorii drumurilor, cu acordul poliției.
Articolul 7
Se interzice organizarea de mitinguri, manifestări sau de orice alte activități culturale, sportive ori comerciale pe drumurile publice fără acordul poliției și avizul administratorului drumului public.
Articolul 8
Inspectoratul General al Poliției Române, consiliile județene, consiliile locale și Consiliul General al Municipiului București, prin structurile specializate, organizează acțiuni permanente de popularizare și cunoaștere a regulilor de circulație.
Poliția informează și face recomandări cu privire la circulația pe drumurile publice, nemijlocit ori prin mass-media.
Capitolul 2 Vehiculele
Secțiunea 1 Starea tehnica a vehiculelor și controlul acesteia
Articolul 9
Pentru a circula pe drumurile publice, autovehiculele, remorcile și tramvaiele trebuie să fie în buna stare de funcționare și sa îndeplinească condițiile tehnice stabilite de autoritatea competentă din Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței.
Pentru a fi înregistrate, vehiculele aparținând Ministerului de Interne sau Ministerului Apărării Naționale trebuie să îndeplinească condițiile tehnice stabilite prin norme metodologice elaborate de aceste ministere, cu avizul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței.
Articolul 10
Pentru a putea fi menținute în circulație, autovehiculele, remorcile și tramvaiele se inspecteaza periodic din punct de vedere tehnic, în condițiile stabilite prin norme metodologice ale Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței.
Se inspecteaza din punct de vedere tehnic, înainte de a fi repuse în circulație, autovehiculele, remorcile și tramvaiele cărora le-au fost efectuate reparații capitale și cele care, în urma unor evenimente, au avut avarii grave la mecanismul de direcție, instalatia de franare sau la structura de rezistenta a caroseriei ori a sasiului.
Articolul 11
Inspecția tehnica se efectuează în stații autorizate de către autoritatea competentă din Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, iar termenul până la care trebuie efectuată următoarea inspecție tehnica se consemnează în anexa certificatului de înmatriculare sau înregistrare, în funcție de categoria vehiculului, potrivit legii.
Articolul 12
Autovehiculele care transporta incarcaturi periculoase trebuie să îndeplinească condițiile tehnice și de agreare, stabilite prin Acordul european referitor la transportul rutier internațional al mărfurilor periculoase (ADR), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin
Conducătorii autovehiculelor prevăzute la alin. (1) trebuie să posede atestat profesional specific transportului pe care-l efectuează.
§1. Condițiile
minime de iluminare, semnalizare luminoasa și avertizare sonora pe care trebuie să le îndeplinească autovehiculele, tramvaiele și remorcile
Articolul 13
Autovehiculele, remorcile și tramvaiele trebuie să fie dotate, prin construcție, cu instalații de iluminare, semnalizare și avertizare sonora, omologate, care să corespundă condițiilor tehnice stabilite de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței.
Articolul 14
Se interzic montarea la autovehicul, remorca sau tramvai a luminilor de alta culoare sau intensitate, a altor lumini, dispozitive ori accesorii de avertizare, altele decât cele omologate, precum și circulația pe drumurile publice atunci când acestea sunt defecte sau lipsesc.
Articolul 15
Semnalele și mijloacele speciale de avertizare luminoasa și sonora pot fi utilizate numai atunci când autovehiculul pe care acestea sunt montate se deplaseaza în acțiuni de intervenție sau în misiuni care au caracter de urgenta.
Articolul 16
Se interzice deținerea în autovehicul, montarea pe acesta sau folosirea în circulația pe drumurile publice a mijloacelor tehnice de detectare a prezentei aparatelor radar și a dispozitivelor antiradar.
§2. Condițiile
tehnice minime de iluminare, semnalizare luminoasa și avertizare sonora pe care trebuie să le îndeplinească bicicletele, ciclomotoarele, vehiculele cu tracțiune animala și cele trase sau impinse cu mana
Articolul 17
În circulația pe drumurile publice, bicicleta fără motor trebuie:
a) să fie prevăzută cu dispozitiv de franare eficace;
b) să fie dotată cu mijloc de avertizare sonora; se interzic echiparea și folosirea unui mijloc de avertizare sonora specific autovehiculelor;
c) să fie echipata în fața cu lumina de culoare alba sau galbena, iar în spate cu lumina de culoare roșie și cu cel puțin un element reflectorizant, vizibil, de aceeași culoare.
Articolul 18
În circulația pe drumurile publice, ciclomotorul trebuie:
a) să fie prevăzut cu instalatie de franare eficace;
b) să fie dotat cu mijloc de avertizare sonora;
c) să fie echipat cu instalatie de evacuare a gazelor de ardere care să respecte normele de poluare fonica și de protecție a mediului;
d) să fie prevăzut în fața cu lumini de culoare alba sau galbena, iar în spate cu lumina și un dispozitiv reflectorizant de culoare roșie.
Articolul 19
Vehiculul cu tracțiune animala trebuie să fie dotat în fața cu doi catadioptri de culoare alba, iar în spate cu doi catadioptri de culoare roșie, omologati, montati cat mai aproape de marginile exterioare ale vehiculului.
Atunci când ploua torential, ninge abundent sau este ceata densa, ori în alte condiții meteorologice care reduc vizibilitatea, precum și pe timpul nopții vehiculul cu tracțiune animala trebuie să fie dotat în plus, în partea laterala stanga cu o lumina de culoare alba sau galbena.
Mijloacele de semnalizare prevăzute la alin. (1) și (2) trebuie menținute curate și intacte, iar vizibilitatea lor sa nu fie obturata de elementele constructive ale vehiculului sau de incarcatura transportată.
Conducătorul vehiculului cu tracțiune animala trebuie să aplice pe harnasamentul animalului tragator materiale reflectorizante pentru ca acesta să fie observat cu usurinta de către ceilalți participanți la trafic.
Articolul 20
Vehiculul tras sau impins cu mana trebuie să fie prevăzut, în fața și în spate, cu un dispozitiv reflectorizant omologat, de culoare alba, respectiv roșie.
Articolul 21
Controlul stării tehnice a vehiculelor se efectuează de către poliție, împreună cu specialiști din instituțiile abilitate de legislația în vigoare.
Modul de organizare și efectuare a controlului se stabilește prin ordin comun al ministrului de interne și al ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței.
Secțiunea 2 Înmatricularea, înregistrarea și radierea din circulație a vehiculelor
Articolul 22
Deținătorii de vehicule sunt obligați să le înmatriculeze sau să le înregistreze, după caz, înainte de a le pune în circulație și să solicite radierea lor din evidenta, potrivit prezentului regulament.
Deținătorii de autovehicule înmatriculate trebuie să monteze pe acestea placutele cu numerele de înmatriculare.
Deținătorii de vehicule înregistrate trebuie să monteze pe acestea placutele cu numerele de înregistrare sau sa înscrie aceste numere pe vehicule.
§1. Înmatricularea
autovehiculelor și remorcilor
Articolul 23
Vehiculele fabricate în țara sau, după caz, importate, care, prin construcție, pot circula cu o viteză mai mare de 6 km/h, trebuie să fie omologate pentru a circula pe drumurile publice.
Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) categoriile de vehicule stabilite de autoritatea competentă.
Articolul 24
Se înmatriculează numai autovehiculele și remorcile omologate, potrivit legii, de către Regia Autonomă "Registrul Auto Roman".
Articolul 25
Omologarea pentru circulație atesta ca autovehiculul, remorca sau tramvaiul corespunde normelor tehnice de securitate a traficului și de protecție a mediului înconjurător, prevăzute de lege, precum și destinației acestora.
Articolul 26
În urma omologării pentru circulație a autovehiculului sau remorcii, deținătorului i se eliberează cartea de identitate a vehiculului.
Caracteristicile constructive sau de folosință ale vehiculului omologat pentru circulație nu pot fi modificate decât în condițiile prevăzute de lege.
Articolul 27
Autovehiculele și remorcile pot fi certificate din punct de vedere al autenticității de către Regia Autonomă "Registrul Auto Roman", care eliberează în acest sens certificate de autenticitate.
Certificarea autenticității unui vehicul atesta ca acesta nu prezintă modificări ale elementelor de identificare atribuite de constructor și ca documentele vehiculului eliberate de autoritățile străine sunt autentice. Optional, certificarea pentru autenticitate poate atesta și faptul ca vehiculul nu este reclamat ca fiind furat în țara sau străinătate, la data solicitării, potrivit bazelor de date la care Regia Autonomă "Registrul Auto Roman" are acces.
Articolul 28
Autovehiculul sau remorca ce nu pot fi identificate din cauza lipsei, alterarii sau distrugerii elementelor de identificare poansonate sau stantate de constructor ori autovehiculul sau remorca asamblate din piese ce nu pot fi identificate sau cele pentru care nu se poate stabili identitatea unuia sau mai multor deținători ori proprietari succesivi nu pot fi omologate în vederea admiterii în circulația pe drumurile publice. Se exceptează autovehiculul și remorca pentru care poliția poate stabili proveniență legală a acestuia.
Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței împreună cu Ministerul de Interne stabilesc, pe bază de protocol, categoriile de vehicule pentru care este obligatorie certificarea autenticității, înainte de înmatriculare, precum și extinderea sau restrangerea acestor categorii.
Autovehiculele și remorcile reclamate ca fiind furate în România sau în străinătate și date în urmărire de Inspectoratul General al Poliției Române nu se înmatriculează.
Fac excepție de la prevederile alin. (3) autovehiculele și remorcile pentru care organul de urmărire penală a emis o dispoziție prin care se permite înmatricularea până la finalizarea cercetărilor, caz în care în certificatul de înmatriculare și în cartea de identitate a vehiculului se înscrie mențiunea "Autovehicul declarat furat din (țara) la data de ... .".
Circulația vehiculelor prevăzute la alin. (4) este permisă doar pe teritoriul României.
Articolul 29
Autoritatea competența pentru înmatricularea și radierea autovehiculelor și remorcilor este Direcția Generală de Evidenta Informatizata a Persoanei din Ministerul de Interne, prin structurile teritoriale de specialitate.
Articolul 30
Autovehiculul și remorca se înmatriculează, permanent, temporar sau pentru probe, la autoritatea competentă în raza căreia proprietarul își are domiciliul sau sediul, pentru persoanele române, ori reședința sau domiciliul în cazul cetățenilor străini.
La cererea persoanei juridice, autovehiculul sau remorca se poate inmatricula la autoritatea competentă în raza căreia persoana juridică are reprezentante, filiale, sucursale, puncte de lucru ori unități subordonate.
Autovehiculele aparținând Ministerului Apărării Naționale sau Ministerului de Interne, înregistrate în sistem propriu, pot fi înmatriculate și la autoritatea competentă.
Articolul 31
Persoana care deține autovehicule sau remorci înmatriculate în alte state și are sau își stabilește domiciliul ori reședința în România este obligată să le înmatriculeze în termen de 90 de zile de la data intrării în țara a acestora sau de la data stabilirii domiciliului ori reședinței proprietarului în România.
Orice vehicul înmatriculat în străinătate care nu este în proprietatea unei persoane cu domiciliul, reședința sau sediul în România, dar se afla în folosință cu orice titlu a unei astfel de persoane, poate circula în România o singura perioada de maximum 120 de zile de la intrarea în țara.
În cazul nerespectării dispozițiilor de la alin. (1) și (2), după expirarea termenelor, pe lângă sancțiunea contravențională, poliția va retine certificatul și placutele cu numerele de înmatriculare străine, care vor fi remise autorităților emitente.
Articolul 32
La înmatriculare, autovehiculului sau remorcii i se atribuie plăcuțe cu un singur număr de înmatriculare, cu excepția cazurilor autorizate de Ministerul de Interne.
Articolul 33
Înmatricularea autovehiculului și a remorcii se face pe baza următoarelor documente:
a) cererea solicitantului, care cuprinde și declarația acestuia, pe proprie răspundere, cu privire la modul de intrare în proprietatea sa a vehiculului;
b) fișa de înmatriculare, semnată, după caz, de actualul și de fostul proprietar, cu vizele care atesta plata taxei pentru mijloacele mecanice de transport;
c) cartea de identitate a vehiculului, prevăzută cu elementele de secretizare aplicate de Regia Autonomă "Registrul Auto Roman", în original și în copie;
d) actul de proprietate al autovehiculului sau remorcii, în original și în copie;
e) actul de identitate al solicitantului, în original și în copie;
f) dovada de efectuare a inspecției tehnice periodice, în termenul de valabilitate, cu excepția autovehiculelor noi, la prima înmatriculare;
g) copia documentului de asigurare pentru cazuri de răspundere civilă, ca urmare a pagubelor produse prin accidente de autovehicule pe teritoriul României;
h) dovada de efectuare a formalităților vamale de import definitiv (pentru înmatricularea permanenta) sau temporar (pentru înmatricularea temporară), în cazul autovehiculelor și al remorcilor dobândite din străinătate;
i) dovada de plată a taxei de înmatriculare;
j) dovada de plată a contravalorii certificatului de înmatriculare;
k) dovada de plată a contravalorii plăcuțelor cu numere de înmatriculare;
l) dovada de identificare a vehiculului, eliberata de Regia Autonomă "Registrul Auto Roman", cu excepția vehiculelor aflate la prima înmatriculare, sau certificatul de autenticitate al vehiculului, după caz.
Documentele originale prevăzute la alin. (1) lit. d) și e) se restituie pe loc, după confruntarea cu copiile acestora.
În cazul autovehiculului și remorcii de proveniență străină care nu sunt comercializate de agenți economici autorizați și care se înmatriculează pentru prima data în România, se solicita, pe lângă documentele prevăzute la alin. (1), documentele de înmatriculare eliberate de autoritățile străine, în original. În cazul existenței unor indicii cu privire la falsificarea sau contrafacerea acestor acte, se vor efectua verificări prin structurile specializate ale poliției, timp în care solicitantului i se pot atribui succesiv mai multe autorizații provizorii de circulație.
Persoana juridică care solicită înmatricularea trebuie să depună, pe lângă documentele prevăzute la alin. (1), și acte care să ateste dobândirea personalității juridice, denumirea, sediul și reprezentantul legal.
Articolul 34
Autovehiculele și remorcile aparținând misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și membrilor acestora, precum și altor organizații și persoane străine cu statut diplomatic, care își desfășoară activitatea în România, se înmatriculează, la cererea celor interesați, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe, pe baza acelorași documente prevăzute la art. 33, cu excepția taxei de înmatriculare și a dovezii de plată a taxei asupra mijloacelor mecanice de transport dacă, pe bază de reciprocitate, se acordă scutiri pentru acestea.
Articolul 35
Se înmatriculează temporar autovehiculele și remorcile care:
a) urmează să fie scoase definitiv din România;
b) sunt importate în regim temporar, potrivit legii;
c) sunt de proveniență străină, comercializate în România în sistem leasing.
Pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), înmatricularea temporară se efectuează pentru o perioadă ce nu poate depăși termenul de valabilitate al asigurării internaționale (cartea verde), iar pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b), perioada de înmatriculare temporară nu poate depăși sfârșitul anului în curs, dacă solicitarea a fost facuta în primele 9 luni ale anului respectiv, ori sfârșitul anului următor, dacă solicitarea a fost facuta în ultimele 3 luni ale anului în curs.
Pentru autovehiculele și remorcile care se introduc în România printr-o operațiune de leasing extern sau pentru cele prevăzute la alin. (1) lit. c), durata de înmatriculare temporară se atribuie până la expirarea contractului de leasing, fără a se depăși termenul limita stabilit pentru importul temporar.
Articolul 36
Pentru fiecare autovehicul sau remorca înmatriculată se eliberează un certificat de înmatriculare. Forma și conținutul acestuia se stabilesc de către autoritatea competentă.
Articolul 37
În cazul schimbării oricăror date referitoare la proprietar ori la vehicul, înscrise în certificatul de înmatriculare, titularul acestuia este obligat să solicite autorității emitente eliberarea unui nou astfel de document, în termen de cel mult 30 de zile de la data la care a survenit aceasta modificare.
Articolul 38
Autoritatea competența autorizeaza provizoriu circulația autovehiculelor și a remorcilor neinmatriculate, pentru o perioadă de cel mult 30 de zile, în vederea efectuării formalităților premergătoare înmatriculării. În cazuri bine întemeiate, se pot atribui succesiv mai multe astfel de autorizații pentru același vehicul.
Autorizația provizorie de circulație da dreptul titularului acesteia de a circula numai pe teritoriul României.
Articolul 39
Autoritatea competența înmatriculează pentru probe autovehicule și remorci:
a) care efectuează probe în vederea omologării, precum și a autosasiurilor care efectuează deplasări de la unitățile constructoare la cele care le caroseaza, la solicitarea persoanelor juridice care au ca obiect de activitate fabricarea, asamblarea, carosarea sau încercarea autovehiculelor sau a remorcilor;
b) care se comercializează, în vederea probelor solicitate de clienți, la cererea persoanelor juridice care dețin spațiu special amenajat pentru expunerea vehiculelor și au un volum mediu de vânzări de cel puțin 5 autovehicule sau remorci într-un interval de o luna.
Certificatele de înmatriculare pentru probe sunt valabile cel mult un an de la data eliberării.
Autovehiculele care participa la concursuri automobilistice pe teritoriul României pot fi autorizate provizoriu pentru circulație, pe o perioadă de cel mult 30 de zile și numai pe traseele menționate în autorizație.
Se interzic transportul comercial de bunuri și persoane cu autovehicule și remorci care circulă în baza înmatriculării pentru probe, folosirea acestor certificate pentru autovehicule și remorci de proveniență străină pentru care nu au fost efectuate formalitățile vamale în România, precum și circulația vehiculelor prevăzute la alin. 1 lit. b), în afară județului sau a municipiului București, în raza căruia își are sediul titularul certificatului de înmatriculare pentru probe.
Articolul 40
Se interzice circulația pe drum a autovehiculelor sau remorcilor dacă:
a) termenul prevăzut pentru înmatricularea provizorie, pentru probe sau temporară a expirat;
b) dovada inlocuitoare a certificatului de înmatriculare reținut potrivit legii este fără drept de circulație sau cu durata dreptului de circulație expirată.
§2. Înregistrarea
vehiculelor
Articolul 41
Tramvaiele, troleibuzele, mașinile autopropulsate pentru lucrări, mașinile agricole sau forestiere, vehiculele cu tracțiune animala, precum și cele pentru care nu exista obligația înmatriculării se înregistrează la consiliile locale, potrivit reglementărilor emise de acestea.
O dată cu înregistrarea vehiculelor prevăzute la alin. (1), se emite certificatul și se atribuie un număr de înregistrare compus din denumirea localității sau abrevierea denumirii localității și un număr de ordine.
Consiliile locale stabilesc traseele de circulație ale vehiculelor prevăzute la alin. (1).
Articolul 42
Se interzic circulația pe drumul public a vehiculelor neinregistrate ori care nu poarta numărul de înregistrare, precum și circulația acestora pe alte trasee decât cele stabilite.
§3. Numerele
de înmatriculare sau de înregistrare, cele provizorii și de probe
Articolul 43
La înmatriculare, fiecărui autovehicul sau fiecărei remorci i se atribuie un număr de înmatriculare compus din indicativul județului sau al municipiului București, numărul de ordine și o combinație de trei litere.
Numărul de înmatriculare al autovehiculelor și remorcilor prevăzute la art. 34 este compus din indicativul CD, CO sau TC, după caz, și numărul de ordine.
În cazul numărului de înmatriculare temporară, la indicativul județului sau al municipiului București și numărul de ordine se adauga luna și anul în care expira valabilitatea înmatriculării.
La autorizarea provizorie a circulației autovehiculului sau remorcii se atribuie un număr compus din indicativul județului sau al municipiului București și numărul de ordine.
La înmatricularea pentru probe a autovehiculului sau a remorcii se atribuie un număr compus din indicativul județului sau al municipiului București, numărul de ordine și înscrisul "PROBE".
La data înmatriculării, înregistrării sau autorizării pentru circulație se eliberează și placutele cu numărul atribuit.
Articolul 44
Numărul de înmatriculare, cel provizoriu și de probe se aplică pe plăcuțe metalice, având fondul alb reflectorizant și înscrisul cu litere majuscule și cifre arabe, în relief.
Placutele se fixează la partea din fața și din spate a autovehiculului, iar la motocicleta, motoreta și remorca, numai la partea din spate, în locurile special destinate.
Pe placuta din spate se aplică ecusonul care atesta efectuarea inspecției tehnice periodice.
Articolul 45
Indicativele județelor și al municipiului București, alcătuirea numerelor de ordine, formele, dimensiunile, culorile fondului placilor și ale înscrisurilor aplicate, precum și condițiile de calitate sunt stabilite prin standard de stat, potrivit legii.
Articolul 46
Numerele de înregistrare, forma și dimensiunile plăcuțelor cu numere de înregistrare pentru vehiculele aparținând Ministerului Apărării Naționale sau Ministerului de Interne se stabilesc și se atribuie de aceste instituții.
§4. Radierea
din circulație a vehiculelor
Articolul 47
Proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate sunt obligați să solicite radierea din evidenta a acestora, în termen de 30 de zile, în următoarele cazuri:
a) la trecerea vehiculului în proprietatea altei persoane;
b) la schimbarea domiciliului sau sediului în raza de competența a altei unități administrativ-teritoriale decât aceea unde vehiculul este înmatriculat sau înregistrat;
c) la scoaterea definitivă din România a autovehiculului sau remorcii;
d) când vehiculul a devenit impropriu din punct de vedere tehnic pentru a circula pe drumul public și dacă fac dovada ca acesta este dezmembrat de un agent economic autorizat potrivit legii.
În cazul furtului, radierea din circulație se efectuează după 90 de zile de la data înregistrării plângerii, la solicitarea proprietarului.
Vehiculul indisponibilizat prin instituirea unui sechestru asigurator se radiază în baza ordonanței motivate a procurorului sau a încheierii instanței de judecată.
Proprietarul vehiculului poate solicita radierea acestuia dacă nu mai dorește sa-l păstreze în circulație, cu condiția depozitarii lui în alte spații decât cele aparținând domeniului public.
Se radiază din oficiu vehiculul abandonat ori fără stăpân, în condițiile prevăzute de lege, precum și vehiculul care a aparținut unei persoane juridice desființate și pentru care nu s-a achitat impozitul asupra mijloacelor mecanice de transport pe o perioadă mai mare de 3 ani.
Radierea se comunică în termen de 30 de zile, de către autoritatea care a efectuat-o, administrației financiare competente, potrivit legii.
