Decizia nr. 346/2002

Costica Bulai - președinte

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Ioan Vida - judecător

Aurelia Popa - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 81 din Decretul-lege nr. 115/1938

pentru unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare, excepție ridicată de Sandor Szenntenai și Rozalia Szenntenai în Dosarul nr. 311/2002 al Tribunalului Brașov.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepției, arătând ca textul criticat nu contravine prevederilor constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 26 februarie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 311/2002, Tribunalul Brașov a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 81 din Decretul-lege nr. 115/1938

pentru unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare, excepție ridicată de Sandor Szenntenai și Rozalia Szenntenai într-un proces civil.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca dispozițiile criticate contravin prevederilor art. 41 și 135 din Constituție, fără a se indica în ce consta aceasta încălcare.

Instanța de judecată apreciază ca excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată, dat fiind ca "notarea în cartea funciară nu are ca efect restrangerea dreptului de proprietate cu cele trei atribute ce intră în conținutul sau juridic, ci doar realizarea elementului de publicitate imobiliară specific sistemului cărților funciare".

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Președintele Camerei Deputaților apreciază ca "notarea în cartea funciară nu are ca efect restrangerea dreptului de proprietate, ci doar realizarea unuia dintre aspectele ce țin de publicitatea imobiliară, specifică sistemului cărților funciare, sistem pe care

Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 , cu modificările ulterioare, îl generalizeaza".

Guvernul observa, de asemenea, în punctul sau de vedere ca "notarea în cartea funciară nu are ca efect restrangerea dreptului de proprietate, ci doar realizarea unei publicitati complexe și integrale a tuturor actelor și faptelor juridice care au legătură cu imobilele cuprinse în cartea funciară".

Președintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1),

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Critica de neconstituționalitate are ca obiect prevederile

art. 81 din Decretul-lege nr. 115/1938 , al căror conținut este următorul:

- Art. 81: "Se vor putea nota în cartea funciară:

1. Incapacitatea sau restrangerea capacității;

2. Administrația vremelnică și curatelele speciale;

3. Convențiunea matrimoniala, modificarea sau înlocuirea ei, fie chiar judecătorească;

4. Oprirea înstrăinării sau grevarii privitoare la un drept înscris;

5. Modalitățile obligațiunii de a stramuta sau de a greva;

6. Contractul de locațiune;

7. Cesiunea de venituri;

8. Vânzarea spre tăiere a unei păduri;

9. Dreptul de preemțiune;

10. Promisiunea stipulată prin convenția de a încheia un contract viitor;

11. Intențiunea de a instraina ori a ipoteca;

12. Schimbarea rangului ipotecii;

13. Contractul de gaj asupra unei creanțe ipotecare;

14. Ipotecile colective;

15. Notările prevăzute în legea urmăririlor silite;

16. Delasarea imobilului ipotecat;

17. Separația de patrimonii;

18. Acțiunea pentru anularea declaratiunii de moarte;

19. Acțiunea de rectificare a inscrierilor din cartea funciară, precum și declarația prevăzută de art. 37 alin. 4;

20. Acțiunea pentru desființarea sau desfacerea actului juridic pentru cauze posterioare încheierii lui;

21. Acțiunea pauliana;

22. Acțiunea prevăzută de art. 24;

23. Acțiunea în imparteala;

24. Acțiunea prevăzută de art. 47 alin. 2;

25. Încheierea de respingere a cererii de înscriere în cartea funciară, apelul și recursul potrivit celor prevăzute de art. 125 alin. 2, art. 127 alin. 5, art. 128 alin. 2;

26. Notările prevăzute de art. 99, art. 100 și art. 135 alin. 3;

27. Orice fapt, drept personal sau alte raporturi juridice, ori acțiune, a căror notare este ingaduita de lege."

Curtea constata ca, potrivit textului ce face obiectul excepției de neconstituționalitate, în cartea funciară se poate nota un mare număr de fapte, drepturi personale, acțiuni ori raporturi juridice; enumerarea acestora prin lege nu este de altfel limitativa, ceea ce rezultă din prevederea cuprinsă la pct. 27 al

art. 81 din Decretul-lege nr. 115/1938 .

Printre aceste drepturi, acte, fapte juridice se afla unele ce izvorăsc nemijlocit din lege, ca, de exemplu, notările privind incapacitățile, preemtiunea ori cele prevăzute de legea urmăririi silite; altele dau expresie unor cereri adresate instanțelor judecătorești (acțiunea pauliana, cea de imparteala, acțiunea în rezolutiune ori reziliere a actului juridic); altele își produc efectele în considerarea unor convenții ale părților ori a unor acte juridice unilaterale (intenția de a instraina ori de a ipoteca, contractul de locațiune).

Asadar, textul nu are în vedere ipoteze în care exercitarea dreptului înscris în cartea funciară ar fi supusă unor condiții ori chiar limitări, deoarece acestea decurg din acte și fapte juridice prevăzute de lege, iar nu din notarea situațiilor juridice în cartea funciară. Într-adevăr, notarea acestora are în vedere exclusiv publicitatea drepturilor reale imobiliare, asadar opozabilitatea lor în toate situațiile juridice ce pot interesa pe terți.

De aceea, oricât de mult l-ar putea favoriza pe titularul dreptului înscris în cartea funciară ascunderea față de terți a unor informații incomode cat privește situația juridică a bunului ori a dreptului înscris, nu se poate pretinde ca aducerea la cunoștința publică - spre a fi opozabile erga omnes - a acelor informații, prin notarea lor în cartea funciară, ar contraveni unor texte ori principii constituționale. Dimpotriva, aplicarea prevederilor legale respective asigura securitatea dinamica a circuitului civil și contribuie la ocrotirea dreptului de proprietate imobiliară.

Fața de cele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 81 din Decretul-lege nr. 115/1938

pentru unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare, excepție ridicată de Sandor Szenntenai și Rozalia Szenntenai în Dosarul nr. 311/2002 al Tribunalului Brașov.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 decembrie 2002.