Reglementări din 30 august 2022

Articolul 1

ABREVIERI

A A

Agenții aprobate / Approved Agencies AACR

Autoritatea Aeronautică Civilă Română AAMN

Autoritatea Aeronautică Militară Națională

AFIS

Serviciu de informare a zborurilor al aerodromului (Aerodrome Flight Information Service)

AFTN

Rețea

fixă

de

telecomunicații

aeronautice

/

Aeronautical

Fixed Telecommunications Network

AIM

Mesaj de informare privind managementul fluxului de trafic aerian / ANM Information Message

AIP

Publicație de informare aeronautică / Aeronautical Information Publication AIS

Serviciu de Informare aeronautică

AMA

Zonă de spațiu aerian gestionabilă de către AMC / AMC Manageable Area AMC

Grupa de Management a Spațiului Aerian / Airspace Management Cell ANM

Mesaj de notificare ATFCM / ATFCM Notification Message

AO

Operatori Aerieni / Aircraft Operators ARN

Rețea de rute ATS / ATS Route Network

ATZ

Zonă de trafic de aerodrom / Aerodrom Traffic Zone MSA (ASM) Managementul spațiului aerian / Airspace Management ATC

Controlul traficului aerian / Air Traffic Control

ATCO

Controlor de trafic aerian / Air Traffic Control Officer, Air Traffic Controller

ATFCM

Managementul fluxurilor de trafic și al capacității / Air Traffic Flow and Capacity Management

ATM

Managementul traficului aerian / Air Traffic Management (ATS+MSA/ASM+ATFM) ATS

Serviciu de trafic aerian / Air Traffic Service

ATSU

Unitate furnizoare de servicii de trafic aerian / Air Traffic Services Unit ATZ

Zonă de trafic de aerodrom / Aerodrome Traffic Zone

AUP

Plan de utilizare a spațiului aerian / Airspace Use Plan AW

Operațiuni de Lucru Aerian / Arial Work

AWY

Rută / Airway

C BA

Zonă transfrontalieră / Cross-Border Area CDR

Rută condițională / Conditional Route

CIAM

Interfața CFMU pentru MSA (ASM) / CFMU Interface for MSA (ASM)

CMSA

Consiliul pentru Managementul Spațiului Aerian / Airspace Management Council CTA

Regiune de control / Control Area

CTR

Zonă de control de aerodrom / Control Zone

D

Zonă periculoasă / Danger Area

DAM

Management dinamic al spațiului aerian / Dynamic Airspace Management DCT

Direct

DOC

Document

E ANPG

Grupul ICAO de planificare a navigației aeriene în Europa / ICAO European Air Navigation Planning Group

ECAC

Conferința Aviației Civile Europene/ European Civil Aviation Conference EOBT

Timpul de plecare din poziția de parcare / Estimated Off-Block Time

EUROCONTROL Organizația europeană pentru siguranța navigației aeriene / European organization for the safety of air navigation

F A

Forțele Aeriene

FIR

Regiune de informare a zborurilor / Flight Information Region

FL

Nivel de zbor / Flight Level

FMP

Poziție de management al fluxurilor de trafic aerian / Flow Management Position FPL

Plan de zbor depus/Filed Flight Plan

FPPS

Sistemul de procesare a planurilor de zbor / Flight Plan Processing System FRA

Spațiul Aerian fără Căi Aeriene / Free Rute Airspace

UFSA (FUA) Utilizarea flexibilă a spațiului aerian / Flexible Use of Airspace

G AT

Trafic aerian general / General Air Traffic

H x

Program de lucru nespecificat / No specific working hours

I CAO/OACI Organizația

Internațională

a

Aviației

Civile

/

International

Civil

Aviation Organization

IFPS

Sistem integrat de procesare inițială a planurilor de zbor /Integrated Initial Flight Plan Processing System

IFR

Reguli de zbor după instrumente / Instrument Flight Rules

L ARA

Sistem de sprijin MSA (ASM) local și sub-regional / Local and sub-Regional MSA (ASM) - support system

LoA

Proceduri de coordonare / Letter of Agreement

M ApN

Ministerul Apărării Naționale / Ministry of Defence

MTI

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii / Ministry of Transport and Infrastructure

N ATO

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord/North Atlantic Treaty Organisation NAM

Zonă negestionabilă de către AMC / Non AMC Manageable Area

NM

Managementul rețelei/Network Management (CFMU)

NMOC

Centrul EUROCONTROL de operațiuni pentru managementul rețelei ATM / Network Management Operations Center

NOP

Portal de operațiuni de rețea / Network Operations Portal NOTAM

NOTice to AirMen

NSA

Autoritatea Națională de Supervizare / National Supervisory Authority

O AT

Trafic aerian operațional / Operational Air Traffic OLDI

Schimb de date on-line / On-Line Data Interchange

P

Zonă interzisă / Prohibited Area

PBN

Performanța pentru Navigația aeriană / Performance Based Navigation

PCA

Spațiu aerian utilizat prin coordonare prealabilă / Prior Co-ordination Airspace

R

Zonă restricționată / Restricted Area

RAD

Document privind disponibilitatea rutei / Route Availabillity Document

RCA

Spațiu aerian utilizat prin coordonare redusă / Reduced Co-ordination Airspace RNDSG

Sub grupul de dezvoltare a rețelei de rute / Route Network Development Sub

Group

ROMATSA

Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian / ROManian Air Traffic Services Administration

RNAV

Navigație de suprafață / aRea NAVigation

RSA

Spațiu Aerian restricționat / Restricted Airspace

S AM

Mesaj de alocare a slotului / Slot Allocation Message SAR

Căutare și salvare / Search and Rescue

SID

Rută instrumentală standard de plecare / Standard Instrument Departure Route

SITA

Serviciul internațional de telecomunicații aeronautice / Société Internationale de Télécommunications Aéronautiques

SMAp

Statul Major al Apărării

SMFA

Statul Major al Forțelor Aeriene

SSR

Radar secundar / Secondary Surveillance Radar STAR

Rută standard de sosire / Standard Arrival Route

T AA

Procesul de alocare temporară a spațiului aerian / Temporary Airspace Allocation Process

TACT

Sistem tactic CFMU / CFMU Tactical System

TMA

Regiunea de control terminal / Terminal Control Area TRA

Zonă rezervată temporar / Temporary Reserved Area TSA

Zonă segregată temporar / Temporary Segregated Area

U AV/UAS

Aeronave (Sistem de aeronave) fără pilot la bord / Unmanned Aircraft Vehicle (System)

UTC

Timp universal coordonat / Coordinated Universal Time

UUP

Planul amendat de utilizare a spațiului aerian / Updated airspace Use Plan

V FR

Reguli de zbor la vedere / Visual Flight Rules

VMC

Condiții meteorologice de zbor la vedere / Visual Meteorological Conditions

W GS

Sistemul geodezic mondial / World Geodetic System

X AP

Mesaj alternativ la propunerea de traversare a spațiului aerian / Airspace Crossing Counter-Proposal Message

XCM

Mesaj de anulare a traversării spațiului aerian / Airspace Crossing Cancellation Message

XIN

Mesaj de notificare a intenției de traversare a spațiului aerian / Airspace Crossing Intention Notification Message

XRQ

Mesaj de solicitare a traversării spațiului aerian / Airspace Crossing Request Message

Nota:

Abreverierile utilizate în prezenta reglementare sunt in conformitate cu cele utilizate în regulamentele europene aplicabile.

Articolul 2

DEFINIȚII

Agenții Aprobate (AA)

Unități aprobate de Consiliul pentru Managementul Spațiului Aerian pentru a solicita și negocia cu AMC alocarea și detaliile de utilizare a spațiului aerian.

Autorizarea ATC

Autorizarea acordată unei aeronave pentru a-și continua activitatea în conformitate cu condițiile specificate de o unitate ATC.

Termenul „Autorizare din partea Controlului Traficului Aerian” este abreviat în mod frecvent

ca

„Autorizare

ATC”

sau

„Autorizare”,

atunci

când

este

utilizat

în

contexte corespunzătoare.

Termenul abreviat „Autorizare” poate fi urmat de cuvintele „de rulare”, „de decolare”, „de plecare”, „de rută”, „de apropiere”, sau „de aterizare” pentru a indica la care anume porțiune a zborului se referă autorizarea ATC.

Bază de date aeronautice ATS

O parte specifică a bazei de date CFMU ce conține toate datele aeronautice referitoare la organizarea și structura spațiului aerian, organizarea operațională a ACC-urilor și capacitățile ATC. Baza de date aeronautice ATS este utilizată de sistemele CFMU pentru calcularea profilelor de zbor luând în considerare toate restricțiile spațiului aerian.

Centrul EUROCONTROL de operațiuni pentru managementul rețelei ATM / Network Manager Operations Centre (NMOC)

Nucleul EUROCONTROL pentru managementul operațiunilor de trafic care acționează în scopul optimizării permanente a fluxurilor de trafic aerian, prin echilibrarea capacității structurii ATM cu solicitările operatorilor aerieni, în condiții de operare în siguranță și cu eficiență a zborurilor în spațiul aerian al Europei.

Centrul de Control Regional (ACC)

Unitate stabilita in scopul de a furniza serviciul de control al traficului aerian zborurilor controlate in cuprinsul unor regiuni de control aflate in responsabilitatea sa.

Coordonare ATC

Procesul de comunicare între unitățile ATC, sau controlorii unităților respective, privind datele plan de zbor necesare, datele radar și informațiile necesare controlului zborurilor astfel încât să se convină la un mod de acțiune în conformitate cu progresia zborului/zborurilor.

Coordonare civilo-militară

Comunicarea între părțile civilă și militară (resurse umane și/sau tehnice) necesară pentru a asigura utilizarea sigură, eficientă și armonizată a spațiului aerian.

Coordonare civilo-militară tactică (în timp real-nivel 3)

Actul activării, dezactivării sau al realocării în timp real a spațiului aerian alocat în faza pre-tactică (nivelul 2) și al soluționării problemelor specifice de spațiu aerian și/sau al situațiilor de trafic GAT/OAT individual în timp real, între unitățile ATS civile și militare și/sau controlorii de trafic aerian civili și militari, după caz.

Coordonare civilo-militară pre-tactică (nivel 2)

Actul managementului operațional în cadrul unei structuri ATM predeterminate, al aplicării procedurilor definite la nivelul strategic (nivelul 1) și a acordurilor specifice agreate între autoritățile civile și respectiv militare implicate.

Coordonare civilo-militară strategică (nivel 1)

Managementul spațiului aerian în concordanță cu cerințele politicii naționale de spațiu aerian în care se iau în considerare cerințele naționale și internaționale privind spațiul aerian.

European AUP/UUP

Document publicat pe NOP Portal ce colectează și consolidează informațiile publicate în AUP-urile și UUP-urile naționale transmise NM EUROCONTROL de către AMC-urile europene.

FIR București

Regiune de informare a zborurilor care cuprinde spațiul aerian suveran al României și spațiul aerian de deasupra apelor internaționale ale Mării Negre delegat României de către ICAO.

Free Route Operations Airspace (FRA)

Spațiu aerian definit în care fiecare utilizator își poate planifica zborul liber între un punct de intrare definit și un punct de ieșire definit cu posibilitatea de a planifica zborul printr-un punct de raport intermediar fără a avea conexiune cu o rută ATS în funcție de disponibilitatea spațiului aerian. În acest spațiu aerian zborurile vor fi în continuare controlate de serviciile de control al traficului aerian.

Grupa de Management al Spațiului Aerian - AMC România

Grupa mixtă, civil-militară, responsabilă pentru managementul zilnic, pre-tactic și alocarea temporară a spațiului aerian în FIR București.

Instrucțiune a controlului traficului aerian (ATC)

Dispoziții (precizarea, indicația, acțiunea) emisă de controlul (controlorul) traficului aerian pentru a solicita pilotului să întreprindă o acțiune specifică.

Intenția de zbor

Datele privind traiectoria de zbor și date asociate zborului, care descriu traiectoria planificată a unui zbor până la destinația sa, actualizate la orice moment;

Interoperabilitatea

Un set de proprietăți funcționale, tehnice și operaționale și de proceduri necesare sistemelor și componentelor EATMN, pentru a permite operarea și funcționarea sigură, continuă și eficace a acestuia. Interoperabilitatea se realizează asigurând conformitatea sistemelor și componentelor cu cerințele esențiale.

Managementul Fluxurilor de Trafic Aerian (ATFM)

O funcție ce are ca obiectiv să asigure un flux de trafic aerian sigur, ordonat și fără restricții prin utilizarea la maxim a capacităților declarate și volumele de trafic aerian sunt compatibile cu datele referitoare la valorile de capacitate declarate de serviciile de trafic aerian responsabile.

Managementul Spațiului Aerian (MSA/ASM)

O funcție de planificare care are ca principal obiectiv utilizarea maximă a capacității spațiului aerian prin repartizare dinamică și, uneori, segregarea spațiului aerian în funcție de cerințele

pe

termen

scurt

ale

diferitelor

categorii

de

utilizatori.

În

viitoarele

sisteme, managementul spațiului aerian va avea și o funcție strategică asociată cu planificarea infrastructurii.

În contextul conceptului UFSA/FUA, managementul spațiului aerian este un termen generic ce acoperă orice activitate de management pentru cele trei nivele, strategic, pre-tactic, și tactic, în scopul de a atinge cea mai eficientă utilizare a spațiului aerian bazată pe necesitățile actuale și, acolo unde este posibil, pentru a evita segregarea permanentă a spațiului aerian.

Managementul Traficului Aerian (ATM)

Managementul integrat și dinamic al traficului aerian și al spațiului aerian, incluzând într- un mod sigur, economic și eficient serviciile de trafic aerian - ATS, managementul spațiului aerian – MSA (ASM) și managementul fluxului de trafic aerian – ATFM, prin furnizarea de facilități și servicii continue și uniforme în colaborare cu toate părțile implicate și utilizând funcții din aer si de la sol.

Mod activ de coordonare civilo-militară în timp real

Modul de comunicare în timp real între unitățile civile și militare ce rezultă dintr-o acțiune a controlorului/controlorilor.

Mod pasiv de coordonare civilo-militară în timp real

Comunicare în timp real între unitățile civile și cele militare folosind capabilitățile de coordonare electronică oferite de sistemul ATS.

Nivel 1 – Managementul Spațiului Aerian la Nivel Strategic

Nivelul la care se desfășoară procesele de analiză, stabilire și revizuire a politicii de utilizare a spațiului aerian la nivel național, ținând cont cerințele naționale și internaționale privind spațiul aerian.

Nivel 2 – Managementul Spațiului Aerian la Nivel Pre-tactic

Nivelul la care se desfășoară procesele de negociere și alocare a volumelor de spațiu aerian, în concordanță cu structura ATM și procedurile definite la Nivelul 1 MSA (ASM), prin aplicarea acordurilor specifice dintre autoritățile ATS civilă și militară.

Nivel 3 – Managementul Spațiului Aerian la Nivel Tactic

Nivelul la care se desfășoară procesele de activare, dezactivare, sau de realocare în timp real a spațiului aerian alocat la Nivelul 2 MSA (ASM), și de soluționare a problemelor specifice de utilizare a spațiului aerian, și/sau a situațiilor individuale de trafic OAT/GAT, între unitățile ATS civile și militare și/sau controlori civili și militari, în ziua de desfășurare a zborurilor.

