Decizia nr. 389/2022
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 30 alin. (1) și (2) din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 384/2006 10 octombrie 2006 (prevederi anume) privind statutul soldaților și gradaților voluntari
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Cosmin-Marian Văduva
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 30 alin. (1)
și
(2) din Legea nr. 384/2006
privind statutul soldaților și gradaților profesioniști, excepție ridicată de Rudolf Cristian Simion în Dosarul nr. 4.012/105/2020 al Curții de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.716D/2021.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că situația din cauză nu este identică cu cea analizată de Curtea Constituțională în
Decizia nr. 71 din 29 ianuarie 2019 , prin care Curtea a ținut seama de raportul special de serviciu al personalului militar. Soldații și gradații profesioniști constituie un corp distinct de personal militar, angajat pe bază de contract și voluntariat.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
4.
Prin Încheierea din 17 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.012/105/2020, Curtea de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 30 alin. (1)
și
(2) din Legea nr. 384/2006
privind statutul soldaților și gradaților profesioniști. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Rudolf Cristian Simion într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a unei sancțiuni disciplinare.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia indică, în prealabil, reglementarea prin care s-au pus în aplicare normele conținute în
art. 34
și
35 din Legea nr. 80/1995
privind statutul cadrelor militare și art. 27 și
art. 30 alin. (2) din Legea nr. 384/2006 , respectiv
capitolul VII - Recompensarea și sancționarea soldaților și gradaților voluntari din Instrucțiunile
de aplicare în Ministerul Apărării Naționale a prevederilor
privind statutul soldaților și gradaților voluntari, aprobate prin
Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.39/2010 , și
capitolele III
- Abateri de la disciplina militară și
IV - Sancțiuni disciplinare din Regulamentul
disciplinei militare, aprobat prin
Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.64/2013 . Autorul excepției susține că reglementarea primară, fie adoptată de către Parlament, fie, pe calea delegării legislative, de către Guvern, nu conține criterii minime în funcție de care se stabilesc sancțiunile, faptele care constituie abateri disciplinare și pentru care soldații și gradații voluntari sunt trimiși în fața comisiilor de disciplină și nici modalitatea de constituire a comisiilor de disciplină sau căile de atac și procedura de contestare a hotărârilor comisiilor de disciplină.
6.
În acest fel, prin acte infralegale, respectiv regulamente militare și ordine ale ministrului, se pot reglementa aspecte esențiale ce țin de raportul de muncă/serviciu al soldaților și gradaților voluntari, în contextul în care sancțiunile au înrâurire asupra carierei acestora: retrogradare în funcție; amânarea promovării în gradul următor timp de 1-2 ani, desfacerea disciplinară a contractului sau, dimpotrivă, înaintarea în gradul următor. În sprijinul acestei argumentări invocă o serie de decizii ale Curții Constituționale care sunt aplicabile mutatis mutandis în prezenta cauză. Astfel, în
Decizia nr. 71 din 29 ianuarie 2019 , Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea
art. 34
și
art. 35 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 , întrucât aspectele esențiale referitoare la evaluarea activității și a conduitei cadrelor militare ca parte a unor aspecte esențiale ce țin de raportul de serviciu și de statutul acestora, procedura disciplinară prealabilă, aplicarea sancțiunilor disciplinare sau activitatea consiliului de disciplină și a consiliilor de onoare și de judecată, inclusiv în ceea ce privește regimul armelor (acordarea de arme de apărare și pază cu înscrisuri gravate), trebuie să fie reglementate prin lege organică, iar regulile specifice procedurii de evaluare să fie explicate și detaliate prin ordin al ministrului de resort. De asemenea, autorul face trimitere și la
Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014 , prin care Curtea Constituțională a constatat că prevederile
art. 59 alin. (2),
ale
art. 60 alin. (1)
și ale
art. 62 alin. (3) din Legea nr. 360/2002
privind Statutul polițistului sunt neconstituționale, deoarece răspunderea disciplinară, ținând de statutul polițistului, trebuie reglementată, potrivit
art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție , prin lege organică. În sfârșit, autorul excepției de neconstituționalitate invocă și
Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015 , prin care Curtea Constituțională a statuat că evaluarea activității și a conduitei unor funcționari publici cu statut special (polițist) ține de statutul acestora și, prin urmare, trebuie reglementată prin lege organică, nu prin ordine ale ministrului de resort.
