Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 378/2022

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (3) lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

prezumat în vigoare

Data actului
5 iulie 2022
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 1137 din 25 noiembrie 2022
Citat de
1 act
Citează
7 acte
Structură
0 articole · 14.224 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Bianca Drăghici

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 38 alin. (3) lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Vass Elod în Dosarul nr. 283/96/2018 al Tribunalului Harghita - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 334D/2019.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 335D/2019, nr. 336D/2019 și nr. 337D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi de lege, ridicată de Mihok Eniko, de Szabo Gyula și de Andras Attila în dosarele nr. 284/96/2018, nr. 288/96/2018 și nr. 292/96/2018 ale Tribunalului Harghita - Secția civilă.

4.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

5.

Curtea, având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 334D/2019, nr. 335D/2019, nr. 336D/2019 și nr. 337D/2019, pune în discuție, din oficiu, conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 335D/2019, nr. 336D/2019 și nr. 337D/2019 la Dosarul nr. 334D/2019, care a fost primul înregistrat.

6.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că instanța de contencios constituțional a răspuns unor critici similare prin

Decizia nr. 797 din 7 decembrie 2021

și nu există motive pentru reconsiderarea acestei jurisprudențe.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

7.

Prin încheierile din 31 ianuarie 2019, pronunțate în dosarele nr. 283/96/2018, nr. 284/96/2018, nr. 288/96/2018 și nr. 292/96/2018, Tribunalul Harghita - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 38 alin. (3) lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Vass Elod, de Mihok Eniko, de Szabo Gyula și de Andras Attila în cauze având ca obiect anularea unor dispoziții de salarizare.

8.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile

art. 38 alin. (3) lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017 , prin raportarea limitării majorărilor salariale la nivelul salariului de bază din 2022, restrâng exercițiul dreptului la muncă și al dreptului corelativ la salariu, fără a exista vreuna dintre cauzele care justifică restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale, potrivit

art. 53 din Constituție .

9.

Tribunalul Harghita - Secția civilă apreciază că dispozițiile

art. 38 alin. (3) lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017

nu contravin prevederilor constituționale invocate. În acest sens arată, în esență, că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile salariale în sectorul public, precum și drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul lor valoric, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare, această prerogativă a legiuitorului neputând fi considerată o încălcare a principiului constituțional al dreptului la muncă.

10.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

11.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 38 alin. (3) lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, astfel cum au fost modificate prin

art. I pct. 4 din Legea nr. 79/2018

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2017

pentru modificarea și completarea

Legii-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 martie 2018, cu următorul cuprins: „(3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale: (...) b) prin excepție de la

lit. a) , începând cu 1 martie 2018, salariile de bază ale personalului care ocupă funcțiile de medici, de asistenți medicali și ambulanțieri/șoferi autosanitară prevăzute în

anexa nr. II cap. I

se majorează la nivelul salariului de bază stabilit potrivit prezentei legi pentru anul 2022;“.

14.

Curtea observă că prevederile de lege criticate fac trimitere la dispozițiile

art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 , potrivit cărora:

Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale:

a)

cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la

art. 25 , în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții;

15.

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse și în

art. 41

privind dreptul la muncă și protecția socială a muncii și în

art. 53

privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

16.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză, prin

Decizia nr. 661 din 29 septembrie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 19 ianuarie 2021, și

Decizia nr. 797 din 7 decembrie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 16 martie 2022, Curtea respingând excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

17.

Astfel, prin

Decizia nr. 661 din 29 septembrie 2020 , paragraful 17, Curtea, analizând prevederile legale criticate în ansamblul actului normativ din care fac parte, a reținut că

Legea-cadru nr. 153/2017

are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului, începând cu data de 1 iulie 2017, data intrării în vigoare a legii. De la această dată, drepturile salariale ale personalului plătit din bugetul general consolidat al statului sunt și rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în lege, astfel cum prevede

art. 1 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 .

18.

Cu privire la critica de neconstituționalitate raportată la dispozițiile constituționale ale

art. 41

și

53 , prin

Decizia nr. 661 din 29 septembrie 2020 , paragrafele 23 și 24, și

Decizia nr. 797 din 7 decembrie 2021 , paragraful 12, Curtea a reținut că normele legale criticate, prin conținutul lor normativ, nu pun în discuție o restrângere a exercițiului dreptului fundamental la salariu, ci vizează o redimensionare a politicii salariale în cazul personalului plătit din fonduri publice, cu referire la o anumită categorie profesională, aspect care se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului. Prin urmare, stabilirea prin lege a regulii majorării salariilor de bază ale personalului care ocupă funcțiile de medici, de asistenți medicali și ambulanțieri/șoferi autosanitară până la nivelul salariului de bază stabilit potrivit acestei legi pentru anul 2022 nu încalcă dispozițiile

art. 41

și

53 din Constituție .

19.

Totodată, Curtea a reiterat că, pe fondul prevederilor legale anterioare privind salarizarea bugetarilor, reglementarea salarizării personalului plătit din fonduri publice prin

Legea-cadru nr. 153/2017

apare ca un proces complex care, în mod necesar, presupune în timp o serie de corecții și corelări cu ansamblul actelor normative care fac parte din fondul activ al legislației, aspecte de competența autorității legiuitoare. Astfel, în aplicarea dispozițiilor

art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 , legiuitorul a intervenit prin

Legea nr. 79/2018

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2017

pentru modificarea și completarea

Legii-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 martie 2018, stabilind prin

art. II

că: „Începând cu luna aprilie 2018, în aplicarea prevederilor

art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, salariul de bază va fi recalculat, după caz, prin raportarea salariului de bază astfel cum a fost stabilit în urma aplicării prevederilor

art. 38 alin. (3)

la salariile de bază stabilite în anexele la lege.“ În același sens, potrivit

art. II din Legea nr. 287/2018

pentru modificarea și completarea

Legii-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1029 din 4 decembrie 2018, „Începând cu luna decembrie 2018, în aplicarea prevederilor

art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, salariul de bază va fi recalculat, după caz, prin raportarea salariului de bază astfel cum a fost stabilit în urma aplicării prevederilor

art. 38 alin. (3)

la salariile de bază stabilite în anexele la lege“. De asemenea, prin

articolul unic pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2018

pentru modificarea și completarea

Legii-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 22 mai 2018, s-a stabilit că „Începând cu luna mai 2018, în situația în care veniturile salariale nete acordate potrivit prevederilor prezentei legi sunt mai mici decât cele aferente lunii februarie 2018, se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Suma compensatorie este cuprinsă în salariul lunar și nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la

art. 25 . Suma compensatorie se determină lunar pe perioada în care se îndeplinesc condițiile pentru acordarea acesteia“.

20.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

21.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Vass Elod, Mihok Eniko, Szabo Gyula și Andras Attila în dosarele nr. 283/96/2018, nr. 284/96/2018, nr. 288/96/2018 și nr. 292/96/2018 ale Tribunalului Harghita - Secția civilă și constată că dispozițiile

art. 38 alin. (3) lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Harghita - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 5 iulie 2022.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.