Articolul 48
Radierea se face pe baza depunerii certificatului și plăcuțelor cu numere de înmatriculare, a cărții de identitate a autovehiculului, a fisei de înmatriculare cu viza administrației financiare competente, precum și a documentelor care atesta faptul ca a intervenit una dintre situațiile prevăzute la art. 47 alin. (1)-(5).
Secțiunea 3 Obligațiile deținătorilor de vehicule
Articolul 49
Deținătorii de vehicule sunt obligați sa comunice, la cererea poliției, identitatea persoanelor cărora le-au încredințat vehiculele pentru a fi conduse pe drumurile publice, în cazul în care aceste persoane au săvârșit infracțiuni sau au comis contravenții.
Articolul 50
Proprietarul de autovehicul sau remorca, cu domiciliul, sediul sau reședința în România, este obligat:
a) sa declare autorității emitente pierderea, furtul sau distrugerea certificatului de înmatriculare, în cel mult 48 de ore de la constatare;
b) să solicite Regiei Autonome "Monitorul Oficial" publicarea pierderii, furtului sau distrugerii certificatului de înmatriculare;
c) să solicite eliberarea unui nou document în locul celui furat, pierdut sau distrus;
d) să depună imediat, la autoritatea emitenta, originalul certificatului de înmatriculare, dacă, după obținerea duplicatului, a reintrat în posesia acestuia;
e) să prezinte vehiculul pentru a fi supus inspecției tehnice la termenul și în condițiile prevăzute de lege.
Persoanele juridice deținătoare de vehicule au, pe lângă cele prevăzute la alin. (1), și următoarele obligații:
a) sa verifice starea tehnica a vehiculelor, să facă mențiuni despre aceasta în foaia de parcurs sau ordinul de serviciu și sa nu permită ieșirea în circulație a celor care nu îndeplinesc condițiile tehnice;
b) sa elibereze foaie de parcurs sau ordin de serviciu pentru vehiculele care pleacă în cursa;
c) sa nu permită conducerea vehiculului de către persoane care nu poseda permis de conducere corespunzător sau atestat profesional;
d) sa nu permită conducătorilor de vehicule sa plece în cursa sub influența băuturilor alcoolice, a substanțelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora ori într-o stare accentuata de oboseala;
e) sa țină seama de observațiile făcute de politisti sau de conducătorii de vehicule în foaia de parcurs;
f) sa anunțe imediat poliția despre orice accident săvârșit de conducătorii de vehicule proprii;
g) sa instaleze la intrările și ieșirile din garaje și depouri indicatoare de prevenire;
h) sa verifice respectarea timpilor de repaus și de odihnă, precum și a regimului legal de viteza, prin citirea înregistrărilor aparatelor prevăzute la art. 259;
i) să asigure prin mijloace proprii testarea anuală a calificării conducătorilor de autovehicule în scopul însușirii corecte și al respectării de către aceștia a dispozițiilor legale ce reglementează circulația pe drumurile publice.
Articolul 51
Deținătorii de autovehicule pot monta pe acestea sisteme antifurt.
Se interzice montarea pe autovehicule a sistemelor antifurt sonore care se declanseaza la trecerea, în imediata apropiere, a altui vehicul. Durata semnalului nu trebuie să fie mai mare de un minut, iar intensitatea acestuia nu trebuie să depășească pragul fonic prevăzut în reglementările legale în vigoare.
Capitolul 3 Conducătorii de vehicule
Secțiunea 1 Permisul de conducere
Articolul 52
Conducătorii de autovehicule și tramvaie trebuie să posede permis de conducere corespunzător categoriei din care face parte vehiculul condus.
Articolul 53
Permisul de conducere se eliberează pentru una sau mai multe dintre următoarele categorii și subcategorii de vehicule:
a) CATEGORIA A: motocicleta cu sau fără atas;
b) CATEGORIA B:
1. autovehiculul a cărui masă totală maxima autorizata nu depășește 3.500 kg și al cărui număr de locuri pe scaune, în afară conducătorului, nu este mai mare de 8;
2. ansamblul format dintr-un autovehicul tragator din categoria B și o remorca a carei masa totală maxima autorizata nu depășește 750 kg;
3. ansamblul format dintr-un autovehicul tragator din categoria B și o remorca a carei masa totală maxima autorizata nu depășește 3.500 kg, iar masa totală maxima autorizata a remorcii nu depășește masa proprie a autovehiculului tragator;
c) CATEGORIA BE: ansamblul format dintr-un autovehicul tragator din categoria B și o remorca a carei masa totală maxima autorizata depășește 750 kg, iar masa totală maxima autorizata a întregului ansamblu depășește 3.500 kg;
d) CATEGORIA C:
1. autovehiculul, altul decât cel din categoria D, a cărui masă totală maxima autorizata este mai mare de 3.500 kg;
2. ansamblul format dintr-un autovehicul din categoria C și o remorca a carei masa totală maxima autorizata nu depășește 750 kg;
e) CATEGORIA CE: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul tragator din categoria C și o remorca a carei masa totală maxima autorizata este mai mare de 750 kg;
f) CATEGORIA D: autovehiculul destinat transportului de persoane având mai mult de 8 locuri pe scaune, în afară locului conducătorului. Autovehiculului din această categorie i se poate atașa o remorca a carei masa totală maxima autorizata nu depășește 750 kg;
g) CATEGORIA DE: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul tragator din categoria D și o remorca a carei masa totală maxima autorizata este mai mare de 750 kg. Remorca nu trebuie să fie destinată transportului de persoane;
h) CATEGORIA Tr: tractor și masina autopropulsata pentru lucrări;
i) CATEGORIA Tb: troleibuz;
j) CATEGORIA Tv: tramvai;
k) SUBCATEGORIA A1: motocicleta ușoară cu o capacitate care nu depășește 125 cmc și o putere care nu depășește 11 kW;
l) SUBCATEGORIA B1: autovehiculul cu trei sau patru roti având masa proprie peste 400 kg, dar nu mai mare de 550 kg, și echipat cu un motor cu ardere interna cu capacitate cilindrică mai mare de 45 cmc sau cu orice alt motor cu o putere echivalenta ori cu viteza prin construcție mai mare de 50 km/h;
m) SUBCATEGORIA C1: autovehiculul, altul decât cel din categoria D, a cărui masă totală maxima autorizata este de peste 3.500 kg, dar nu mai mare de 7.500 kg. Autovehiculului din această categorie i se poate atașa o remorca a carei masa totală maxima autorizata nu depășește 750 kg;
n) SUBCATEGORIA C1E: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul tragator din subcategoria C1 și o remorca a carei masa totală maxima autorizata este mai mare de 750 kg, cu condiția ca masa totală maxima autorizata a ansamblului sa nu depășească 12.000 kg, iar masa totală maxima autorizata a remorcii sa nu depășească masa proprie a autovehiculului tragator;
o) SUBCATEGORIA D1:
1. autovehiculul destinat transportului de persoane având cel puțin 9 locuri pe scaune, dar nu mai mult de 16, în afară locului conducătorului;
2. ansamblul de vehicule format dintr-un autovehicul tragator din subcategoria D1 și o remorca a carei masa totală maxima autorizata nu depășește 750 kg;
p) SUBCATEGORIA D1E: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul tragator din subcategoria D1 și o remorca a carei masa totală maxima autorizata este mai mare de 750 kg, cu condiția ca masa totală maxima autorizata a ansamblului sa nu depășească 12.000 kg, iar masa totală maxima autorizata a remorcii sa nu depășească masa proprie a autovehiculului tragator. Remorca nu trebuie să fie destinată transportului de persoane.
Articolul 54
Permisul de conducere se obține pe bază de examen.
Examenul pentru obținerea permisului de conducere se susține la poliția specializată din Inspectoratul General al Poliției Române și structurile sale teritoriale.
Articolul 55
Persoana care solicită examinarea în vederea obținerii permisului de conducere trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a) să aibă vârsta de cel puțin 16 ani împliniți, pentru subcategoriile A1 și B1;
b) să aibă vârsta de cel puțin 18 ani împliniți, pentru categoriile A, B, BE, Tr, C și CE, precum și pentru subcategoriile C1 și C1E;
c) să aibă vârsta de cel puțin 21 de ani împliniți, pentru categoriile D, DE, Tb și Tv, precum și subcategoriile D1 și D1E;
d) să fie apta din punct de vedere medical și psihologic pentru conducerea autovehiculelor din categoriile și subcategoriile pentru care solicită examinarea;
e) să facă dovada absolvirii, cel puțin, a cursurilor primare;
f) să facă dovada ca îndeplinește condițiile prevăzute de
art. 24 alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, denumita în continuare ordonanța de urgență.
Posesorul permisului de conducere pentru categoria A are dreptul sa conducă o motocicleta cu o putere care depășește 25 kW sau un raport putere/greutate care depășește 0,16 kW/kg ori o motocicleta cu atas cu un raport putere/greutate care depășește 0,16 kW/kg, numai dacă are o experienta de minimum 2 ani pe o motocicleta cu specificații tehnice inferioare sau dacă persoana are 21 de ani și promovează un test specific de cunoștințe și comportament.
Membrii misiunilor diplomatice și ai oficiilor consulare se pot prezenta la examen în vederea obținerii permisului de conducere în condițiile stabilite prin protocol de Ministerul de Interne și Ministerul Afacerilor Externe.
Articolul 56
Persoana care solicită prezentarea la examen în vederea obținerii permisului de conducere trebuie să facă dovada ca a absolvit cursurile unei școli de pregătire a conducătorilor de autovehicule, organizate, potrivit legii, pentru categoriile sau subcategoriile pentru care solicită examinarea.
Pregătirea candidaților care solicită obținerea permisului de conducere valabil pentru categoriile sau subcategoriile A, A1, B, B1 și BE poate fi efectuată și de către instructori auto independenți.
Articolul 57
Pentru admiterea prezentării la examen persoana care solicită examinarea în vederea obținerii permisului de conducere trebuie să depună următoarele documente:
a) cererea-tip;
b) fișa de școlarizare;
c) fișa medicală și avizul psihologic;
d) certificatul de cazier judiciar;
e) copia actului de identitate;
f) copia actului de studii care să ateste îndeplinirea condiției prevăzute la art. 55 alin. (1) lit. e);
g) chitanța de plată a taxei de examinare.
Articolul 58
Examenul pentru obținerea permisului de conducere consta în:
a) proba teoretică, de cunoaștere a legislației rutiere, a tehnicilor de acordare a primului ajutor medical și a noțiunilor elementare de mecanică auto;
b) proba de conducere a autovehiculului în traseu, corespunzătoare categoriei de permis solicitat, cu excepția categoriei A și subcategoriei A1 pentru care se verifica numai indemanarea în conducere în poligoane special amenajate.
Persoana cu handicap fizic poate susține examenul pentru obținerea permisului de conducere pentru categoriile A și/sau B dacă autovehiculul utilizat la examinare este adaptat infirmității acesteia.
Articolul 59
Rezultatul examinării se consemnează prin calificativul "admis" sau "respins". Persoana care nu promovează oricare dintre probe este declarata "respins".
În cazul în care se constată că o persoană a fost declarata "admis" prin încălcarea dispozițiilor legale sau prin mijloace frauduloase, permisul de conducere se anulează de șefii structurilor prevăzute la art. 101 alin. (1) din ordonanța de urgență.
Persoana care, deși admisă la proba teoretică, nu se prezintă în termen de 90 de zile pentru susținerea probei practice este declarata "respins".
Persoana declarata "respins" poate susține un nou examen numai după o perioadă de cel puțin 15 zile, dar nu mai târziu de un an de la absolvirea școlii, în caz contrar urmând să efectueze un nou curs de pregătire.
Articolul 60
Permisul de conducere se eliberează de către Direcția Generală de Evidenta Informatizata a Persoanei din Ministerul de Interne, prin structura centrala și cele teritoriale de specialitate.
Forma și conținutul permisului de conducere se stabilesc de către autoritatea prevăzută la alin. (1).
Permisul de conducere este valabil pe o perioadă de 10 ani de la data eliberării, inclusiv cel cu valabilitate de 5 ani, emis anterior anului 1998.
La expirarea perioadei de valabilitate, acesta va fi preschimbat, fără susținerea unui nou examen.
Articolul 61
Posesorul unui permis de conducere valabil numai pentru categoria Tr - tractor - are dreptul sa conducă și un ansamblu de vehicule format dintr-un tractor și una sau doua remorci.
Posesorul permisului de conducere valabil pentru una dintre categoriile B, C sau CE are dreptul sa conducă și vehicule din categoria Tr - tractor.
Posesorul unui permis de conducere valabil pentru categoriile D sau DE are dreptul sa conducă și vehicule din categoria Tb - troleibuz.
Posesorii permiselor de conducere valabile pentru categoriile Tr, Tv sau Tb pot conduce vehicule din aceste categorii doar pe teritoriul României.
Articolul 62
Persoana care solicită examinarea în vederea obținerii permisului de conducere valabil pentru categoriile C și D trebuie să facă dovada ca poseda permis de conducere valabil pentru categoria B.
Persoana care solicită examinarea în vederea obținerii permisului de conducere valabil pentru categoriile BE, CE și DE trebuie să fi obținut anterior dreptul de a conduce autovehicule din categoriile B, C și, respectiv, D.
Articolul 63
Permisul de conducere valabil pentru o categorie da dreptul de a conduce și autovehiculele din subcategoria pe care aceasta o include.
Permisul de conducere valabil pentru categoriile CE sau DE este valabil și pentru conducerea ansamblului de vehicule din categoria BE, dacă titularul acestuia poseda categoria B.
Permisul de conducere valabil pentru categoria CE este valabil și pentru categoria DE, dacă titularul acestuia poseda categoria D.
Permisul de conducere valabil pentru subcategoria C1E este valabil și pentru subcategoria D1E, dacă titularul acestuia poseda subcategoria D1.
Articolul 64
Organizarea și defasurarea cursurilor de pregătire a persoanelor în vederea obținerii permisului de conducere se fac potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței împreună cu Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul de Interne, în baza programei de învățământ a unităților care le organizează, elaborata de Ministerul Educației și Cercetării și avizată de Ministerul de Interne.
Organizarea și desfășurarea, în cadrul instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranța naționala, a cursurilor de pregătire a personalului propriu pentru obținerea permisului de conducere se autorizeaza de către aceste instituții.
Autorizarea ca profesor de legislație și/sau instructor de conducere auto a personalului din cadrul instituțiilor prevăzute la alin. (2) se face de către acestea, în baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței împreună cu Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul de Interne.
Articolul 65
Autovehiculele destinate învățării conducerii, cu excepția motocicletelor, vor fi dotate cu dubla comanda pentru frana și ambreiaj.
Autovehiculele prevăzute la alin. (1) vor fi echipate cu o caseta având inscripția "Școala", cu dimensiunile și caracteristicile prevăzute în actele normative în vigoare. Fac excepție autobuzele, troleibuzele și tramvaiele, care vor avea inscripția "Școala" aplicat pe părțile laterale, în fața și în spate.
Articolul 66
Conducerea pe drumurile publice a autovehiculelor prevăzute la art. 65 de către persoanele care urmează un curs de pregătire practica pentru obținerea permisului de conducere este permisă numai sub supravegherea instructorilor auto autorizați, care răspund pentru încălcarea regulilor de circulație de către acestea.
Pregătirea practica a persoanelor pentru obținerea permisului de conducere se face numai pe trasee stabilite de poliție.
Articolul 67
În termen de 30 zile de la schimbarea oricăror date înscrise în permisul de conducere sau la expirarea termenului de valabilitate al acestuia, titularul este obligat să solicite eliberarea unui nou permis de conducere.
Titularii permiselor de conducere eliberate de alte state, care își stabilesc domiciliul sau reședința în România, sunt obligați să solicite autorității competente preschimbarea acestora, în termen de 90 de zile, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.
Posesorii permiselor de conducere obținute în alte state, care nu pot fi preschimbate în condițiile prevăzute la alin. (2), pot susține examen pentru obținerea permisului de conducere, fără efectuarea cursurilor de pregătire teoretică și practica.
Articolul 68
Titularul permisului de conducere trebuie să declare pierderea, furtul sau distrugerea acestui document autorității emitente, în cel mult 48 de ore de la constatare, și să solicite publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum și eliberarea unui nou permis de conducere.
Articolul 69
Permisul de conducere al conducătorului auto decedat se preda de către persoana care îl deține, în termen de 30 de zile, autorității emitente.
Articolul 70
Evidenta conducătorilor de autovehicule și tramvaie se tine la Direcția Generală de Evidenta Informatizata a Persoanei din Ministerul de Interne, prin structura centrala și cele teritoriale de specialitate.
Secțiunea 2 Atestatul profesional
Articolul 71
Atestatul profesional este documentul care da dreptul posesorului permisului de conducere, angajat pe bază de contract, sa conducă autovehicule destinate transportului public de mărfuri sau persoane.
Atestatul profesional se eliberează de către Autoritatea Rutiera Română în condițiile stabilite prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței.
Articolul 72
Atestatul profesional se eliberează conducătorului de autovehicul care efectuează:
a) transport de mărfuri cu vehicule cu masa maxima autorizata mai mare de 7,5 tone, în trafic intern și/sau internațional;
b) transport public de persoane în trafic intern și/sau internațional;
c) transport de produse sau substanțe periculoase;
d) transport cu autovehicule cu mase și/sau gabarite depășite.
Articolul 73
Atestatul profesional se suspenda sau se anulează de către autoritatea care l-a eliberat, în cazul în care titularul a săvârșit abateri grave sau repetate de la reglementările specifice privind transportul rutier și protecția mediului.
Articolul 74
Titularul permisului de conducere valabil pentru una sau mai multe categorii de autovehicule nu poate efectua transport public de mărfuri sau persoane fără a avea atestat profesional valabil pentru tipul de activitate pe care o executa.
Capitolul 4 Semnalizarea rutiera
Articolul 75
Semnalizarea rutiera se realizează prin semnale luminoase, indicatoare și marcaje, precum și prin alte mijloace prevăzute în prezentul regulament.
Articolul 76
Persoanele care folosesc drumurile publice trebuie să se conformeze semnificatiei semnalelor luminoase, indicatoarelor, marcajelor, precum și semnalelor agenților care dirijeaza circulația și ale conducătorilor de vehicule.
Ordinea de prioritate între regulile de circulație, diferitele tipuri de mijloace de semnalizare rutiera și semnalele agentului care dirijeaza circulația este următoarea:
a) semnalele speciale de avertizare luminoasa și/sau sonora;
b) semnalele politistului;
c) semnalizarea temporară care modifica regimul normal de desfășurare a circulației;
d) semnalele luminoase;
e) indicatoarele;
f) marcajele;
g) regulile de circulație.
Articolul 77
Mijloacele de semnalizare rutiera și echipamentele destinate siguranței circulației se instaleaza și/sau se aplică de administratorul drumului public, cu acordul poliției.
Semnificatia, precum și dimensiunile mijloacelor de semnalizare rutiera, forma, simbolul, culoarea și condițiile de execuție, amplasarea, instalarea și aplicarea acestora sunt stabilite prin standarde de stat.
Secțiunea 1 Semnalele luminoase
§1. Semnalele
luminoase pentru dirijarea circulației vehiculelor
Articolul 78
Semnalele luminoase sunt lumini albe sau colorate diferit, emise succesiv, continuu sau intermitent, de unul sau mai multe corpuri de iluminat care compun un semafor.
După numărul corpurilor de iluminat, semafoarele sunt:
a) cu un corp de iluminat, cu lumina intermitenta de avertizare;
b) cu doua corpuri de iluminat, pentru pietoni și biciclisti;
c) cu trei corpuri de iluminat, pentru vehicule;
d) cu patru sau mai multe corpuri de iluminat, pentru tramvaie.
Semafoarele se monteaza în axul vertical al stalpului sau pe consola, pe portal ori suspendate pe cabluri, succesiunea culorilor lentilelor, de sus în jos, fiind următoarea:
a) la semaforul cu trei culori ordinea semnalelor este: roșu, galben, verde;
b) la semaforul cu doua culori ordinea semnalelor este: roșu, verde;
c) la semaforul pentru tramvaie sunt dispuse trei pe orizontala la partea superioară și unul la partea inferioară, toate cu lumina alba.
Articolul 79
Semafoarele care emit semnale luminoase pentru dirijarea circulației în intersectii se instaleaza obligatoriu înainte de intersectie, astfel încât să fie vizibile de la o distanta de cel puțin 50 m. Acestea pot fi repetate în mijlocul, deasupra ori de cealaltă parte a intersectiei.
Semnificatia semnalelor luminoase pentru dirijarea circulației vehiculelor este valabilă pe întreaga latime a părții carosabile deschise circulației conducătorilor cărora li se adresează. Pe drumurile cu doua sau mai multe benzi pe sens, pentru direcții diferite, delimitate prin marcaje longitudinale, semafoarele se pot instala deasupra uneia sau unora dintre benzi, caz în care semnificatia semnalelor luminoase se limitează la banda sau benzile astfel semnalizate.
Articolul 80
Semnalele roșu, galben și verde pot fi în forma de sageti de aceeași culoare, pe fond negru. În acest caz interdicția sau permisiunea de trecere impusa de semnalul luminos este limitată la direcția sau direcțiile indicate prin aceste sageti. Aceeași semnificație o au și sagetile aplicate pe panourile adiționale ce însoțesc, la partea inferioară, semafoarele. Sageata pentru mersul înainte are vârful în sus.
Articolul 81
Semafoarele pentru tramvaie au forma de caseta cu patru corpuri de iluminat de culoare alba și trebuie însoțite de panouri cu semne adiționale.
Semnalul de libera trecere pentru tramvaie este dat de combinatia luminoasa a lampii inferioare cu una dintre cele trei lampi situate la partea superioară pentru indicarea direcției.
Semnalul de interzicere a trecerii tramvaiului este dat de iluminarea concomitenta a celor trei lumini din partea superioară a casetei.
Articolul 82
Semnalul verde permite trecerea.
Se interzice intrarea într-o intersectie chiar dacă semnalul luminos ori un indicator de prioritate permite, dacă din cauza aglomerarii circulației conducătorul de vehicul risca sa rămână imobilizat, stanjenind sau impiedicand desfășurarea traficului.
Când semaforul este însoțit de una sau mai multe lampi care emit lumina intermitenta de culoare verde sub forma uneia sau unor sageti pe fond negru către dreapta, acestea permit trecerea numai în direcția indicată, oricare ar fi în acel moment semnalul în funcțiune al semaforului.
În cazurile prevăzute la alin. (3), conducătorii vehiculelor sunt obligați sa acorde prioritate de trecere participanților la trafic cu care se intersectează și circula conform semnificatiei culorii semaforului care li se adresează.