NMOC EUROCONTROL Network Manager Operations Centre

Centrul operațional al funcției prevăzute de către Directoratul Managementului Rețelei al EUROCONTROL

(DNM)

așa

cum

este

descris

în

Regulile

de

Implementare

ale Managementului Rețelei al Comisiei Europene

NOTAM

Mesaj de înștiințare distribuit prin mijloace de telecomunicații, care conține informații despre stabilirea, starea sau modificarea oricărui mijloc, serviciu, procedură sau pericol, informații a căror cunoaștere în timp util este esențială personalului implicat în operațiunile de zbor.

Operator Aerian

Persoană fizică sau juridică angajată în operarea aeronavelor.

Operațiuni transfrontaliere

Operațiunile transfrontaliere reprezintă un proces care conține activități desfășurate de unul sau mai multe state, într-o zonă stabilită deasupra frontierei comune dintre două sau mai multe state sau în întregime sub jurisdicția unui stat.

Plan de utilizare a spațiului aerian (AUP)

Mesaj MSA (ASM) cu statut de NOTAM ce notifică deciziile zilnice ale AMC asupra alocării temporare a spațiului aerian aflat în gestionarea sa, pentru o anumită perioadă de timp, prin utilizarea unui mesaj în format standard.

Plan de utilizare a spațiului aerian actualizat (UUP)

Mesaj MSA (ASM) cu statut de NOTAM, emis de AMC în ziua operațiunilor pentru a actualiza și înlocui informațiile din AUP/UUP-ul anterior.

Planul de zbor

O informație transmisă într-un format precizat într-un regulament ICAO de către o companie aeriană, pilot sau utilizator de spațiu aerian unde sunt detaliate, intenția de zbor pe o traiectorie și profil vertical definit a unei aeronave.

Planul de zbor conține informații complete despre toate elementele cuprinse în descrierea zborului, acoperind întreaga rută a unui zbor, în scopul obținerii unei autorizări de zbor.

Plan de zbor curent (CPL)

Planul de zbor, inclusiv modificările, dacă există, aduse prin autorizări ulterioare.

Plan de zbor depus (FPL)

Planul de zbor așa cum a fost depus la o unitate ATS de către pilot sau de un reprezentant desemnat, fără nici o modificare ulterioară.

Poziție de management al fluxurilor de trafic aerian (FMP)

Poziție de lucru stabilită în cadrul unui centru de control regional (ACC) care asigură interfața necesară cu NMOC pentru asigurarea serviciilor ATFCM precum și, interfața AMC pentru asigurarea serviciilor MSA (ASM).

Procesul de alocare a spațiului aerian (Temporary Airspace Allocation Process)

Procesul de alocare a spațiului aerian cu dimensiuni definite destinat pentru rezervare temporară (TRA/TSA) sau restricționare (D/R) și identificat la modul general ca zonă gestionabilă AMC”.

Punct de raport FRA

Un punct de raport semnificativ (5LNC sau NAVAID) sau un punct nepublicat, definit prin coordonate geografice sau prin cap magnetic și distanță plasat în spațiului aerian FRA de unde sunt permise operațiuni FRA.

Publicație de informare aeronautică

O publicație emisă de către un stat sau în numele statului, conținând informații aeronautice cu caracter de lungă durată, esențiale pentru navigația aeriană.

Regiune de control (CTA)

Structura de spațiu aerian controlat definit în plan vertical de la o anumită limită deasupra suprafeței solului.

Regiune de control terminal (TMA)

Regiune de control stabilită în mod normal la intersecția rutelor ATS din vecinătatea unuia sau mai multor aerodromuri importante.

Rețea de rute

O rețea de rute specificate pentru schimbarea fluxului traficului aerian general în funcție de cerințe pentru asigurarea serviciilor ATC.

Route Availability Document (RAD).

Document de planificare sursă unică care combină restricțiile de flux aerian, rute din AIP cu cerințele de rerutare ATFM ce are ca intenție să realizeze cea mai bună folosire a capacității ATC .

Rută ATS

Structura de spațiu aerian destinată canalizării fluxului de trafic după necesitățile serviciilor de trafic aerian.

În contextul conceptului UFSA/FUA, termenul „rută ATS” este folosit pentru a exprima diferite rute ale spațiului aerian superior, căi aeriene, rute consultative, proceduri standard instrumentale de plecare sau de sosire, rute RNAV, rute permanente și rute condiționale.

Rută ATS permanentă

O rută ATS desemnată permanent, care nu face obiectul managementului zilnic al AMC- ului la nivelul 2 MSA (ASM).

Rută condițională (CDR)

O rută condițională (CDR) este o rută ATS sau o porțiune din aceasta care poate fi planificată și utilizată doar în anumite condiții.

Sector

Parte a unei zone de control și/sau o parte a unei regiuni superioare de informare a zborurilor/FIR.

Separare (eșalonare)

Asigurarea unui spațiu între aeronave, niveluri sau track-uri. Aceasta poate include asigurarea unui spațiu între structuri de spațiu aerian.

Serviciul de control al traficului aerian (ATC)

Serviciu furnizat în scopul:

prevenirii coliziunilor:

dintre aeronave, și

dintre aeronave și obstacole pe suprafața de manevră, și

accelerării și menținerii unui flux ordonat de trafic aerian.

Serviciu de Informare Aeronautică (AIS)

Un serviciu stabilit în cadrul unei zone de acoperire definită, responsabil pentru furnizarea

informațiilor/datelor

aeronautice

necesare

siguranței,

regularității

și

eficienței navigației aeriene.

Serviciu de informare a zborurilor al aerodromului/Aerodrome Flight Information Service (AFIS)

Serviciu de informare a zborurilor și un serviciu de alarmare pentru traficul de aerodrom furnizat de un furnizor de servicii de trafic aerian desemnat.

Servicii de navigație aeriană

Termen

generic

ce

include

serviciile

de

trafic

aerian,

serviciile

de

comunicații aeronautice, navigație și supraveghere în domeniul aeronautic, serviciile meteorologice aeronautice și serviciile de informare aeronautică, definite conform reglementărilor specifice aplicabile.

Servicii de Trafic Aerian (ATS)

Serviciul de control al traficului aerian (serviciile de control regional, de apropiere și de aerodrom), serviciul de informare a zborului, serviciul consultativ de trafic aerian și serviciul de alarmare, definite conform reglementărilor specifice aplicabile.

Serviciu consultativ de trafic aerian

Un serviciu asigurat în cuprinsul unui spațiu aerian consultativ în scopul asigurării eșalonării, în măsura posibilului, între aeronavele care operează după planuri IFR.

Sistem

Totalul componentelor aeriene și de sol, precum și echipamentul spațial, care oferă suport serviciilor de navigație aeriană pentru toate etapele de zbor;

Sistem Integrat de Procesare Inițială a Planurilor de Zbor (IFPS)

Serviciu centralizat al

centrului de operațiuni al Managerului de rețea (NMOC) conceput pentru a raționaliza recepția, prelucrarea inițială și distribuirea datelor planului de zbor aferente zborului cu reguli de zbor instrumental (IFR) în cadrul ICAO EUR. Regiune cunoscută sub numele de zona IFPS (IFPZ). Planurile de zbor și mesajele de actualizare asociate pot fi trimise ca mesaje individuale.

Ulterior aceste mesaje sunt distribuite într-un format ce poate fi recepționat și procesat automat de sistemele ATC de procesare a planurilor de zbor (FPPS) fără intervenții ulterioare.

Spațiu aerian ATS

Spații aeriene de dimensiuni definite, notate alfabetic, în interiorul cărora pot fi operate anumite tipuri de zboruri și pentru care sunt specificate serviciile de trafic aerian și regulile de operare.

Spațiile aeriene ATS sunt clasificate ca spații de clasă A până la G.

Spațiu aerian controlat

Un spațiu aerian de dimensiuni definite în interiorul căruia se furnizează serviciul de control al traficului aerian în conformitate cu clasa spațiului aerian respectiv.

Spațiul Controlat include: Regiunea de Control (CTA), Regiunea de Control Terminal (TMA), Ruta(AWY) și Zona de Control de Aerodrom(CTR).

Spațiu aerian rezervat

Un volum de spațiu aerian definit rezervat temporar pentru folosirea exclusivă sau specifică a categoriilor de utilizatori.

Spațiu aerian restricționat

Un volum de spațiu aerian definit în interiorul căruia pot fi executate activități periculoase pentru zbor în intervale de timp specificate (zonă periculoasă - danger area); sau spațiul aerian situat deasupra suprafeței terestre sau apelor teritoriale ale unui stat în interiorul căruia zborul aeronavelor este restricționat în conformitate cu niște condiții specificate (zonă restricționată – restricted area); sau spațiul aerian situat deasupra suprafeței terestre sau apelor teritoriale ale unui stat în interiorul căruia zborul aeronavelor este interzis (zonă interzisă – prohibited area).

Spațiu aerian transfrontalier

Structura de spațiu aerian care se extinde desupra frontierelor naționale și/sau a limitelor regiunilor de informare a zborurilor.

Structuri ad-hoc

Structurile de spațiu aerian, rute sau zone, necesare a deveni operaționale în timp mai scurt (operativ) decât prevăd procedurile de la nivelul 1. Stabilirea acestui tip de structuri ad-hoc la Nivelul 2 sau Nivelul 3 este precedată de identificarea zonei și a criteriilor de management al siguranței.

Structura spațiului aerian

Un volum specific de spațiu aerian destinat să asigure siguranța și operarea optimă a aeronavelor.

În contextul Conceptului UFSA/FUA „Structurile de spațiu aerian” includ spațiul aerian controlat (CTA, TMA, CTR), rutele ATS, sectoarele ATC, zonele periculoase (D), zonele restricționate (R), zonele interzise (P), zonele segregate temporar (TSA), zonele rezervate temporar (TRA), zonele transfrontaliere (CBA).

Timp real

Momentul în care un proces sau un eveniment se desfășoară.

Trafic în afara rutelor

Cuprinde toate zborurile GAT din afara rețelei de rute ATS publicate.

Trafic de aerodrom

Tot traficul de pe suprafața de manevră a unui aerodrom și toate aeronavele care zboară în vecinătatea unui aerodrom. Definiția unei aeronave care operează în vecinătatea unui aerodrom include aeronavele care intră sau ies din turul de pistă, dar nu se limitează la acestea;

Trafic pe rută

Cuprinde toate zborurile GAT din interiorul rețelei de rute ATS publicate.

Trafic Aerian

Toate aeronavele aflate în zbor sau care operează pe suprafața de manevră a unui aerodrom.

Trafic Aerian General (GAT)

Toate deplasările (activități sau acțiuni sau mișcări) aeronavelor civile, precum și toate deplasările aeronavelor de stat (inclusiv ale aeronavelor militare, vamale și de poliție) atunci când aceste deplasări sunt realizate în conformitate cu procedurile OACI.

Trafic Aerian Operational (OAT)

Toate mișcările aeronavelor civile și de stat care se efectuează ȋn conformitate cu reglementările naționale, altele decât cele conforme cu procedurile Organizației Aviației Civile Internațional.

Traiect de zbor

Traiectoria unei aeronave în aer, definită tridimensional.

Unitate AFIS

O unitate înființată în scopul furnizării serviciului de informare aeronautică și a serviciului de alarmare, aferente unui aerodrom.

Unitate de servicii de trafic aerian (ATS) civilă/militară

Termen generic care desemnează, după caz, o unitate de control al traficului aerian, un centru de informare a zborurilor, o unitate de servicii de informare a zborurilor a unui aerodrom sau un birou de raportare al serviciilor de trafic aerian.

Utilizatori de spațiu aerian

Operatori aerieni sau agenții aprobate care solicită alocarea și utilizarea unor volume de spațiu aerian în FIR București.

Utilizarea flexibilă a spațiului aerian (UFSA/FUA)

Un concept de management al spațiului aerian bazat pe principiul că spațiul aerian nu este exclusiv civil sau militar și este unul continuu folosit de toți utilizatorii cât mai mult posibil.

Zbor controlat

Orice zbor care este supus unei autorizări ATC.

Zonă de control de aerodrom (CTR)

Structură de spațiu aerian controlat, cu dimensiuni definite în plan orizontal și care se întinde în plan vertical de la suprafața solului până la o limită superioară precizată, stabilită în jurul unui aeroport/aerodrom.

Zonă de Interes Comun (ZIC)

Volum de spațiu aerian compus din zonele de responsabilitate a două sau mai multe unități ATS, de regulă civile și militare, suprapuse complet, parțial sau adiacente, pentru care se stabilesc, de comun acord, proceduri de coordonare a zborurilor.

Zonă geografică UAS

Porțiune

de

spațiu

aerian

stabilită

care

facilitează,

restricționează

sau

exclude operațiunile UAS pentru a combate riscurile legate de siguranță, viața privată, protecția datelor cu caracter personal, securitate sau mediu asociate operațiunilor UAS.

Zonă gestionabilă de către AMC

Zonă ce reprezintă subiectul managementului și alocării de către AMC la nivelul 2 MSA (ASM).

În cadrul procesului TAA, aceste zone gestionabile sunt fie structuri formale denumite

„TRA-uri sau TSA-uri” fie zone R și D care sunt gestionabile la nivelul 2 MSA (ASM) în același mod ca și TRA-urile/TSA-urile.

Zonă de informare a zborurilor de aerodrom

Un spațiu aerian de dimensiuni definite, în cadrul căruia sunt furnizate serviciul de informare a zborurilor al aerodromului și serviciul de alarmare pentru traficul de aerodrom

Zonă ne-gestionabilă AMC

Zonă care nu este subiectul managementuluui și alocării de către AMC. Zonele ne- gestionabile AMC sunt activate prin NOTAM, la nivelul 3 MSA (ASM) de către o unitate ATS.

Zonă transfrontalieră(CBA)

Spațiu aerian restricționat sau rezervat stabilit ă

deasupra frontierei comune dintre două sau mai multe state în scopul satisfacerii unor cerințe operaționale specifice. Acesta poate avea forma unei zone temporar segregate (TSA) sau zone temporar rezervate (TRA).

Zonă Interzisă (P)

Porțiune de spațiu aerian cu dimensiuni definite, deasupra zonelor regiunilor terestre sau a apelor teritoriale ale unui stat, în limitele căreia zborurile sunt interzise.

Zonă Interzisă temporar (PT)

Porțiune de spațiu aerian cu dimensiuni și perioadă de aplicare strict definite, în limitele căreia zborurile sunt interzise pentru toate aeronavele sau pentru anumite categorii de aeronave. Zonele temporar interzise pot fi înființate la solicitarea structurilor din Sistemul Național de Apărare și Securitate Națională, cu minim 30 zile înainte de data efectivă.

Zonă Periculoasă (D)

Porțiune de spațiu aerian cu dimensiuni definite, în cuprinsul căreia se pot desfășura, în timpul unor perioade stabilite, activități periculoase pentru zborul aeronavelor.

În contextul conceptului UFSA/FUA, unele zone periculoase ce fac obiectul alocării și managementului la nivelul 2 MSA (ASM), sunt stabilite la nivelul 1 MSA (ASM) ca „zone gestionabile de către AMC” și astfel identificate în AIP.

Zonă de responsabilitate

Porțiunea

de

spațiu

aerian

cu

dimensiuni

definite

unde

o

unitate

ATS

are responsabilitatea de a asigura servicii de trafic aerian.

