Discurs din 27 ianuarie 1990

Președintele Consiliului Frontului Salvarii Naționale, domnul Ion Iliescu, a rostit, joi seara, la Radioteleviziunea Română Libera, urmatorul discurs:

Stimati compatrioti,

La ultima sa reuniune, Consiliul Frontului Salvarii Naționale a adoptat decizia privind participarea frontului la viitoarele alegeri. Au fost prezentate pe larg și la televiziune și în presa ratiunile acestei decizii. Ecourile sînt în cea mai mare parte pozitive, cei mai mulți salutînd înlăturarea echivocului care plana în aceasta chestiune, mai ales ca urmare a presiunii unor cercuri interesate în neparticiparea frontului în alegeri, care au și alimentat numeroase confuzii și inexactitati.

Intii, trebuie să facem o precizare. Niciodata, conducerea Frontului Salvarii Naționale nu a afirmat că nu va participa la alegeri. Am intirziat sa dezbatem în consiliu aceasta problema, intrucit nu probleme campaniei electorale ne-au preocupat în toata această perioadă, ci probleme mult mai presante ale vietii noastre economice și sociale. Însă ar fi fost absurd, asa cum au subliniat numerosi cetățeni, ca frontul, motor al stabilizarii și refacerii naționale, sa absenteze de la alegeri. În nici o clipa, Frontul Salvarii Naționale nu a sugerat și, cu atit mai puțin, nu a actionat în directia sufocarii altor formatiuni politice, a eliminarii lor din arena politica. Dimpotriva, aparitia partidelor este rezultatul unui proces de democratizare la care frontul a subscris.

Ne-a surprins cu atit mai mult modul în care comunicatul publicat ieri, în numele partidelor Național Taranesc, Național Liberal și Social-Democrat, pune în discutie de o maniera violenta și agresiva decizia Consiliului Frontului Salvarii Naționale de a participa la alegeri. I se reproseaza, acum, consiliului ca a hotarit aceasta cu de la sine putere, fără a se consulta cu exponentii opiniei publice. Este un mod cel puțin straniu de a pune problema. Orice grupare politica are dreptul sa decida de sine statator asupra participării sale la alegeri. Însă frontului i se contesta de către semnatari acest drept. De unde pînă unde aceasta discriminare? Ce are aceasta comun cu spiritul democratic al viitoarelor alegeri? Un argument al autorilor este ca, fiind la putere, frontul dispune de avantaje față de celelalte formatiuni politice. Este oare acesta un argument rational? Care partid sau grupare politica aflata la putere se rezuma doar sa organizeze alegeri, renuntind sa participe la ele? Au avut sus-amintitele partide în istoria lor o asemenea experienta? Sau exista undeva în lume un astfel de precedent?

Intrebarea fireasca ar trebui să fie alta. Cum de se poate pune în discutie dreptul frontului de a se prezenta la alegeri, singura forta reala, născută în focul revolutiei, în ziua de 22 decembrie 1989, care și-a asumat întreaga raspundere de a se situa în fruntea miscarii revolutionare, de a conduce, în strinsa colaborare cu armata, lupta pentru infringerea detasamentelor speciale ale securitatii și ale teroristilor și, apoi, riscul de a conduce destinele tarii, într-o perioadă de criza profunda? Pentru ca este un veritabil risc politic sarcina pe care și-a asumat-o frontul în aceste zile. Nu este vorba de a ne atribui merite, dar consiliul frontului și guvernul au depus eforturi uriase în aceasta luna, în condiții deosebit de grele, rezolvind, în acelasi timp, probleme vitale ale societatii noastre, ale oamenilor. Pentru prima oara în istoria României, ministrii care raspund de diferite domenii au venit în fața camerelor de luat vederi pentru a informa cinstit și deschis poporul asupra situației reale. Situația ramine, în continuare, incordata și grea.

Obiectivele platformei-program a frontului privind salvarea naționala, care au intrunit adeziunea larga a poporului, nu se epuizează în urmatoarele luni, o dată cu alegerile. Cum ar putea frontul, care s-a angajat în fața tarii sa infaptuiasca platforma-program, sa promoveze o veritabila democratie în viața tarii, sa abdice deodata de la raspunderile asumate? Nu ar insemna retragerea sa un nou vid în viața politica a tarii? Chemarea partidelor istorice, ca și unele opinii similare în unele articole aparute în presa, de a rasturna sau destabiliza frontul reprezinta un mare pericol pentru soarta tarii. Asa cum este el, cu slabiciunile și lipsurile sale, Frontul Salvarii Naționale este singura structura, inca foarte fragila, care duce greul pe umerii săi. Prabusirea acestui edificiu înseamnă impingerea tarii în haos.