Articolul 83
Semnalul roșu interzice trecerea.
La semnalul roșu vehiculul trebuie oprit înaintea marcajului pentru oprire sau, după caz, pentru trecerea pietonilor, iar în lipsa acestuia, în dreptul semaforului. Dacă semaforul este instalat deasupra ori de cealaltă parte a intersectiei, în lipsa marcajului pentru oprire sau pentru trecerea pietonilor, vehiculul trebuie oprit înainte de marginea părții carosabile a drumului ce urmează a fi intersectat.
Atunci când semnalul roșu funcționează concomitent cu cel galben, acesta anunta apariția semnalului verde.
Articolul 84
Când semnalul galben apare după semnalul verde, conducătorul vehiculului care se apropie de intersectie nu trebuie să treacă de locurile prevăzute la art. 83 alin. (2), cu excepția situației în care, la apariția semnalului, se afla atât de aproape de acele locuri, încât nu ar mai putea opri vehiculul în condiții de siguranță.
Semnalul galben intermitent permite trecerea, cu respectarea semnalizarii rutiere și a regulilor de circulație aplicabile în acel loc.
Aceeași semnificație o are și semnalul galben intermitent al unei lampi instalate într-un loc periculos.
Articolul 85
În intersectii dirijarea circulației tramvaielor se poate realiza și prin semafoare având semnale luminoase de culoare alba, corelate cu semnalele luminoase pentru dirijarea circulației celorlalte vehicule.
Articolul 86
Semnalul luminos destinat numai dirijarii circulației bicicletelor are în câmpul sau imaginea unei biciclete de culoare roșie, respectiv verde pe fond negru. Aceeași destinație o are și semnalul luminos al unui semafor însoțit de un panou adițional pe care figurează o bicicleta.
Articolul 87
Când deasupra benzilor, delimitate prin marcaje longitudinale, sunt instalate dispozitive care emit semnale roșii și verzi, acestea sunt destinate semnalizarii benzilor cu circulație reversibila. Semnalul roșu, având forma a doua bare înclinate și incrucisate, interzice accesul vehiculelor pe banda deasupra căreia se găsește, iar semnalul verde, de forma unei sageti cu vârful în jos, permite intrarea vehiculelor și circulația pe acea banda.
Semnalul luminos intermediar care anunta schimbarea semnalului verde în cazul benzilor cu circulație reversibila are forma unei sau unor sageti de culoare galbena ori alba cu vârful orientat în diagonala către în jos, spre dreapta. Acest semnal anunta ca banda deasupra căreia se afla este pe punctul de a fi închisă circulației conducătorilor cărora li se adresează și ca aceștia sunt obligați să se deplaseze pe banda sau benzile indicate de sageti.
Articolul 88
Conducătorul vehiculului care intra într-o intersectie la culoarea verde a semaforului este obligat să respecte și semnificatia indicatoarelor instalate în interiorul acesteia.
Articolul 89
Autovehiculele prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. a) și b) din ordonanța de urgență, când se deplaseaza în acțiuni de intervenție sau în misiuni care impun urgenta, pot circula prin intersectii, chiar dacă semnalele luminoase ale semaforului interzic trecerea sau dacă indicatoarele existente obliga la acordarea priorității ori interzic accesul.
Conducătorii autovehiculelor prevăzute la alin. (1) sunt obligați sa folosească din timp mijloacele de avertizare sonora și luminoasa.
§ 2.
Semnalele luminoase pentru pietoni
Articolul 90
Semnalele luminoase pentru pietoni sunt de culoare verde și roșie. Acestea funcționează corelat cu semnalele pentru dirijarea circulației vehiculelor.
Semnalul verde poate avea în câmpul sau imaginea unui pieton în mers, iar cel roșu, imaginea unui pieton oprit.
Semnalele luminoase pentru pietoni pot fi însoțite de semnale acustice pentru a asigura traversarea drumului de către nevăzători.
Pe sectoarele de drum unde valorile de trafic permit, administratorul drumului public, cu avizul poliției, poate amplasa în zona marcajului trecerii pentru pietoni semafoare sau panouri speciale cu comanda manuală a cererii de verde, care se poate face direct de către pietoni.
Articolul 91
Semnalul verde permite trecerea.
Când semnalul verde începe sa funcționeze intermitent inseama ca timpul afectat traversarii drumului este în curs de epuizare și urmează semnalul roșu.
Articolul 92
Semnalul roșu interzice pietonilor să se angajeze pe partea carosabilă.
Pietonul surprins în timpul traversarii de semnalul roșu trebuie să grabeasca trecerea, iar dacă drumul este prevăzut cu un refugiu sau spațiu interzis circulației vehiculelor, sa aștepte pe acesta apariția semnalului verde.
§ 3.
Alte semnale luminoase
Articolul 93
În cazul semaforizarii corelate, în lungul unui traseu pot fi instalate dispozitive de cronometrare a timpului aferent culorii, precum și dispozitive luminoase care să arate participanților la trafic timpii stabiliți prin programul de semaforizare, iar pentru conducătorii de autovehicule și viteza de deplasare.
Articolul 94
Semaforul de avertizare se instaleaza la ieșirea din intersectie și este constituit dintr-un corp de iluminat cu lumina galbena intermitenta. Acesta poate avea în câmpul sau imaginea unui pieton în mișcare, de culoare galbena pe fond negru.
Articolul 95
Pentru semnalizarea și dirijarea circulației pe sectoarele de drumuri, cu excepția autostrazilor, unde se executa lucrări pe partea carosabilă, se pot instala temporar semafoare mobile, cu obligația presemnalizarii vizibile a acestora de la o distanta de cel puțin 150 m.
Secțiunea 2 Indicatoarele
Articolul 96
Indicatoarele instalate pe drumurile publice sunt:
a) de avertizare;
b) de reglementare, care pot fi:
1. de prioritate;
2. de interzicere sau restrictie;
3. de obligare;
c) de orientare și informare.
Indicatoarele pot fi însoțite de panouri cu semne adiționale.
Articolul 97
Indicatoarele se instaleaza, de regula, pe partea dreaptă a sensului de mers. În cazul în care condițiile locale împiedica observarea din timp a indicatoarelor de către conducătorii cărora li se adresează, ele se pot instala ori repeta pe partea stanga, în zona mediana a drumului, pe un refugiu ori spațiu interzis circulației vehiculelor, deasupra părții carosabile sau de cealaltă parte a intersectiei, în loc vizibil pentru toți participanții la trafic.
Indicatoarele pot fi însoțite de panouri cu semne adiționale conținând inscripții sau simboluri care le precizează, completează ori limitează semnificatia.
Semnele adiționale se pot aplica pe panouri ce includ indicatoare ori chiar pe indicatoare, dacă înțelegerea semnificatiei acestora nu este afectată.
Pentru a fi vizibile pe timp de noapte, indicatoarele trebuie să fie reflectorizante, luminoase ori iluminate.
Articolul 98
Semnificatia unui indicator este valabilă pe întreaga latime a părții carosabile deschise circulației conducătorilor cărora li se adresează.
Când indicatorul este instalat deasupra benzii sau benzilor, semnificatia lor este valabilă numai pentru banda ori benzile astfel semnalizate.
Semnificatia indicatoarelor de avertizare începe din dreptul locului sau sectorului periculos pe care îl semnalizeaza și încetează imediat după acesta.
Semnificatia indicatoarelor de interzicere sau restrictie începe sau este aplicabilă din dreptul acestor indicatoare. În lipsa unei semnalizari care să precizeze lungimea sectorului pe care se aplică reglementarea ori a unor indicatoare care să anunțe sfârșitul interdicției sau al restrictiei, semnificatia acestor indicatoare încetează în intersectia cea mai apropiată. Când indicatoarele de interzicere sau restrictie sunt instalate împreună cu indicatorul ce anunta intrarea într-o localitate, semnificatia lor este valabilă pe drumul respectiv, cu excepția locurilor unde alte indicatoare dispun altfel.
Articolul 99
Pentru informații, avertizari sau reguli de circulație aplicabile temporar, se folosesc aceleași indicatoare ca în semnalizarea permanenta, însă simbolurile vor fi aplicate pe fond galben.
Secțiunea 3 Marcajele
Articolul 100
Marcajele servesc la organizarea circulației, avertizarea sau îndrumarea participanților la trafic. Acestea pot fi folosite singure sau împreună cu alte mijloace de semnalizare rutiera pe care le completează, le intaresc sau le precizează semnificatia.
Marcajele aplicate pe drumurile publice neiluminate trebuie să fie reflectorizante sau însoțite de dispozitive reflectorizante, atunci când se adresează conducătorilor vehiculelor aflate în mișcare.
Articolul 101
Marcajele aplicate pe drumurile publice sunt:
a) longitudinale, care pot fi:
1. de separare a sensurilor de circulație;
2. de delimitare a benzilor de circulație;
3. de delimitare a părții carosabile;
b) transversale, care pot fi:
1. de oprire;
2. de cedare a trecerii;
3. de traversare pentru pietoni;
4. de traversare pentru biciclisti;
c) alte marcaje, care pot fi:
1. diverse:
1.1. de ghidare;
1.2. pentru spații inguste;
1.3. pentru spații interzise;
1.4. pentru interzicerea stationarii;
1.5. pentru stații de autobuze, troleibuze, taximetre;
1.6. pentru locurile de parcare;
2. laterale:
2.1. pe lucrări de arta (poduri, pasaje denivelate, ziduri de sprijin etc.);
2.2. pe parapete;
2.3. pe stâlpi și copaci aflați pe platforma drumului;
2.4. pe borduri.
Articolul 102
Administratorul drumului public este obligat să aplice marcaje cu linii continue sau discontinue, după caz, atât pentru separarea sensurilor și benzilor de circulație, cat și pentru delimitarea părții carosabile.
Marcajul longitudinal format dintr-o linie continua simpla sau dubla interzice trecerea cu vehiculul peste el. Dacă o asemenea linie separa sensurile de circulație, se interzice trecerea pe partea opusă sensului de mers.
Marcajul format dintr-o linie continua aplicată pe bordura trotuarului sau la marginea părții carosabile interzice staționarea vehiculelor pe acea parte a drumului. Când o asemenea linie însoțește un indicator de interzicere a stationarii, aceasta precizează lungimea sectorului de drum pe care este valabilă interzicerea.
Banda delimitata printr-un marcaj longitudinal format din linii continue, pe care este aplicat și un marcaj simbolizand o anumită categorie sau anumite categorii de vehicule, delimiteaza banda rezervată circulației acelei sau acelor categorii de vehicule.
Articolul 103
Marcajul longitudinal format dintr-o linie discontinua simpla sau dubla permite trecerea peste acesta, dacă manevra impune acest lucru.
Articolul 104
Linia discontinua simpla este destinată:
a) delimitării benzilor în vederea ordonarii circulației, caz în care intervalul dintre segmentele de linie este considerabil mai mare decât lungimea acestora;
b) anunțării apropierii de o linie continua și a interdicției impuse de aceasta sau apropierea de un alt loc ce prezintă un risc particular, cazuri în care intervalul dintre segmentele de linie este considerabil mai mic decât lungimea lor.
Linia discontinua dubla este destinată delimitării uneia sau mai multor benzi cu circulație reversibila. Pe asemenea benzi marcajul este însoțit de dispozitivele luminoase speciale prevăzute la art. 87 alin. (1) și (2).
Marcajul longitudinal format dintr-o linie continua și una discontinua alăturate are pentru conducătorul de vehicul semnificatia liniei celei mai apropiate în sensul de mers. Aceasta dispoziție nu-l împiedica pe cel care a efectuat o depasire să-și reia locul pe sensul de mers.
Nu sunt considerate marcaje longitudinale liniile continue sau discontinue care delimiteaza marginile părții carosabile sau care, unite cu liniile transversale, delimiteaza locurile de stationare.
Articolul 105
Marcajul transversal constând dintr-o linie continua, aplicată pe lățimea uneia sau mai multor benzi, indica linia înaintea căreia vehiculul trebuie oprit la intalnirea indicatorului "Oprire". Un asemenea marcaj poate fi folosit pentru a indica linia de oprire impusa printr-un semnal luminos, printr-o comanda a agentului care dirijeaza circulația, de prezenta unei treceri la nivel cu o cale ferată, cu o linie de tramvai sau a unei treceri pentru pietoni. Înaintea marcajului ce însoțește indicatorul "Oprire" se poate aplica pe partea carosabilă inscripția "STOP".
Marcajul transversal constând dintr-o linie discontinua, aplicată pe lățimea uneia sau mai multor benzi, indica linia care nu trebuie depășită atunci când se impune cedarea trecerii. Înaintea unei asemenea linii se poate aplica pe partea carosabilă un marcaj sub forma de triunghi având o latura paralela cu linia discontinua, iar vârful îndreptat spre vehiculul care se apropie.
Marcajul transversal constând din linii paralele cu axul drumului indica locul pe unde pietonii trebuie să traverseze drumul. Aceste linii au lățimea mai mare decât a oricăror alte marcaje.
Marcajul transversal constând din linii discontinue paralele, aplicate perpendicular sau oblic față de axul drumului, indica locul destinat traversarii părții carosabile de către biciclisti.
Articolul 106
Marcajele, cum sunt: sagetile, inscripțiile, liniile paralele sau oblice, pot fi folosite pentru a repeta semnificatia indicatoarelor sau pentru a da participanților la trafic indicații care nu le pot fi furnizate, în mod adecvat, prin indicatoare.
Marcajul sub forma unei sau unor sageti, aplicat pe banda ori pe benzile delimitate prin linii continue, obliga la urmarea direcției sau direcțiilor astfel indicate. Sageata de repliere care este oblica față de axul drumului, aplicată pe o bandă sau intercalata într-un marcaj longitudinal format din linii discontinue, semnalizeaza obligația ca vehiculul care nu se afla pe banda indicată de sageata să fie condus pe acea banda.
Marcajul format dintr-o linie în zig-zag semnifica interzicerea stationarii vehiculelor pe partea drumului pe care este aplicat. O astfel de linie completată cu înscrisul "BUS" sau "TAXI" poate fi folosită pentru semnalizarea statiilor de autobuze și troleibuze, respectiv de taximetre.
Marcajul aplicat în afară benzilor, format din linii paralele, inconjurate sau nu cu o linie de contur, delimiteaza spațiul interzis circulației.
Marcajele se pot aplica și pe ziduri de sprijin, parapete de protecție sau alte amenajări rutiere laterale drumului, pentru a le face mai vizibile conducătorilor de vehicule.
Marcajele sunt de regula de culoare alba, cu excepția celor ce se aplică pe elementele laterale drumului care sunt de culoare alba, neagra sau galbena și neagra, precum și a celor provizorii, folosite la organizarea circulației în zona lucrărilor, care sunt de culoare galbena. În zonele unde staționarea vehiculelor este limitată în timp, marcajele pot fi și de alte culori.
Secțiunea 4 Semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferată
Articolul 107
La trecerea la nivel cu calea ferată semnalul luminos pentru anunțarea apropierii trenurilor este compus din două lumini roșii care funcționează intermitent alternativ. În cazul trecerii la nivel prevăzute cu bariere sau semibariere, acest semnal anunta coborârea acestora.
Semnalul luminos pentru anunțarea apropierii trenurilor trebuie să fie însoțit de un semnal sonor de avertizare. Pe drumurile de pământ, cu circulație de vehicule redusă, și pe cararile pentru pietoni poate fi folosit doar un semnal sonor de avertizare.
În timpul cat semnalul cu lumini roșii prevăzut la alin. (1) este stins, trebuie să funcționeze permanent un semnal cu lumina intermitenta de culoare alba, având cadenta lenta, care semnifica permisiunea de a trece.
Lampile cu lumini roșii și albe sunt montate pe același suport și îndreptate în aceeași direcție. Acestea se amplaseaza de fiecare parte a caii ferate, pe partea dreaptă în sensul de mers, iar când condițiile de vizibilitate impun, și pe partea stanga, pe un refugiu în mijlocul părții carosabile ori deasupra acesteia.
Articolul 108
La apropierea trenurilor semnalul luminos cu lumini roșii și cel sonor trebuie să între în funcțiune, în mod automat, concomitent cu stingerea semnalului de culoare alba și sa rămână în funcțiune până la trecerea acestora.
Articolul 109
Apropierea de o trecere la nivel cu calea ferată se semnalizeaza cu indicatoare cu aceasta semnificație instalate succesiv la 150, 100 și 50 m de calea ferată.
Articolul 110
Apropierea de o trecere la nivel cu calea ferată curenta fără bariere se semnalizeaza, după caz, cu indicatoarele "Trecere la nivel cu calea ferată simpla, fără bariere" sau "Trecere la nivel cu calea ferată dubla, fără bariere", însoțite de indicatorul "Oprire". Semnalizarea luminoasa la trecerea la nivel cu calea ferată este însoțită, în toate cazurile, de unul dintre indicatoarele "Trecere la nivel cu calea ferată simpla, fără bariere" sau "Trecere la nivel cu calea ferată dubla, fără bariere".
La trecerea la nivel cu o cale ferată industriala se instaleaza indicatorul "Alte pericole", însoțit de un panou adițional ce conține imaginea unei locomotive, iar circulația se dirijeaza de un agent de cale ferată.
Barierele și semibarierele sunt marcate cu benzi alternante de culoare roșie și alba și pot fi prevăzute, la mijloc, cu un disc roșu. Pe drumurile neiluminate benzile trebuie să fie reflectorizante, iar pe timp de noapte barierele și semibarierele trebuie să fie iluminate ori prevăzute cu dispozitive cu lumina roșie.
Porțile de gabarit instalate înaintea unei treceri la nivel cu o cale ferată electrificata, destinate sa interzică accesul vehiculelor a căror incarcatura depășește în înălțime limita de siguranță admisă, sunt marcate cu benzi alternante de culoare galbena și neagra. Pe stâlpii de sustinere ai portilor de gabarit se instaleaza indicatoare rutiere prin care se precizează înălțimea maxima de trecere admisă.
Indicatoarele, barierele și semibarierele trebuie să fie echipate cu dispozitive reflectorizante, omologate.
Secțiunea 5 Semnalizarea limitelor laterale ale platformei drumului și a lucrărilor
Articolul 111
Limitele laterale ale platformei drumului se semnalizeaza prin stâlpi laterali de delimitare sau prin parapete dotate cu dispozitive reflectorizante de culoare roșie și alba ori galbena, omologate. Dispozitivele roșii trebuie să fie vizibile numai pe partea dreaptă a drumului, în sensul de mers. Materialele din care acestea sunt confectionate nu trebuie să fie dure.
Dispozitivele reflectorizante pentru semnalizarea limitelor platformei drumului se pot monta și pe parapetele de protecție, pereții tunelelor, zidurile de sprijin sau pe alte amenajări rutiere ori instalații laterale drumului.
Articolul 112
Semnalizarea sectoarelor de drum public pe care se executa lucrări este obligatorie, are semnificatia interzicerii circulației în zona afectată de lucrări și scopul de a asigura desfășurarea în condiții corespunzătoare a circulației pe sectorul de drum rămas neafectat sau devierea acesteia pe variante ocolitoare, după caz.
Limitele sectoarelor afectate de lucrări trebuie semnalizate vizibil cu panouri, bariere, stâlpi de delimitare, conuri sau alte mijloace fluorescent-reflectorizante. Dacă aceste mijloace nu sunt reflectorizante, ele trebuie însoțite pe timp de noapte de lumini de culoare galbena, iar când lucrarea afectează axul drumului, luminile pot fi de culoare alba sau galbena.
Pentru organizarea circulației pe sectoarele de drum public aflate în lucru se instaleaza indicatoare și balize reflectorizante sau, după caz, amenajări rutiere tip "limitatoare de viteza" și se aplică marcaje, corespunzător situației create. Dacă este cazul, dirijarea circulației se realizează prin semnale luminoase ori semnale ale lucrătorului de drumuri desemnat și special instruit.
Articolul 113
Semnalizarea instituită pe sectoarele de drum pe care se executa lucrări trebuie intretinuta și modificată corespunzător evoluției acestora. La terminarea lucrărilor executantul trebuie să asigure, concomitent cu repararea sectorului de drum public afectat, și refacerea semnalizarii inițiale sau modificarea ei, potrivit noilor condiții de circulație.
Persoanele care executa lucrări de orice natura pe partea carosabilă a drumului public sunt obligate sa poarte echipament de protecție-avertizare fluorescent și reflectorizant, de culoare galbena sau portocalie, pentru a fi observate cu usurinta de participanții la trafic.
Articolul 114
Condițiile privind închiderea circulației ori instituirea de restrictii ca urmare a lucrărilor ce afectează drumul public, precum și modul de semnalizare corespunzător poziției și suprafeței de drum afectate se stabilesc prin norme de aplicare și standarde, după caz, potrivit reglementărilor specifice sectorului de drum.
Articolul 115
Nici o lucrare care afectează drumul public nu poate fi începută sau, după caz, continuată dacă executantul acesteia nu are autorizarea administratorului drumului și acordul poliției, nu a realizat semnalizarea corespunzătoare, termenul aprobat a fost depășit ori lucrarea se executa în alte condiții decât cele stabilite în autorizație.
Secțiunea 6 Semnalele politistilor și ale altor persoane care dirijeaza circulația
Articolul 116
Semnalele politistului care dirijeaza circulația au următoarele semnificatii:
a) bratul ridicat vertical semnifica "atenție, oprire" pentru toți participanții la trafic care se apropie, cu excepția conducătorilor de vehicule care nu ar mai putea opri în condiții de siguranță. Dacă semnalul este dat într-o intersectie, aceasta nu impune oprirea conducătorilor de vehicule care se afla deja angajați în traversare;
b) bratul sau bratele intinse orizontal semnifica "oprire" pentru toți participanții la trafic care, indiferent de sensul lor de mers, circula din direcția sau direcțiile intersectate de bratul sau bratele intinse. După ce a dat acest semnal, politistul poate cobori bratul sau bratele, poziția sa însemnând, de asemenea, "oprire" pentru participanții la trafic care vin din fața ori din spate;
c) balansarea cu bratul, pe verticala, a unui dispozitiv cu lumina roșie ori a bastonului reflectorizant pe timp de noapte semnifica "oprire" pentru participanții la trafic, spre care este îndreptat;
d) balansarea pe verticala a bratului semnifica reducerea vitezei;
e) rotirea vioaie a bratului semnifica mărirea vitezei și grabirea traversarii drumului de către pietoni.