Zonă Restricționată (R)

Porțiune de spațiu aerian cu dimensiuni definite, deasupra regiunilor terestre sau a apelor teritoriale ale unui stat, în cuprinsul căreia zborul aeronavelor sau al unor categorii de aeronave se poate executa numai în anumite condiții specificate.

În

contextul

conceptului

UFSA/FUA,

unele

zone

restricționate

ce

fac

obiectul managementului și alocării la nivelul 2 MSA (ASM), sunt stabilite la nivelul 1 MSA (ASM) ca zone gestionabile de către AMC și astfel identificate în AIP.

Zonă Rezervată Temporar (TRA)

Volum de spațiu aerian definit care, prin acord comun, este rezervat, pentru o perioadă de timp definită, în scopul utilizării specifice de către un utilizator specific de spațiu aerian prin care, pe perioada respectivă, alt trafic poate tranzita cu autorizarea ATC.

În contextul Conceptului UFSA/FUA, toate TRA sunt spații aeriene rezervate gestionate și alocate la nivel 2 MSA (ASM).

Zonă Segregată Temporar (TSA)

Volum de spațiu aerian definit care, prin acord comun, este segregat, pentru folosire exclusivă de către un utilizator specific de spațiu aerian și prin care, pe perioada respectivă, alt trafic nu este autorizat să tranziteze.

În contextul Conceptului UFSA/FUA, toate TSAs sunt spații aeriene rezervate gestionate și alocate la nivel 2 MSA (ASM).

Zonă de trafic de aerodrom

Un spațiu aerian de dimensiuni definite stabilit în jurul unui aerodrom pentru protecția traficului de aerodrom;

Articolul 3

PREVEDERI GENERALE

3.1 Scopul reglementării

Această reglementare stabilește principiile de organizare și regulile de utilizare flexibilă a spațiului aerian în FIR București.

Conținutul reglementării

Această reglementare cuprinde:

modalitatea de utilizare flexibilă a spațiului aerian în FIR București;

funcțiile managementului spațiului aerian la nivel strategic, pre-tactic și tactic;

modul de publicare a informațiilor privind managementul spațiului aerian;

modul de cooperare între entitățile civile și militare responsabile pentru gestionarea traficului aerian.

Aplicabilitatea reglementării

Prevederile prezentei reglementări se aplică tuturor entităților civile și militare responsabile pentru managementul traficului aerian, care operează în FIR București.

Referințe

Prezenta reglementare a fost elaborată în conformitate cu prevederile următoarelor documente:

Regulamentul (CE) nr. 549/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 martie 2004 de stabilirea a cadrului pentru crearea cerului unic european.

Regulamentul (CE) nr. 550/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 martie 2004 privind prestarea de servicii de navigație aeriană în cerul unic european.

Regulamentul (CE) nr. 551/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 martie 2004 privind organizarea și utilizarea spațiului aerian în cerul unic european (regulament privind spațiul aerian).

Regulamentul (UE) 2018/1139 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2018 privind normele comune în domeniul aviației civile și de înființare a Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 2111/2005,

(CE)

nr. 1008/2008,

(UE)

nr. 996/2010,

(UE)

nr. 376/2014

și

a

Directivelor 2014/30/UE și 2014/53/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 552/2004 și (CE) nr. 216/2008 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CEE) No 3922/91 al Consiliului.

Regulamentul (CE) nr. 2150/2005 din 23 Februarie 2005 privind regulile comune pentru utilizarea flexibilă a spațiului aerian.

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/947 al comisiei, din 24 mai 2019, privind normele și procedurile de operare a aeronavelor fără pilot la bord.

EUROCONTROL Specifications for the application of the Flexible Use of Airspace (UFSA (FUA)), Ed. 1.1 /10 .01.2009.

L egea nr.21/2020 privind Codul aerian.

European Route Network Improvement Plan (ERNIP) Part 3 Airspace Management Handbook Procedures for Airspace Management, ediția în vigoare.

Articolul 4

CONCEPTUL UTILIZĂRII FLEXIBILE A SPAȚIULUI AERIAN

Introducere

Scopul conceptului UFSA (FUA)

Conceptul UFSA (FUA) se aplică în scopul:

creșterii capacității ATC și reducerii semnificative a întârzierilor GAT, concomitent cu satisfacerea nevoilor de operare OAT;

stabilirii unor modalități eficiente de eșalonare OAT-GAT;

îmbunătățirii coordonării civilo-militare în timp real și reducerii semnificative a necesităților de segregare a spațiului aerian;

utilizării eficiente a spațiului aerian.

Bazele conceptului UFSA (FUA)

Baza conceptului UFSA (FUA) o constituie faptul că spațiul aerian nu mai este considerat ca fiind repartizat aviației civile sau aviației militare, ci este considerat continuu și utilizat flexibil prin stabilirea unor reguli generale de utilizare, cu caracter strategic, și alocat prin negociere, după caz, agențiilor aprobate. În acest scop, orice segregare de spațiu aerian va avea, pe cât posibil, un caracter temporar.

Unul din obiectivele majore ale managementului traficului aerian la nivel european (EATM) este acela ca, prin implementarea conceptului UFSA (FUA), să se realizeze utilizarea mult mai eficientă a spațiului aerian de către utilizatorii civili și militari.

Aplicarea conceptului UFSA (FUA) are ca efecte îmbunătățirea nivelului de utilizare flexibilă a spațiului aerian și asigurarea în ATM a unui potențial de creștere a capacității sistemului de trafic aerian. Conceptul UFSA (FUA) face posibilă utilizarea comună la nivel maxim a spațiului aerian, prin coordonare corespunzătoare civilo-militară, asigurând separarea necesară OAT-GAT.

Aplicarea conceptului UFSA (FUA) asigură, prin alocarea flexibilă zilnică a spațiului aerian, că orice rezervare/restricționare a spațiului aerian este bazată pe o reală utilizare a acestuia într-o perioadă de timp și un volum de spațiu specifice.

Aplicarea conceptului UFSA (FUA)

Aplicarea efectivă a conceptului UFSA (FUA) necesită stabilirea, la Nivelul 1 strategic, a unei entități naționale responsabilă pentru stabilirea politicilor privind utilizarea spatiului aerian si aprobarea modificărilor spațiului aerian în FIR București. Această entitate este responsabilă pentru reanalizarea continuă a structurii spațiului aerian în FIR București, stabilirea de noi structuri flexibile de spațiu aerian și existența procedurilor de alocare a acestor structuri de spațiu aerian, precum și a procedurilor de colaborare civilo-militară. Aplicarea conceptului UFSA (FUA) la nivel pretactic este asigurată, în FIR București, de o entitate mixtă, civilo-militară, care are responsabilitatea alocării zilnice a structurilor flexibile de spațiului aerian și transmiterii acestora către NMOC EUROCONTROL în scopul diseminării acestora către operatori.

Aplicarea conceptului UFSA (FUA) urmărește:

implementarea celei mai bune configurații a spațiului aerian pentru a asigura cerințele de spațiu civile și militare;

creșterea eficienței zborului prin reducerea distanței, timpului și a consumului de combustibil, având ca efecte asigurarea unor beneficii pentru mediul înconjurător;

stabilirea unei rețele de rute ATS consolidate și unor sectoare asociate pentru asigurarea creșterii capacității;

modalități eficiente pentru separarea traficului OAT de GAT acolo unde este necesar;

militare;

îmbunătățirea coordonării civilo-militare în timp real;

reducerea încărcării de lucru ATCO;

reducerea necesității segregării/rezervării spațiului aerian, respectând cerințele

creșterea eficienței misiunilor.

Nivelele MSA (ASM)

Conceptul UFSA (FUA) se bazează pe următoarele trei nivele MSA (ASM):

Strategic – nivelul 1

Pretactic – nivelul 2

Tactic – nivelul 3

Cele trei nivele MSA (ASM) interferează, au impact direct unul asupra celuilalt și corespund cu cerințele coordonării civilo-militare.

Nivelul 1 MSA (ASM) - Stabilirea politicii și organizării spațiului aerian din FIR București

Managementul strategic al spațiului aerian la Nivel 1 constă într-un proces comun civilo-militar, ce se desfășoară în cadrul autorităților și organismelor civile și militare responsabile pentru managementul spațiului aerian și pentru furnizarea serviciilor de trafic aerian. Acestea elaborează politica națională comună MSA (ASM), în conformitate cu art. 5.3. din prezenta reglementare, pe care o supun deciziei Consiliului pentru Managementul Spațiului Aerian (CMSA) și totodată execută planificarea strategică necesară, ținând cont de cerințele utilizatorilor spațiului aerian.

Managementul strategic al spațiului aerian se realizează prin CMSA, structură de decizie mixtă civilo-militară aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și a Ministerului Apărării Naționale. Obiectivul principal al CMSA este realizarea, la nivel strategic, a managementului spațiului aerian din FIR București, în mod coordonat, ținând cont de cerințele utilizatorilor de spațiu aerian, de posibilitățile reale ale serviciilor de trafic aerian, în acord cu reglementările aeronautice.

CMSA

este

formată

din

patru

reprezentanți

ai

Ministerului

Transporturilor

și Infrastructurii (directorul Direcției Transport Aerian, directorul general al AACR, directorul general și directorul operațional ROMATSA sau înlocuitorii de drept ai acestora) și patru reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale (șeful SMFA, directorul SEAAMN, comandantul CCA și un reprezentant al SMAp sau înlocuitorii de drept ai acestora). Membrii CMSA sunt mandatați de instituțiile din care fac parte și reprezintă interesele acestora în domeniul managementului spațiului aerian.

Nivelul 2 MSA (ASM) – Alocarea zilnică a spațiului aerian

La Nivelul 2 (pre-tactic) se realizează managementul și alocarea temporară, zilnic, a zonelor specifice spațiului aerian din FIR București sau regional.

Pentru coordonarea tuturor activităților specifice managementului pre-tactic al spațiului aerian în conformitate cu organizarea, regulile de prioritate și procedurile de lucru stabilite la nivel strategic, este înființată Grupa de management al spațiului aerian (AMC România).

AMC România, este constituită din reprezentanți ai ROMATSA și SMFA, funcționează pe ture, în cadrul CDZ București, și coordonează activitatea de planificare operațională a utilizării structurilor de spațiu aerian stabilite în FIR București, conform regulilor de prioritate și procedurilor de negociere stabilite la nivel 1. AMC centralizează și analizează toate cererile de spațiu aerian, decide alocarea zilnică a spațiului aerian, emite “Planul de Utilizare a Spațiului Aerian” (AUP) pe care îl comunică tuturor părților interesate și aduce modificări prin “Planul de Utilizare a Spațiului Aerian Actualizat” (UUP).

Informațiile transmise prin AUP/UUP sunt publicate zilnic în NOP Portal într-un document consolidat, EAUP/EUUP, care cuprinde toate solicitările de rezervare a spațiului aerian la nivel european și este folosit de către operatorii aerieni pentru planificarea zborurilor.

Nivelul 3 MSA (ASM) – Utilizarea în timp real a spațiului aerian

Activitatea la nivelul 3 constă în activarea/dezactivarea sau realocarea în timp real a spațiului aerian alocat la nivelul 2 și rezolvarea problemelor specifice dintre unitățile ATS și/sau controlorii militari și civili.

Accesul în timp real la toate datele de zbor necesare, inclusiv intențiile controlorilor, cu sau fără sisteme de sprijin, permite utilizarea optimă și reducerea necesității segregării spațiului aerian.

Pentru coordonarea civilo-militară a tuturor activităților specifice managementului traficului aerian, sunt stabilite grupe militare, colocate cu unitățile ATS civile responsabile pentru serviciile de trafic de rută și terminal.

Structuri flexibile de spațiu aerian și proceduri

Generalități

Conceptul UFSA (FUA) utilizează structuri de spațiu aerian și proceduri potrivite pentru alocarea și/sau utilizarea temporară, cum ar fi Rute condiționale (CDR), Zone Temporar Rezervate (TRA), Zone Temporar Segregate (TSA), Zone restricționate (R) și Zone periculoase (D), Zone transfrontaliere (CBA), Spațiu aerian utilizat prin coordonare redusă (RCA) și Spațiu aerian utilizat prin coordonare prealabilă( PCA).

Rute condiționale (CDR)

O rută condițională (CDR) este o rută ATS sau o porțiune din aceasta care poate fi planificată și utilizată doar în anumite condiții. CDR-urile permit definirea rutelor directe și alternative pentru completarea și legătura cu structura de rute existentă.

Rutele condiționale:

sunt disponibile pentru planificarea zborurilor cu condiția ca în Planul de utilizare a spațiului aerian (AUP) să nu fie specificată indisponibilitatea pentru planificare pentru perioade de timp definite, sau

nu sunt disponibile pentru planificarea zborurilor, dar pot fi folosite în faza tactică de către serviciile ATS civile, dacă e cazul, după coordonare cu serviciile ATS militare.

informațiile referitoare la disponibilitatea pentru planificare a rutelor CDR se publică în AIP România.

Restricționarea și rezervarea temporară a spațiului aerian

Procesul de alocare temporară a spațiului aerian (TAA) reprezintă procesul de alocare a spațiului aerian cu dimensiuni definite destinat pentru rezervare/segregare temporară (TRA/TSA) sau restricționare (D/R) și identificat la modul general ca zonă “gestionată de AMC”.

Ținând cont de activitățile care se desfășoară în zone și de posibilitatea de tranzitarea acestora, pot fi stabilite două tipuri de spațiu aerian rezervat:

Zona rezervată temporar (TRA)

Zona segregată temporar (TSA)

TRA/TSA-urile vor fi stabilite la nivel 1, alocate de AMC la nivel 2 în funcție de cererile zilnice și activate la nivelul 3 pentru perioade de timp corespunzătoare nevoilor zilnice de spațiu aerian ale utilizatorilor civili sau militari. Pentru a asigura desfășurarea mai multor activități în aceeași zonă, TRA sau TSA poate fi împărțită în mai multe subzone la Nivelul 1 și publicate

astfel în AIP România. Procesul de activare/dezactivare a subzonelor permite acomodarea situațiilor de modificare a traficului și necesitățile utilizatorilor spațiului aerian.

TRA/TSA sunt stabilite în funcție de necesități pentru zborurile civile, militare, cercetare științifică, școală, testare sau alte activități de natură temporară. TRA/TSA sunt stabilite în conformitate cu reglementările aplicabile și alocate de AMC pentru activități specifice.

TRA/TSA, ca zone gestionate de AMC, suplimentează, înlocuiesc sau modifică, unde este posibil, zonele restricționate (R) sau periculoase (D). În anumite situații, de exemplu în spațiul aerian deasupra apelor internaționale sau datorită dificultăților de notificare a statutului spațiului aerian definit în anumite clase de spațiu aerian către utilizatorii spațiului aerian sau datorită cerințelor legislației naționale, se pot menține zonele restricționate (R) sau periculoase (D).

Zone transfrontaliere (CBA)

O zonă transfrontalieră (CBA) este un spațiu aerian restricționat sau rezervat (TRA/TSA) deasupra frontierei comune dintre două sau mai multe state în scopul satisfacerii unor cerințe operaționale specifice. CBA sunt stabilite pentru a asigura zborurile militare de antrenament sau alte zboruri operaționale în ambele părți ale graniței. CBA nu sunt influențate de granițele naționale și sunt astfel stabilite încât să asigure desfășurarea operațiunilor de zbor GAT și OAT.