7.
Soldații și gradații profesioniști sunt un corp distinct de personal militar, recrutat pe bază de voluntariat și situat la baza ierarhiei militare, fiind subiecți ai unui raport de muncă/serviciu cu caracter special, raport care ia naștere, se execută și încetează în condiții speciale. În consecință, elementele esențiale privind nașterea, executarea și încetarea raporturilor de serviciu se referă, în mod intrinsec, la statutul soldaților și gradaților profesioniști, statut care trebuie reglementat prin lege organică, potrivit
art. 118 alin. (2) din Constituție .
8.
De asemenea, evaluarea activității și conduitei soldaților și gradaților voluntari se referă la modul de executare a raportului de muncă/serviciu și, prin efectele produse, poate avea drept consecințe modificarea și chiar încetarea acestuia, respectiv amânarea promovării în gradul următor timp de 1-2 ani [ art. 28 lit. d) din Legea nr. 384/2006 ] sau desfacerea disciplinară a contractului [ art. 28 lit. e) din Legea nr. 384/2006 ], ca sancțiuni.
9.
Ca atare, având în vedere că prin prevederile
art. 30 alin. (1)
și
(2) din Legea nr. 384/2006
se deleagă ministrului de resort reglementarea unor aspecte cu privire la răspunderea disciplinară, respectiv aspecte esențiale referitoare la evaluarea activității și a conduitei soldaților și gradaților voluntari ca parte a unor aspecte esențiale ce țin de raportul de muncă/serviciu și de statutul acestora și care sunt reglementate prin acte juridice infralegale, respectiv prin regulamente aprobate prin ordine ale ministrului apărării naționale, autorul excepției solicită să se constate că toate aceste elemente trebuie reglementate, potrivit
art. 118 alin. (2)
și
(3) din Constituție , prin lege organică, rămânând ca regulile specifice procedurii de evaluare să fie explicate și detaliate prin ordin al ministrului de resort. Se încalcă și
art. 77 din Legea nr. 24/2000
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit căruia „Ordinele cu caracter normativ, instrucțiunile și alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor și ai celorlalte organe ale administrației publice centrale de specialitate sau ale autorităților administrative autonome se emit numai pe baza și în executarea legilor, a hotărârilor și a ordonanțelor Guvernului. În formula introductivă a acestor acte normative vor fi cuprinse toate temeiurile juridice prevăzute la
art. 42 alin. (4) .“ Așadar, se ajunge la situația ca unele aspecte esențiale care vizează executarea și/sau încetarea raporturilor de muncă/serviciu ale militarilor să fie reglementate printr-un act administrativ care conține elemente dincolo de limitele cadrului legal și chiar să adauge la lege. Autorul mai arată că, întrucât se încalcă
art. 118 alin. (2) din Constituție , se încalcă și
art. 1 alin. (5) .
10.
Curtea de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, fiind aplicabilă mutatis mutandis Decizia Curții Constituționale nr. 71 din 29 ianuarie 2019.
11.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
12.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
13.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
14.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile
art. 30 alin. (1)
și
(2) din Legea nr. 384/2006
privind statutul soldaților și gradaților profesioniști, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 24 octombrie 2006, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins:
(1)
Sub sancțiunea nulității absolute, nicio măsură dintre cele prevăzute la art. 28, cu excepția avertismentului, nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea cercetării prealabile de către comisii, a căror organizare și funcționare se stabilesc prin ordin al ministrului apărării.
(2)
Abaterile de la disciplina militară pentru care soldații și gradații voluntari pot fi sancționați disciplinar sunt stabilite prin ordin al ministrului apărării.
15.
Prevederile
art. 28 din Legea nr. 384/2006
dispun că „Pentru abateri de la disciplina militară, neîndeplinirea îndatoririlor, încălcarea normelor de conduită militară, a regulilor de conviețuire socială, soldaților și gradaților voluntari li se pot aplica următoarele sancțiuni disciplinare: a) avertisment; b) mustrare scrisă; c) retrogradarea din funcție; d) amânarea promovării în grad, pe o perioadă de la unu la 2 ani; e) desfacerea disciplinară a contractului.“
16.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată că dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în
art. 1 alin. (4)
privind separația puterilor în stat,
art. 1 alin. (5)
referitor la obligativitatea respectării
Constituției
și
art. 118 alin. (2)
și
(3)
referitor la reglementarea prin lege organică a statutului cadrelor militare.