Politistul care dirijeaza circulația poate face semn cu bratul ca vehiculul sa avanseze, să depășească, sa treacă prin fața ori prin spatele sau, sa îl ocoleasca prin partea sa stanga sau dreapta, iar pietonii sa traverseze drumul ori să se oprească.
La efectuarea comenzilor prevăzute la alin. (1) și (2), politistul poate folosi și fluierul.
Articolul 117
Oprirea conducătorilor de vehicule și a pietonilor este obligatorie și la semnalele date de:
a) agenții de cale ferată, la trecerile la nivel;
b) lucrătorii de drumuri, în zona lucrărilor pe partea carosabilă;
c) conducătorii coloanelor de militari sau ai grupurilor organizate de pietoni;
d) membrii patrulelor școlare de circulație, la trecerile pentru pietoni din apropierea școlilor.
Conducătorii de vehicule sunt obligați sa oprească și la semnalul nevazatorilor, dat prin ridicarea bastonului alb, atunci când aceștia traverseaza strada.
Articolul 118
Persoanele prevăzute la art. 116 alin. (1) și art. 117 alin. (1), care dirijeaza circulația ori care adresează semnale de oprire participanților la trafic, trebuie să fie echipate și plasate astfel încât să poată fi observate și recunoscute cu usurinta de către participanții la trafic.
Semnalele persoanelor prevăzute la alin (1) primeaza atât față de semnificatia mijloacelor de semnalizare, cat și față de regulile de circulație. Aceste semnale se executa pe timpul zilei cu bratul sau cu bastonul reflectorizant, iar pe timpul nopții numai cu un dispozitiv cu lumina roșie sau cu bastonul reflectorizant.
Secțiunea 7 Semnalele autovehiculelor cu regim de circulație prioritara și obligațiile celorlalți participanți la trafic
Articolul 119
Autovehiculele prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. a) și b) din ordonanța de urgență au regim de circulație prioritara atunci când conducătorii acestora se deplaseaza în acțiuni de intervenție sau misiuni care au caracter de urgenta și pun în funcțiune mijloacele speciale de avertizare luminoasa și sonora. Mijloacele de avertizare luminoasa și sonora pot fi folosite și separat, în funcție de natura misiunii.
Autovehiculele care formează o coloana, însoțite de un autovehicul cu regim prioritar, trebuie să aibă în funcțiune luminile de intalnire.
Se interzice folosirea de către conducătorul unuia dintre autovehiculele prevăzute la alin. (1) a semnalelor luminoase și sonore de prioritate în alte cazuri decât cele justificate de urgenta intervenției sau misiunii lor.
Autovehiculele cu regim de circulație prioritara ce se deplaseaza în condițiile prevăzute la alin. (1) nu se supun restrictiilor de viteza. La intrarea în intersectii conducătorii acestora sunt obligați sa circule cu atenție și sa ia toate măsurile pentru prevenirea accidentelor.
Articolul 120
La apropierea autovehiculelor cu însemnele poliției și ale pompierilor, aflate în misiune, care au în funcțiune semnalele luminoase de culoare roșie și albastra și, respectiv, roșie, concomitent cu cele sonore, conducătorii celorlalte vehicule sunt obligați sa oprească de îndată în afară părții carosabile sau, când nu este posibil, cat mai aproape de partea din dreapta a părții carosabile și să permită trecerea acestora.
La apropierea de autovehicule cu regim de circulație prioritara, care au în funcțiune semnalele luminoase de culoare albastra, concomitent cu cele sonore, conducătorii celorlalte vehicule sunt obligați sa reducă viteza, sa elibereze banda pe care se deplaseaza autovehiculul prioritar ori sa circule cat mai aproape de bordura sau acostament, iar la intersectii, să le acorde prioritate de trecere.
Conducătorii de autovehicule care se apropie de o coloana cu regim de circulație prioritara pot depăși coloana dacă li se semnalizeaza aceasta manevra de către conducătorul coloanei. Se interzice altor conducatori de autovehicule să se intercaleze sau să se ataseze unei coloane cu regim de circulație prioritara.
Articolul 121
Oprirea unui autovehicul de către un polițist aflat într-un autovehicul cu regim prioritar se face și prin punerea în funcțiune a dispozitivelor luminoase cu mesaje variabile sau cu bratul. Aceste semnale pot fi adresate concomitent cu transmiterea unui apel prin amplificatorul de voce. Conducătorul de autovehicul căruia i s-a adresat semnalul este obligat sa pună în funcțiune de îndată luminile de direcție din dreapta și sa oprească în afară părții carosabile sau, dacă aceasta nu este posibil, cat mai aproape de bordura sau acostament.
Articolul 122
Coloanele oficiale se însoțesc de echipaje ale poliției, în condițiile stabilite prin instrucțiuni emise de ministrul de interne.
Coloanele cu specific militar ale Ministerului Apărării Naționale se însoțesc de echipaje de control al circulației care aparțin acestui minister.
Articolul 123
Transporturile agabaritice sau speciale pot fi însoțite de echipaje ale poliției numai cu aprobarea Inspectoratului General al Poliției Române.
Capitolul 5 Reguli de circulație
Secțiunea 1 Reguli generale
Articolul 124
Vehiculele se conduc pe partea dreaptă a drumului public, în direcția de mers, cu excepția celor trase sau impinse cu mana, care circulă pe partea stanga.
Articolul 125
Se interzic participanților la trafic aruncarea, lăsarea și abandonarea de obiecte, materiale sau substanțe, precum și crearea de obstacole pe drumul public.
Persoana care nu a putut evita crearea unui obstacol pe drumul public este obligată sa îl înlăture și, dacă nu este posibil, sa îi semnalizeze prezenta și sa anunțe imediat administratorul drumului public și cea mai apropiată unitate de poliție ori primul polițist intalnit.
Obligația de anuntare a poliției revine și participanților la trafic care au sesizat existenta pe drum a unui obstacol sau a oricărei alte situații periculoase pentru fluenta și siguranța circulației.
Articolul 126
Conducătorii și pasagerii autovehiculelor, care ocupa locuri prevăzute prin construcție cu centuri de siguranță, sunt obligați să le poarte în timpul circulației pe drumurile publice, atât în localități, cat și în afară acestora.
Copiii cu vârsta sub 12 ani sau cu înălțimea sub 150 cm trebuie să poarte centuri de siguranță adaptate greutatii și dimensiunilor lor, iar cei cu vârsta sub 3 ani se transporta numai în dispozitive de reținere omologate.
Se exceptează de la obligația de a purta centura de siguranță, în interiorul localităților:
a) conducătorii autovehiculelor prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. a) și b) din ordonanța de urgență;
b) conducătorii de autoturisme pe timpul executării manevrei de mers înapoi;
c) femeile în stare vizibila de graviditate;
d) conducătorii de autoturisme care executa servicii de transport public de persoane, în regim de taxi;
e) instructorii auto în timpul orelor de pregătire a cursanților.
În cazul în care în autovehicul exista atât locuri dotate cu centuri de siguranță, cat și locuri fără astfel de dispozitive, se ocupa de preferinta locurile dotate cu centuri de siguranță.
Articolul 127
Conducătorii și pasagerii motocicletelor și ciclomotoarelor sunt obligați sa poarte în timpul circulației pe drumurile publice casti de protecție omologate.
Se interzice transportul pe autovehiculele prevăzute la alin. (1) a mai multe persoane decât locurile stabilite prin construcție și al obiectelor voluminoase.
Copiii în vârsta de până la 7 ani, dacă sunt ținuți în brate, precum și cei de până la 14 ani se transporta numai în atasul motocicletelor.
Articolul 128
Conducătorilor de autovehicule, ciclomotoare și tramvaie le este interzisă folosirea telefoanelor mobile atunci când aceștia se afla în timpul mersului, cu excepția celor prevăzute cu dispozitive de tip "mâini libere".
Secțiunea 2 Utilizarea părții carosabile
Articolul 129
Conducătorii sunt obligați sa conducă vehiculele cat mai aproape de marginea din dreapta părții carosabile.
Articolul 130
Vehiculele trebuie conduse numai pe drumurile, părțile carosabile, benzile sau pistele stabilite pentru categoria din care fac parte. În cazul în care pe drumurile publice nu sunt amenajate benzi sau piste speciale pentru ciclomotoare, biciclete și celelalte vehicule fără motor, acestea pot fi conduse și pe acostament în sensul de mers, dacă circulația se poate face fără pericol.
Articolul 131
În cazul în care drumul are doua sau mai multe benzi pe sensul de mers, vehiculele vor fi conduse pe banda situata lângă acostament sau bordura. Celelalte benzi pot fi folosite succesiv, de la dreapta spre stanga, dacă banda de circulație utilizata este ocupată, cu obligația de a reveni pe banda din dreapta atunci când acest lucru este posibil.
Pe părțile carosabile cu circulație în ambele sensuri și care au cel puțin trei benzi, vehiculele nu trebuie să fie conduse pe banda situata la marginea din stanga părții carosabile în sensul de mers, dacă printr-un mijloc de semnalizare nu se dispune altfel.
Articolul 132
Vehiculele grele, lente sau agabaritice ori cele care se deplaseaza cu viteza redusă trebuie conduse numai pe banda de lângă acostament sau bordura, dacă în sensul de mers nu este amenajată o bandă destinată acestora.
Articolul 133
Pe drumul public cu cel mult două benzi pe sens și cu o a treia banda pe care este amplasata linia tramvaiului lângă axul drumului, conducătorii de vehicule pot folosi aceasta banda, cu obligația sa lase libera calea tramvaiului, la apropierea acestuia.
Articolul 134
Vehiculele din serviciile de transport public de persoane se conduc pe banda rezervată acestora, dacă o astfel de banda exista și este semnalizata ca atare. Pe aceeași banda pot circula și autovehiculele prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. a) și b) din ordonanța de urgență.
Secțiunea 3 Reguli pentru circulația vehiculelor
§ 1.
Poziții în timpul mersului
Articolul 135
Pe drumurile publice pe care sunt aplicate marcaje, conducătorilor de vehicule le este interzisă trecerea peste linia continua, simpla sau dubla, și peste marcajul pentru spații interzise.
Marcajul discontinuu delimiteaza benzile, putându-se trece peste el numai atunci când conducătorii de vehicule schimba banda de circulație, direcția de deplasare ori când s-au angajat în depasire. Aceste manevre se vor executa numai după ce aceștia au semnalizat și s-au asigurat că nu periclitează siguranța celorlalți participanți la trafic care îi urmează sau îi preceda sau circula din sens opus.
Obligațiile prevăzute la alin. (2) revin conducătorilor de vehicule și atunci când pe drumul public nu sunt aplicate marcaje.
În cazul în care sensul de circulație este separat de o linie continua și una discontinua, conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte semnificatia liniei celei mai apropiate de vehicul în direcția de deplasare.
Articolul 136
Pe un drum public prevăzut cu minimum trei benzi pe sens, când conducătorii a doua autovehicule circula în aceeași direcție, dar pe banzi diferite și intenționează să se înscrie pe banda libera dintre ei, cel care circulă pe banda din dreapta este obligat să permită celui care vine din stanga sa ocupe acea banda.
Pe drumul public cu mai multe benzi, conducătorii de autovehicule care circulă pe o bandă care se sfârșește, pentru a continua deplasarea pe banda din stanga trebuie să permită trecerea vehiculelor care circulă pe acea banda.
Articolul 137
La intersectiile cu marcaje, conducătorii de vehicule trebuie să se încadreze pe benzile corespunzătoare direcției de mers voite, cu cel puțin 50 m înainte de intersectie și sunt obligați să respecte semnificatia indicatoarelor și marcajelor pentru semnalizarea direcției de mers.
La intersectiile fără marcaje, conducătorii vehiculelor ocupa în mers, cu cel puțin 50 m înainte de intersectie, următoarele poziții:
a) rândul din dreapta, cei care vor sa schimbe direcția de mers spre dreapta;
b) rândul din stanga, cei care vor sa schimbe direcția de mers spre stanga;
c) oricare dintre randuri, cei care vor sa meargă înainte.
Dacă în intersectie circula și tramvaie, iar spațiul dintre sina din dreapta și trotuar nu permite circulația pe doua randuri, toți conducătorii de vehicule, indiferent de direcția de deplasare, vor circula pe un singur rând, lăsând liber traseul tramvaiului.
În cazul în care tramvaiul este oprit într-o statie fără refugiu pentru pietoni, vehiculele trebuie să oprească în ordinea sosirii, în spatele acestuia, și să-și reia deplasarea numai după ce ușile tramvaiului au fost închise.
Articolul 138
Schimbarea direcției de mers prin virare la dreapta sau la stanga este interzisă în locurile unde sunt instalate indicatoare cu aceasta semnificație.
Articolul 139
Dacă în apropierea unei intersectii este instalat un indicator sau aplicat un marcaj care obliga să se circule într-o anumită direcție, vehiculele trebuie să fie conduse numai în direcția sau direcțiile indicate.
Articolul 140
Se interzice circulația participanților la trafic pe sectoarele de drum public la începutul cărora sunt instalate indicatoare cu aceasta semnificație.
§ 2.
Semnalele conducătorilor de vehicule
Articolul 141
Conducătorii de vehicule semnalizeaza cu mijloacele de avertizare sonora, luminoasa sau cu bratul, ori de câte ori este necesar, pentru evitarea unui pericol imediat.
Articolul 142
Mijloacele de avertizare sonora trebuie folosite de la o distanta de cel puțin 25 m față de cei cărora li se adresează, pe o durată de timp care să asigure perceperea semnalului și fără să-i determine pe aceștia la manevre ce pot pune în pericol siguranța circulației.
Semnalizarea cu mijloacele de avertizare sonora nu poate fi folosită în zonele de acțiune a indicatorului "Claxonarea interzisă", cu excepția cazurilor prevăzute la art. 141.
Se exceptează de la alin. (2) autovehiculele prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. a) și b) din ordonanța de urgență.
Articolul 143
Conducătorii de vehicule sunt obligați ca de la lăsarea serii și până în zorii zilei, ziua când ploua torential, ninge abundent sau este ceata densa, ori în alte condiții care reduc vizibilitatea pe drumul public, precum și în tuneluri, sa folosească instalatia de iluminare a vehiculului astfel:
a) luminile de poziție sau de stationare, în timpul opririi pe partea carosabilă în afară localităților;
b) luminile de intalnire sau de drum, în mers, atât în localități, cat și în afară acestora, după gradul de iluminare a drumului public, iar când ploua torential, ninge abundent sau este ceata densa, ori în alte condiții care reduc vizibilitatea pe drum, și luminile de ceata.
La apropierea a doua vehicule care circulă din sensuri opuse, conducătorii acestora sunt obligați ca de la o distanta de cel puțin 200 m sa folosească luminile de intalnire concomitent cu reducerea vitezei.
Semnalizarea prin schimbarea luminilor de intalnire cu cele de drum se folosește pe timp de noapte la intersectiile care nu sunt dirijate prin semnale luminoase sau de către politisti, precum și în condiții de vizibilitate redusă.
Articolul 144
Sunt obligați sa folosească ziua, permanent, luminile de intalnire:
a) conducătorii motocicletelor și ciclomotoarelor;
b) conducătorii autovehiculelor care însoțesc coloane militare sau cortegii, transporta grupuri organizate de persoane și cele care tracteaza alte vehicule sau care transporta mărfuri și produse periculoase.
Articolul 145
Conducătorii de vehicule sunt obligați sa semnalizeze schimbarea direcției de deplasare, depășirea, oprirea și punerea în mișcare.
Intenția conducătorilor de autovehicule de a schimba direcția de mers, depășirea și oprirea se semnalizeaza prin punerea în funcțiune a luminii intermitente a semnalizatoarelor cu cel puțin 50 m în localități și 100 m în afară localităților, înainte de efectuarea manevrelor.
Oprirea autovehiculelor pe partea carosabilă se semnalizeaza cu lumina roșie din spate.
Articolul 146
Conducătorii vehiculelor cu doua roti, precum și ai celor cu tracțiune animala ori ai celor trase sau impinse cu mana semnalizeaza intenția lor de a schimba direcția de deplasare sau de a depăși, cu bratul intins orizontal, cu cel puțin 25 m înainte de efectuarea manevrelor. Oprirea acestor vehicule se semnalizeaza prin balansarea bratului drept în plan vertical.
Articolul 147
Luminile de avarie se folosesc când vehiculul a rămas în până ori a fost avariat și nu poate fi deplasat imediat în afară părții carosabile.
Luminile de avarie se utilizează și în orice alte împrejurări în care vehiculul imobilizat pe drumul public sau care se deplaseaza foarte lent constituie el însuși un pericol pentru ceilalți participanți la trafic.
Conducătorii de autovehicule trebuie să pună în funcțiune luminile de avarie, în mod succesiv, în ordinea opririi și în cazul în care aceasta manevra este impusa de blocarea circulației pe sensul de mers.
Articolul 148
Se interzice deținerea în autovehicule, montarea pe acestea sau folosirea în circulația pe drumurile publice a semnalelor speciale de avertizare luminoasa și sonora, cu excepția autovehiculelor prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. a) și b) din ordonanța de urgență.
§ 3.
Depășirea
Articolul 149
Depășirea vehiculelor se face numai pe partea stanga, în sensul de mers, cu excepția celor ai căror conducatori au semnalizat și s-au încadrat corespunzător schimbării direcției de deplasare spre stanga și a tramvaielor, care se depășesc pe partea dreaptă.
Tramvaiele aflate în mers pot fi depășite și pe partea stanga atunci când drumul public este cu sens unic sau când între sina din dreapta și marginea drumului nu exista spațiu suficient pentru depasire.
Articolul 150
Conducătorul de vehicul care efectuează depășirea este obligat:
a) să se asigure ca cel care îl urmează sau îl preceda nu a semnalizat intenția începerii unei manevre similare și ca poate depăși fără a pune în pericol sau stanjeni circulația din sens opus;
b) sa semnalizeze intenția de efectuare a depășirii;
c) sa păstreze în timpul depășirii o distanta laterala suficienta față de vehiculul depășit;
d) sa reintre pe banda de circulație inițială după ce s-a asigurat ca poate efectua aceasta manevra în condiții de siguranță pentru vehiculul depășit și pentru ceilalți participanți la trafic.
Articolul 151
Conducătorul de vehicul care urmează să fie depășit este obligat:
a) sa nu mărească viteza de deplasare;
b) sa circule cat mai aproape de marginea din dreapta a părții carosabile.
Articolul 152
Se interzice depășirea vehiculelor:
a) în intersectii cu circulația nedirijata prin mijloace de semnalizare rutiera ori de către politisti;
b) în apropierea vârfurilor de rampa, când vizibilitatea este redusă sub 50 m;
c) în curbe și în orice alte locuri unde vizibilitatea este redusă sub 50 m;
d) pe pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri și în tuneluri. Prin excepție, pot fi depășite în aceste locuri vehiculele cu tracțiune animala, motocicletele, ciclomotoarele și bicicletele, dacă lungimea segmentului de vizibilitate a drumului este mai mare de 20 m, iar lățimea drumului, de cel puțin 7 m;
e) pe treceri pentru pietoni semnalizate prin indicatoare și marcaje;
f) pe treceri la nivel cu calea ferată curenta și la mai puțin de 50 m de acestea;
g) în stații de tramvai, atunci când acesta este oprit, iar statia nu este prevăzută cu refugiu pentru pietoni;
h) în zona de acțiune a indicatorului "Depășirea interzisă";
i) când pentru efectuarea manevrei se trece efectiv peste marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculele circula pe contrasens;
j) în situația când din sens opus se apropie un alt vehicul al cărui conducător este obligat să efectueze manevre de evitare pentru a nu intră în coliziune;
k) în locul unde s-a format o coloana de vehicule în asteptare, dacă prin aceasta se intra pe sensul opus de circulație.
Se interzice depășirea coloanei oficiale asigurate, înainte și în urma, cu echipaje ale poliției.
§ 4.
Trecerea pe lângă vehiculele care circulă din sens opus
Articolul 153
La intalnirea a doua vehicule care circulă din sensuri opuse, conducătorii acestora sunt obligați sa circule cat mai aproape de marginea din dreapta a părții carosabile, în sensul lor de mers.
Dacă mersul înainte este obturat de un obstacol sau de prezenta altor participanți la trafic, care impune trecerea pe sensul opus, conducătorul vehiculului este obligat sa reducă viteza și, la nevoie, sa oprească pentru a permite trecerea vehiculelor care circulă din sens opus.
Pe drumurile publice inguste, unde trecerea vehiculelor care circulă din sensuri opuse, unele pe lângă altele, este imposibila sau periculoasa, conducătorii acestora se vor conformă semnalizarii existente.
Pe drumurile publice cu declivitati pronunțate, unde trecerea vehiculelor care circulă din sensuri opuse, unele pe lângă altele, este imposibila sau periculoasa, cele care coboară sunt obligate sa oprească pentru a permite trecerea vehiculelor care urca.
În cazurile prevăzute la alin. (3) și (4), dacă unul dintre vehicule trebuie să execute o manevră de mers înapoi, ansamblul de vehicule trece înaintea oricărui alt vehicul, vehiculul greu înaintea celui ușor, iar autobuzul înaintea autovehiculului de transport mărfuri.
La vehiculele de aceeași categorie, obligația de a efectua o manevră de mers înapoi revine conducătorului care coboară, cu excepția cazului când este mai ușor și exista condiții pentru conducătorul care urca să execute aceasta manevra, mai ales atunci când se afla aproape de un refugiu.
§ 5.
Viteza și distanta între vehicule
Articolul 154
Conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maxima admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusa prin mijloacele de semnalizare.
Nerespectarea regimului de viteza stabilit potrivit prezentului regulament se constata de către politisti, cu mijloace tehnice certificate, în condițiile legii.
Articolul 155
Limita maxima de viteza în localități este de 50 km/h.
Pe anumite sectoare de drum din interiorul localităților, administratorul drumului poate stabili pentru autoturisme și limite de viteza superioare, dar nu mai mult de 80 km/h. Limitele de viteza mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu acordul poliției.
Pe anumite sectoare de drum din interiorul municipiilor și orașelor, ținând seama de împrejurări și de intensitatea circulației, administratorul drumului, cu acordul poliției, poate stabili și limite de viteza inferioare, dar nu mai puțin de 30 km/h.
Limitele maxime de viteza, în afară localităților, sunt:
a) pe autostrăzi, 130 km/h;
b) pe drumurile expres sau pe cele naționale europene (E), 100 km/h;
c) pe celelalte categorii de drumuri, 90 km/h.