Înainte de stabilirea unei CBA este necesar să se semneze acorduri între statele implicate. Acordurile oficiale pentru stabilirea și utilizarea CBA trebuie să cuprindă aspecte privind suveranitatea, apărarea, legalitatea, operaționale, de mediu și Căutare și Salvare.

Aplicarea conceptului UFSA (FUA) în cazuri particulare

Rutele ATS

În conformitate cu prevederile OACI, o rută ATS este o rută specifică destinată pentru furnizarea serviciilor de trafic aerian zborurilor GAT . În acest document, prin termenul de „rută ATS” se înțelege: cale aeriană, rută consultativă, SID sau STAR, rută RNAV sau rută condițională (CDR).

Termenul „rută ATS permanentă” este folosit în acest document pentru a defini toate rutele ATS, altele decât rutele condiționale (CDR). De regulă o rută ATS permanentă nu este subiectul gestionării zilnice MSA (ASM) nivel 2 de către AMC. O rută ATS permanentă poate fi închisă numai în anumite condiții specificate în acorduri civilo-militare (exemplu: exerciții militare care necesită volume mari de spațiu aerian).

Spațiul aerian restricționat – zonele periculoase, restricționate, interzise (D, R, P)

Pentru anumite activități aeriene care implică un risc potențial asupra celorlalți utilizatori ai spațiului aerian, în funcție de cerințele de siguranță, se pot stabili zone periculoase (D), restricționate (R) și interzise (P). Zonele periculoase și restricționate pot fi identificate ca “zone gestionabile de AMC” și alocate de acesta ca și TRA/TSA-urile la Nivelul 2.

Orice zone R, D și P care nu sunt gestionate de AMC la Nivelul 2, sunt utilizate conform reglementărilor și publicate în AIP România.

Operațiuni în spațiul aerian „Free Route”

Operațiunile FRA sunt parte integrantă a rețelei ATM europene, ce se poate alătura vertical și/sau lateral cu operațiuni în spațiul aerian ce folosesc o rețea de rute fixe.

Rezervările de spațiu aerian se păstreaza și toți utilizatorii de spațiu aerian au acces egal în spațiul FRA. Aplicarea armonizată a conceptului FUA și coordonarea civilo-militară sunt

luate în considerare pentru a asigura că procedurile armonizate și serviciile asigurate sunt în beneficiul tuturor utilizatorilor de spațiu aerian. Rutele OAT sunt asimilate în același mod în cadrul operațiunilor FRA.

Managementul spațiului aerian în mediul FRA este diferit fața de structura de rute fixe, astfel că operatorii aerieni nu mai primesc informații referitoare la ce rute sunt disponibile ci felul spațiului aerian care este disponibil sau indisponibil. Pentru perioada de tranziție a unui zbor prin FRA, utilizatorii de spațiu aerian au nevoie să cunoască activitatea din spațiile aeriene rezervate pentru a putea alege o cale de a le ocoli. Acest lucru se face prin publicarea unor puncte intermediare ce permit o eșalonare adecvată față de zonele rezervate active.

Punctele de raport FRA

FRA (E) este un punct de raport semnificativ de intrare (5LNC sau NAVAID) plasat pe granița orizontală a spațiului aerian FRA de unde se permit operațiuni FRA.

FRA (X) este un punct de raport semnificativ de ieșire (5LNC sau NAVAID) plasat pe granița orizontală a spațiului aerian FRA până unde sunt permise operațiuni FRA.

FRA (EX) este un punct de raport semnificativ de intrare/ieșire (5LNC sau NAVAID) plasat pe granița orizontală a spațiului aerian FRA de unde și până unde sunt permise operațiuni FRA.

FRA (I) este un punct de raport semnificativ publicat (5LNC sau NAVAID) sau un punct nepublicat, definit prin coordonate geografice sau prin cap magnetic și distanță prin intermediul căruia sunt permise operațiunile FRA.

FRA (A) este un punct de raport semnificativ (5LNC sau NAVAID) către care operațiunile FRA sunt permise pentru traficul aerian ce aterizează pe aeroporturi desemnate.

FRA (D) este un punct de raport semnificativ (5LNC sau NAVAID) de unde operațiunile FRA sunt permise pentru traficul aerian ce decolează de pe aeroporturi desemnate.

A FRA (AD) este un punct de raport semnificativ (5LNC sau NAVAID) către/de unde operațiunile FRA sunt permise pentru traficul aerian ce aterizează/decolează de pe/pe aeroporturi desemnate

Aplicarea conceptului UFSA (FUA) în spațiul aerian controlat

În spațiul aerian controlat CDR, TRA/TSA și/sau zonele R și D gestionate de AMC sunt stabilite la Nivelul 1 ca structuri de spațiu aerian predeterminate pentru a fi alocate la Nivelul 2 și utilizate la Nivelul 3 conform condițiilor aplicabile utilizatorilor spațiului aerian civili și militari și de către unitățile de control al traficului aerian implicate.

Aplicarea conceptului UFSA (FUA) în spațiul aerian necontrolat

În spațiul aerian inferior, TRA/TSA și/sau zonele R și D gestionate de AMC, se pot stabili atât în spațiul aerian controlat cât și în spațiul aerian necontrolat la Nivelul 1 ca structuri de spațiu aerian predeterminate pentru a fi alocate la Nivelul 2 și utilizate la nivelul 3 conform condițiilor cunoscute de utilizatorii spațiului aerian civili și militari. Pentru a fi cunoscute de toți utilizatorii, în mod deosebit utilizatorii VFR, zonele permanente sunt publicate în AIP România, în hărțile VFR și sunt activate/dezactivate prin publicarea în AUP/UUP și prin NOTAM.

Relațiile dintre ATS, MSA (ASM) și ATFCM

Generalități

Ca parte integrantă a Managementului Traficului Aerian (ATM), Managementul Spațiului Aerian (MSA (ASM)) se realizează în strânsă legătură cu Serviciile de Trafic Aerian (ATS) și cu Managementul Capacității și Fluxurilor de Trafic Aerian (ATFCM).

O structură de spațiu aerian reorganizată în scopul creșterii accesului de utilizare a spațiului aerian, trebuie să asigure creșterea capacității sistemului ATS și reducerea întârzierilor zborurilor GAT. Astfel organizarea spațiului aerian rezultată din alocarea zilnică a spațiului aerian de către AMC va duce la creșterea capacității sectoarelor ACC.

Pentru a asigura creșterea nivelului de utilizare a spațiului aerian, legătura dintre MSA (ASM) și ATFCM este armonizată la nivelele 2 și 3 UFSA (FUA), inclusiv compatibilitatea dintre procedurile și orele de lucru ATS, MSA (ASM) și ATFCM.

În faza inițială, toate activitățile care au implicații în Nivelul 2 pretactic și ATFCM, în particular emiterea de către AMC a AUP/UUP și de către CFMU a e-AIM/ANM se execută în conformitate cu un program stabilit în comun.

Relațiile dintre ATS, MSA (ASM) și ATFCM la nivel strategic – MSA (ASM) Nivel 1

Atât MSA (ASM) cât și ATFCM au o fază de planificare strategică. Pentru MSA (ASM) Nivelul 1 aceasta constă în revizuirea periodică a utilizării spațiului aerian bazată pe statistici și prognoze de trafic aerian.

La nivelul 1, ATFCM identifică punctele de conflict, capacitatea sectoarelor și dezechilibrul solicitărilor de spațiu aerian, care sunt analizate în paralel cu revizuirea de la Nivelul 1 MSA (ASM). Procesul de revizuire periodică la nivel național în care sunt implicați planificatorii de rute și de spațiu aerian, ACC/FMP și AMC vor fi în conformitate cu dezvoltarea capabilităților de navigație, evoluția tehnicilor ATC și cerințele utilizatorilor.

Planificarea, stabilirea și revizuirea rutelor ATS permanente și rutelor condiționale (CDR) este efectuată la nivel național și subregional european.

Relațiile dintre ATS, MSA (ASM) și ATFCM la nivel pre-tactic – MSA (ASM) Nivel 2

În faza pretactică ATFCM, EUROCONTROL scoate în evidență zonele aglomerate din punct de vedere capacitate ATC. Pentru rezolvarea capacității din sectoarele critice se pot folosii scenarii de rerutare în conformitate cu prevederile din RAD sau scenarii predefinite, în coordonare cu toate ACC/FMP implicate.

Cerințele utilizatorilor de spațiu aerian reprezintă baza pentru cererile și alocarea spațiului aerian restricționat/rezervat.

Relațiile dintre ATS, MSA (ASM) și ATFCM la nivel tactic – MSA (ASM) Nivel 3

Dacă în acordul dintre unitățile de trafic aerian implicate este agreată reducerea perioadei pentru activarea spațiului aerian restricționat/rezervat, spațiul aerian respectiv va permite ACC civil să deschidă CDR și să reruteze fluxurile de trafic aerian imediat după dezactivarea acestuia. Similar unitățile ATS responsabile pentru controlul OAT și/sau unitățile pentru controlul traficului aerian militar pot utiliza spațiul aerian restricționat/rezervat prin notificare în timp scurt. Pentru a mări sau combina spațiul aerian restricționat/rezervat, ACC civil poate aloca prin notificare în timp scurt, anumite nivele pe un segment de rută ATS pentru a fi utilizate temporar pentru zboruri OAT.

În aceste circumstanțe, ATS, MSA (ASM) și ATFCM pot interfera. Astfel o unitate ATC poate îndeplini simultan atribuțiuni ATC, MSA (ASM) și prin FMP-ul respectiv, atribuțiuni ATFCM.

De

exemplu,

identificarea

de

către

ACC

a

unei

zone

de

spațiu

aerian restricționat/rezervat care a fost dezactivată mai devreme și astfel posibilitatea utilizării CDR din zona respectivă, este o funcție MSA (ASM) Nivelul 3. Identificarea CDR necesare pentru rezolvarea problemelor de capacitate ale unui sector dintr-un ACC sau chiar a întregului ACC este mai mult o funcție ATFCM Nivelul 2. Rerutarea fluxului de trafic GAT prin notificare imediată este o funcție ATFCM Nivelul 3. În același timp, controlul zborurilor GAT pe CDR noi

deschise este o funcție ATS a ACC-ului. Controlul, coordonarea, siguranța și fluența traficului aerian, inclusiv semnalarea conflictelor GAT și OAT sunt de domeniul ATS.

Conceptul utilizării flexibile avansate a spațiului aerian A-FUA

Conceptul Utilizării Flexibile Avansate a Spațiului Aerian (A-FUA) este dezvoltat pe baza îmbunătățirii procesului colaborativ de decizie și optimizarea configurațiilor de spațiu aerian, inclusiv prin utilizarea unor noi tipuri de structuri de spațiu aerian.

Conceptul A-FUA vizează îndeplinirea performanțelor în domeniul managementului spațiului aerian la nivel național, cu posibilitatea extinderii la nivel regional și multinațional, fără afectarea drepturilor suverane în privința deciziilor de alocare a spațiului aerian național. Conceptul asigură îndeplinirea cerințelor operaționale civile și militare, prin optimizarea performanțelor în utilizarea spațiului aerian.

Conceptul A-FUA nu este fundamental diferit de FUA și este bazat pe proceduri și instrumente avansate care conduc spre o utilizare flexibilă a spațiului aerian mai dinamică și mai eficientă, asigurând totodată și suportul pentru creșterea performanței ASM.

Aplicarea A-FUA în mediul FRA este caracterizată prin utilizarea traiectorilor dinamice. Operatorii

aerieni

primesc

informații

despre

disponibilitatea

spațiului

aerian,

în

locul disponibilității rutelor. Pentru tranzitarea unui asemenea spațiu, operatorii aerieni au nevoie de informații despre alocările de spațiu aerian activate pentru activități militare sau civile complexe, astfel încat să poată selecta rute ocolitoare, prin utilizarea unor puncte intermediare publicate sau ad-hoc. Îndeplinirea acestor cerințe de informare dinamică, implică transmiterea constantă a tuturor modificărilor de statut al spațiului aerian către administratorul european de rețea (NMOC), furnizorii de servicii de navigație aeriană și tuturor utilizatorilor de spațiu aerian, civil și militari.

Conceptul A-FUA are ca obiective:

aplicarea sistematică a mecanismului de cooperare si informare între utilizatorii de spațiu aerian civili și militari la nivel național, sub-regional și NMOC;

asigurarea unui proces continuu și facil de alocare și utilizare a diferitelor configurații de spațiu aerian, cu modificări dinamice, la nivel pre-tactic și tactic;

implementarea treptată a unor noi tipuri de structuri de spațiu aerian rezervat, bazate pe principiile modularizării, zonelor cu profil variabil și zonelor mobile dinamice;

colectarea și diseminarea informațiilor FUA și ATFM, în toate etapele de planificare, prin intermediul serviciilor de rețea;

implementarea și interconectarea sistemelor suport pentru managementul spațiului aerian, prin asigurarea compatibilității și interoperabilității dintre sistemele civile și cele militare, cu respectarea cerințelor de securitate a informațiilor;

contribuția la atingerea obiectivelor de performanță în domeniile de siguranță, capacitate, mediu și eficiență a zborurilor comerciale și misiunilor operaționale.

Articolul 5

MANAGEMENTUL STRATEGIC AL SPAȚIULUI AERIAN - NIVELUL 1 MSA (ASM)

Generalități

"Managementul strategic al spațiului aerian la nivel 1" constă într-un proces comun, civil și militar, stabilit de Consiliul pentru Managementul Spațiului Aerian (CMSA). CMSA aprobă politica națională MSA (ASM) și execută planificarea strategică necesară, ținând cont de cerințele utilizatorilor spațiului aerian național și internaționali și de cerințele furnizorilor ATS.

CMSA este o structură civilo-militară ce funcționează pe baza unui regulament stabilit și aprobat de membrii acestuia. CMSA nu are personalitate juridică și funcționează fără buget propriu. Secretariatul CMSA este asigurat de AACR. Cheltuielile proprii necesare pentru participarea reprezentanților săi în cadrul reuniunilor CMSA se asigură de către fiecare dintre instituțiile reprezentate în cadrul CMSA.

Principală funcție a CMSA este de a asigura utilizarea eficientă și în siguranță a spațiului aerian și rețelei de rute ATS din FIR București, precum și o gestionare operațională continuă și transparentă a acestuia.

Această funcție se poate îndeplinii prin dezvoltarea, aprobarea și punerea în aplicare a unei politici naționale comune privind alocarea cu maximă eficiență a spațiului aerian și revizuirea periodică a acesteia

luând în considerare cerințele privind securitatea și apărarea națională, cerințele utilizatorilor de spațiu aerian, cerințele de mediu și orice alte cerințe particulare ale statelor vecine.

Președintele Consiliului convoacă ședințele CMSA, din proprie inițiativă sau la inițiativa uneia din părțile reprezentate. Acestea se desfășoară în prezența a minim două treimi din membrii săi, iar hotărârile se adoptă cu unanimitate. Membrii care nu pot participa, înregistrează votul/poziționarea lor la secretariatul CMSA, cu cel puțin 24 de ore înainte de ședință. Hotărârile CMSA se pot adopta prin acordul direct exprimat în ședință sau prin corespondență. La ședințele CMSA pot participa ca invitați și alte persoane, în funcție de specificul problemelor ce se abordează.

