Comunicat · Înalta Curte de Casație și Justiție

Comunicatul din 21 octombrie 2024

privind obligația de a prevedea sume în buget destinate acordării voucherelor de vacanță cuvenite și neacordate, aferente anului 2020

prezumat în vigoare

Data actului
21 octombrie 2024
Emitent
Înalta Curte de Casație și Justiție
Publicat în
Web
Citează
11 acte
Structură
0 articole · 5.319 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

www.scj.ro

Dosar în care s-a formulat sesizarea: 1526/111/2023

Nr. de înregistrare a sesizării: 2305/1/2024

Data înregistrării sesizării: 21.10.2024

Conținutul sesizării:

Dacă dispozițiile

art. 1 alin. (2) din OUG nr. 8/2009

privind acordarea voucherelor de vacanță cuvenite și neacordate, aferente anului 2020 astfel cum au fost modificate prin

art. I din OUG nr. 107/2018

privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, coroborat cu dispozițiile

art. 100 alin. (7) lit. a) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății se interpretează în sensul că obligația de a prevedea sume în buget cu această destinație revine angajatorului sau Ministerului Sănătății, reclamanții fiind angajați ai unui Spital Clinic Județean de Urgență - UPU.

Minuta deciziei nr. 2 din 20 ianuarie 2025

Admite sesizarea Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale, formulată în dosarul nr. 5495/30/2022 și, în parte, sesizările Tribunalului Maramureș – Secția I civilă, formulate în dosarele nr. 2739/100/2023 și nr. 3008/100/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:

În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor

art. 1 alin. (2) ,

(2^4)

și

(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2009

privind acordarea voucherelor de vacanță, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 94/2014 , astfel cum a fost modificată și completată prin

art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2018

privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, voucherele de vacanță se acordă în limitele sumelor prevăzute cu această destinație în bugetul de stat sau, după caz, în bugetele locale, pentru unitățile din sistemul bugetar.

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea Curții de Apel Oradea – Secția I civilă, formulată în dosarul nr. 1526/111/2023, în ceea ce privește următoarea chestiune de drept:

„Dacă dispozițiile

art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2009 , pentru voucherele de vacanță cuvenite și neacordate, aferente anului 2020, astfel cum au fost modificate prin

art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2018 , coroborat cu dispozițiile

art. 100 alin. (7) lit. a) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se interpretează în sensul că obligația de a prevedea sume în buget cu această destinație revine angajatorului sau Ministerului Sănătății, reclamanții fiind angajați ai unui spital clinic județean de urgență – UPU.”

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea Curții de Apel Pitești – Secția I civilă, formulată în dosarul nr. 3149/90/2021, cu privire la următoarea chestiune de drept:

„În interpretarea dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2009

și a

Normelor metodologice

privind acordarea voucherelor de vacanță, aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 215/2009 , cu modificările și completările ulterioare, refuzul angajatorului de a acorda vouchere de vacanță, în condițiile prevederii de sume cu această destinație în bugetul de venituri și cheltuieli legal aprobat, dă dreptul angajatului să solicite despăgubiri, constând în contravaloarea acestor vouchere, precum și în dobânzi legale penalizatoare?”.

Respinge, ca inadmisibile, sesizările formulate de Tribunalul Maramureș – Secția I civilă, formulate în dosarele nr. 2739/100/2023 și nr. 3008/100/2023, în privința următoarelor chestiuni de drept:

„Dacă

art. 1 alin. (2)

raportat la

art. 2 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2019

poate fi interpretat în sensul că, în ipoteza în care voucherele de vacanță nu au fost emise în anul fiscal în care trebuiau emise, angajatorul poate fi obligat la emiterea voucherelor de vacanță sau, din contră, aceste norme se impun a fi interpretate în sensul că ulterior angajatorul poate fi obligat doar la despăgubiri egale cu contravaloarea voucherelor de vacanță neacordate.

Dacă modificarea

art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2019

prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 131/2021

privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 130/2023 , cu modificările ulterioare, poate fi interpretată în sensul că a instituit permisiunea acordării voucherelor de vacanță și în anul 2021, având în vedere interdicția inițial instituită prin

art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2021

privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

În cazul în care răspunsul la cea de-a doua întrebare este în sensul că angajatorul poate fi obligat la emiterea voucherelor de vacanță, în această situație se pot acorda dobânzi sub forma dobânzii legale penalizatoare, conform

art. 1.531 alin. (1) din Codul civil ?”.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor

art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă .

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.