Articolul 156
Vitezele maxime admise în afară localităților pentru categoriile de autovehicule prevăzute la art. 53 sunt:
a) 130 km/h pe autostrăzi, 100 km/h pe drumurile expres sau naționale europene (E) și 90 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoria A și B;
b) 110 km/h pe autostrăzi, 90 km/h pe drumurile expres sau naționale europene (E) și 80 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoria C, D și D1;
c) 90 km/h pe autostrăzi, 80 km/h pe drumurile expres sau naționale europene (E) și 70 km/h pentru celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din subcategoriile B1 și C1;
d) 50 km/h, pentru tractoare și ciclomotoare.
Articolul 157
Se interzice conducătorilor de vehicule sa circule cu viteza sub limita minima admisă, sa reducă brusc viteza ori să efectueze o oprire neasteptata, fără motiv întemeiat.
Conducătorul de vehicul este obligat, în funcție de viteza cu care circulă, sa păstreze o distanta de siguranță față de vehiculul ce-l preceda, pentru a putea evita o coliziune în cazul când conducătorul acestuia reduce brusc viteza sau oprește în mod neasteptat.
Articolul 158
Conducătorul de vehicul este obligat sa reducă viteza, dacă prevede un pericol, în următoarele situații:
a) la trecerea prin intersectiile cu circulație nedirijata;
b) pe poduri, sub poduri sau în tuneluri;
c) în curbe periculoase sau lipsite de vizibilitate;
d) la trecerile la nivel cu calea ferată;
e) la trecerea pe lângă grupuri și coloane, indiferent dacă acestea se afla în mers sau stationeaza;
f) la trecerea pe lângă animale;
g) în perimetrul piețelor aglomerate;
h) atunci când circulă din direcție opusă tramvaielor, troleibuzelor sau autobuzelor oprite în stații, pe drumurile cu o singura banda pe sens;
i) la depășirea troleibuzelor și autobuzelor oprite în stații, precum și a tramvaielor aflate în stații prevăzute cu refugiu;
j) pe timp de ceata, ploaie torentiala sau ninsoare abundenta;
k) pe drumuri cu denivelari, semnalizate ca atare, precum și pe cele acoperite cu polei, zapada, mazga sau piatra cubica umeda;
l) în zona de acțiune a indicatoarelor de avertizare "Copii" sau "Animale";
m) la trecerile pentru pietoni semnalizate prin indicatoare sau marcaje;
n) la schimbarea direcției de mers prin viraje;
o) atunci când autovehiculul care circulă înaintea sa semnalizeaza intenția de a schimba banda de circulație sau direcția de deplasare.
Articolul 159
Administratorul drumului public, cu acordul poliției, este obligat ca în locurile prevăzute la art. 158 sa instaleze indicatoare de avertizare și sa ia măsuri pentru realizarea de amenajări rutiere care să determine conducătorii de vehicule sa reducă viteza de deplasare.
§ 6.
Reguli referitoare la manevre în timpul mersului
Articolul 160
Conducătorul de vehicul care intenționează sa pornească de pe loc sau sa oprească, sa întoarcă, sa iasa dintr-un rând de vehicule stationate sau să între într-un asemenea rând, sa vireze spre dreapta sau spre stanga pentru schimbarea benzii ori direcției de deplasare sau sa meargă înapoi este obligat să efectueze aceste manevre numai după ce a semnalizat și s-a asigurat ca o poate face fără a pune în pericol participanții la trafic care îl urmează, îl preceda ori cu care urmează să se intalneasca, ținând seama de poziția, direcția și viteza acestora.
Semnalul dat trebuie menținut pe întreaga durata a manevrei și oprit de îndată ce aceasta a fost efectuată.
În situațiile în care exista benzi speciale pentru executarea manevrei, schimbarea direcției de deplasare se face prin stanga, iar dacă exista un marcaj de ghidare, cu respectarea semnificatiei acestuia.
Schimbarea direcției de mers spre stanga, în cazul autovehiculelor care intra într-o intersectie circulând pe același drum în aliniament, dar din sensuri opuse, se efectuează prin stanga centrului intersectiei, fără intersectarea traiectoriei acestora.
Amenajările rutiere sau obstacolele din zona mediana a părții carosabile se ocolesc prin partea dreaptă.
Articolul 161
Conducătorul de vehicul care constata ca vehiculele care circulă înaintea lui semnalizeaza intenția de a schimba banda de circulație sau direcția de deplasare este obligat să asigure condițiile pentru realizarea acestor manevre în deplina siguranța.
Articolul 162
La apropierea de o statie de troleibuz sau autobuz prevăzută cu alveola, din care conducătorul unui astfel de vehicul semnalizeaza intenția de a ieși, conducătorul de autovehicul care circulă pe banda de lângă acostament sau bordura este obligat sa reducă viteza și, la nevoie, sa oprească pentru a-i permite reintrarea în trafic.
Articolul 163
Pentru a putea întoarce vehiculul de pe un sens de mers pe celălalt prin manevra înainte și înapoi sau prin viraj, conducătorul acestuia este obligat sa semnalizeze și să se asigure ca din fața, din spate sau din lateral nu circula în acel moment nici un vehicul.
Articolul 164
Se interzice întoarcerea vehiculului:
a) în locul unde este instalat indicatorul cu semnificatia "Întoarcerea interzisă";
b) pe trecerile pentru pietoni;
c) în curbe și alte locuri unde vizibilitatea este redusă sub 50 m;
d) în apropierea vârfurilor de rampa sau la mai puțin de 50 m de o parte și de alta a acesteia;
e) în locurile unde soliditatea drumului nu permite;
f) pe poduri, sub poduri, în tuneluri, pe viaducte și pasaje denivelate;
g) pe trecerile la nivel cu calea ferată sau la mai puțin de 50 m de acestea;
h) pe drumurile cu sens unic;
i) în locurile unde oprirea este interzisă, cu excepția intersectiilor.
Articolul 165
Se interzice mersul înapoi cu vehiculul:
a) în cazurile prevăzute la art. 164, cu excepția lit. h);
b) pe o distanta mai mare de 50 m;
c) la ieșirea din garaje și curți ori alte spații laterale drumului.
În cazul în care vizibilitatea în spate este împiedicată, vehiculul poate fi manevrat înapoi numai atunci când conducătorul acestuia este dirijat de persoane aflate în afară vehiculului.
Mersul înapoi cu autovehiculul trebuie semnalizat cu lumina sau luminile speciale din dotare. Se recomanda dotarea autovehiculelor și cu dispozitive sonore pentru semnalizarea acestei manevre.
§ 7.
Intersectii și obligația de a ceda trecerea
Articolul 166
Când doua vehicule se apropie simultan de o intersectie, venind de pe drumuri publice pe care nu sunt instalate indicatoare de prioritate, vehiculele care vin dinspre dreapta au prioritate de trecere.
Are prioritate și vehiculul care circulă pe un drum public pe care este instalat indicatorul cu semnificatia "Drum cu prioritate" ori "Prioritate față de circulația din sens invers" sau care se apropie de o intersectie unde este instalat indicatorul cu semnificatia "Intersectie cu un drum fără prioritate".
Au prioritate de trecere autovehiculele prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. a) și b) din ordonanța de urgență, precum și tramvaiele în mișcare, cu respectarea celorlalte dispoziții din prezentul regulament.
Când doua vehicule urmează să se intalneasca într-o intersectie dirijata prin indicatoare, venind de pe doua drumuri publice unde sunt instalate indicatoare cu aceeași semnificație, vehiculul care vine din dreapta are prioritate.
Articolul 167
Nu are prioritate de trecere:
a) vehiculul care intra pe un drum public venind de pe un drum lateral, de categorie inferioară;
b) vehiculul care intra într-o intersectie venind de pe un drum public pe care nu este instalat vreun indicator de prioritate, față de vehiculele care circulă dinspre dreapta;
c) vehiculul care circulă pe un drum public pe care este instalat unul din indicatoarele cu semnificatia "Cedează trecerea" sau "Oprire";
d) vehiculul care intalneste indicatorul "Prioritate pentru circulația din sens invers";
e) vehiculul care intra într-o intersectie cu circulație în sens giratoriu față de cel care circulă în interiorul acesteia;
f) vehiculul care coboară o panta față de vehiculul care urca;
g) vehiculul care se pune în mișcare sau care iese din garaj, curte, gang față de vehiculul care circulă pe drumul public, indiferent de direcția de deplasare. Se exceptează autovehiculul din serviciile de transport public de persoane care se pune în mișcare din stațiile prevăzute cu alveole;
h) vehiculul care executa virajul spre stanga față de cel care circulă din sens opus, inclusiv atunci când circulația în intersectie este dirijata prin semnale luminoase;
i) tramvaiul care efectuează virajul spre stanga față de vehiculele care circulă din sens opus, dacă semnalizarea rutiera din acea zonă nu stabilește o altă regulă;
j) vehiculul care efectuează un viraj spre stanga sau spre dreapta și se intersectează cu un biciclist care circulă pe o pista pentru biciclete, semnalizata ca atare.
§ 8.
Trecerea la nivel cu calea ferată
Articolul 168
La trecerea la nivel cu calea ferată curenta, conducătorul de vehicul este obligat sa circule cu viteza redusă și să se asigure ca din stanga sau din dreapta nu se apropie un vehicul feroviar.
La traversarea caii ferate, pietonii sunt obligați să se asigure ca din stanga sau din dreapta nu se apropie un vehicul feroviar.
Articolul 169
Conducătorul de vehicul poate traversa calea ferată curenta prevăzută cu bariere sau semibariere, dacă acestea sunt ridicate și semnalele luminoase și sonore nu funcționează, iar semnalul cu lumina alba intermitenta cu cadenta lenta este în funcțiune.
Când circulația la trecerea la nivel cu calea ferată curenta este dirijata de agenți de cale ferată, conducătorul de vehicul trebuie să respecte semnalele acestora.
Articolul 170
Conducătorul de vehicul este obligat sa oprească atunci când:
a) barierele sau semibarierele sunt coborate, în curs de coborare sau ridicare;
b) semnalul cu lumini roșii și/sau semnalul sonor sunt în funcțiune;
c) intalneste indicatorul "Trecerea la nivel cu calea ferată simpla, fără bariere", "Trecerea la nivel cu calea ferată dubla, fără bariere" sau "Oprire".
Vehiculele trebuie să oprească, în ordinea sosirii, în dreptul indicatoarelor prevăzute la alin. (1) lit. c) sau, după caz, înaintea marcajului pentru oprire, în locul în care exista vizibilitate maxima asupra caii ferate ori înaintea barierelor sau semibarierelor, când acestea sunt închise, în curs de coborare sau ridicare.
Articolul 171
În cazul imobilizarii unui vehicul pe calea ferată, conducătorul acestuia este obligat sa scoată imediat pasagerii din vehicul și sa elibereze platforma caii ferate, iar când nu este posibil, sa semnalizeze prezenta vehiculului cu orice mijloc adecvat.
Participanții la trafic, care se găsesc în apropierea locului unde un vehicul a rămas imobilizat pe calea ferată, sunt obligați sa acorde sprijin pentru scoaterea acestuia sau, când nu este posibil, pentru semnalizarea prezentei lui.
Conducătorului de vehicul îi este interzis sa treacă sau sa ocoleasca porțile de gabarit instalate înaintea căilor ferate electrificate, dacă înălțimea sau incarcatura vehiculului atinge ori depășește partea superioară a portii.
Articolul 172
La intersectarea unui drum public cu o cale ferată industriala, accesul vehiculelor feroviare se face numai după semnalizarea corespunzătoare și din timp de către cel puțin un agent de cale ferată.
În cazul prevăzut la alin. (1), conducătorii de vehicule sunt obligați să se conformeze numai semnificatiei semnalelor agenților de cale ferată.
§ 9.
Oprirea, staționarea și parcarea
Articolul 173
În localități vehiculele oprite sau stationate voluntar pe partea carosabilă trebuie așezate cat mai aproape de marginea din dreapta a sensului de mers, paralel cu trotuarul sau cu axul drumului, pe un singur rând, dacă printr-un mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. Motocicletele fără atas, ciclomotoarele și bicicletele pot fi oprite sau stationate cel mult două, una lângă alta.
Pe drumurile cu sens unic, oprirea sau staționarea voluntara a vehiculelor este permisă și pe partea stanga, dacă rămâne libera cel puțin o bandă de circulație.
În afară localităților oprirea sau staționarea voluntara a vehiculelor se face în afară părții carosabile, iar atunci când nu este posibil, cat mai aproape de marginea din dreapta drumului, paralel cu axul acestuia.
Articolul 174
Se interzice oprirea voluntara a vehiculelor:
a) în zona de acțiune a indicatorului "Oprirea interzisă" și a marcajului cu semnificatia de interzicere a opririi;
b) la o distanta mai mica de 50 m de o trecere la nivel cu calea ferată;
c) pe poduri, pe și sub pasaje denivelate, pe viaducte și în tuneluri;
d) în curbe și în alte locuri cu vizibilitate redusă sub 50 m;
e) în locul unde este instalat indicatorul "Trecere pentru pietoni" sau pe marcajele de traversare pentru pietoni ori la mai puțin de 25 m înainte și după acestea;
f) în intersectii, inclusiv cele cu sens giratoriu, precum și în zona de preselecție unde sunt aplicate marcaje continue, iar în lipsa acestora, la o distanta mai mica de 5 m de coltul intersectiei;
g) la mai puțin de 25 m de indicatorul statiei pentru mijloacele de transport public de persoane;
h) în dreptul altui vehicul oprit pe partea carosabilă, dacă prin aceasta se stanjeneste circulația a doua vehicule venind din sensuri opuse, precum și în dreptul marcajului continuu, în cazul în care conducătorii celorlalte vehicule care circulă în același sens ar fi obligați, din aceasta cauza, sa treacă peste acest marcaj;
i) pe sectoarele de drum unde este instalat indicatorul cu semnificatia "Depășirea interzisă";
j) în dreptul unui indicator sau semnal luminos, dacă prin aceasta se împiedica observarea lor;
k) pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele cu semnificatia "Drum ingustat", "Prioritate pentru circulația din sens invers" sau "Prioritate față de circulația din sens invers";
l) pe pistele obligatorii pentru pietoni și/sau biciclisti ori pe benzile rezervate unor anumite categorii de vehicule, semnalizate ca atare;
m) pe platforma caii ferate sau de tramvai ori în apropierea acestora, dacă circulația vehiculelor pe sine ar putea fi stanjenita sau împiedicată;
n) pe autostrăzi, pe drumurile expres și pe cele naționale europene (E).
Articolul 175
Se interzice staționarea voluntara a vehiculelor:
a) în toate cazurile în care este interzisă oprirea voluntara;
b) în zona de acțiune a indicatorului cu semnificatia "Staționarea interzisă" și a marcajului cu semnificatia de interzicere a stationarii;
c) pe drumurile publice cu o latime mai mica de 6 m;
d) în dreptul căilor de acces care deservesc proprietățile alăturate drumurilor publice;
e) pe partea carosabilă a drumurilor naționale. În cazul în care nu este posibila scoaterea vehiculelor în afară părții carosabile, acestea vor staționa cat mai aproape de marginea drumului;
f) în pante și în rampe;
g) în locul unde este instalat indicatorul cu semnificatia "Stationare alternanta", în alta zi sau perioada decât cea permisă, sau indicatorul cu semnificatia "Zona de stationare cu durata limitată" peste durata stabilită.
Articolul 176
Orice vehicul care stationeaza pe timp de noapte pe partea carosabilă a unui drum public, acolo unde staționarea este permisă, trebuie să fie semnalizat cu lanterne de poziție, dacă locul de stationare nu este iluminat.
Se interzice staționarea pe drumurile publice în timpul nopții a tractoarelor, mașinilor și utilajelor agricole, remorcilor, vehiculelor cu tracțiune animala ori a celor trase sau impinse cu mana.
Articolul 177
Se interzice oprirea sau staționarea pe trotuare. Autoritatea competența poate permite oprirea sau staționarea, parțial sau total, a unui vehicul pe trotuar, cu respectarea marcajului, iar în lipsa acestuia, numai dacă rămâne liber cel puțin un culoar de minimum 1,5 m latime înspre marginea opusă părții carosabile, pentru circulația pietonilor.
Sunt exceptate de la prevederile art. 174 și 175 autovehiculele prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. a) și b) din ordonanța de urgență.
Articolul 178
Se interzice conducătorului de autovehicul și pasagerilor ca în timpul opririi sau stationarii sa deschidă sau sa lase deschise ușile acestuia ori sa coboare fără să se asigure că nu creează un pericol pentru circulație.
Conducătorul care stationeaza cu autovehiculul trebuie să oprească motorul, sa introducă maneta într-o treapta de viteza ori în treapta de parcare, sa pună în funcțiune dispozitivele de franare, de stationare și antifurt și sa incuie ușile.
Conducătorul care stationeaza cu autovehiculul în panta sau în rampa, în afară obligațiilor prevăzute la alin. (1), trebuie să bracheze rotile spre trotuar sau spre un obstacol aflat la marginea drumului.
Articolul 179
Parcarea vehiculelor este permisă numai în locurile special destinate acestui scop, semnalizate prin indicatoare sau marcaje. În aceste locuri vehiculele vor trebui așezate unul lângă altul, conducătorii lor având obligația să respecte și celelalte reguli stabilite pentru stationare.
§ 10.
Alte obligații și interdicții pentru conducătorii de autovehicule și tramvaie
Articolul 180
Conducătorul de autovehicul sau tramvai este obligat:
1. Sa aibă asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare și, după caz, atestatul profesional, precum și celelalte documente prevăzute de legislația în vigoare.
2. Sa circule numai pe sectoarele de drum pe care îi este permis accesul și să respecte normele referitoare la masele totale maxime autorizate admise de autoritatea competentă pentru autovehiculele conduse.
3. Sa verifice funcționarea sistemului de lumini și semnalizare, a instalației de climatizare, sa mențină permanent curate parbrizul, luneta și geamurile laterale ale autovehiculului, precum și placutele cu numărul de înmatriculare sau înregistrare ale autovehiculului și remorcii.
4. Sa aibă în autovehicul trusa medicală de prim ajutor, triunghiuri reflectorizante și stingator de incendiu omologate.
5. Sa transporte polițiștii, la cererea acestora, pentru luarea de măsuri legale ce nu suferă amânare și nu pot fi aduse la îndeplinire altfel.
6. Sa oprească imediat autovehiculul la semnalele regulamentare ale politistilor de frontieră, aflați în zona de competența.
7. Sa acorde prioritate pietonilor angajați în traversarea drumurilor publice, pe trecerile marcate sau semnalizate cu indicator. Atunci când drumul este prevăzut cu cel puțin două benzi de circulație pe sens, conducătorul de autovehicul sau tramvaie trebuie să acorde prioritate de trecere pietonilor angajați în traversare pe sensul lui de mers.
8. Sa sesizeze cea mai apropiată unitate de poliție imediat ce ia cunoștința despre existenta, pe drumul public pe care a circulat, a obstacolelor sau surparilor de natura a pune în pericol siguranța circulației.
9. Sa inmaneze, la cerere, politistului documentele prevăzute la pct. 1, precum și cele referitoare la bunurile transportate.
Certificatele de înregistrare ale autovehiculelor aparținând Ministerului Apărării Naționale și documentele referitoare la natura și greutatea bunurilor transportate cu aceste autovehicule sunt exceptate de la controlul politistilor.
10. Sa se prezinte în termen la unitatea de poliție care l-a invitat, pentru soluționarea oricărei probleme legate de calitatea de conducător de autovehicul sau de deținător de vehicul înmatriculat sau înregistrat.
11. Sa permită controlul stării tehnice a vehiculului, precum și al bunurilor transportate, în condițiile legii.
12. Sa conducă în asa fel încât sa nu stropeasca pe ceilalți participanți la trafic.
13. Sa oprească motorul și sa semnalizeze autovehiculul imobilizat în pasaje subterane sau tuneluri.
14. Sa ia toate măsurile pentru înlăturarea defectiunilor survenite pe parcursul deplasarii, atunci când autovehiculul nu mai îndeplinește condițiile tehnice, iar dacă nu le poate remedia pe loc, să se deplaseze la cea mai apropiată unitate de depanare, cu o viteză care să îi asigure evitarea oricărui accident.
15. Sa ajute la scoaterea de pe partea carosabilă sau la deplasarea lângă bordura sau acostament a autovehiculului rămas în până sau avariat într-un accident.
16. Sa dea intaietate, la alimentarea cu combustibil, autovehiculelor prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. a) și b) din ordonanța de urgență.
17. Sa se prezinte la verificarea medicală sau psihologică la solicitarea poliției ori periodic, potrivit legii.
18. Sa aplice pe parbrizul și pe luneta autovehiculului semnul distinctiv stabilit pentru conducătorii de autovehicule incepatori, dacă are o vechime în conducere sub 1 an.
Articolul 181
Se interzice conducătorului de autovehicul sau tramvai:
1. Sa conducă autovehiculul sau tramvaiul după ce a consumat băuturi alcoolice, produse sau substanțe stupefiante ori medicamente cu efecte similare acestora, precum și în cazul în care este bolnav, rănit sau într-o stare avansată de oboseala, de natura a pune în pericol siguranța circulației.
2. Sa transporte în autovehicul sau tramvai mai multe persoane decât numărul de locuri stabilite în certificatul de înmatriculare sau înregistrare.
3. Sa transporte persoane în stare de ebrietate pe motocicleta sau în cabina ori în caroseria autovehiculului destinat transportului de mărfuri.
4. Sa transporte persoane în caroseria autobasculantei, pe autocisterna, pe platforma, deasupra încărcăturii, pe părțile laterale ale caroseriei, sau persoane care stau în picioare în caroseria autocamionului, pe scări și în remorca, cu excepția celei special amenajate pentru transportul persoanelor.
5. Sa transporte copii în vârsta de până la 12 ani pe scaunul din fața al autovehiculului, chiar dacă sunt ținuți în brate de persoane majore.
6. Sa transporte în și pe autoturism obiecte a căror lungime sau latime depășește, împreună cu incarcatura, dimensiunile acestuia.
7. Sa deschidă ușile autovehiculului sau tramvaiului în timpul mersului, sa pornească de pe loc cu ușile deschise.
8. Sa aibă în timpul mersului preocupări de natura a-i distrage în mod periculos atenția ori sa folosească instalații de sonorizare la un nivel de zgomot care ar afecta deplasarea în siguranța, a lui și a celorlalți participanți la trafic.
9. Sa între pe drumurile modernizate cu autovehiculul care are pe roti sau pe caroserie noroi ce se depune pe partea carosabilă ori din care cad sau se scurg produse, substanțe sau materiale ce pot pune în pericol siguranța circulației.