CMSA emite, în domeniul său de competență, hotărâri pentru aprobarea modificării și utilizării spațiului aerian din FIR București. Hotărârile sunt obligatorii pentru toți participanții la managementul pre-tactic și tactic al spațiului aerian, iar structurile de spațiu aerian aprobate se publică în AIP România și AIP MIL, cu excepția zonelor temporar interzise, care se publică prin NOTAM și a zonelor geografice UAS, care se publică în format digital pe paginile web ale furnizorilor de servicii de informare aeronautică certificați și după caz în AIP România. Hotărârile CMSA se semnează de către președintele CMSA, dupa ce acestea au fost contra-semnate de fiecare membru al CMSA, indiferent dacă a participat direct sau prin înlocuitor de drept la sedința CMSA.

Consiliul pentru Managementul Spațiului Aerian

Obiective strategice

Consiliul pentru Managementul Spațiului Aerian are următoarele obiective strategice:

îmbunătățirea managementului spațiului aerian din FIR București în condiții de eficiență și siguranță aeronautică;

asigurarea unui proces de organizare și management al spațiului aerian corect și eficient;

asigurarea consultării și cooperării între structurile responsabile pentru managementul spațiului aerian și alte părți interesate;

menținerea și perfecționarea standardelor serviciilor ATM prin planificarea la nivel strategic și monitorizarea proceselor și activităților specifice;

utilizarea nediscriminatorie a spațiului din FIR București de către toți utilizatorii;

armonizarea procedurilor de management al spațiului aerian cu statele vecine;

implementarea și aplicarea conceptelor UFSA (FUA) la toate nivelurile.

Atribuțiuni specifice

aprobă politica națională comună privind spațiul aerian, conform prevederilor art. 5.3.;

se asigură că la Nivelul 2 și 3 sunt definite și implementate reguli de prioritate și proceduri de negociere pentru alocarea spațiului aerian;

asigură, cel puțin anual, reanalizarea spațiului aerian din FIR București cu privire la aplicarea efectivă a Conceptului UFSA (FUA), ținând cont de cerințele utilizatorilor de spațiu aerian;

analizează și aprobă propunerile de înființare a unor noi structuri flexibile de spațiu aerian;

se asigură că procedurile pentru alocarea zilnică a structurilor de spațiu aerian stabilite, ad-hoc și mobile sunt implementate;

se asigură că alocarea și utilizarea structurilor de spațiu aerian sunt realizate pe principiul modularității sau ajustării limitelor;

se asigură că sunt implementate proceduri pentru separarea responsabilităților între unitățile de control trafic aerian civile și cele militare în zonele comune și metodele de traversare a zonelor restricționate/rezervate de către traficul GAT;

asigură stabilirea procesului de coordonare între toate nivelurile MSA (ASM);

se asigură că sunt stabilite mijloacele și procedurile de coordonare civilo-militare în timp real;

se asigură că sunt dezvoltate politici comune cu statele vecine pentru implementarea unor porțiuni de spațiu aerian transfrontalier atunci când fluxurile de trafic și activitățile utilizatorilor impun acest lucru;

aprobă lista cu activitățile pentru care este necesară restricționarea/rezervarea spațiului aerian și asigură revizuirea și actualizarea acesteia cel puțin anual, la propunerea AACR si AAMN;

se asigură că în cadrul procesului de implementare al modificărilor de spațiu aerian din FIR București este realizată coordonarea și consultarea cu toți utilizatorii implicați;

se asigură că este realizată analizarea cel puțin anual a eficienței procedurilor de colaborare civilo-militare și a eficienței utilizării spațiului aerian din punct de vedere al performanței;

se asigură că documentele privind managementul spațiului aerian sunt arhivate conform reglementărilor naționale în vigoare;

aprobă procedura privind înființarea zonelor geografice UAS în termen de 48 de ore.

În exercitarea atribuțiilor, CMSA poate delega competențe pentru analizarea unor solicitări de modificare a spațiului aerian înainte de a fi aprobate.

Principiile de funcționare ale CMSA

Generalități

Principiile care asigură îndeplinirea de către CMSA a obiectivelor strategice și atribuțiunilor specifice sunt siguranța, consultarea și cooperarea.

Siguranța

CMSA se va conforma, cât de mult posibil, bunelor practici internaționale și trebuie să se asigure că procesul de modificare al spațiului aerian, procedurile și instrucțiunile sunt compatibile cu procedurile civile și militare aplicabile privind siguranța.

Propunerile de înființare sau modificare a structurilor de spațiu aerian înaintate CMSA pentru aprobare vor fi însoțite, după caz, de raportul grupurilor de lucru delegate, prevăzute la pct. 5.2.4..

Consultarea

CMSA trebuie să se asigure că, acolo unde este necesar , înainte de introducerea unor modificări în structura spațiului aerian din FIR București, au fost consultate toate părțile implicate.

CMSA se asigură că planificarea și modificarea spațiului aerian se face ținând cont de interesele tuturor părților implicate, civile sau militare fără a avantaja nicio structură.

Toate propunerile de modificare în structura spațiului aerian din FIR București, înaintate CMSA spre aprobare, vor fi însoțite de un raport privind rezultatul consultărilor cu utilizatorii spațiului aerian și alte părți implicate, efectuate de inițiatorul propunerii.

Cooperarea

Trebuie menținută o strânsă cooperare cu toții partenerii naționali și internaționali astfel încât să se asigure consistența între politica de planificare și modificare a spațiului aerian cu programele organizațiilor naționale și internaționale.

Delegarea de competențe

CMSA poate delega competențe unor structuri specializate sau grupuri de lucru comune formate din specialiști în domeniul ATM, civili sau militari, propuși de autoritățile aeronautice civilă și militară și furnizorii de servicii de navigație aeriană, care să analizeze și să emită recomandări privind propunerile de politici comune privind spațiul aerian sau, după caz, de modificare a structurii spațiului aerian din FIR București.

Componența, modul de lucru și atribuțiunile acestor structuri specializate sau grupuri de lucru comune vor fi stabilite prin hotărâri emise de CMSA.

Formularea politicii naționale comune privind spațiul aerian și procesul de revizuire

În acest context termenul politică reprezintă „o regulă de decizie permanentă care oferă îndrumare

privind

tipul

acțiunilor

acceptabile

sau

neacceptabile,

pentru

cei

care

au responsabilități executive”.

Elaborarea/modificarea politicii naționale comune privind spațiul aerian cuprinde șase etape, conform Figurii 1, după cum urmează:

identificarea necesității elaborării unei politici / modificării unei politici;

elaborarea analizei de impact potențial;

luarea deciziei de începere a procesului de elaborare/modificare;

consultarea;

aprobarea; și

publicarea.

Un element esențial al politicii naționale comune privind

spațiul aerian îl reprezintă coordonarea și acordul intern dintre organizațiile de aviație civilă și militară corespunzătoare, activități care trebuie desfășurate înainte de începerea consultărilor externe.

Atunci când consideră necesar CMSA va solicita o analiză de impact care, în funcție de natura modificării, să conțină o analiză de siguranță, impactul asupra mediului, o analiză din punct

de

vedere

al

legalității,

și

alte

aspecte

care

se

consideră

necesare.

Este necesară o politică

- Nivel politic -

Nu necesită acțiuni ulterioare

DECIZIA DE A CONTINUA

Consultarea structurilor/grupuri de lucru delegate (după caz), IA, acorduri internaționale.

Reanalizarea rezultatelor consultărilor

Revizuirea proiectelor IA și acordurilor internaționale (după caz)

APROBAREA

Este Politica acceptată de structurilor/grupuri de lucru delegate (după caz)

ANALIZA ȘI CONSULTAREA INIȚIALĂ

Coordonare (și acord) statele implicate

Transmiterea către CMSA pentru luarea deciziei

Transmiterea către originator

Transmiterea către originator

Transmiterea către CMSA

Transmiterea către originator

Originator:

organizație internațională (ICAO, EU, EUROCONTROL, NATO):

Autoritatea Aeronautică Civilă;

Autoritatea Aeronautică Militară;

furnizori de servicii de navigație;

Analizarea și pregătirea politicii de către originator și/sau

Implicații la nivel strategic (stat) Proiectul analizei de impact (IA) Program de cercetare/dezvoltare

Coordonare și acord cu autoritățile civile și militare

PUBLICAREA

Emiterea reglementării specifice

Dacă DA Dacă NU Coordonare

Figura 1. Formularea politicii naționale comune privind spațiul aerian și procesul de revizuire

Procesul de modificare a spațiului aerian

Procesul de modificare a spațiului aerian cuprinde toate etapele prezentate în Figura 2.

Structura care inițiază propunerea de modificare a spațiului aerian trebuie să respecte cerințele reglementărilor aplicabile și trebuie să transmită către CMSA toate detaliile privind modificarea, rezultatul consultărilor cu structurile implicate, după caz.

CMSA asigură prin negociere găsirea unei soluții agreeate de toate părțile în cazul în care în procesul de consultare structurile implicate au opinii diferite privind respectiva propunere de modificare de spațiu aerian.

IDENTIFICAREA

Propunerile de modificare a spațiului aerian care trebuie publicate cu respectarea ciclului AIRAC, trebuie inițiate cu suficient timp înainte pentru a asigura respectarea termenelor respective.

Solicitarea de modificare a spațiului aerian de către:

utilizatori de spațiu aerian;

furnizori de servicii de navigație;

membrii CMSA;

alte structuri.

CONSULTARE INIȚIALĂ

Consultare inițială cu utilizatorii și furnizorii de servicii de navigație implicați

Au acceptat propunerea?

Modificarea propunerii

Respingerea propunerii

CONSULTAREA ȘI ANALIZA FINALĂ

Transmiterea oficială a propunerii către CMSA

Implicații la nivel național

Studierea propunerii de către membrii CMSA

Elemente de analiză:

- oportunitatea/justificarea modificării

- respectarea principiilor UFSA

- rezultatul consultării cu structurile implicate

Transmiterea către originator

APROBAREA

Hotărârea CMSA pentru aprobare

IMPLEMENTAREA

Evaluarea de siguranță

Aprobarea Evaluării de siguranță

Coordonare internațională și LoA cu statele vecine implicate

PUBLICAREA

Dacă DA

Dacă NU

Coordonare

Figura 2. Procesul de modificare a structurii spațiului aerian

Autoritățile aeronautice competente informează periodic CMSA, prin secretariatul acestuia, cu privire la stadiul implementării unei modificări de spațiu aerian. În situația în care procesul de implementare a unei modificări de spațiu aerian nu este finalizat în termen de 6 luni de la hotărârea CMSA, acesta poate decide reanalizarea solicitării de aprobare a modificării în cauză.

Managementul dinamic al spațiului aerian

Generalități

Scopul managementului dinamic al spațiului aerian (DAM) este de a stabili metodele de utilizare a spațiului aerian într-o manieră dinamică, cât mai apropiat posibil de ora de operare, pentru o mai bună adaptare la cerințele utilizatorilor în conformitate cu operațiunile ce

s-ar putea dezvolta la nivelul rețelei ATS. Astfel, DAM ar trebui să completeze activitățile MSA (ASM) desfășurate, de regulă, la nivelul 2 MSA (ASM), care însă sunt restricționate la o perioadă limitată de timp.

Procesul DAM se referă la folosirea unor proceduri suplimentare pentru descrierea și alocarea spațiului aerian, și transmiterea informațiilor asociate cu scopul de a îmbunătăți procesul curent UFSA (FUA) pentru a răspunde unor cerințe specifice de spațiu aerian și/sau de optimizare a structurii de rute.

DAM se aplică în planificarea, alocarea și utilizarea structurilor dinamice de spațiu aerian pentru a obține cea mai optimă capacitate de spațiu aerian ca parte a unei structuri definite de configurație de spațiu aerian. Acest lucru se poate realiza prin folosirea unor structuri de spațiu existente sau prin definirea unora ad-hoc.

Elementele pentru planificarea unei structuri de spațiu aerian dinamic sunt:

o mai bună alegere a traiectelor prin includerea unor opțiuni de puncte de raport ca o funcție a sistemului modular de rezervare și restricționare a spațiului aerian;

flexibilitate mai mare pentru a răspunde cerințelor operaționale militare notificate în timp scurt, prin utilizarea porțiunilor de spațiu aerian existente sau adiționale;

o listă pregătită în avans cu zonele ce pot fi rezervate sau restricționate,ce pot fi activate printr-un proces CDM pentru a rezolva modificările pe termen scurt în planificarea traiectelor de zbor GAT în coordonare cu solicitările de rezervare și restricționare a spațiului aerian, adaptate să se potrivească cu antrenamentul militar și profilul operațional.

activare proactivă a spațiului aerian sau alocare de restricții printr-un proces comun de luare a deciziilor, care să includă modificările pe termen scurt privind modalitățile de re- rutare și cererile de trafic aerian civil.

Odată ce se implementează un sistem adecvat de avertizare, „structurile ad-hoc”, pot fi stabilite doar în acest scop pentru a rezolva cerințele operaționale pe termen scurt, altfel decât prin procedura normală stabilită pentru nivelul 1. Înființarea unor astfel de structuri ad-hoc la nivel MSA (ASM) 2 sau 3 vor trebui să folosească criteriile din Procedurile comune aplicabile.

Înainte de a implementa orice fel de proces DAM la cele trei nivele MSA (ASM), următoarele subiecte trebuie analizate pentru a putea îmbunătăți conceptul de bază UFSA (FUA):

trasarea structurilor de spațiu aerian: Nivelul 1 MSA (ASM) stabilește structurile de spațiu aerian și le definește condițiile de utilizare printr-o serie de opțiuni bazate pe sub- divizarea unor zone de spațiu aerian rezervat sau restricționat temporar și un număr sporit de rute condiționale asociate. Nivelul 1 MSA (ASM) definește și stabilește de asemenea procesele și procedurile ce permit trasarea unor structuri de spațiu aerian ad-hoc suplimentare ce pot fi folosite la nivel 2 sau 3 MSA (ASM).

alocarea structurilor de spațiu aerian: La nivel 2 MSA (ASM), procesul de alocare și planificare a spațiului aerian permite alocarea unei configurații specifice de spațiu aerian, bazată pe o structură de spațiu aerian predefinită sau pe una ad-hoc, ca răspuns la o cerere specifică de spațiu aerian. La nivel 3 MSA (ASM) va trebui implementat un proces de luare a deciziilor specific, care să le permită tuturor partenerilor implicați să discute, să modifice sau să agreeze pe termen scurt în privința alocării sau realocării de spațiu aerian în ziua de operare.

transmiterea informațiilor despre structurile de spațiu aerian: Echipamentele tehnice și informatice ale sistemului MSA (ASM) sunt folosite la nivel doi și trei MSA (ASM) pentru a-i informa pe toți utilizatorii de spațiu aerian afectați despre orice modificare de spațiu aerian rezultată în urma unui proces DAM, și pentru a crește siguranța.

Procesul DAM le permite tuturor utilizatorilor de spațiu aerian să urmeze profilele de zbor preferate și flexibile și mai asigură încă două beneficii majore:

tratament echitabil în alocarea spațiului aerian și a rutelor solicitate în termen scurt;

avertizarea operatorilor aerieni despre posibilitatea de a folosi alte rute alternative.