17.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia solicită, în esență, aplicarea prin analogie a soluției Curții Constituționale de constatare a neconstituționalității
art. 34
și
art. 35 alin. 3 din Legea nr. 80/1995
privind statutul cadrelor militare (potrivit
art. 34 din Legea nr. 80/1995 , „Recompensele se acordă, iar sancțiunile disciplinare se aplică potrivit regulamentelor militare.“, iar potrivit
art. 35 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 , „Organizarea și funcționarea consiliilor de onoare și consiliilor de judecată se stabilesc prin regulamentele militare.“). Prin
Decizia nr. 71 din 29 ianuarie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 7 mai 2019, Curtea a statuat că aceste prevederi sunt contrare
art. 118 alin. (2) teza finală din Constituție , potrivit căruia „Structura sistemului național de apărare, pregătirea populației, a economiei și a teritoriului pentru apărare, precum și statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organică“. În motivarea acestei soluții Curtea a reținut, în paragraful 21 al deciziei antereferite, că la nivel de lege, ca act al Parlamentului sau al Guvernului, pe calea delegării legislative, nu sunt reglementate criterii minime în funcție de care se acordă recompensele, se stabilesc sancțiunile, faptele care constituie abateri disciplinare și pentru care cadrele militare sunt trimise în fața consiliilor de judecată și nici modalitatea de constituire a comisiilor de disciplină și a consiliilor de judecată sau căile de atac și procedura de contestare a hotărârilor consiliilor de onoare sau ale consiliilor de judecată, fiind lăsată posibilitatea reglementării, prin acte infralegale, a unor aspecte esențiale ce țin de raportul de serviciu al cadrelor militare, prin regulamente militare și ordine ale ministrului, în contextul în care atât recompensele, cât și sancțiunile au înrâurire asupra carierei cadrelor militare (retrogradare în funcție; amânarea înaintării în gradul următor timp de 1-2 ani, trecerea în rezervă sau, dimpotrivă, înaintarea în gradul următor, acordarea de arme de apărare și pază cu înscrisuri gravate, în condițiile legii). În plus, potrivit paragrafului 25 al aceleiași decizii, Curtea a statuat că, pentru a se respecta, în mod deosebit, dispozițiile
art. 118 alin. (2) din Constituție , aspectele esențiale mai sus menționate referitoare la evaluarea activității și a conduitei cadrelor militare ca parte a unor aspecte esențiale ce țin de raportul de serviciu și de statutul acestora, procedura disciplinară prealabilă, aplicarea sancțiunilor disciplinare sau activitatea consiliului de disciplină și a consiliilor de onoare și de judecată, inclusiv în ceea privește regimul armelor (acordarea de arme de apărare și pază cu înscrisuri gravate), trebuie să fie reglementate prin lege organică, iar regulile specifice procedurii de evaluare să fie explicate și detaliate prin ordin al ministrului de resort.
18.
Curtea reține că, într-adevăr, soluția consacrată de
art. 30 alin. (1)
și
(2) din Legea nr. 384/2006
este similară, sub un anumit aspect, cu cea constatată ca fiind neconstituțională prin
Decizia nr. 71 din 29 ianuarie 2019 . Astfel, prin ambele reglementări legiuitorul primar a delegat ministrului de resort atribuții în ceea ce privește atragerea răspunderii disciplinare a
cadrelor militare și, respectiv, a soldaților și a gradaților profesioniști. Cu toate acestea, întrucât subiecții de drept vizați de cele două reglementări sunt diferiți, nu este justificată solicitarea autorului excepției de a se aplica prin analogie soluția Curții din
Decizia nr. 71 din 29 ianuarie 2019 . Astfel, statutul cadrelor militare este reglementat prin
în vreme ce statutul gradaților profesioniști este reglementat printr-o altă lege,
Legea nr. 384/2006 . Cadrele militare, potrivit
art. 2 alin. 1 din Legea nr. 80/1995 , sunt constituite în corpul subofițerilor, corpul maiștrilor militari și corpul ofițerilor. Soldații și gradații profesioniști nu sunt, deci, cuprinși în această enumerare exhaustivă. În schimb, potrivit
art. 1 din Legea nr. 384/2006 , „(1) Soldații și gradații voluntari constituie un corp distinct de personal militar, recrutat pe bază de voluntariat și situat la baza ierarhiei militare. (2) Soldații și gradații profesioniști sunt angajați, pe bază de contract, în raport cu nivelul de pregătire, starea de sănătate și aptitudinile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare, în funcții prevăzute în statele de organizare ale unităților militare cu grade corespunzătoare acestui corp de personal militar“.