Partidele politice nu pot fi absolvite de raspunderea ce le revine pentru stabilitatea tarii în această perioadă de tranzitie. Facem apel la ele sa treaca peste pasiunile politice și ambitiile electorale și sa colaboreze loial la consolidarea stabilitatii tarii, condiție necesară inclusiv pentru asigurarea unor alegeri libere, civilizate.

Noi nu am abdicat și nu abdicam de la platforma-program de a promova pluralismul politic. Frontul s-a aratat deschis și receptiv la cererea expresa a partidelor. Am aminat data alegerilor. Proiectul Legii electorale, elaborat de un grup de juristi, specialisti în drept constituțional, a fost difuzat și partidelor politice. Doi juristi din partea Partidului Național Taranesc au colaborat cu Comisia legislativa inca din perioada de elaborare. Sîmbăta urmeaza să aibă loc o intilnire comuna pentru a colecta observatiile tuturor, urmind ca apoi ele să fie date publicității și supuse dezbaterii public. Am oferit posibilitatea colaborarii concrete cu consiliul frontului. Citeva partide s-au aratat interesate să între în componenta consiliului. Domnul Nicu Stancescu, din partea Partidului Unității Democratice, conduce, ca membru al consiliului, Comisia naționala pentru rezolvarea sesizarilor și doleantelor celor care au fost victimele dictaturii. În guvern a fost inclus un ministru din partea Partidului Național Liberal, domnul Mihnea Marmeliuc, ministrul muncii și ocrotirilor sociale, doua personalitati independente - domnul Mihail Sora la invatamint și domnul Stoicescu Nicolae la culte; un consilier al primului-ministru, domnul Grigorescu Nicolae, este, de asemenea, reprezentantul Partidului Național Liberal. Am lasat portile deschise pentru largirea unei astfel de colaborari și angajarea altor partide în gestiunea tarii pe această perioadă.

Se afirma ca la alegeri nu pot participa decit partide politice. Dacă frontul vrea sa participe, se spune, ar trebui să se transforme în partid politic și să-și declare, deci, coloratura. Am aratat ca aceasta e o prejudecata și o confuzie intretinuta artificial; lipsa unei structuri rigide de partid și existenta unei platforme-program cu o asemenea deschidere urmarind unirea celor mai largi interese ale tuturor categoriilor de cetățeni constituie chiar o virtute a acestei miscari.

În viața politica și din alte tari au aparut, în zilele noastre, tendinte noi. Vechile notiuni privind structura de partid sînt depășite, exista chiar o retinere față de denumirea de partid. Nu intimplator au aparut forme și denumiri noi - forumuri, miscari ecologiste, sindicale, care participa la alegeri și nimeni nu le contesta acest drept.

Cu ce autoritate se contesta Frontului Salvarii Naționale acest drept? Noi nu ne-am referit la miscarile din alte tari pentru a motiva legitimitatea noastra. Legitimitatea Frontului Salvarii Naționale a fost data de insasi revolutia noastra, iar caracterul ei de miscare este dat de adeziunea unor categorii intregi de cetățeni la platforma și activitatea concreta a frontului pusa în slujba poporului.

Se pun intrebari în legătură cu modul de constituire a Consiliului Frontului Salvarii Naționale. Asa cum declaram la 22 decembrie 1989, cu prilejul prezentarii comunicatului către tara al consiliului frontului, prima lista de 39 nume constituia componenta provizorie, compusa spontan dintre oamenii care au demonstrat spirit de sacrificiu în anii tiraniei, din tineri, muncitori, studenti, reprezentanti ai intelectualitatii, ai armatei care s-au aflat, în zilele respective, în locurile periculoase ale Capitalei în lupta pentru rasturnarea dictaturii. Am spus ca lista ramine deschisa pentru completarea și definitivarea componentei consiliului național, am solicitat propuneri din judete, fiind inclusi în consiliu reprezentantii tuturor judetelor și largind reprezentarea unor categorii sociale și a minoritatilor naționale. Nu trebuie identificata, însă, componenta actuala a consiliilor Frontului Salvarii Național la nivel central și local cu viitoarele candidaturi ale frontului în alegeri. Asa cum s-a discutat în consiliu cu privire la campania electorala, urmeaza să se stabileasca un sistem democratic de promovare a candidaților din rindul unor oameni reprezentativi, cu competența și autoritate morala, care să se bucure, de sprijinul colectivelor din care provin și sa reprezinte în mod echitabil diversele categorii de cetățeni - muncitori, tarani, intelectuali, tineri, studenti, reprezentanti ai minoritatilor naționale.