Zonele ad-hoc se stabilesc pentru activități specifice (ex. exerciții militare, demonstrații aeriene, concursuri aeriene, etc), prin LoA sau protocoale semnate de toate structurile implicate.

Zonele ad-hoc sunt gestionate de AMC și sunt alocate și activate în conformitate cu prevederile

cuprinse

în

procedurile

de

alocare

aplicabile

zonelor

de

spațiu

aerian restricționat/rezervat.

MSA (ASM) deasupra apelor internaționale (High Seas)

Aplicarea Conceptului UFSA (FUA) în spațiul aerian deasupra apelor internaționale nu trebuie să intre în contradicție cu prevederile Convenției de la Chicago și Anexele acesteia și cu prevederile Legii Mării (Law of the Sea) din Convenția Națiunilor Unite. Procedurile stabilite nu trebuie să îngrădească zborul aeronavelor civile sau de stat în aceste zone, iar activitățile militare din respectivele zone trebuie notificate în prealabil.

În conformitate cu prevederile Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/ 2012 de stabilire a regulilor comune ale aerului și a dispozițiilor operaționale privind serviciile și procedurile din navigația aeriană, cu modificările ulterioare (Regulamentul SERA), în spațiul aerian deasupra apelor internaționale se pot stabili numai zone periculoase D, acestea fiind gestionate de AMC în conformitate cu prevederile procedurilor de alocare a zonelor de spațiu aerian restricționat/rezervat.

CMSA trebuie să se asigure că procedurile aplicabile cuprind prevederi privind coordonarea zborurilor în spațiul aerian deasupra apelor internaționale, iar această coordonare se face pe cât posibil direct între unitățile ATS militare responsabile pentru activitate și unitățile ATS civile responsabile pentru furnizarea serviciilor de trafic în zona respectivă.

Conceptul UFSA (FUA) poate fi utilizat deasupra apelor internaționale în maniera similară cu principiile aplicabile în spațiul aerian suveran.

Trebuie recunoscut dreptul aeronavelor de stat de a zbura neîngrădit deasupra apelor internaționale,cu respectarea principiilor conceptului “due regard”, definite prin Convenția de la Chicago (Art.3 a) si d)). Aeronavele de stat trebuie să respecte într-o manieră cât mai extinsă posibil, prevederile documentelor ICAO în acest sens.

Operațiuni la limita FIR și transfrontaliere

Generalități

Scopul operațiunilor la limita FIR și transfrontaliere (CBO) este de a stabili un proces care să permită desfășurarea activităților unuia sau a mai multor state, într-o zonă stabilită în spațiul aerian deasupra frontierei internaționale sau în spațiul aerian aflat în interiorul teritoriului de suveranitate al altui stat.

Procesul CBO analizează cerințele pentru spațiul arian rezervat (TSA/TRA) și spațiul aerian restricționat (D/R) prin alocarea și utilizarea în comun a zonelor transfrontaliere (CBA) precum și prin utilizarea în comun a TRA/TSA existente, relocate sau noi apărute, incluzând zonele gestionabile AMC D și R, stabilite în întregime în spațiul aerian aflat sub jurisdicția unui stat vecin.

Aplicarea CBO / operațiilor la limita FIR se realizează în baza acordurilor încheiate cu alte

state,

care

stabilesc

modalitățile

de

cooperare

pentru

a

diminua

diferențele

de reglementare și procedurale. Acordurile conțin toate aspectele legale, operaționale și tehnice (suveranitate, operații, mediul înconjurător și căutare și salvare) și specifică un set comun de criterii de eșalonare între zborurile civile și militare.

Acordul cadru de aplicare a CBO stabilit cu celelalte state ține cont de următorii factori:

responsabilitatea și răspunderea juridică pentru furnizarea ATS;

responsabilitatea SAR;

procedurileATS și limba comună de utilizare;

alocarea codului SSR;

felul zborului (VFR sau IFR);

numărul maxim de aeronave participante;

procedurile de coordonare armonizate și schimbul datelor plan de zbor;

comunicații;

proceduri de notificare privind apărarea aeriană;

proceduri comune AMC;

planificarea / proceduri de planificare, relaționare cu AMC-urile interesate;

proceduri de activare / dezactivare, relaționare cu AMC-urile interesate;

reguli de prioritate;

proceduri de raportare a incidentelor ATS;

aspecte de mediu înconjurător.

După stabilirea CBA sau agrearea utilizării în comun a TRA/TSA sau a zonelor gestionabile D sau R, conform criteriilor menționate mai sus, statele implicate definesc și utilizează următoarele criterii de utilizare:

perioadele de activitate ținând cont de sărbătorile naționale;

furnizorii ATS autorizați pentru furnizarea ATS;

alte unități certificate să controleze traficul în CBA/TRA/TSA sau zonele D sau R comune;

utilizatorii spațiului aerian autorizați să folosească CBA/TRA/TSA sau zonele D sau R și numărul maxim de aeronave participante;

limba comună utilizată;

procedurile de control trafic aerian, incluzând felul zborului (VFR, IFR), alocarea codului SSR și procedurile de apărare aeriană și/sau ATC asociate CBA/TRA/TSA sau zonele D sau R comune, pentru:

zborurile în evoluție;

zborurile care tranzitează;

zborurile care intră/ies.

procedurile pentru zborurile care operează independent în CBA/TRA/TSA sau zonele D sau R comune (ex. UAS);

criteriile de eșalonare pentru traficul care operează sau traversează CBA/TRA/TSA sau zonele D sau R comune; sau între traficul din interiorul zonelor și traficul care ocolește acele zone;

mijloace ATS obligatorii (ex. radar primar, radar secundar, acoperirea frecvențelor radio, etc.);

mijloace de coordonare obligatorii (ex. comunicații directe controlor-controlor, schimb de date radar și plan de zbor, etc.);

proceduri de contingență în eventualitatea întreruperii ATS; și

proceduri de raportare a incidentelor ATS de la nivelul MSA (ASM) 2/3 către nivelul 1 MSA (ASM).

Zonele transfrontaliere (CBA)

Împreună cu statele vecine se optimizează structurile de spațiu aerian și rutele aeriene în spațiul aerian din apropierea frontierei naționale, atunci când există cerințe naționale pentru specifice pentru stabilirea TSA/TSA si zone D sau R deasupra frontierei de stat. Aceasta se realizează prin stabilirea de CBA în regim de TRA/TSA, sau zone D sau R gestionabile AMC, cu CDR asociate, în beneficiul zobrurilor GAT și OAT, fără a fi limitați de frontiera internațională.

CBA stabilite pot fi folosite și de utilizatorii statului(elor) vecin(e). Alocarea CBA între utilizatorii de spațiu aerian potențiali se realizează de AMC desemnată în baza unor reguli de prioritate definite la Nivelul 1 MSA (ASM) și specificate în acordul încheiat.

În acordul cadru stabilit cu statele implicate se iau în considerare, adițional factorilor menționați la aliniatul 5.8.1.4, și următorii factori specifici CBA:

delegare ATS;

clasificarea spațiului aerian;

sectorizarea ATC;

criteriile de eșalonare între zborurile civile și militare; și

posibilitatea subdivizării CBA.

După stabilirea CBA, statele implicate definesc și agrează criteriile de folosire CBA și stabilesc clasificarea spațiului aerian delimitat de CBA, în conformitate cu prevederile ICAO.

Între AMC implicate se stabilește un proces AMC comun, care să includă procedurile privind

planificarea

rezervărilor

de

spațiu

aerian,

cererilor

și

alocarilor,

activărilor

și dezactivărilor de spațiu aerian, în baza regulilor de prioritate stabilite și a orarului de lucru asociat. În cazul publicării unui CBA, AMC implicate vor stabili de comun acord cine este AMC Responsabil (Lead AMC), însărcinat cu publicarea în AUP/UUP a utilizării CBA.

TRA/TSA și zonele D sau R utilizate în comun

Dacă sunt argumente de folosire în comun a TRA/TSA și a zonelor D și R gestionabile AMC de către utilizatorii de spațiu aerian ai mai multor state, se stabilesc acorduri de acces la spațiul aerian utilizat în comun, pentru utilizarea mai eficientă a acestuia.

Alocarea TRA/TSA și a zonelor D și R gestionabile AMC folosite în comun se face de către AMC desemnat, prin aplicarea regulilor de prioritate stabilite în acordul încheiat la nivel 1 MSA (ASM).

Procedurile comune de operațiuni transfrontaliere/ la limita FIR/UIR de utilizare în comun a CBA, TRA/TSA și zonelor D și R cu unul sau mai multe state pot fi elaborate în baza regulilor de management comun al spațiului aerian.

În acordul cadru stabilit cu statele implicate se iau în considerare, adițional factorilor menționați la aliniatul 5.8.1.4 , și următorii factori specifici:

desemnarea unui AMC responsabil;

proceduri de tranzit OAT;

procedura de autorizare diplomatică;

responsabilitatea și răspunderea civilă pentru furnizarea ATS;

criteriile de eșalonare între zborurile civile și militare;

publicarea informațiilor de închidere / deschidere de rute;

cunoașterea clasificării spațiului aerian.

Rețeaua de rute ATS și dezvoltarea altor structuri de spațiu aerian

Planificarea și stabilirea rutelor ATS permanente și a rutelor condiționale (CDR), incluzând sistemul de rute de tranzit OAT precum și spațiul aerian restricționat sau rezervat se desfășoară la nivel internațional și național în cadrul unui proces european coordonat.

Optimizarea rutelor ATS existente și viitoare și planificarea altor structuri de spațiu aerian se realizează prin procesul național de coordonare la Nivel 1.

Optimizarea spațiului aerian FRA național sau FRA transfrontalier se realizează prin procesul național de coordonare la Nivel 1 respectând procesele europene de coordonare.

Activitățile de optimizare se desfășoară în cadrul grupurilor de lucru EUROCONTROL, în concordanță cu procesul cooperativ de planificare.

Analiza folosirii spațiului aerian din FIR București, incluzând folosirea rutelor condiționale (CDR), a scenariilor de rerutare precum și a spațiului aerian restricționat sau rezervat se desfășoară anual.

Procesele de coordonare și colaborare internaționale și naționale la nivelul 1 MSA (ASM) pentru alocarea spațiului aerian la nivelul 2 MSA (ASM)

Alocarea pretactică a spațiului aerian de către AMC România la nivel 2 MSA (ASM) este executată prin activarea rutelor condiționale și a zonelor de spațiu aerian restricționat/rezervat în strânsă colaborare cu FMP București pentru a respecta procesele de cooordonare colaborativă MSA (ASM)/ATFCM.

Din considerente operaționale sau legate de probleme meteorologice, după o coordonare prealabilă cu FMP București, în conformitate cu procedurile MSA (ASM) de nivel 1, AMC România poate amenda conținutul AUP ce conține lista zonelor gestionate de AMC, prin publicarea unui UUP.

Regulile de prioritate și procesul de negociere pentru alocarea pretactică a spațilui aerian de către AMC sunt stabilite prin Procedurile de alocare a spațiului aerian restricționat și rezervat în FIR București.

Procesele de coordonare și colaborare internaționale și naționale la nivelul 1 MSA (ASM) pentru utilizarea spațiului aerian la nivel 3 MSA (ASM)

Din considerente operaționale sau legate de probleme meteorologice, unitățile ATS civile și/sau militare, pot după o coordonare prealabilă și în conformitate cu procedurile MSA (ASM) de nivel 1 să amendeze deciziile MSA (ASM) de nivel 3 publicate în AUP/UUP, referitor la validitatea rutelor condiționale sau alocarea zonelor de spațiu aerian restricționat sau rezervat.

Folosirea simultană a unei rute condiționale și traversarea de către alt utilizator de spațiu aerian a zonei de spațiu aerian rezervat sau restricționat asociată poate apare atunci când natura activității din zonă poate fi executată atunci când există un proces de coordonare în timp real între unitățile ce au responsabilitate în zonele unde se desfășoară activitatea acelui utilizator. Existența unui punct de coordonare eficient MSA (ASM) de nivel 3 civilomilitar permite folosirea în siguranță a unei rute condiționale printr-o zonă de spațiu aerian restricționat sau rezervat activă.

Planificarea și notificarea activităților sau exercițiilor militare de mare anvergură

Pentru activități militare de mare complexitate și anvergură (număr semnificativ de aeronave

paticipante,

cerințe

extinse

de

alocare

a

spațiului

aerian,

operațiuni transfrontaliere,etc), structurile militare organizatoare inițiază consultarea cu furnizorii civili de servicii de navigație aeriană, începând din etapa planificării inițiale a activității, astfel încât aceasta să conducă la un impact cât mai redus asupra traficului aerian civil.

Planificarea activităților sau exercițiilor militare de mare anvergură va fi realizată în conformitate cu prevederile conceptului de utilizare flexibilă a spațiului aerian și va cuprinde trei etape principale:

Etapa 1 - Planificarea (de la 24 luni înainte de executare până la șase zile înainte de începerea activității)

Etapa 2 – Execuția (de la șase zile înainte de începere până la desfășurarea efectivă a activității);

Etapa 3 - Post acțiunea (după terminarea activității).

Datele principale ale activităților militare de mare complexitate și anvergură vor fi coordonate în toate etapele procesului de planificare cu structura centralizată de management a rețelei de rute EUROCONTROL – Network Management

Articolul 6

FUNCȚIILE MANAGEMENTULUI SPAȚIULUI AERIAN LA NIVEL 2

Generalități

AMC România îndeplinește atribuțiunile MSA (ASM) nivel 2 în conformitate cu regulile de prioritate în alocarea spațiului aerian și regulile de negociere stabilite prin procedurile de lucru aprobate.

AMC România funcționează ca punct focal pentru managementul spațiului aerian la nivel 2, îmbunătățește coordonarea civilo-militară națională și internațională și alocă la solicitările Agențiilor Aprobate (AA) zonele gestionabile AMC pentru a asigura utilizarea flexibilă a spațiului aerian.

AMC România conduce operațiunile de management și alocare a spațiului aerian la nivel 2 într-o manieră hotărâtoare, oportună și eficientă și rezolvă solicitările conflictuale de rezervare de spațiu aerian.

Evenimentele majore, planificate în avans, cum ar fi evenimentele politice sau sportive internaționale, exercițiile militare pe scară mare, care necesită spațiu aerian segregat suplimentar necesită coordonare între toate structurile civile și militare implicate. Ulterior toate aceste activități vor fi anunțate printr-un NOTAM și/sau printr-un supliment la AIP.

După ce AMC România a încheiat procesul de alocare a spațiului aerian prin promulgarea AUP-ului, este posibil să fie necesare anumite modificări în această alocare. Astfel de modificări vor fi efectuate de AMC România prin emiterea unui AUP Actualizat (UUP) și constă din anulări, modificări sau cereri noi de spațiu aerian.

Fig. 3 Operațiunile AMC România.

