HG nr. 1341/2022
privind aprobarea stemei comunei Jucu, județul Cluj
prezumat în vigoare
În temeiul
art. 108 din Constituția României, republicată , și al
art. 10 din Legea nr. 102/1992
privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic
Se aprobă stema comunei Jucu, județul Cluj, prevăzută în
anexa nr. 1 .
Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemei comunei Jucu, județul Cluj, sunt prevăzute în
anexa nr. 2 .
Anexele nr. 1
și
2
fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU NICOLAE-IONEL CIUCĂ Contrasemnează: p. Viceprim-ministru, Mihaela-Ioana Kaitor, secretar de stat p. Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Marin Țole, secretar de stat București, 28 octombrie 2022. Nr. 1.341.
Anexa 1 *)
*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.
STEMA
comunei Jucu, județul Cluj
Anexa 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Jucu,
județul Cluj
Descrierea stemei
Stema comunei Jucu se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă.
În cartierul 1, pe fond roșu, se află un pergament cu o pană și călimară, totul de argint.
În cartierul 2, pe fond albastru, un potir de aur ornamentat în partea inferioară cu trei cercuri și trei brâie. Cercul din mijloc reprezintă scena răstignirii pe cruce a lui Isus Hristos. Brâul din mijloc are dungi verticale, iar cel superior este asuprit de un șir de zece cruci treflate; piciorul cu talpa hexalobată are la bază, pe fiecare latură, câte un medalion ovigal, totul de aur.
În cartierul 3, pe fond de argint, se află un cal negru conturnat, cambrat.
Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
Pergamentul cu pană și călimară face trimitere la George Barițiu, personalitate marcantă a culturii românești, om politic pașoptist ce s-a născut la Jucu într-o familie de preoți. Există un bust al acestuia amplasat în parcul bisericii din Jucu de Sus și un alt bust la Școala Gimnazială Jucu, care îi poartă numele.
Potirul familiei Suki face trimitere la familia nobiliară care a jucat un rol important în evoluția localității, de unde vine și denumirea comunei. Potirul reprezintă un exemplu remarcabil pentru arta orfevrăriei transilvane din secolul al XV-lea.
Calul reprezintă herghelia de la Jucu ce a luat ființă în anul 1902, unde se creșteau caii de rasă pentru armata imperială. După 1919 aceasta a devenit herghelie a statului român, fiind în administrația Domeniilor Regale. Actualmente fosta stațiune de cercetare a fost preluată de către Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
-----
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.