Ni se fac reprosuri ca în componenta consiliului frontului și guvernului s-ar afla fosti membri ai partidului comunist. Se stie ca membri ai partidului comunist erau aproape patru milioane. Printre ei și printre fostii activisti, chiar cu munci de raspundere, au fost oameni care nu numai că nu sau identificat cu dictatura lui Ceausescu și cu metodele lui, dar au luat atitudine, s-au straduit sa salveze ce se putea, au fost obiectul unor măsuri de reprimare sau periferizare. Printre cei ce au cazut în luptele pentru rasturnarea dictaturii au fost și comunisti și membri ai Uniunii Tineretului Comunist. Deci, condamnind partidul comunist ca structura și metodele de guvernare, în privinta oamenilor fiecare trebuie judecat după faptele și comportamentul sau.

De altfel, și în componenta noilor partide, care abia s-au constituit, precum și a conducerilor acestora, ca și în rindul gazetarilor dintre cei mai incisivi, pot fi intilniti fosti membri ai partidului comunist. În Consiliul Frontului Salvarii Național sînt mulți membri care nu au apartinut Partidului Comunist Roman.

În ceea ce ma priveste, nu am ce ascunde. Am fost o persoană publică și ma cunosc foarte mulți oameni din tara. Sînt fiu de muncitor ceferist, fost militant sindical și al partidului comunist ilegal, care a cunoscut regimul de oprimare politica al anilor '30 și cruzimea Sigurantei, a aparatului de reprimare din acei ani. A stat în inchisoarea Jilava, în lagarele de la Caracal și Tirgu Jiu, inaugurate, de altfel, în 1940, în timpul dictaturii regelui Carol.

Și eu, la vîrsta de 12 ani, am fost arestat și interogat de Siguranța, în 1942, în legătură cu activitatea ilegala a mamei. După congresul al V-lea, tatal a fost ostracizat pentru pozitia critica față de rezolutia Partidului Comunist Roman în problema naționala, iar în 1944, în lagarul de la Tirgu Jiu, a intrat în conflict cu Gheorghiu-Dej și a fost exclus din partid. A murit în 1945, la numai 44 de ani.

Ca elev și student, am fost activ în miscarea de tineret. Am lucrat în conducerea organizației de elevi din 1948/1949 - U.A.E.R. Am fost presedinte al U.A.S.R. în anii 1956-1959. Am fost prim-secretar al U.T.C. în perioada 1968-1971. În 1971 am intrat în conflict cu Nicolae Ceausescu la plenara activului ideologic, care a adoptat programul asa-zisei revolutii culturale, moment de lansare de către Ceausescu a dictaturii personale. Am fost indepartat, trimis la Timisoara și apoi la Iasi, supravegheat și urmarit permanent de securitate. Din 1979 am lucrat la Consiliul Național al Apelor, unde m-am opus promovarii unor investitii oneroase, inclusiv Canalul Dunăre - București, drept pentru care am fost eliberat, lucrînd ultimii șase ani la Editura tehnica. Conflictul meu cu Ceausescu, refuzul de a ma alinia practicilor de ploconire și de cult ale lui Ceausescu, ca și pozitiile critice exprimate cu diferite prilejuri, public sau în reuniuni mai restrinse, erau bine cunoscute de un numar mare de oameni, membri și nemembri de partid.

Nu numai ca mi-au fost intotdeauna straine practicile totalitare, dictatoriale; ceea ce mi s-a reprosat de către Ceausescu a fost modul deschis de lucru cu oamenii și practicile democratice de muncă. Singurii judecatori sînt oamenii care m-au cunoscut și au lucrat cu mine. Nu ma tem de judecată lor.

Stimati concetateni,

A trecut o luna de la rasturnarea dictaturii. Aceasta luna a schimbat radical infatisarea tarii. S-au infaptuit multe lucruri. Avem, însă, multe greutati. Starea de instabilitate politica, conflictele reale sau intretinute artificial complica și ingreuneaza buna activitate din sectoarele productive, din industrie și agricultura, din comert, alimentatie, servicii publice.

Dintr-un anumit punct de vedere, este mult mai simplu sa te afli în opozitie, fiind lipsit de raspunderi directe privind conducerea tarii. Noi trebuie să facem fața zilnic multor probleme presante.

În ultimele zile, ni se semnaleaza multe fenomene ingrijoratoare din unele judete din Transilvania, privind tendinta de separatism, care provoaca tensiune și conflict între cetățeni români și cei de naționalitate maghiara. Este pacat să se alimenteze asemenea tensiuni, după ce revolutia evidentiase interesul comun al românilor și minoritatilor naționale în rasturnarea dictaturii, care a provocat numeroase nedreptati și amaraciuni atit unora, cit și altora.

Probleme mari și grele stau în fața noastra, în fața tarii. Trebuie sa avem taria cu totii ca, în ciuda deosebirilor de vederi și interese, nerenuntind cu nimic la identitatea proprie, sa gasim acel limbaj comun și acea platforma comuna de colaborare, care să ne permita sa ne unim eforturile în slujba interesului major al salvarii naționale.

Va multumesc!