Responsabilități

AMC România este responsabilă pentru operațiunile de alocare și administrare zilnică a spațiului aerian – MSA (ASM) Nivel 2. În particular, AMC România:

acționează ca punct focal în coordonarea zilnică a managentului pre-tactic al spațiului aerian din FIR București sau, atunci când este cazul și la nivel internațional:

colectează și analizează toate solicitările de spațiu aerian care ar putea necesita rezervare / segregare de spațiu aerian, luînd în considerare și deciziile de alocare stabilite la Nivelul 1 în cazul unor exerciții militare majore, spectacole aeriene și alte evenimente similare;

analizează cererile de disponibilizare a spațiului aerian folosind informații de încărcare de trafic aerian, eventualele probleme de capacitate ATS și întârierile ATS prognozate, pe baza informațiilor puse la dispoziție de FMP București;

rezolvă situațiile conflictuale în cazul solicitărilor de spațiu aerian rezervat și/sau restricționat, folosind toate informațiile pertinente;

rezolvă situațiile conflictuale prin aplicarea procedurilor de prioritate stabilite, prin renegociere, realocare sau prin segregare;

promulgă alocarea spațiului aerian prin transmiterea unui AUP/NOTAM către Agențiile Aprobate inclusiv ACC/FMP și către EUROCONTROL prin aplicațiile aflate la dispoziția AMC, în conformitate cu procedurile aplicabile.

colectează și analizează informații actualizate în ziua de operare de la Agențiile Aprobate, informații care pot anula folosirea zonelor de spațiu aerian rezervat și restricționat care au fost publicate în AUP;

dacă

este

necesar,

în

ziua

de

operare,

promulgă

un

UUP

care

conține modificarea/anularea restricțiilor de spațiu aerian publicate

în

AUP. Este necesară o perioadă de minim trei ore din momentul în care este promulgat UUP și începerea unor activități suplimentare care sunt descrise în acesta .

participă la ședințele de analiză ulterioară a alocării spațiului aerian;

conduce, acolo unde este autorizat, anumite procese de coordonare la nivel 3, tactic;

colectează, arhivează, manual sau prin sisteme automate, și raportează datele privind procesul de alocare a spațiului aerian restricționat/ rezervat gestionat, în scopul monitorizării performanței operațiunilor UFSA (FUA);

pune în aplicare

Procedura privind înființarea zonelor geografice UAS în termen de 48 de ore.

Agenții Aprobate (AA)

Agențiile care doresc să folosească zone rezervate/restricționate gestionate de către AMC România se numesc Agenții Aprobate și sunt aprobate de CMSA. AA le este permis să negocieze pentru spațiul aerian care le va fi alocat prin intermediul AMC România. Atunci când se vor face cereri de rezervare/alocare de spațiu aerian, factorul primordial va fi acela de a asigura siguranța traficului aerian.

Agențiile aprobate pot fi operatori aerieni certificați de către autoritățile aeronautice civile sau militare, aerocluburi sau asociații cu personalitate juridică, cu activități autorizate în domeniul aeronautic.

Lista AA aprobate de CMSA pentru utilizarea structurilor flexibile de spațiu aerian va fi comunicată la AMC și se va actualiza ori de câte ori este nevoie.

Agențiile aprobate vor trebui:

să planifice activitățile care necesită rezervare de spațiu aerian în avans în așa fel încât să poată să-și transmită solicitarea de spațiu aerian către AMC România cu o zi/24h înainte de activitatea propusă, pentru restricționarea spațiului aerian cu cel putin 7 zile în avans;

să se asigure că în ziua de desfășurare a activității, folosirea spațiului aerian este în conformitate cu alocarea efectuată de către AMC România;

să anuleze orice alocare de spațiu aerian care nu mai este necesară. Informația este transmisă către AMC România, care va lua măsurile necesare de emitere a unei baze NOTAM sau de publicare a UUP, prin care va informa pe toți cei interesați de această schimbare.

să modifice o alocare de spațiu aerian publicată anterior, coordonând cu AMC România, urmând ca acesta să emită un UUP și o bază NOTAM în care să fie publicate schimbările convenite;

să înainteze o nouă solicitare de spațiu aerian pentru a fi publicată în UUP.

Solicitările de folosire a spațiului aerian pot fi prezentate ca un bloc de spațiu aerian într- o perioadă de timp specificată cu posibilitatea de a muta solicitarea în termeni de timp și nivel de zbor.

Alocarea spațiului aerian de către AMC România

AMC acționează ca element de management pre-tactic al spațiului aerian din FIR București pe baza criteriilor de prioritate stabilite la nivel 1. Pe plan internațional AMC colaborează, pe baza LoA, cu AMC-urile adiacente și cu EUROCONTROL. AMC îmbunătățește coordonarea civilo-militară și cea regională și gestionează spațiul aerian în vederea utilizării flexibile a acestuia, în conformitate cu criteriile stabilite la nivelul 1.

Solicitările pentru alocarea spațiului aerian se transmit de către agențiile aprobate către AMC cu cu cel puțin 7 zile înainte de începerea activităților cu excepția solicitărilor pentru spațiul aerian rezervat și spațiul aerian restricționat utilizat pentru activități operaționale urgente care se transmit cu cel puțin 24 de ore înainte. Alocarea acestora se publică prin AUP și NOTAM.

Activitățile operaționale urgente sunt

zboruri operaționale executate cu aeronave de stat, activități de zbor executate pentru misiuni de căutare-salvare, activități de zbor pentru misiuni umanitare sau intervenții la calamități, activități pentru intervenția activă în atmosferă (ex. rachete antigrindină), modificarea programului pentru demonstrațiile aeriene, alte urgențe operaționale pentru care este necesară restricționarea spațiului aerian.

AMC asigură alocarea și rezolvarea cererilor conflictuale de spațiu aerian la nivel pre- tactic precum și derularea activităților specifice nivelului 2.

Evenimentele importante planificate din timp (evenimente politice sau sportive internaționale, aplicații militare de amploare, demonstrații aeriene, etc.), care necesită rezervare suplimentară de spațiu aerian, fac obiectul coordonării între toate structurile civile și militare implicate, de regulă prin semnarea unui protocol de colaborare. Aceste activități vor fi notificate prin publicarea în documentele de informare aeronautică.

După finalizarea procesului de alocare a spațiului aerian de către AMC poate apare necesitatea modificării acestei alocări în vederea optimizării folosirii spațiului aerian, creșterii capacității serviciilor de trafic aerian și reducerii întârzierilor. Aceste modificări sunt cuprinse în Planul Amendat de Utilizare a Spațiului Aerian (UUP) elaborat de AMC în ziua operării (ziua D )

Personalul AMC are acces la informațiile actualizate privind cererea de trafic, problemele de capacitate ATC, structura de spațiu aerian, prognozele meteo, publicațiile AIS și planificările de zbor. Legăturile de comunicații cu Agențiile Aprobate și cu EUROCONTROL permit personalului AMC difuzarea Planurilor de Utilizare a Spațiului Aerian (AUP-uri) și a Planurilor Amendate de Utilizare a Spațiului Aerian (UUP-uri).

Echipamentul minim de comunicații trebuie să permită legături directe cu Agențiile Aprobate, EUROCONTROL și AMC-urile din statele adiacente. În plus se recomandă să existe:

echipament telefax sau adresă email;

telex: SITA/ AFTN/ CIDIN;

mijloace de prezentare cartografică a situației spațiului aerian;

mijloace de stocare și arhivare a informațiilor;

IDS – Information Display System.

Activitatea AMC se va concentra în primul rând asupra zonelor în care se poate optimiza utilizarea spațiului aerian.

AMC va acorda o atenție sporită zonelor cunoscute ca foarte încărcate, va avea acces la informațiile referitoare la capacitatea și cererea ATM.

Mesaje MSA (ASM) specifice Nivelului 2

Planul de utilizare a spațiului aerian (AUP)

Aplicarea efectivă a conceptului UFSA (FUA) în ROMÂNIA impune ca deciziile de alocare de spațiu aerian la nivel 2 să fie difuzate zilnic într-o maniera eficientă, exactă și în timp util, de către AMC, prin intermediul Planului de Utilizare a Spațiului Aerian (AUP).

AUP se publică într-un format standard în conformitate cu prevederile specifice din procedurile de lucru ale AMC. AUP se transmite către Unitățile Autorizate și către NM EUROCONTROL, iar în cazul existenței unor acorduri bilaterale, către AMC-urile adiacente și alte agenții agreate.

Pentru a automatiza procesarea AUP în cadrul AMC și UA, pentru a permite păstrarea și afișarea automată a AUP-urilor la ACC-uri/FMP-uri, AUP-urile vor fi pregătite și distribuite prin sisteme suport ASM din ACC București.

AUP se emite în ziua premergatoare utilizării zonelor rezervate/restricționate până la ora 15.00 UTC iarna si 14.00 UTC vara.

AUP-urile pot fi transmise prin AFTN, CIDIN, sistemele suport ASM precum și manual, in caz de contingenta, prin fax sau telex sau e-mail.

Planul de Utilizare a Spațiului aerian Actualizat (UUP)

După ce AMC a încheiat procesul de alocare, pentru a beneficia de anularea oricărei structuri de spațiu aerian rezervate anterior se pot efectua schimbări în alocarea de spațiu aerian de AMC în ziua operării prin UUP.

UUP-urile constau din modificări aduse alocărilor anterioare difuzate în AUPul curent, cu scopul de a îmbunătăți capacitatea ATC și de a reduce întârzierile zborurilor GAT, printr-o utilizare mai eficientă a spațiului aerian.

UUP se publică în același format comun standard ca și AUP dar include, în plus, numărul mesajului AUP pe care îl actualizează. Transmiterea UUP se va efectua cu minim o oră înainte de intrarea lui în vigoare și de disponibilizarea unor structuri de spațiu aerian prin intermediul acestuia.

UUP se transmite către unitățile de trafic civile și militare interesate, și către NM EUROCONTROL, iar în cazul existenței unor acorduri bilaterale, către AMC-urile adiacente. Când este necesar, se pot publica UUP-uri suplimentare, în același mod. UUP-urile nu vor fi transmise atunci când nu sunt modificări ale AUP-ului curent.

UUP-ul va conține liste în aceeași ordine ca pentru AUP. Ca și la AUP-uri, se vor folosi diferite căi de transmitere.

Managementul spațiului aerian la nivel 2 deasupra apelor internaționale

Activarea Zonelor Periculoase deasupra apelor internaționale.

În conformitate cu principiul fundamental al conceptului de utilizare flexibilă a spațiului aerian, zonele periculoase situate în apele internaționale vor fi notificate ca active luând în considerare durata și înălțimea la care se desfășoară activitatea planificată.

Articolul 7

FUNCȚIILE MANAGEMENTULUI SPAȚIULUI AERIAN LA NIVEL 3

Generalități

Atribuțiunile pentru Nivelul 3 MSA (ASM) revin unităților ATC civile și militare care asigură controlul traficului OAT, respectiv traficului GAT, precum și grupelor militare de coordonare stabilite în acest sens.

Nivelul 3 MSA (ASM) (tactic) constă în activarea, dezactivarea, realocarea în timp real a spațiului aerian alocat la Nivelul 2 MSA (ASM), rezolvarea problemelor specifice utilizării spațiului aerian și/sau a situațiilor de trafic, între unitățile ATS civile și militare, controlori și/sau unități de control militare, după caz.

În scopul reducerii necesităților de segregare a spațiului aerian și pentru îmbunătățirea siguranței zborurilor, autoritățile ATS militare și civile vor elabora procedurile necesare și vor asigura schimbul de date plan de zbor, date radar și date de zbor în timp real, inclusiv intențiile controlorilor de trafic aerian civili și militari.

Accesul în timp real la toate datele necesare despre zbor, inclusiv intențiile controlorului de trafic aerian, cu sau fără ajutorul sistemelor tehnice, permite utilizarea optimizată a spațiului aerian și reduce necesitatea segregării spațiului aerian.

Pentru aplicarea completă a conceptului UFSA (FUA) la nivelele 1 și 2 MSA (ASM), sunt necesare facilități și proceduri corespunzatoare de coordonare în timp real, iar flexibilitatea utilizării spațiului aerian depinde de capabilitățile de coordonare civilo-militară în timp real.

Coordonarea civilo-militară în timp real

Comunicarea directă între unitațile ATS civile si militare este esențiala pentru facilitarea soluționării sigure a situațiilor aeriene specifice și trebuie sa fie detaliată in acorduri/proceduri de coordonare scrise.

Actiunile asociate coordonarii, incluzand schimbul prompt de informatii relevante pentru siguranta si dirijarea fluenta a zborurilor civile si militare, pot fi desfasurate in mod activ sau pasiv.

„Modul activ” al coordonării civilo-militare inseamna comunicarea în timp real între unitățile de trafic aerian civile și militare, care rezultă dintr-o acțiune a controlorului. Acest mod include atât coordonarea „verbală”, doar prin voce, cât și coordonarea non-verbală ( silent ), procesul comunicarii realizându-se doar prin acțiuni manuale.

„Modul activ” se referă la coordonarea situațiilor de trafic, în timp ce „Modul discret” se referă, în principal, la transmiterea de date și ar trebui utilizat pentru stabilirea unui curs de acțiune numai in situațiile prevăzute de procedurile agreate în comun.

Coordonarea non-verbală este utilizată, mai ales, pentru traversarea spațiului aerian și/sau a unor structuri de rute, atunci când se aplica procedura coordonarii prealabile. Utilizarea coordonării non-verbale poate reduce încărcarea controlorului, în special în zonele cu densitate mare de trafic.

Funcțiile coordonării verbale sunt utilizate în special atunci când schimbul de informatii realizat prin sisteme tehnice nu este suficient si se impune dialogul verbal direct.

Proceduri de coordonare

La nivelul 3 se stabilesc proceduri de coordonare între unitățile ATC civile și militare corespunzătoare. Aceste proceduri trebuie să cuprindă detalii privind asigurarea coordonării și eșalonării zborurilor OAT militare față de zborurile GAT în situații normale sau situații specifice (ex. traversarea spațiului aerian controlat de unitățile ATS civile de către zborurile OAT,

traversarea unei zone de spațiu aerian restricționat sau rezervat activată pentru activități militare, de către un zbor GAT, etc.)

Cazuri speciale

Aeronavele civile și militare cu situații deosebite la bord, care execută misiuni pentru salvări de vieți omenești și de intervenție la calamități au prioritate față de toate celelalte aeronave.

Aeronavele aflate în una din situațiile de la pct. 7.4.1 vor fi autorizate să traverseze zonele temporar rezervate sau segregate prin coordonare între partea civilă și militară la nivelul 3.

Controlorii civili și militari au obligația, în aceste situații, să asigure eșalonarea traficului GAT, respectiv OAT față de aeronavele în cauză.

Echipamente tehnice și informatice

Generalități

La nivel tactic, cerința principală este de a asigura un echipament tehnic și informatic care să ajute la crearea un mediu de trafic aerian în care conceptul UFSA (FUA) să fie aplicat eficient, în care necesitatea segregării traficului aerian să fie redusă la minim. Aceasta se poate realiza prin:

asigurarea cu informații privind spațiul utilizat;

schimbul de informații intre unitățile ATS civile/militare;

asigurarea unui sistem care să faciliteze traversarea spațiului aerian.

Date de utilizare a spațiului aerian

Funcția de informare despre utilizarea spațiului aerian furnizează, în timp real, tuturor părților implicate informații actualizate în legătura cu utilizarea curentă a spațiului aerian, informații în plus față de AUP/UUP, în legătură cu alocarea de spațiu aerian planificată, astfel încât să se facă în mod cât mai eficient folosirea spațiului aerian disponibil.

Sistemul de informare asigură schimbul de informații consistent și în timp real al situației concrete a spațiului aerian.

Ca aspect major privind siguranța zborului, integritatea datelor este garantată. Componenta nivelului 3 MSA (ASM), asigură activarea, dezactivarea, anularea pe scurt timp sau modificări privind rezervarea și realocarea structurilor de spațiu aerian.