10. Sa aplice pe parbriz, luneta sau pe geamurile laterale afișe, reclame publicitare sau înscrisuri de natura a conferi libera trecere, acces sau prioritate în circulația pe drumurile publice, cu excepția autovehiculelor aparținând medicilor avizați de Ministerul Sănătății și Familiei și a celor destinate transportului copiilor și persoanelor cu handicap, care vor avea aplicate în coltul din stanga jos al parbrizului semnul distinctiv stabilit de acest minister.
11. Sa aibă aplicate folii sau accesorii pe parbrize, luneta ori pe geamurile laterale ce restrang sau estompeaza vizibilitatea în timpul mersului, atât din interior, cat și din exterior, ori sa împiedice sau sa diminueze eficacitatea dispozitivelor de iluminare și semnalizare luminoasa ori citirea numărului de înmatriculare.
12. Sa lase liber în timpul mersului volanul, ghidonul sau maneta de comanda.
13. Sa folosească în mod abuziv mijloacele de avertizare sonora.
14. Sa circule cu autovehiculul cu masa totală maxima autorizata mai mare de 3,5 tone pe drumurile acoperite cu zapada, gheața sau polei, fără a avea montate pe roti lanturi sau alte echipamente antiderapante omologate, în perioadele și pe drumurile stabilite prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței.
15. Sa circule având montate pe autovehicul anvelope cu alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevăzute în certificatul de înmatriculare ori care prezintă taieturi sau rupturi ale cordului sau sunt uzate peste limita admisă.
16. Sa folosească un autovehicul care emana noxe peste limita legală admisă ori al cărui zgomot în mers sau stationare depășește pragul fonic prevăzut de lege.
17. Sa circule cu autovehiculul având placutele cu numerele de înmatriculare deteriorate ori neconforme cu standardul.
18. Sa săvârșească acte sau gesturi obscene, sa profereze injurii, sa adreseze expresii jignitoare sau vulgare, sa ameninte cu acte de violenta pe ceilalți participanți la trafic, de natura sa provoace indignarea ori sa lezeze demnitatea și onoarea acestora.
19. Sa circule cu autovehiculul avariat mai mult de 30 de zile de la data producerii avariei.
§ 11.
Transportul de mărfuri și persoane
Articolul 182
Vârsta minima a conducătorului de vehicule angajat în transportul de mărfuri este după cum urmează:
a) 18 ani, pentru vehicule sau ansambluri de vehicule, având masa maxima totală autorizata de până la 7,5 tone;
b) 21 de ani pentru alte vehicule sau 18 ani dacă persoana în cauza deține un atestat profesional care să confirme ca a absolvit un curs de calificare pentru conducătorii de vehicule destinate transportului rutier de mărfuri.
Conducătorul de vehicul angajat în transportul public de persoane trebuie să aibă cel puțin 21 de ani împliniți. În cazul în care conducătorul de vehicul angajat în transportul public de persoane circula pe rute care depășesc 50 de km trebuie să îndeplinească în plus și una din următoarele condiții:
a) sa fi condus cel puțin un an vehicule cu masa totală maxima autorizata mai mare de 3,5 tone, destinate transportului de mărfuri;
b) sa fi condus cel puțin un an vehicule destinate transportului public de persoane pe rute ce nu depășesc 50 de km, dacă autoritatea competentă considera experienta astfel dobandita ca fiind suficienta;
c) să dețină un atestat profesional care să confirme ca a absolvit un curs de calificare pentru conducătorii de vehicule utilizate în transportul public de persoane.
Conducătorul vehiculului care efectuează transport de mărfuri sau public de persoane trebuie să respecte, pe lângă condițiile prevăzute în prezentul regulament, timpii de conducere, de repaus și de odihnă stabiliți prin reglementările interne și internaționale în vigoare.
Articolul 183
Incarcatura unui autovehicul trebuie să fie asezata și, la nevoie, astfel fixată încât:
a) sa nu pună în pericol persoane ori sa nu cauzeze daune proprietății publice sau private;
b) sa nu stânjenească vizibilitatea conducătorului sau sa pericliteze stabilitatea ori conducerea vehiculului;
c) sa nu fie tarata, sa nu se scurgă ori sa nu cada pe drum;
d) sa nu mascheze dispozitivele de semnalizare, catadioptrii și placutele cu numerele de înmatriculare sau înregistrare, iar în cazul vehiculelor fără motor, semnalele făcute cu bratele de conducătorul acestora;
e) sa nu provoace zgomot care să jeneze conducătorul, participanții la trafic ori sa sperie animalele și sa nu producă praf sau mirosuri pestilentiale.
Lanțurile, cablurile, prelatele și alte accesorii ce servesc la asigurarea sau protecția încărcăturii trebuie să o fixeze cat mai bine de vehicul și sa nu constituie, ele însele, un pericol pentru siguranța circulației.
Incarcatura care consta în materiale sau produse ce se pot imprastia în timpul mersului trebuie acoperită cu o prelata. Când incarcatura consta în obiecte mari ori grele, aceasta trebuie fixată pentru a nu se deplasa, pe timpul transportului și a nu depăși gabaritul vehiculului.
Articolul 184
Conducătorul autovehiculului și tramvaiului care efectuează transport public de persoane este obligat:
a) sa oprească pentru urcarea sau coborârea pasagerilor numai în stațiile semnalizate ca atare, cu excepția transportului public de persoane în regim de taxi;
b) sa deschidă ușile numai după ce autovehiculul a fost oprit în statie;
c) sa inchida ușile numai după ce pasagerii au coborat ori au urcat;
d) sa repuna în mișcare autovehiculul sau tramvaiul din statie după ce a semnalizat intenția și s-a asigurat ca poate efectua, în siguranța, aceasta manevra.
Articolul 185
Se interzice călătorilor:
a) sa urce, sa coboare, sa țină deschise ori sa forteze deschiderea ușilor în timpul mersului autovehiculului;
b) sa calatoreasca pe scări sau pe părțile exterioare ale caroseriei unui autovehicul;
c) sa arunce din autovehicul orice fel de obiecte sau substanțe.
§ 12.
Remorcarea
Articolul 186
Un autovehicul poate tracta pe drumul public o singura remorca. Se exceptează autotractorul care poate tracta doua remorci, precum și autovehiculele amenajate pentru formarea unui autotren de transport persoane în localitățile turistice, cu condiția ca acesta sa nu fie mai lung de 25 m și sa nu circule cu viteza mai mare de 25 km/h.
Autobuzul poate tracta numai o remorca pentru bagaje.
Motocicleta fără atas, precum și bicicleta pot tracta o remorca ușoară având o singura axa.
Articolul 187
Cuplarea unui vehicul cu una sau doua remorci, pentru formarea unui ansamblu de vehicule, se poate efectua numai dacă:
a) elementele care compun dispozitivul de cuplare sunt omologate și compatibile;
b) ansamblul de vehicule poate realiza raza minima de virare a autovehiculului tragator;
c) dimensiunile ansamblului de vehicule nu depășesc limitele prevăzute de lege;
d) elementele de cuplare ale echipamentelor de franare și de iluminare și semnalizare luminoasa sunt compatibile;
e) caroseriile vehiculelor care compun ansamblul de vehicule nu se ating la trecerea peste denivelari, la efectuarea virajelor sau la schimbarea direcției de mers.
Articolul 188
În cazul rămânerii în până a autovehiculelor ori remorcilor, conducătorii acestora sunt obligați să le scoată imediat în afară părții carosabile sau, dacă nu este posibil, să le deplaseze lângă bordura ori acostament, asezandu-le paralel cu axul drumului și luând măsuri pentru remedierea defectiunilor sau, după caz, de remorcare.
Autovehiculele sau remorcile cu defectiuni la sistemul de iluminare și semnalizare luminoasa nu pot fi conduse sau remorcate, pe timpul nopții sau în condiții de vizibilitate redusă, fără să aibă în funcțiune, obligatoriu pe partea stanga, în fața, o lumina de intalnire și, în spate, una de poziție.
Articolul 189
Dacă autovehiculele ori remorcile imobilizate pe partea carosabilă a drumului nu pot fi deplasate, conducătorii acestora sunt obligați sa pună în funcțiune luminile de avarie și sa instaleze triunghiul de presemnalizare.
Triunghiul de presemnalizare se instaleaza în spatele vehiculului și pe aceeași banda, la o distanta de cel puțin 30 m de acesta, astfel încât să poată fi văzut de conducătorii care se apropie. În localități, atunci când circulația este intensa, triunghiul de presemnalizare se poate aseza la o distanta mai mica sau chiar pe vehicul, astfel încât, și în aceasta situație, să poată fi observat din spate.
Dacă vehiculul nu este dotat cu lumini de avarie sau acestea sunt defecte, conducătorul poate folosi, pe timpul nopții ori în condiții de vizibilitate redusă, o lampa portativa cu lumina galbena intermitenta, care se instaleaza la partea din spate a vehiculului.
Se interzice folosirea triunghiului de presemnalizare sau a luminilor de avarie în mod nejustificat sau pentru a simula o ramanere în până în locurile unde oprirea ori staționarea sunt interzise.
În cazul caderii din vehicule, pe partea carosabilă, a unei părți din incarcatura care constituie un obstacol ce nu poate fi înlăturat imediat, conducătorul este obligat sa-l semnalizeze cu unul din mijloacele prevăzute la alin. (1)-(3).
Articolul 190
Remorcarea unui autovehicul se face cu respectarea următoarelor reguli:
a) conducătorii autovehiculelor tragator și, respectiv, remorcat, trebuie să posede permise de conducere valabile pentru categoriile din care face parte fiecare dintre autovehicule;
b) autovehiculul tragator sa nu remorcheze un autovehicul mai greu decât masa lui proprie, cu excepția cazului când remorcarea se efectuează de către un autovehicul destinat special depanarii;
c) remorcarea trebuie să se realizeze prin intermediul unei bare metalice în lungime de cel mult 4 m. Autoturismul al cărui echipament de franare nu este defect poate fi remorcat cu o legătură flexibila omologata, în lungime de 3-5 m. Bara sau legătură flexibila trebuie fixată la elementul de remorcare cu care este prevăzut autovehiculul tragator;
d) conducătorul autovehiculului remorcat este obligat sa semnalizeze corespunzător semnalelor efectuate de conducătorul autovehiculului tragator. Atunci când sistemul de iluminare și semnalizare nu funcționează, este interzisă remorcarea acestuia pe timpul nopții și în condiții de vizibilitate redusă, iar ziua poate fi remorcat dacă pe partea din spate are aplicată inscripția "Fără semnalizare", precum și indicatorul "Alte pericole".
Dacă remorcarea se realizează prin suspendarea cu o macara sau sprijinirea pe o platforma de remorcare a părții din fața a autovehiculului remorcat, atunci în acesta nu trebuie să se afle nici o persoană.
Se interzice remorcarea unui autovehicul cu doua roti cu sau fără atas, a autovehiculului al cărui sistem de direcție nu funcționează sau care nu este înmatriculat ori înregistrat sau când drumul este acoperit cu polei, gheața sau zapada. Se interzice și remorcarea a doua sau mai multe autovehicule, a carutelor, a vehiculelor care în mod normal sunt trase sau impinse cu mana ori a utilajelor agricole.
Conducătorul poate impinge sau tracta, cu propriul autovehicul, în situații deosebite, pe distanțe scurte, un alt automobil pentru a-i pune motorul în funcțiune sau pentru a efectua scurte manevre, fără a pune în pericol siguranța deplasarii celorlalți participanți la trafic.
§ 13.
Zona rezidentiala și pietonala
Articolul 191
În zona rezidentiala, semnalizata ca atare, pietonii pot folosi toată lățimea părții carosabile, iar jocul copiilor este permis.
Conducătorii de vehicule sunt obligați sa circule cu o viteză maxima de 20 km/h, sa nu staționeze sau sa parcheze vehiculul în afară spațiilor anume destinate și semnalizate ca atare, sa nu stânjenească sau sa împiedice circulația pietonilor chiar dacă, în acest scop, trebuie să oprească.
Articolul 192
În zona pietonala, semnalizata ca atare, conducătorul poate intra numai dacă locuiește în zona sau prestează servicii publice "din poarta în poarta" și nu are alta posibilitate de acces. Acesta este obligat sa circule cu viteza maxima de 5 km/h, sa nu stânjenească sau sa împiedice circulația pietonilor și, dacă este necesar, sa oprească.
Articolul 193
La ieșirea din zonele prevăzute la art. 191 și 192, conducătorii de vehicule sunt obligați sa acorde prioritate de trecere tuturor vehiculelor cu care se intersectează.
Secțiunea 4 Reguli pentru alți participanți la trafic
§ 1.
Circulația bicicletelor
Articolul 194
Bicicletele și, respectiv, ciclomotoarele trebuie să fie conduse pe drumul public numai pe un singur rând.
Dacă pe direcția de deplasare exista o pista pentru biciclete, semnalizata ca atare, conducătorii vehiculelor prevăzute la alin. (1) sunt obligați sa circule numai pe aceasta pista.
Copiii care nu au împlinit vârsta de 14 ani pot conduce biciclete numai pe drumurile cu circulație redusă.
Persoana care conduce ciclomotoare pe drumurile publice trebuie să aibă vârsta de cel puțin 16 ani împliniți.
Se recomanda ca, în circulația pe drumurile publice, biciclistul sa poarte casca de protecție omologata.
Articolul 195
Se interzice conducătorilor vehiculelor prevăzute la art. 194:
a) sa circule pe sectoarele de drum semnalizate cu indicatorul având semnificatia "Accesul interzis bicicletelor";
b) sa invete sa conducă biciclete sau ciclomotoare pe drumurile intens circulate;
c) sa circule fără a tine cel puțin o mana pe ghidon și ambele picioare pe pedale;
d) sa circule în paralel, în afară competițiilor sportive organizate;
e) sa circule în timp ce se afla sub influența băuturilor alcoolice;
f) să se țină de un vehicul aflat în mers ori să fie remorcat de un alt vehicul sau impins ori tras de o persoană aflată într-un vehicul;
g) sa transporte o altă persoană, cu excepția copilului până la 7 ani și numai dacă vehiculul are montat în fața un suport special;
h) sa circule pe partea carosabilă în aceeași direcție de mers, când exista o cale laterala, o poteca sau un acostament practicabil, ce pot fi folosite;
i) sa transporte sau sa traga orice fel de obiecte care, prin volumul ori greutatea lor, stanjenesc sau periclitează conducerea vehiculului ori circulația celorlalți participanți la trafic;
j) sa circule pe trotuare ori pe aleile din parcuri sau grădini publice, cu excepția cazurilor când nu stanjenesc circulația pietonilor;
k) sa circule pe timp de noapte sau când vizibilitatea este redusă, fără sa îndeplinească condițiile prevăzute la art. 17 și 18;
l) sa circule atunci când partea carosabilă este acoperită cu polei, gheața sau zapada.
§ 2.
Insotirea animalelor
Articolul 196
Animalele de povara, de tracțiune ori de calarie, precum și alte animale izolate sau în turma trebuie să aibă un însoțitor în vârsta de cel puțin 14 ani împliniți, care să nu aibă afecțiuni de natura sa îi diminueze capacitatile psihomotorii.
Articolul 197
Animalele de povara, de tracțiune ori de calarie, precum și animalele în turma nu pot fi conduse pe autostrăzi, pe drumurile naționale, în municipii și orașe, precum și pe drumurile la începutul cărora exista indicatoare care le interzic accesul, cu excepția animalelor de calarie aparținând poliției și jandarmeriei.
În cazurile prevăzute la alin. (1), administratorul drumului public este obligat sa amenajeze drumuri laterale destinate circulației acestora, potrivit competentelor stabilite prin lege.
Dacă turmele sau grupurile mai mici de animale nu pot fi conduse decât pe trasee în care se includ și drumuri modernizate, acestea trebuie transportate în vehicule special amenajate.
Animalele pot fi conduse și pe drumurile publice, altele decât cele prevăzute la alin. (1) și (3), dacă în sensul de mers nu exista o alta cale care poate fi folosită.
Atunci când sunt conduse pe drumul public, animalele și insotitorii acestora trebuie să circule pe acostamentul din partea stanga a drumului, în sensul de mers, iar când acesta nu exista, cat mai aproape de marginea din stanga a părții carosabile.
Articolul 198
Persoana prevăzută la art. 196 este obligată:
a) sa ia măsurile necesare ca, pe timpul deplasarii pe drum, animalele sa nu împiedice circulația celorlalți participanți la trafic;
b) sa fractioneze turma în grupuri compacte și de dimensiuni reduse, lăsând între ele intervale suficient de mari pentru a permite depășirea lor de către ceilalți participanți la trafic;
c) sa nu lase nesupravegheate animalele;
d) să asigure traversarea drumurilor naționale numai prin locurile special amenajate;
e) sa poarte, pe timpul nopții sau în orice alte situații când vizibilitatea este redusă, un dispozitiv cu lumina vizibila din ambele direcții;
f) sa nu organizeze și sa nu participe la intreceri cu animale, pe drumurile publice.
§ 3.
Circulația vehiculelor cu tracțiune animala și a celor trase sau impinse cu mana
Articolul 199
Pentru a circula pe drumurile publice, vehiculul cu tracțiune animala trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute la art. 19, să fie înregistrat și să aibă un conducător în vârsta de cel puțin 16 ani împliniți, care să nu aibă afecțiuni de natura sa îi diminueze capacitatile psihomotorii.
Articolul 200
Vehiculul cu tracțiune animala nu poate fi condus pe autostrăzi, drumuri naționale, în municipii, precum și pe drumurile la începutul cărora exista indicatoare care îi interzic accesul.
În cazurile prevăzute la alin. (1), administratorul drumului public este obligat sa amenajeze drumuri laterale destinate circulației vehiculelor cu tracțiune animala, potrivit competentelor stabilite prin lege.
Articolul 201
Conducătorul vehiculului cu tracțiune animala este obligat:
a) sa cunoască și să respecte semnificatia semnalelor, indicatoarelor și marcajelor rutiere;
b) sa conducă animalele astfel încât acestea sa nu constituie un pericol pentru el și ceilalți participanți la trafic;
c) sa oprească sau sa staționeze numai pe acostament, iar în lipsa acestuia, în afară părții carosabile. Pe timpul opririi sau stationarii, animalele trebuie să fie legate astfel încât acestea sa nu poată intra pe partea carosabilă.
Articolul 202
Se interzice conducătorului vehiculului cu tracțiune animala:
a) sa circule fără să aibă asupra lui actul de identitate, certificatul de înregistrare, iar pe vehicul aplicată placuta cu numărul de înregistrare;
b) sa conducă în timp ce se găsește sub influența băuturilor alcoolice;
c) sa schimbe direcția de mers fără a semnaliza cu bratul și a se asigura ca din fața sau din spate nu circula vehicule cărora le poate pune în pericol siguranța deplasarii;
d) sa circule pe timp de noapte sau când vizibilitatea este redusă, fără ca vehiculul să aibă în fața un dispozitiv cu lumina alba sau galbena și în spate un dispozitiv cu lumina roșie, amplasate pe partea laterala stanga, ori un dispozitiv cu lumina vizibila din ambele direcții;
e) sa părăsească vehiculul sau animalele ori sa doarma în timpul mersului;
f) sa transporte obiecte care depășesc în lungime, latime sau înălțime vehiculul, dacă incarcatura nu este semnalizata ziua cu un stegulet de culoare roșie, iar noaptea sau în condiții de vizibilitate redusă cu un dispozitiv fluorescent-reflectorizant, montat în partea din spate a încărcăturii;
g) sa circule cu animale ce însoțesc vehiculul, dacă acestea nu sunt legate la partea din spate a vehiculului sau cat mai aproape de partea dreaptă a acestuia;
h) să între cu vehiculul murdar de noroi pe drumurile modernizate sau pietruite;
i) sa transporte în vehicule persoane aflate în picioare;
j) sa abandoneze vehiculul pe drumurile publice.
Conducătorul de trasura care efectuează transport public de persoane este obligat sa circule în condițiile stabilite în licenta de autoritatea competentă.
Articolul 203
Conducerea pe drumurile publice a vehiculelor trase sau impinse cu mana se face, de regula, pe trotuare sau acostament, iar în lipsa acestora, numai pe partea stanga a drumului și nu poate fi încredințată minorilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani și nici celor care au afecțiuni de natura să le diminueze capacitatile psihomotorii.
Articolul 204
Se interzice conducătorului vehiculului tras sau impins cu mana:
a) sa circule pe autostrăzi;
b) sa circule pe drumurile naționale, atunci când în afară părții carosabile exista spațiu pentru circulația acestora sau drumuri laterale;
c) sa circule, pe timp de noapte ori ziua când vizibilitatea este redusă, pe partea stanga a drumului fără să aibă asupra sa o sursa de lumina vizibila din ambele direcții;
d) sa traverseze drumurile publice prin alte locuri decât cele prevăzute pentru pietoni.
§ 4.
Circulația pietonilor
Articolul 205
Pietonii trebuie să circule numai pe trotuare sau pe pistele special amenajate.
În afară localităților, pietonul trebuie să circule pe potecile laterale sau acostamentele drumurilor publice, iar în lipsa acestora, cat mai aproape de marginea din stanga părții carosabile, în sensul lui de mers.
Traversarea drumului public de către pieton se face perpendicular pe axul acestuia, numai prin locurile marcate ori/și semnalizate cu indicatoare, iar în localități, în lipsa acestora, pe la coltul strazii, după ce s-a asigurat ca o poate face în siguranța pentru el și ceilalți participanți la trafic.
Dispozițiile referitoare la pietoni se aplică și persoanelor care imping sau trag un vehicul pentru copii, bolnavi ori infirmi, celor care se deplaseaza pe lângă o bicicleta sau ciclomotor și persoanelor cu handicap locomotor care se deplaseaza într-un scaun rulant acționat de ei înșiși ori care circulă cu viteza redusă, precum și celor care folosesc patine sau alte dispozitive cu rotile.
Articolul 206
Se recomanda ca, pe timp de noapte, pietonul care circulă pe partea carosabilă a drumului sa poarte, aplicate pe îmbrăcăminte, accesorii reflectorizante sau sa poarte o sursa de lumina vizibila din ambele sensuri.