19.
Curtea Constituțională a constatat neconstituțională soluția referitoare la cadrele militare, întrucât era contrară principiului separației puterilor în stat, respectiv puterea executivă a interferat cu puterea legislativă, și pentru că legiuitorul primar nu a ținut seama de îndatorirea expres impusă de Constituție legiuitorului de a reglementa prin lege organică statutul cadrelor militare.
Articolul 118
alin. (2) ultima teză din Constituție
se referă în mod literal doar la cadrele militare, nu și la soldații și gradații profesioniști. Prevederile
art. 118 alin. (2) ultima teză din Constituție
se referă la noțiunea cadre militare (fără a o defini, desigur) și impun legiuitorului obligația de a reglementa statutul acestora prin lege organică. Legiuitorul primar, urmărind să își îndeplinească îndatorirea constituțională impusă în mod expres prin
art. 118 alin. (2) ultima teză din Constituție , a adoptat
Legea nr. 80/1995 . Ca atare, dincolo de însăși denumirea legii, conținutul acesteia trebuie să fie interpretat ca referindu-se strict la cadrele militare, așa cum sunt acestea definite chiar de actul de reglementare primară.
20.
Mai mult decât atât, concluzia că legiuitorul a restrâns câmpul de aplicare a noțiunii cadre militare la 3 categorii, cu excluderea oricăror altora, în virtutea principiului de interpretare juridică legea se aplică doar la cazurile la care se referă, nu și la cele pe care le exclude (inclusio unius este exclusio alterius), este susținută și de împrejurarea că, ulterior, printr-o lege distinctă, a reglementat statutul soldaților și gradaților profesioniști.
21.
În continuare, după ce a constatat că legiuitorul și-a exprimat în mod neechivoc opțiunea cu privire la câmpul de aplicare a noțiunii cadre militare, Curtea Constituțională trebuie să stabilească în ce măsură este ținută de această opțiune a legiuitorului. Cu referire la acest aspect Curtea reține că, prin natura sa, legea fundamentală a oricărui stat nu conține, de obicei, definiții ale termenilor cu care operează, așa cum este, în mod frecvent, cazul cu celelalte acte normative cu valoare infraconstituțională, de exemplu legi sau hotărâri de guvern. Este rezonabilă presupunerea că puterea constituantă în mod deliberat omite să recurgă la un asemenea procedeu. Ca atare, revine Parlamentului, autoritatea supremă învestită de către Constituție cu autoritatea de a emite reglementări generale, îndatorirea de a delimita câmpul de aplicare a noțiunilor utilizate de Legea fundamentală. Aceasta cu atât mai mult cu cât, în cauza de față, puterea constituantă în mod expres trasează Parlamentului obligația ca, atunci când reglementează statutul cadrelor militare, să o facă prin lege organică, și nu prin intermediul altui instrument normativ. Or, delimitarea câmpului de aplicare a noțiunii cadre militare care configurează chiar destinatarii legii în mod firesc reprezintă o îndatorire a înseși autorității respective.
22.
Ținând seama că însăși Constituția lasă Parlamentului această atribuție de a defini câmpul de aplicare a noțiunii cadre militare, Curtea Constituțională este, în principiu, obligată ca, în realizarea controlului de constituționalitate a legii respective, să acorde o prezumție de constituționalitate puternică a opțiunii legiuitorului. Ca atare, excluderea operată de prevederile criticate în cauza de față este conformă cu
art. 118 alin. (2) din Constituție .
23.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Rudolf Cristian Simion în Dosarul nr. 4.012/105/2020 al Curții de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile
art. 30 alin. (1)
și
(2) din Legea nr. 384/2006
privind statutul soldaților și gradaților profesioniști sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 5 iulie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.