Sistemele care sprijină această funcție furnizează în timp real situația spațiului aerian pe un ecran electronic și intercomunică cu sistemele ATC.

În faza inițială, informațiile în timp real privind utilizarea spațiului aerian sunt introduse manual, de fiecare unitate ATS implicată, fiecare in sistemul propriu.

Transmiterea sau primirea informației despre intenția controlorului de trafic aerian nu constituie, în sine, o coordonare care necesită acțiune. Aceasta facilitează controlorii de trafic aerian să determine necesitatea aplicării unui mod activ al coordonării civilo-militare.

Funcția de traversare/survolare a spațiului aerian utilizând coordonarea non- verbală

Funcțiile de coordonare non-verbală, care se bazează pe un dialog între controlori asigurat de sistem, permit controlorilor de trafic aerian civili și militari să schimbe informații de trafic, utilizând ecrane electronice. Aceste funcții vor facilita creșterea vitezei schimbului de date,

în

procesul

coordonării

zborului,

care

în

prezent

se

execută

prin

comunicare directă(voce). Principalele funcții ale acestui program privesc:

traversarea rutelor ATS permanente sau condiționale (CDR) de către OAT;

traversarea spațiului controlat de către OAT;

traversarea unui spațiu rezervat de către GAT;

utilizarea unei rute CDR adiționale/direct către/în afara rutei de către GAT.

Dialogurile între controlorii de trafic aerian civili și militari asigurate de sistem pentru traversarea unui spațiu aerian și a rutelor de zbor, sunt asigurate de două funcții: notificare a intenției de traversare a spațiului aerian și dialog privind traversarea spațiului aerian.

Funcția de notificare a intenției de traversare a spațiului aerian

Funcția de notificare a intenției de traversare a spațiului aerian poate fi folosită pentru a avertiza unitatea ATS civilă, despre intenția controlorului de trafic aerian militar de a traversa un spațiu aerian controlat, cu zbor(uri) militar(e) sau viceversa.

Aceasta notificare a intenției nu trebuie privită ca o cerere de autorizare a traversării spațiului aerian respectiv, sau ca o rută de zbor autorizată; numai modalitatea de executare a traversării este înaintată, dacă acest lucru este necesar în cadrul procedurilor de coordonare a zborurilor, pentru informarea ATC militar sau a unei unități de apărare antiaeriană.

Acest mesaj (de bază), a fost conceput pentru a permite distribuirea uniformă de către sistem a informațiilor de notificăre a intenției de traversare a spațiului aerian.

Funcția de dialog privind traversarea spațiului aerian

Funcția de dialog privind traversarea spațiului aerian este o dezvoltare ulterioară a funcției de notificare a intenției de traversare a spațiului aerian. Aceasta este utilizata când, prin acord bilateral, este necesară o coordonare prealabilă pentru traversarea de către GAT/OAT a unui spațiu aerian sau a unei rute de zbor.

Mesajul cerere de traversare a spațiului aerian (XRQ), Mesajul de acceptare a traversării spațiului aerian (ACP), Mesajul de propunere de traversare a spațiului aerian (XAP), Mesajul de respingere a traversării spațiului aerian (RJC) au fost concepute pentru a permite distribuirea armonizată de către sistem a informațiilor de traversare a spațiului aerian.

Publicare și informare

Perioadele de alocare sau activare a spațiului aerian restricționat/rezervat se publică în AUP/UUP și/sau NOTAM. Este necesară analizarea posibilității distribuirii AUP/UUP către un număr cât mai mare de agenții și persoane interesate.

Zonele de spațiu aerian restricționat/rezervat se publică în AIP Romania, informațiile publicate includ:

numele/codul de identificare al volumului de spațiu aerian;

coordonatele WGS-84;

limitele (laterale și verticale);

perioada de valabilitate, după caz;

date de contact (număr de telefon/frecvență radio), după caz.

Articolul 8

MANAGEMENTUL SPAȚIULUI AERIAN ÎN SITUAȚII DE CRIZĂ

Generalități

La activarea sistemului național și NATO de răspuns la criză, activitatea aeronautică în spațiul aerian național, integrat în spațiul aerian al Organizației Atlanticului de Nord (North Atlantic Treaty Organisation - NATO), se desfășoară conform normelor stabilite de autoritățile militare desemnate, potrivit legii, iar pentru gestionarea unei situații de criză, acțiunile militare executate în spațiul aerian pot fi întreprinse, în condițiile legii și ale tratatelor internaționale la care România este parte.

Efectul imediat pe care îl produce declanșarea situațiilor de criză asupra sistemului ATM este creșterea fluxurilor de trafic și în special a traficului care acționează în sprijinul dislocării forțelor naționale și/sau aliate/partenere.

Ridicarea capacității operaționale a structurilor de forțe aeriene presupune intensificarea zborurilor operaționale, concomitent, cu extinderea volumelor de spațiu aerian destinate acestor zboruri și identificarea unor noi blocuri de spațiu aerian. Este de așteptat ca utilizarea aeronavelor de transport militare și civile să se intensifice, precum și creșterea frecvenței zborurilor de realimentare, precum și a zborurilor de maximă prioritate pentru satisfacerea unor cerințe operaționale urgente.

Schimbările în densitatea, intensitatea, structura și tipul traficului aerian generează probleme

cu

evoluție

rapidă,

care

necesită

măsuri

diferite

față

de

cele

specifice managementului traficului aerian în condiții normale și impune în primul rând intensificarea cooperării/coordonării civilo-militare pentru soluționarea acestora.

Indiferent de circumstanțe, cerințele intensificării coordonării civilo-militare este mult îmbunătățită prin dezvoltarea planurilor naționale de răspuns la criză.

În situații de criză, autoritățile ATS militare și civile pot acorda prioritate aeronavelor de stat care acționează în sprijinul soluționării situației de criză în utilizarea spațiului aerian și a resurselor ATM ale României, prin coordonare directă sau în conformitate cu aranjamentele operaționale/tehnice încheiate.

Organizarea spațiului aerian în situații de criză

În organizarea spațiului aerian în situații de criză, structurile militare responsabile vor ține cont, inițial, de structura spațiului aerian din timp de pace și vor coordona permanent cu structurile ATM civile și elementele de control a spațiului aerian planificate a fi utilizate în acțiunile militare.

Cerințele de implementare imediată a unor volume de spațiu aerian suplimentar necesare acomodării zborurilor operaționale, nu permit parcurgerea procesului de stabilire a unor structuri de spațiu aerian prin hotărâri CMSA sau prin încheierea de protocoale.

Volumele de spațiu aerian suplimentar (ad-hoc) necesare operării aeronavelor militare se stabilesc, în faza inițială a situației de criză, prin coordonare directă între furnizorii de servicii de trafic aerian civili și militari.

La declararea fazelor ulterioare de răspuns la criză, responsabilitatea organizării spațiului aerian revine comandantului aliat sau național desemnat de către autoritățile militare aliate sau naționale ca Autoritate de Control a Spațiului Aerian (Airspace Control Authority - ACA). În această fază a crizei, este implementat sistemul de control al spațiului aerian, sub autoritatea ACA.

Obiectivul principal al controlului spațiului aerian este maximizarea eficacității operațiilor militare și asigurarea libertății de acțiune în spațiul aerian pentru traficul aerian operațional. Implemetarea sistemului de control al spațiului aerian se va face fără impunerea unor constrângeri nejustificate asupra traficului GAT.

Controlul spațiului aerian presupune stabilirea unor rute, coridoare de zbor și a unor volume de spațiu aerian precum și a unui set de reguli de utilizare a acestora, destinate executării acțiunilor militare.

Structuri naționale de management al traficului și spațiului aerian în situații de criză

Pentru implementarea graduală a măsurilor de răspuns la criză, este înființat Comitetul național de management al traficului aerian, în conformitate cu prevederile legislației aplicabile. Rolul acestui comitet, cu compunere mixtă civil-militară, este acela de creare a cadrului adecvat pentru desfășurarea intensificată a zborurilor militare, concomitent cu traficul aerian civil, în condiții de siguranță aeronautică.

Această structură constituie și interfața la nivel național în relația autorităților ATM militare și civile române cu instituțiile și organizațiile naționale precum și cu NATO, EUROCONTROL și alte organizații internaționale.

În etapele de pregătire și de implementare parțială a măsurilor de răspuns la criză, Statul Major al Forțelor Aeriene și RA ROMATSA pot stabili o grupă civilo-militară pentru managementul spațiului aerian la criză. Aceasta, poate funcționa sub coordonarea directă a celor două instituții sau ca parte a Comitetului național de management al traficului aerian.

Termenii de organizare și funcționare ale grupei civilo-militare pentru managementul al spațiului aerian la criză se stabilesc prin proceduri de cooperare civil-miltară încheiate între Statul Major al Forțelor Aeriene și RA ROMATSA.

Din grupa de management al spațiului aerian la criză, trebuie să facă parte experți militari și civili, cu următoarele calificări minime:

cunoștințe corespunzătoare și experiență privind sistemul și procedurile ATS naționale;

cunoașterea sistemului de comandă, a procedurilor și terminologiei militare naționale și NATO;

cunoașterea reglementărilor naționale, NATO și EUROCONTROL privind serviciile de trafic aerian la criză și război și a planurilor/procedurilor ce urmează a fi aplicate;

aprobare corespunzătoare de acces la informații clasificate.

Principalele responsabilități ale grupei de management al spațiului aerian la criză sunt:

revizuirea cerințelor specifice de spațiu aerian pentru toți utilizatorii civili și militari;

asigurarea coordonării planurilor și activităților naționale, NATO și EUROCONTROL care privesc spațiul aerian de interes;

asigurarea priorității în utilizarea spațiului aerian național pentru aeronavele angajate în atingerea cerințelor operaționale militare;

menținerea legăturii permanente cu Comitetul național de management al traficului aerian, după activarea acesteia;

pregătirea implementării măsurilor de răspuns la criză, specifice domeniului aeronautic;

pregătirea implementării elementelor prevăzute în Planul de control al spațiului aerian.

Articolul 9

PUBLICAREA INFORMAȚIILOR MSA (ASM)

AIP/NOTAM specifice Nivelului 1

Generalități

După aprobarea de către CMSA, structura spațiului aerian din FIR București și rutele ATS se publică în AIP ROMÂNIA prin bază de amendament transmisă de structura responsabilă pentru controlul spațiului aerian respectiv sau structura căreia îi este destinată utilizarea spațiului aerian respectiv. Spațiul aerian rezervat/restricționat temporar necesar pentru desfășurarea evenimentelor aeronautice de amploare, planificate și coordonate din timp, cum ar fi: exercițiile aeriene militare, demonstrațiile aeriene, etc., se va publica prin Supliment AIP sau NOTAM, după caz.

Publicarea armonizată a CDR-urilor

CDR-urile din România nu pot fi folosite de către utilizatorii de spațiu aerian pentru planificarea permanentă a zborurilor. De aceea, în coloana "Observații" din descrierea rutelor ATS în AIP vor fi specificate condițiile de folosire a acestora, precum și adăugarea unei note explicative în partea din față a paginii ENR 3, care să indice "Disponibilitatea de planificare a zborului"

In hărțile publicate în AIP, rutele permanente și rutele CDR au simboluri grafice distincte care indică modul în care operatorii aerieni trebuie să planifice zborurile pe astfel de rute.

Publicarea zonelor de spațiu aerian restricționat/rezervat

AIP ENR 5 enumeră toate zonele prin care zborul aeronavelor este supus unor condiții specifice și care au un caracter de permanență precum și cele care sunt activate temporar. Orice astfel de zonă este desemnată ca: Zonă Interzisă (P), Zonă Restricționată (R), Zonă Periculoasă (D), TRA, TSA.

În AIP ENR 5, sunt stipulate TSA/TRA-urile împreună cu zonele R și D care pot fi gestionate la nivel 2 și identificate ca atare. Zonele R și D care nu sunt gestionate la nivel 2, sunt de asemenea specificate ca atare.

Descrierea și reprezentarea grafică a zonelor de spațiu aerian restricționat/rezervat va include, după caz:

identificarea și numele (dacă există)

limitele laterale cu coordonatele geografice;

limitele superioare și inferioare;

tipul de restricție sau natura pericolului;

observații care includ perioada de activitate, dacă zona este "activă" doar în anumite perioade;

"Riscul în caz de pătrundere" trebuie, de asemenea, menționat în coloana cu observații definită în subparagaraful (d) de mai sus.

Parametrii timpului de activare a TSA înglobează: "Orele publicate", "Orele planificate" și "Timpul real de activare". Orele publicate acoperă perioada maximă posibilă de activare și trebuie publicate în AIP într-o coloană nouă sau ca o parte specifică a coloanei "Observații".

Articolul 10

CERINȚE PRIVIND MONITORIZAREA PERFORMANȚEI UTILIZĂRII FLEXIBILE A

SPAȚIULUI AERIAN

Generalități

O sarcină importantă este monitorizarea continuă a eficienței aplicării Conceptului UFSA (FUA) la toate nivelele MSA (ASM). Pentru asigurarea accestei sarcini este monitorizată utilizarea, după caz, a următorilor/următoarelor indicatori/domenii cheie de performanță (KPI/KPA):

eficiența spațiului aerian (aplicarea UFSA (FUA), organizarea optimă a spațiului aerian, utilizarea spațiului, sistemul de restricționare/rezervare eficientă a spațiului)

eficiența zborurilor (impactul asupra traficului civil, impactul localizării zonelor de antrenament);

flexibilitate (instruirea în zonele nesegregate, modularizarea zonelor, eliberarea spațiului rezervat/segregat, satisfacerea cerințelor civile și militare apărute în timp scurt).

Indicatorii cheie de performanță (KPI), pe domenii cheie de performanță (KPA), pentru monitorizarea performanței la toate nivelele UFSA (FUA) sunt stabiliți și aplicați de autoritățile civile și militare corespunzătoare implicate, în baza reglementărilor europene relevante, în vigoare.

Cerințe privind performanța utilizării flexibile a spațiului aerian la Nivel 1 MSA (ASM)

Cerințele privind performanța utilizării flexibile a spațiului aerian la Nivel 1 MSA (ASM) sunt asigurate prin CMSA, conform atribuțiilor sale specifice

Cerințe privind performanța utilizării flexibile a spațiului aerian la Nivel 2 MSA (ASM)

AMC stabilește proceduri și/sau metode de lucru pentru colectarea, arhivarea și asigurarea accesului la datele privind alocarea zonelor de spațiu aerian restricționat/rezervat gestionate de acesta.

Cerințe privind performanța utilizării flexibile a spațiului aerian la Nivel 3 MSA (ASM)

Unitățile ATC implicate în coordonarea civilo-militară la Nivel 3 MSA (ASM) stabilesc proceduri și/sau metode de lucru pentru colectarea, arhivarea și asigurarea accesului la datele privind utilizarea zonelor de spațiu aerian restricționat/rezervat.

Echipamente tehnice pentru monitorizarea performanței utilizării flexibile a spațiului aerian

Pentru colectarea și arhivarea datelor privind alocarea zonelor de spațiu aerian restricționat/rezervat gestionate de AMC, național sau regional, în scopul asigurării monitorizării performanței utilizării flexibile a spațiului aerian se recomandă utilizarea sistemelor suport specializate