Articolul 207
Se interzice pietonilor:
a) sa circule pe autostrăzi;
b) sa circule pe partea carosabilă a drumului public dacă exista amenajări rutiere destinate circulației acestora;
c) sa traverseze drumul public prin alte locuri decât cele permise ori prin locurile permise, în fuga și/sau fără să se asigure;
d) sa prelungească timpul de traversare a drumului public, sa întârzie ori să se oprească fără motiv;
e) sa ocupe partea carosabilă în scopul împiedicării circulației;
f) să se angajeze în traversarea drumului public atunci când se apropie un autovehicul dintre cele prevăzute la art. 32 alin. (1) din ordonanța de urgență.
Articolul 208
Persoanele care se deplaseaza pe drumul public în grupuri organizate și coloanele militare trebuie să circule grupate câte doua sau, după caz, câte trei, pe partea stanga a părții carosabile, în sensul lor de mers.
Persoanele care formează un cortegiu sunt obligate sa circule pe partea dreaptă a drumului, ocupand cel mult o bandă de circulație, în sensul lor de mers.
Articolul 209
Conducătorii grupurilor organizate care se deplaseaza pe partea carosabilă a drumului sunt obligați:
a) sa formeze coloana din cel mult două persoane în rând, cu excepția manifestatiilor sau a defilarilor;
b) să asigure semnalizarea prezentei pe drum a grupului, ziua, în randurile din fața și din spate cu stegulete roșii, iar noaptea sau ziua când vizibilitatea este redusă, cu o sursa de lumina alba sau galbena, purtata de o persoană aflată în partea din dreapta fața a grupului, și o sursa de lumina roșie, purtata de o persoană aflată în partea din dreapta spate, vizibila din spatele grupului, sau o sursa de lumina galbena vizibila din ambele direcții, purtata de o persoană aflată în flancul din dreapta grupului;
c) sa fractioneze grupul, dacă mărimea acestuia împiedica depășirea lui de către vehiculele care circulă din fața ori traversarea în siguranța a unei cai ferate;
d) sa supravegheze permanent deplasarea coloanei, pentru a nu stanjeni circulația vehiculelor;
e) sa nu admită mersul în cadenta la trecerea peste poduri.
Secțiunea 5 Circulația pe autostrăzi
Articolul 210
Se interzice pe autostrăzi circulația autovehiculelor cu gabarite sau mase depășite, cu excepția celor autorizate, tractoarelor și mașinilor autopropulsate, precum și a vehiculelor care, prin construcție sau din alte cauze, nu pot depăși viteza de 50 km/h.
De asemenea, pe autostrăzi sunt interzise invatarea conducerii unui vehicul, încercările prototipurilor de autovehicule, manifestatiile, defilarile, caravanele publicitare, antrenamentele și competitiile sportive de orice fel, precum și cortegiile.
Articolul 211
Conducătorii de autovehicule care intra pe autostrăzi folosind banda de intrare (de accelerare) trebuie să cedeze trecerea autovehiculelor care circulă pe prima banda a autostrazilor și sa nu stânjenească în nici un fel circulația acestora.
Conducătorii care urmează sa părăsească autostrada sunt obligați sa semnalizeze din timp și să se angajeze pe banda de ieșire (de decelerare).
Articolul 212
Circulația autovehiculelor destinate transportului public de persoane sau de mărfuri se desfășoară numai pe banda din partea dreaptă a autostrazii.
Articolul 213
Pe autostrăzi se interzice:
a) circulația pe banda de urgenta;
b) abandonarea autovehiculelor;
c) remorcarea autovehiculelor rămase în până dincolo de cea mai apropiată ieșire de pe autostrada ori intrarea pe autostrada cu un autovehicul remorcat;
d) efectuarea manevrei de întoarcere sau mers înapoi ori intrarea în zona mediana, inclusiv pe racordurile dintre cele doua părți carosabile;
e) staționarea ori parcarea autovehiculelor în alte locuri decât cele special amenajate și semnalizate prin indicatoare. În cazul imobilizarii fortuite, conducătorii sunt obligați sa scoată autovehiculele pe banda de urgenta, iar dacă nu o pot face, să le semnalizeze imediat prezenta.
Deplasarea și imobilizarea voluntara pe banda de urgenta sunt permise autovehiculelor prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. a) și b) din ordonanța de urgență numai în cazurile când circulația pe celelalte benzi este blocata.
Capitolul 6 Circulația autovehiculelor cu mase și/sau gabarite depășite ori care transporta mărfuri sau produse periculoase
§ 1.
Circulația autovehiculelor cu mase și/sau gabarite depășite
Articolul 214
Autovehiculul care, prin construcție sau datorită încărcăturii transportate, depășește masa și/sau gabaritul prevăzute de normele legale, poate circula pe drumul public numai în baza autorizației speciale emise de administratorul acestuia.
Articolul 215
Autovehiculul care depășește masa și/sau gabaritul trebuie echipat cu următoarele dispozitive suplimentare de semnalizare:
a) o placuta de identificare reflectorizanta, având fondul alb și chenarul roșu, montata la partea din stanga fața;
b) un marcaj reflectorizant aplicat la partea din spate a autovehiculului sau încărcăturii, cat mai aproape de marginile laterale, format din benzi alternante albe și roșii, descendente către exterior, dacă lățimea autovehiculului depășește 2,5 m;
c) unul sau mai multe dispozitive speciale de avertizare luminoasa de culoare galbena, montate astfel încât lumina emisă de acestea să fie vizibila din fața, din spate și din ambele părți laterale, precum și catadioptri de culoare galbena montati pe părțile laterale la distanta de 1,5 m între ei;
d) lumini montate pe părțile laterale extreme ale încărcăturii ori vehiculului care depășește lățimea de 2,5 m, care trebuie să funcționeze concomitent cu luminile de poziție, precum și un catadioptru.
Pe autostrăzi autovehiculul care, cu sau fără incarcatura, depășește lățimea de 3,5 m trebuie urmat de un autovehicul de însoțire. Pe celelalte drumuri publice autovehiculul cu lățimea între 3,5 m și 5 m trebuie însoțit în față de un autovehicul, iar cel cu lățimea mai mare de 5 m, de doua autovehicule care să circule unul în fața și celălalt în spate. Autovehiculul de însoțire trebuie să fie echipat cu un dispozitiv special de avertizare și să aibă montata, în funcție de locul ocupat la însoțire, la partea din fața sau din spate, placuta de identificare prevăzută la alin. (1) lit. a).
Conducătorul autovehiculului cu masa și/sau gabaritul depășite, precum și conducătorii autovehiculelor de însoțire sunt obligați sa pună și sa mențină în funcțiune semnalele speciale de avertizare cu lumina galbena prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. c) din ordonanța de urgență, pe toată perioada deplasarii pe drumul public.
Articolul 216
Este interzisă circulația autovehiculelor cu mase și/sau gabarite depășite:
a) pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoare de interzicere, restrictie sau limitare a accesului acestora, dacă vehiculul sau ansamblul de vehicule atinge ori depășește lățimea, înălțimea, lungimea sau masa în sarcina admise;
b) când vizibilitatea este redusă sau partea carosabilă este acoperită cu polei, gheața sau zapada.
§ 2.
Transportul mărfurilor sau produselor periculoase
Articolul 217
Autovehiculul care transporta mărfuri sau produse periculoase trebuie să îndeplinească condițiile tehnice și de agreare stabilite prin Acordul european referitor la transportul rutier internațional al mărfurilor periculoase (A.D.R.), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin
Articolul 218
Transportul mărfurilor sau produselor periculoase se efectuează numai pe traseele stabilite de autoritatea competentă și se comunică poliției din localitățile pe raza cărora se derulează transportul.
Articolul 219
Mărfurile și produsele periculoase se transporta numai cu autovehicule special amenajate, purtând semne distinctive de identificare și în condițiile stabilite prin normele legale în vigoare.
Mărfurile și produsele prevăzute la alin. (1) pot fi însoțite pe tot parcursul de persoane care să cunoască bine caracteristicile acestora, iar conducătorul trebuie să aibă asupra sa documentele de transport prevăzute de lege și sa cunoască normele referitoare la transportul și la manipularea încărcăturii.
În cabina autovehiculului care transporta mărfuri sau produse periculoase pot fi transportate numai persoanele autorizate.
Dacă din cauza deteriorării ambalajului sau din alte cauze marfa ori produsul periculos se imprastie pe drum, conducătorul este obligat sa oprească imediat, sa ia măsuri de avertizare a celorlalți conducatori care circulă pe drumul public și a persoanelor din jur, sa semnalizeze pericolul cu mijloacele pe care le are la indemana și sa anunțe administratorul drumului sau cea mai apropiată unitate de poliție.
Articolul 220
Se interzice conducătorului de autovehicul care transporta mărfuri sau produse periculoase:
a) sa provoace socuri autovehiculului în mers;
b) sa fumeze în timpul mersului ori sa aprinda foc la oprire sau stationare, la o distanta mai mica de 50 m de autovehicul;
c) sa lase autovehiculul și incarcatura fără supravegherea sa, a insotitorului ori a unei alte persoane calificate;
d) sa remorcheze un vehicul rămas în până;
e) să urmeze alte trasee sau sa staționeze în alte locuri decât cele stabilite, precum și pe partea carosabilă a drumului pe timp de noapte;
f) sa transporte alte incarcaturi care, prin natura lor, ar putea determina o sporire a pericolului;
g) să permită prezenta în autovehicul a altor persoane, cu excepția celuilalt conducător, a insotitorilor sau a celor care incarca ori descarca mărfurile sau produsele transportate;
h) să între pe sectoarele de drum pe care îi este interzis accesul;
i) sa păstreze în autovehicul rezerve de combustibil în ambalaje care nu sunt special confectionate în acest scop.
Capitolul 7 Obligații în caz de accident
Articolul 221
Accidentul de circulație este evenimentul care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
a) s-a produs pe un drum deschis circulației publice ori și-a avut originea într-un asemenea loc;
b) a avut ca urmare decesul, ranirea uneia sau a mai multor persoane ori cel puțin un vehicul a fost avariat sau au rezultat alte pagube materiale;
c) în eveniment a fost implicat cel puțin un vehicul în mișcare.
Articolul 222
Conducătorul vehiculului implicat într-un accident de circulație de pe urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății unei persoane sau în orice alt accident de circulație care, prin urmări, constituie o faptă prevăzută de legea penală este obligat:
a) sa oprească, sa anunțe imediat poliția, sa nu modifice sau sa stearga urmele accidentului și sa nu părăsească locul faptei;
b) sa nu schimbe poziția vehiculelor ori a obiectelor rămase la locul faptei și care provin din accident decât atât cat se impune pentru evitarea agravarii consecințelor accidentului;
c) sa transporte răniții la cea mai apropiată unitate sanitară, în lipsa altor mijloace de transport, după care să revină imediat la locul accidentului. Conducătorul care a transportat răniții trebuie să se legitimeze și sa comunice numărul de înmatriculare al vehiculului unității sanitare;
d) sa nu consume băuturi alcoolice, substanțe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora, după producerea evenimentului, până la testarea concentratiei alcoolului în aerul expirat și/sau recoltarea probelor biologice.
Unitatea sanitară la care a fost transportată persoana ranita într-un accident de circulație este obligată sa anunțe de îndată poliția despre accident.
Conducătorilor de vehicule implicați în accidente de circulație li se recolteaza în mod obligatoriu probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei sau consumului de substanțe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare și aceștia se trimit pentru examinare medicală la o unitate sanitară autorizata.
Victimelor accidentelor de circulație li se recolteaza în mod obligatoriu probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei sau consumului de substanțe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora.
Dacă în accident a fost angajat un autovehicul dintre cele prevăzute la art. 81 alin. (2) lit. a) din ordonanța de urgență, conducătorul acestuia este obligat sa anunțe de îndată unitatea de poliție pe raza căreia s-a produs accidentul, urmând ca după terminarea misiunii să se prezinte la sediul acesteia în vederea întocmirii actelor de constatare.
Orice persoană care este implicata sau are cunoștința despre producerea unui accident de circulație soldat cu moartea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane, precum și atunci când în eveniment este implicat un vehicul care transporta mărfuri sau produse periculoase, este obligată sa anunțe de îndată poliția apelând numărul unic pentru urgente 112 și sa transporte persoanele accidentate la cea mai apropiată unitate sanitară, numai dacă prin aceasta nu se agravează starea de sănătate a victimelor.
Articolul 223
Conducătorii implicați în accidente în urma cărora au rezultat numai pagube materiale și care nu constituie fapte prevăzute de legea penală sunt obligați:
a) sa scoată imediat vehiculele în afară părții carosabile ori, dacă nu este posibil și nici nu pot să își continue circulația, să le deplaseze cat mai aproape de bordura sau acostament, semnalizandu-le prezenta;
b) sa anunțe imediat unitatea de poliție competența pe raza căreia s-a produs evenimentul;
c) să se prezinte la unitatea de poliție competența pe raza căreia s-a produs accidentul, în termenul comunicat de aceasta, care nu poate depăși 48 de ore de la producerea accidentului, pentru întocmirea documentelor de constatare, care se eliberează numai în baza declarațiilor scrise ale celor implicați;
d) să solicite unității de poliție competente eliberarea autorizației de reparatie.
Obligația prevăzută la alin. (1) lit. d) revine și deținătorilor de vehicule avariate în alte împrejurări decât în circulația pe drumurile publice.
Capitolul 8 Circulația în trafic internațional
Articolul 224
Autovehiculele și remorcile înmatriculate în România care circulă în trafic internațional trebuie să aibă la partea din spate simbolul "RO" de forma ovala, cu dimensiunile de 175/115 mm, și scrisul de culoare neagra pe fond alb, cu dimensiunile de 80/10 mm, plasat în mijlocul simbolului oval.
Autovehiculele și remorcile înmatriculate în străinătate care circulă în România trebuie să poarte în partea din spate simbolul statului în care sunt înmatriculate.
Autovehiculele și remorcile înmatriculate în alte state pot circula pe drumurile publice din România dacă îndeplinesc condițiile cerute pentru a fi admise în circulația internationala numai pentru perioada de valabilitate a asigurării de răspundere civilă (carte verde).
Articolul 225
Permisul de conducere eliberat de autoritățile române este valabil în circulația internationala pe teritoriul statelor care au aderat la Convenția asupra circulației rutiere, încheiată la Viena la 8 noiembrie 1968 și ratificată de România.
Pentru a circula pe teritoriul statelor care nu au aderat la convenția prevăzută la alin. (1), posesorii permiselor de conducere eliberate de autoritățile române trebuie să aibă și un permis de conducere internațional, eliberat de Automobil Clubul Roman.
Persoanele care domiciliază în alte state, venite temporar în România, pot conduce autovehicule pe drumurile publice dacă poseda permis valabil, eliberat de autoritatea competentă din statul respectiv, după modelul stabilit în convenția prevăzută la alin. (1), sau a cărui valabilitate este recunoscută pe bază de reciprocitate.
Persoanele care domiciliază în alte state, venite temporar în România, care poseda permise de conducere eliberate de autoritățile statelor care nu sunt semnatare ale convenției prevăzute la alin. (1), pot conduce autovehicule numai dacă permisele naționale valabile sunt însoțite de permise de conducere internaționale valabile, eliberate de asociații afiliate la Federația Internationala a Automobilului ori la Alianta Internationala de Turism.
Capitolul 9 Sancțiuni contravenționale.
Amenzi contravenționale și puncte de penalizare
Articolul 226
Constituie contravenție și se sancționează după cum urmează:
a) nerespectarea prevederilor art. 20, art. 22 alin. (2) și (3), art. 44 alin. (1) și (2), art. 50 alin. (1) și alin. (2) lit. b) și g), art. 68, art. 92, art. 102 alin. (3), art. 113 alin. (2), art. 126 alin. (1) și (2), art. 127 alin. (3), art. 133, art. 142 alin. (1) și (2), art. 144, art. 146, art. 147, art. 153 alin. (1), (2) și (4)-(6), art. 160, art. 161, art. 171 alin. (1) și (2), art. 178, art. 180 pct. 1-5, 12, 15, 16 și 18, art. 181 pct. 5, 12 și 14, art. 184, art. 185, art. 197 alin. (3) și (4), art. 198, art. 204, art. 205, art. 207-209 și art. 212, cu avertisment sau cu amendă de la 500.000 lei la 700.000 lei;
b) nerespectarea prevederilor art. 17-19, art. 42, art. 50 alin. (2) lit. e), art. 51 alin. (2), art. 65 alin. (2), art. 66 alin. (2), art. 82 alin. (2), art. 84 alin. (1), art. 87 alin. (2), art. 106 alin. (2)-(4), art. 117 alin. (1) lit. c) și d), art. 125, art. 127 alin. (2), art. 130-132, art. 134, art 135 alin. (2) teza a 2-a și alin. (3), art. 136, art. 137 alin. (1)-(3), art. 138-140, art. 143 alin. (1) și (3), art. 145, art. 154 alin. (1), art. 157, art. 158, art. 163, art. 164, art. 165, art. 173, art. 176 alin. (1), art. 179, art. 180 pct. 8, 10, 11 și 14, art. 181 pct. 2, 3, 7, 8, 9, 13, 17 și 19, art. 188, art. 189, art. 190 alin. (1) lit. b)-d) și alin. (2)-(4), art. 191 alin. (2), art. 192, art. 194 alin. (1), (2) și (4), art. 195, art. 197 alin. (5), art. 200-202, art. 211 și art. 215, cu avertisment sau cu amendă de la 600.000 lei la 800.000 lei;
c) nerespectarea prevederilor art. 65 alin. (1), art. 67 alin. (2), art. 82 alin. (3), art. 87 alin. (1), art. 88, art. 117 alin. (2), art. 127 alin. (1), art. 128, art. 135 alin. (4), art. 137 alin. (4), art. 162, art. 174, art. 177 alin. (1), art. 180 pct. 6, 9, 13 și 17, art. 181 pct. 4, 6, 10, 11, 15, 16 și 18, art. 183, art. 187, art. 197 alin. (1), art. 210, art. 213, art. 214 și art. 216, cu amendă de la 700.000 lei la 1.000.000 lei;
d) nerespectarea prevederilor art. 14, art. 40 lit. b), art. 49, art. 50 alin. (2) lit. h), art. 74, art. 83 alin. (2), art. 119 alin. (3), art. 120 alin. (2), art. 143 alin. (2), art. 175, art. 180 pct. 7 și art. 222 alin. (1), (2), (5) și (6), cu amendă de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei;
e) nerespectarea prevederilor art. 3 alin. (1), art. 31 alin. (1) și (2), art. 37, art. 39 alin. (4), art. 47 alin. (1), art. 50 alin. (2) lit. a), c), f) și i), art. 67 alin. (1), art. 117 alin. (1) lit. a) și b), art. 120 alin. (1), art. 135 alin. (1), art. 167, art. 170 alin. (2), art. 171 alin. (3), art. 176 alin. (2), art. 193 și art. 223, cu amendă de la 1.500.000 lei la 5.000.000 lei;
f) nerespectarea prevederilor art. 7, art. 50 alin. (2) lit. d), art. 55 alin. (2), art. 120 alin. (3), art. 121, art. 149-152, art. 170 alin. (1) și art. 172 alin. (2), cu amendă de la 2.000.000 lei la 8.000.000 lei.
Articolul 227
Săvârșirea de către conducătorii de autovehicule și tramvaie a contravențiilor prevăzute în prezentul regulament sau în ordonanța de urgență atrage, pe lângă sancțiunea amenzii, și aplicarea unui număr de puncte de penalizare, după cum urmează:
a) pentru fiecare dintre contravențiile prevăzute la art. 226 lit. c), 2 puncte de penalizare;
b) pentru fiecare dintre contravențiile prevăzute la art. 226 lit. d) din prezentul regulament și pentru cea de la art. 91 lit. c) din ordonanța de urgență, 3 puncte de penalizare;
c) pentru fiecare dintre contravențiile prevăzute la art. 226 lit. e) din prezentul regulament și cea de la art. 90 lit. c) din ordonanța de urgență, 4 puncte de penalizare;
d) pentru fiecare dintre contravențiile prevăzute la art. 226 lit. f), 6 puncte de penalizare, cu excepția contravenției săvârșite prin încălcarea prevederilor art. 7.
Suspendarea exercitării dreptului de a conduce atrage anularea punctelor de penalizare cumulate până la data săvârșirii faptei pentru care s-a dispus sancțiunea contravențională complementara.
Articolul 228
Neîndeplinirea de către administratorii drumurilor publice ori de către executanții de lucrări pe acestea și, după caz, de către administratorii căilor ferate a obligațiilor ce le revin potrivit dispozițiilor art. 5, art. 30 alin. (3), (4) și (5), art. 33 alin. (1) și (2), art. 48 alin. (2), art. 51 și art. 65 alin. (2) din ordonanța de urgență și ale art. 2, art. 3 alin. (2), (3) și (4), art. 4, art. 5, art. 6, art. 41 alin. (3), art. 97 alin. (1) și (4), art. 100 alin. (2), art. 108-110, art. 111 alin. (1), art. 113 alin. (1), art. 115, art. 155 alin. (2), art. 159, art. 172 alin. (1) și art. 197 alin. (2) din prezentul regulament constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000.000 lei la 20.000.000 lei.
Cu amenda prevăzută la alin. (1) se sancționează și deținerea în autovehicule, montarea pe acestea sau folosirea în circulația pe drumurile publice a mijloacelor speciale de avertizare luminoasa sau sonora, cu excepția autovehiculelor prevăzute la art. 32 alin. (1) din ordonanța de urgență, precum și a mijloacelor tehnice de detectare a aparatelor radar sau a dispozitivelor antiradar.
Articolul 229
Contravențiilor prevăzute la
art. 226 și 228 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare.
Contravenientul poate achită, în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal de contravenție ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 226 și 228, agentul constatator făcând mențiune despre aceasta posibilitate în procesul-verbal.
Capitolul 10 Sancțiuni contravenționale complementare
Secțiunea 1
Reținerea permisului de conducere, a atestatului profesional, a certificatului de înmatriculare ori de înregistrare sau a plăcuțelor cu numerele de înmatriculare
§ 1.
Reținerea permisului de conducere
Articolul 230
Permisul de conducere se retine în următoarele situații:
a) când titularul a cumulat cel puțin 15 puncte de penalizare într-un an;
b) când titularul a cumulat cel puțin 10 puncte de penalizare în decurs de 6 luni de la data expirării duratei de suspendare;
c) când titularul se afla în una dintre situațiile prevăzute la art. 77, art. 78 alin. (2), art. 79 alin. (1), (3) și (4) și la art. 81 alin. (1) din ordonanța de urgență;
d) când titularul acestuia a săvârșit una dintre infracțiunile prevăzute la art. 178 sau 184 din Codul penal, dacă acestea au fost comise ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale privind circulația pe drumurile publice;
e) când prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă împotriva titularului acestuia s-a dispus interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. c) ori art. 112 lit. c) din Codul penal;
f) când fapta conducătorului de autovehicul sau tramvai a fost urmărită ca infracțiune prevăzută de ordonanța de urgență, iar procurorul sau instanța de judecată a dispus înlocuirea răspunderii penale cu una dintre sancțiunile cu caracter administrativ prevăzute la art. 91 din Codul penal;
g) deținătorul nu a preschimbat permisul de conducere, emis anterior datei de 1 decembrie 1996, cu ultimul model aflat în uz;
h) la schimbarea numelui ori a domiciliului titularului;
i) când titularul a fost declarat inapt pentru a conduce autovehicule sau tramvaie pe drumurile publice de către o instituție medicală autorizata;
j) când prezintă modificări, ștersături, adaugari ori se afla, în mod nejustificat, asupra altei persoane;
k) când este deteriorat;
l) când titularul a săvârșit una dintre contravențiile prevăzute la art. 231.
Articolul 231
Permisul de conducere se retine de către poliție o dată cu constatarea faptei, potrivit art. 98 lit. d) din ordonanța de urgență, în următoarele cazuri:
a) conducerea unui autovehicul sau tramvai sub influența băuturilor alcoolice sau a substanțelor ori produselor stupefiante sau medicamentelor cu efecte similare acestora, dacă este constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice certificate;
b) conducerea vehiculului cu defectiuni tehnice grave la sistemul de franare sau la mecanismul de direcție, dacă sunt constatate de poliție împreună cu specialiștii instituțiilor abilitate;
c) depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice certificate;
d) nerespectarea regulilor de trecere la nivel cu calea ferată prevăzute la art. 170 alin. (1) lit. a) și b) din prezentul regulament;
e) nerespectarea semnalelor politistilor la trecerea coloanelor oficiale sau intercalarea ori atasarea la o astfel de coloana;
f) neoprirea la semnalul regulamentar al politistului, în scopul sustragerii de la control, dacă a fost necesară urmărirea pentru oprire;
g) nerespectarea semnificatiei culorii roșii a semaforului, a regulilor privind prioritatea de trecere ori a celor de depasire, dacă prin aceasta s-a produs un accident.
h) neanuntarea și/sau neprezentarea la unitatea de poliție competența, în 48 de ore de la implicarea într-un accident, dacă acesta a avut ca urmare pagube materiale.
O dată cu reținerea permisului de conducere, titularului i se eliberează o dovadă inlocuitoare cu drept de circulație pentru o perioadă de 15 zile, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (1) lit. a), b), e), f) și h), când aceasta se eliberează fără drept de circulație.
Articolul 232
În cazul producerii unui accident de circulație în urma căruia a rezultat uciderea sau vătămarea grava a integrității corporale ori sănătății uneia sau mai multor persoane sau distrugerea unuia sau mai multor vehicule, permisul de conducere se retine o dată cu constatarea faptei, titularului acestuia eliberandu-i-se o dovadă inlocuitoare fără drept de circulație, dacă din primele cercetări rezultă ca evenimentul s-a produs din cauza nerespectării de către acesta a unei reguli de circulație.
Permisul de conducere nu se retine în cazurile prevăzute la alin. (1), dacă din primele cercetări rezultă ca titularul acestuia nu a încălcat nici o regulă de circulație.
În cazurile prevăzute de art. 81 alin. (1) din ordonanța de urgență permisul de conducere se retine de către poliție o dată cu identificarea autorului, iar în situația în care împotriva titularului s-a luat măsura de siguranță prevăzută la art. 112 lit. c) din Codul penal ori pedeapsa complementara prevăzută la art. 64 lit. c) din Codul penal, pe data luării la cunoștința despre hotărâre de către poliție conducătorului de autovehicule i se eliberează dovada inlocuitoare fără drept de circulație.
Articolul 233
În situația săvârșirii unor fapte ce întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni la regimul circulației care atrag sancțiunea contravențională complementara de anulare a permisului de conducere, cu excepția celor prevăzute la art. 77 alin. (2) și (3), art. 78 alin. (3), art. 79 alin. (1) și (4), art. 81 alin. (1), art. 82 alin. (1) și la art. 84 alin. (3) din ordonanța de urgență, politistul retine permisul de conducere, eliberand titularului o dovadă inlocuitoare cu drept de circulație pentru 15 zile.
Prelungirea dreptului de circulație se face de către șeful poliției specializate, din 30 în 30 de zile, în baza unui document eliberat de procurorul care efectuează urmărirea penală sau de cel care exercită supravegherea cercetării penale, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, iar în cursul judecații, de către instanța sesizată cu judecarea cauzei.
Articolul 234
Dovada inlocuitoare a permisului de conducere se eliberează cu drept de circulație pentru o perioadă de 15 zile și în situațiile prevăzute la art. 230 lit. g), h) și k).
Articolul 235
Conducătorului de autovehicul sau tramvai care a încălcat o regulă de circulație pentru care se dispune sancțiunea contravențională complementara de reținere a permisului de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce și care prezintă la control dovada inlocuitoare a acestuia pentru o faptă săvârșită anterior, aflată în termenul de valabilitate, i se retine dovada prezentată și i se eliberează o noua dovada, cu valabilitate până la 15 zile, fără a se depăși însă termenul de valabilitate al primei dovezi.
§ 2.
Reținerea atestatului profesional
Articolul 236
Atestatul profesional se retine atunci când se constata faptul ca valabilitatea acestuia a expirat.
Reținerea atestatului profesional se dispune de către agentul constatator și se trimite autorității care l-a eliberat.
Reținerea atestatului se consemnează în procesulverbal de constatare a contravenției.
§ 3.
Reținerea certificatului de înmatriculare sau înregistrare
Articolul 237
Certificatul de înmatriculare sau de înregistrare al autovehiculelor și tramvaielor se retine în următoarele situații:
a) inspecția tehnica periodică a expirat;
b) în autovehicul este instalat un mijloc tehnic de detectare a prezentei aparatelor radar sau dispozitiv antiradar;
c) autovehiculul are montate mijloace speciale de avertizare luminoasa și sonora, cu încălcarea prevederilor legale;
d) nerespectarea regulilor referitoare la transportul produselor periculoase;
e) avariile existente la autovehicul nu au fost reparate în termenul prevăzut la art. 181 pct. 19;
f) dispozitivele de iluminare și semnalizare luminoase, mijloacele fluorescent-reflectorizante, prevăzute în normele tehnice în vigoare, sunt defecte sau lipsa, farurile nu sunt reglate sau sunt montate alte dispozitive decât cele omologate;
g) sistemele de franare sunt defecte;
h) mecanismul de direcție prezintă uzuri peste limitele admise;
i) anvelopele au alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevăzute în cartea de identitate a autovehiculului, prezintă taieturi sau rupturi ale cordului ori sunt uzate peste limita legal admisă;
j) zgomotul în mers sau stationare depășește limita legal admisă pentru tipul respectiv de vehicul;
k) motorul emite noxe poluante peste limitele legal admise;
l) elementele dispozitivului de cuplare pentru remorcare prezintă uzuri pronunțate ori nu sunt compatibile, fiind de natura sa provoace desprinderea remorcii sau dezechilibrarea ansamblului;
m) autovehiculul are montate dispozitive sau accesorii neomologate de autoritatea competentă;
n) autovehiculul are aplicate pe parbriz, luneta sau geamurile laterale afișe, reclame publicitare sau înscrisuri de natura a conferi libera trecere, acces sau prioritate în circulația pe drumurile publice;
o) autovehiculul are aplicate folii sau accesorii pe parbriz, luneta ori geamurile laterale, care restrang sau estompeaza vizibilitatea în timpul mersului, atât din interior, cat și din exterior, sau care împiedica ori diminuează eficacitatea dispozitivelor de iluminare și semnalizare luminoasa ori citirea numărului de înmatriculare;
p) autovehiculul prezintă scurgeri de carburant sau lubrifiant;
r) placutele cu numerele de înmatriculare sau înregistrare nu sunt conforme cu standardul sau au aplicate dispozitive de iluminare, altele decât cele omologate;
s) datele din certificatul de înmatriculare sau înregistrare nu concorda cu caracteristicile tehnice ale vehiculului;
t) vehiculul nu a fost radiat din circulație în condițiile prezentului regulament, caz în care se rețin și placutele cu numerele de înmatriculare. Acestea se remit titularului certificatului de înmatriculare;
u) deținătorul nu face dovada încheierii asigurării auto de răspundere civilă;
v) în cazul nerespectării prevederilor art. 39 alin. (4);
w) deținătorul nu a preschimbat certificatul de înmatriculare, emis anterior datei de 1 ianuarie 1998, cu ultimul model aflat în uz.
În situațiile prevăzute la alin. (1) certificatul de înmatriculare nu se retine dacă conducătorul autovehiculului sau tramvaiului remediaza pe loc deficientele constatate, caz în care se aplică numai sancțiunea contravențională.
În situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-e), g), h), p), r), t) și u), în locul certificatului de înmatriculare sau de înregistrare se eliberează dovada inlocuitoare fără drept de circulație.
Articolul 238
Certificatul de înmatriculare sau de înregistrare se restituie deținătorului vehiculului la încetarea motivului pentru care documentul a fost reținut.
Articolul 239
Când conducătorul este depistat în trafic conducand un vehicul având dovada inlocuitoare a certificatului de înmatriculare sau de înregistrare fără valabilitate sau cu valabilitatea expirată, politistul aplica și măsura reținerii plăcuțelor cu numerele de înmatriculare sau înregistrare, până la încetarea motivului pentru care documentul a fost retras.
Articolul 240
Pentru cazurile prevăzute la art. 237 lit. d) politistul ia măsuri pentru parcarea autovehiculului în cel mai apropiat spațiu amenajat, retinand certificatul de înmatriculare și plăcile cu numărul de înmatriculare sau înregistrare.
În cazurile prevăzute la alin. (1) politistul este obligat sa anunțe de îndată unitatea de poliție din care face parte pentru a se stabili, împreună cu unitățile de pompieri și de apărare civilă, destinația finala pentru parcarea autovehiculului.
Secțiunea 2 Suspendarea dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie
Articolul 241
Suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie se aproba, în cazurile prevăzute de art. 230 lit. a) și b), de către autoritățile prevăzute la art. 88 alin. (4) din ordonanța de urgență, în raza cărora domiciliază titularul permisului, iar în cele prevăzute la art. 230 lit. f) și art. 231 alin. (1), de către aceleași autorități pe raza cărora contravenientul a săvârșit fapta, la propunerea politistului care a constatat contravenția.
În cazul concursului de contravenții care atrag și puncte de penalizare, suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie se stabilește după cum urmează:
a) pe o perioadă de 30 de zile, dacă punctele prevăzute pentru fiecare contravenție, insumate cu punctele din evidenta, totalizează 15 puncte;
b) pe o perioadă de 60 de zile, dacă punctele prevăzute pentru fiecare contravenție, insumate cu punctele din evidenta, totalizează între 16 și 20 de puncte;
c) pe o perioadă de 90 de zile, dacă punctele prevăzute pentru fiecare contravenție, insumate cu punctele din evidenta, totalizează peste 20 de puncte.
În cazul în care împotriva titularului permisului de conducere s-a hotărât suspendarea dreptului de a conduce, de către o autoritate străină competența, pentru o faptă săvârșită pe teritoriul altui stat, în condițiile stabilite prin Convenția europeană cu privire la efectele internaționale ale interzicerii exercitării dreptului de a conduce un vehicul cu motor, adoptată la Bruxelles la 3 iunie 1976, ratificată de România prin
Legea nr. 126/1997 , șeful direcției de specialitate din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române aproba suspendarea exercitării dreptului de a conduce.
Perioada de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, prevăzută la alin. (3), nu poate depăși 90 de zile.
Articolul 242
Perioadele de suspendare pot fi reduse, dar nu mai puțin de 30 de zile, dacă titularul permisului absolvă un curs de siguranță rutiera organizat de o școala de conducatori de autovehicule autorizata, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 94 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din ordonanța de urgență, precum și în situația când fapta a fost urmărită ca infracțiune, iar procurorul sau instanța de judecată a dispus înlocuirea răspunderii penale cu una dintre sancțiunile cu caracter administrativ prevăzute la art. 91 din Codul penal, cu condiția sa nu mai fi beneficiat de o astfel de măsura în ultimii 3 ani.
Secțiunea 3 Restituirea permisului de conducere
Articolul 243
Permisul de conducere se restituie titularului, la cererea acestuia, când a intervenit una dintre situațiile prevăzute de art. 100 din ordonanța de urgență.
Articolul 244
Permisul de conducere se restituie titularului de către autoritatea competentă pe raza căreia își are domiciliul sau reședința, în cazul străinilor, când perioada de suspendare a exercitării dreptului de a conduce a expirat. În aceasta situație titularul permisului de conducere intră în posesia documentului prezentând dovada inlocuitoare a acestuia, în original, precum și actul de identitate.
Articolul 245
Permisul de conducere se restituie titularului de către autoritatea competentă care a reținut documentul:
a) când, în condițiile art. 88 alin. (4) din ordonanța de urgență, s-a hotărât ca exercitarea dreptului de a conduce nu se suspenda;
b) la încetarea măsurii de siguranță prevăzute la art. 112 lit. c) din Codul penal;
c) în baza ordonanței procurorului prin care s-a dispus neinceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărirea penală sau încetarea urmăririi penale;
d) la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care s-a dispus achitarea;
e) la încetarea motivelor pentru care s-a dispus retragerea documentului.
În cazurile prevăzute la alin. (1) cererea de restituire a permisului de conducere trebuie să fie însoțită de documente care să ateste una dintre situațiile pentru care se restituie documentul, de dovada inlocuitoare a acestuia și de actul de identitate al solicitantului.
Permisul de conducere se restituie și în cazul în care contravenientul a exercitat calea de atac împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției în condițiile prevăzute de lege, iar instanța de judecată nu a soluționat cauza ori hotărârea judecătorească a rămas definitivă după 1 an de zile de la introducerea plângerii, situații în care intervine termenul de prescripție a executării sancțiunii.
Secțiunea 4 Anularea permisului de conducere
Articolul 246
Anularea permisului de conducere se dispune de către autoritățile prevăzute la art. 101 alin. (1) din ordonanța de urgență, pe raza cărora s-a petrecut fapta sau de către aceleași autorități, pentru faptele constatate de polițiștii din subordine, în baza hotărârii judecătorești rămase definitivă pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. 101 alin. (1) din ordonanța de urgență, precum și în cazul prevăzut în alin. (2) din același act normativ.
Anularea permisului de conducere se dispune de către direcția poliției specializate din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, în cazul în care împotriva titularului acestuia s-a hotărât o astfel de măsura de către o autoritate străină competența, pentru o faptă săvârșită pe teritoriul altui stat, în condițiile stabilite prin convenția prevăzută la art. 241 alin. (3).
Articolul 247
Persoana al carei permis de conducere a fost anulat va fi încunoștințată în scris despre măsura luată, în termen de cel mult 5 zile de la luarea hotărârii.
Împotriva hotărârii de anulare a permisului de conducere se poate introduce acțiune în justiție, în contenciosul administrativ, potrivit legii.
Articolul 248
Hotărârea asupra anulării se înscrie în evidentele Direcției Generale de Evidenta Informatizata a Persoanei din Ministerul de Interne, prin structura teritorială de specialitate care a eliberat permisul de conducere.
Secțiunea 5 Obținerea unui nou permis de conducere
Articolul 249
Persoana al carei permis de conducere a fost anulat se poate prezenta la examen pentru obținerea unui nou permis de conducere, pentru toate categoriile avute anterior, dacă îndeplinește condițiile prevăzute la art. 103 din ordonanța de urgență.
Articolul 250
Dosarul de examinare trebuie să cuprindă, pe lângă documentele prevăzute la art. 57:
a) cererea de prezentare la examen pentru obținerea unui nou permis de conducere în locul celui anulat;
b) copia hotărârii judecătorești rămase definitivă;
c) dovada ca a absolvit un curs de legislație rutiera și conduita preventivă organizat de o școala de conducatori de autovehicule autorizata.
Secțiunea 6 Confiscarea bunurilor destinate ori folosite la săvârșirea contravențiilor
Articolul 251
Confiscarea bunurilor destinate ori folosite la săvârșirea contravențiilor se dispune de către politisti, prin același proces-verbal de constatare a contravenției, o dată cu aplicarea sancțiunii amenzii.
Sunt supuse confiscării:
a) mijloacele speciale de avertizare luminoasa și sonora deținute, montate și folosite pe alte autovehicule decât cele prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. a) și b) și alin. (2)-(4) din ordonanța de urgență;
b) mijloacele tehnice de detectare a prezentei aparatelor radar și a dispozitivelor antiradar.
Secțiunea 7 Imobilizarea vehiculului
Articolul 252
Imobilizarea unui vehicul consta în scoaterea acestuia în afară părții carosabile, pe acostament sau cat mai aproape de marginea drumului, ca urmare a săvârșirii de către conducătorul acestuia a unei fapte prevăzute la art. 104 alin. (1) din ordonanța de urgență și punerea acestuia în imposibilitate de mișcare de către persoanele autorizate, conform normelor legale, prin folosirea unor dispozitive tehnice sau alte mijloace de reținere.
Articolul 253
Imobilizarea vehiculelor se dispune prin proces-verbal de către polițist.
Imobilizarea nu se dispune atunci când vehiculul poate fi repus în circulație de către un alt conducător calificat indicat de persoana vinovata sau de către proprietar, precum și atunci când cauzele care impuneau luarea acestei măsuri au fost inlaturate pe loc.
Efectele imobilizarii încetează în momentul în care au fost inlaturate motivele care au dus la luarea acestei măsuri și se dispune de către agentul constatator sau șeful acestuia.
Articolul 254
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către politisti, iar în punctele de trecere a frontierei de stat a României, de către polițiștii de frontieră.
Constatarea contravențiilor se poate face și fără oprirea contravenientului, precum și în lipsa acestuia, dacă săvârșirea contravențiilor este probată cu un mijloc tehnic certificat, potrivit legii, din dotarea poliției.
Contravenientul poate achită, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 226 și 228, la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C.-S.A. sau la Trezoreria Ministerului Finanțelor Publice, agentul constatator făcând mențiune despre aceasta în procesul-verbal.
Capitolul 11 Dispoziții finale și tranzitorii
Articolul 255
Sistemul cu puncte penalizatoare se pune în aplicare în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
Articolul 256
În desfășurarea activităților de prevenire a accidentelor, poliția poate solicita sprijinul unor conducatori de autovehicule care consimt sa participe voluntar la acestea, conform legii.
Articolul 257
Cu ocazia preschimbarii permiselor de conducere emise anterior datei de 1 decembrie 1995 cu cele model nou, echivalarea dintre vechile și noile categorii se face după cum urmează:
a) categoria G cu categoria A;
b) categoria A cu categoria A;
c) categoria B cu categoria B;
d) categoria C cu categoria C;
e) categoria D cu categoria D;
f) categoriile C, E și/sau C + E cu categoria CE;
g) categoriile B, C, E și/sau B + E și C + E cu categoriile BE și CE;
h) categoriile C, D, E și/sau C + E și D + E cu categoriile CE și DE;
i) categoriile B, C, D, E și/sau B + E, C + E și D + E cu categoriile BE, CE și DE;
j) categoria F cu categoria Tr;
k) categoria H cu categoria Tb;
l) categoria I cu categoria Tv.
Articolul 258
Poliția asigura insotirea coloanelor oficiale cu echipaje specializate potrivit competentei.
Se însoțesc cu echipaje ale poliției demnitari români sau oficialitati străine cu funcții similare acestora, după cum urmează:
a) președintele României;
b) președintele Senatului;
c) președintele Camerei Deputaților;
d) primul-ministru al Guvernului.
În situații deosebite, care impun deplasarea în regim de urgenta, pot beneficia de insotirea cu echipaje de poliție și miniștrii din Guvernul României sau omologi din străinătate aflați în vizita oficială în România, precum și șefii misiunilor diplomatice, cu ocazia depunerii scrisorilor de acreditare.
Beneficiază de însoțire și candidații la funcția de Președinte al României, pe timpul campaniei electorale, după validarea candidaturii, numai pe raza localităților unde au loc activitățile electorale.
Concursurile organizate pe drumurile publice, autorizate potrivit legii, care presupun restrictionarea circulației pe anumite sectoare, precum și transporturile agabaritice sau speciale vor fi însoțite numai cu aprobarea Inspectoratului General al Poliției Române, în funcție de disponibilitati, contra cost, potrivit tarifelor stabilite de normele legale.
Beneficiază de însoțire cu echipaje de poliție foștii presedinti ai României, în condițiile legii.
Articolul 259
Societățile deținătoare de autovehicule care efectuează transport public de persoane sau de mărfuri sunt obligate să le doteze cu aparate de control al timpilor de odihnă și al vitezei de deplasare, omologate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Articolul 260
În toate unitățile de învățământ, curs primar și gimnazial, se vor preda elevilor săptămânal și respectiv lunar, pe parcursul anului școlar, lecții de circulație rutiera.
Polițiștii din structura abilitata a Ministerului de Interne vor sprijini și îndrumă cadrele didactice din unitățile de învățământ în desfășurarea acestei activități.
Articolul 261
La data organizării, potrivit legii, a serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanelor, atribuțiile prevăzute de prezentul regulament pentru Direcția Generală de Evidenta Informatizata a Persoanei din Ministerul de Interne se exercită, după caz, de către acestea.
Articolul 262
În sensul prezentului regulament, termenii de mai jos au următorul înțeles:
1. viabilitatea drumului - starea tehnica corespunzătoare a părții carosabile, constând în practicabilitatea permanenta a acesteia potrivit reglementărilor specifice sectorului de drum, lipsa obstacolelor și existenta amenajărilor rutiere și a mijloacelor de semnalizare, care să asigure fluenta și siguranța circulației;
2. amenajare rutiera - orice construcție amplasata pe partea carosabilă sau în zona acesteia, destinată reglementării circulației rutiere;
3. declivitate - inclinarea unui drum pe o porțiune uniforma față de axa orizontala;
4. urgenta - situația de criza sau de pericol potențial major care necesita deplasarea imediata pentru prevenirea producerii unor evenimente cu consecințe negative, pentru salvarea de vieți omenești sau a integrității unor bunuri ori pentru limitarea distrugerii mediului înconjurător;
5. coloana cu regim prioritar - o grupare de doua sau mai multe autovehicule, însoțite de unul sau mai multe autovehicule cu regim de circulație prioritar.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.