Amendament · Organizația Maritimă Internațională

Amendamentul din 1 iulie 1999

la Codul IBC, adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.102(73) a Comitetului Securității Maritime la Londra la 5 decembrie 2000 și, respectiv prin Rezoluțiile MEPC.79(43) a Comitetului pentru Protecția Mediului Marin la Londra la 1 iulie 1999 și MEPC.90(45) a Comitetului pentru Protecția Mediului Marin la Londra la 5 octombrie 2000

prezumat în vigoare

Data actului: 1 iulie 1999
Emitent: Organizația Maritimă Internațională
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 189 bis din 26 martie 2003
Structură: 0 articole · 244.122 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

ANEXA

Nr.

1')

Anexele

nr.

1-3

sunt

reproduse

în

facsimil.

Codul tratează

în

mod special construcția și echipamentul navei. În scopul asiguram siguranței transportului produselor, problema se va studia în ansamblul său. Alte aspecte importante ale siguranței transportului produselor, cum ar fi: formarea personalului, exploatarea, controlul traficului și manipularea în port sunt în curs de examinare sau trebuie să fie examinate de către Organizație.

Elaborarea Codului a fost mult sprijinită prin act1VItatea pertinentă a Asociației internaționale a societăților de clasificare (IACS) și a Comisiei Electrotehnice Internaționale (IEC).

Capitolul 16 al Codului, care tratează cerințele de exploatare a navelor cisternă pentru produse chimice, pune în evidență regulile altor capitole privind exploatarea și, de asemenea, face referiri la alte caracteristici importante cu privire la siguranță care sunt proprii exploatării navelor cisternă pentru ,procluse chimice:

Prezentarea Codului este similară cu cea a Codului internațional pentru construcția și echipamentul navelor pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate (Codul IGC) adoptat de Comitetul Securității Maritime la cea de-a patruzeci și opta sesiune a sa. În conformitate cu prevederile Codului IGC, navele pentru transportul gazelor pot de asemenea să transporte în vrac produse chimice lichide menționate în acesta.

Ediția Codului publicată în 1998 se bazează pe textul original adoptat de MSC prin rezoluția MSC.4(48). Ca răspuns la rezoluția 15 a Conferinței internaționale din 1973 privind poluarea marină, la cea de-a douăzeci și doua sesiune a sa MEPC a adoptat prin rezoluția MEPC.19(22)

Codul

IBC

extins

aspecte

privind

prevenirea

poluării

marine

în

scopul implementării Anexei II la MARPOL 73/78.

Referitor la amendamente, ediția din 1998 a Codului include amendamentele adoptate prin următoarele rezoluții:

Rezolutia

Data adoptării

Data acceptării

Data intrării În vi2oare

MSC.10(54)

29 aprilie 1987

29 aprilie 1988

30 octombrie 1988

MSC.14(57) MEPC.32(27)

11 aprilie 1989

17 martie 1989

12 aprilie 1990

13 octombrie 1990

MSC.28(61) MEPC.55(33)

11 decembrie 1992

30 octombrie 1992

1 ianuarie 1994

1 iulie 1994

MSC.50(66) MEPC.69(38)

4 iunie 1996

1 O

iulie 1996

1 ianuarie 1998

1 iulie 1998

MSC.58(67)

MEPC. 73(39)

5 decembrie 1996

1 O

martie 1997

1 ianuarie 1998

1 O

ianuarie 1998

1 iulie 1998

1 O

iulie 1998*

* Notă: Părțile sunt invitate să procedeze la implementare până pe 1 iulie 1998

Ținând seama de data intrării în vigoare a amendamentelor din 1983 la SOLAS 74 ( adică 1 iulie 1986) și de data implementării Anexei II la MARPOL 73/78, acest Cod a devenit obiectul cerințelor obligatorii în virtutea acestor Convenții. De altfel, amendamentele la Cod care au ca obiect siguranța sau poluarea marină trebuie să fie adoptate și puse în practică în conformitate cu procedurile menționate în Articolul VIII la SOLAS 74 și respectiv Articolul 16 la MARPOL 73/78.

Capitolul l

Generalități

1.1

Aplicare

1.1.1

Codul se aplică navelor indiferent de mărime, inclusiv celor cu un tonaj brut mai mic de

500 tone, care transportă în vrac mărfuri formate din substanțe chimice lichide periculoase sau nocive, altele decât petrolul sau produsele similare inflamabile, după cum urmează :

produse care prezintă riscuri importante de incendiu, suplimentar față de cele ale produselor petroliere și ale produselor similare inflamabile;

produse care prezintă riscuri imponante suplimentar față de -

inflamabilitate

sau alte riscuri decât inflamabilitatea_

Produsele, care au fost studiate și asupra cărora s-a hotărât că, din punct de vedere al siguranței și poluării nu prezintă riscuri în asemenea măsură încât să justifice aplicarea Codului, sunt enumerate în capitolul 18_

1.1.2

Lichidele prevăzute de Cod sunt lichidele a căror presiune absolută a vaporilor nu depășește 2,8 bar la temperatura de 37,8°C.

1.l.2A

În sensul Convenției SOLAS din 1974, Codul nu se aplică navelor care transportă produse incluse în capitolul 17 doar pe baza caracteristicilor lor poluante și identificate astfel numai cu litera

,,P" în coloana

„ _ d''

1.1.2

În sensul Convenției MARPOL 73/78 ,

Codul se aplică numai navelor cisternă pentru produse chimice, așa cum au fost definite în regula 1(1) din Anexa II la aceasta, care transportă substanțe lichide nocive, clasificate în categoria A, B sau C și identificate astfel prin literele „A",

,,B" sau

„

C" în coloana

„

1.1.3

Dacă se intenționează să se transporte în vrac un produs care nu este specificat în lista din capitolul 17 sau 18, Administrația și Administrațiile porturilor implicate în acest transport trebuie să prevadă

condițiile

preliminare

corespunzătoare de transport,

ținând

cont

de criteriile

pentru evaluarea riscului prezentat de produsele chimice

în

vrac _

Organizația trebuie să fie notificată asupra condițiilor în scopul luării în considerare pentru includerea produsului în Cod .

Pentru evaluarea riscului de poluare a unui produs de acest fel și atribuirea categoriei lui de poluare trebuie să se respecte procedura specificată în regula 3(4) a Anexei II la MARPOL 73/78 .

1.1.4

Dacă nu se prevede în mod expres altfel, Codul se aplică navelor a căror chilă a fost pusă sau care se află într-un stadiu în care :

începe construcția identificabilă cu o navă; și

a început asamblarea navei având cel puțin 50 de tone sau I% din masa estimată a întregului material de construcție, luându-se valoarea cea mai mică;

la 1 iulie 1986 sau după această dată

1.1.5

O navă, indiferent de data construcției, care este transformată în navă cisternă pentru produse chimice la data de 1 iulie 1986 sau după această dată, va fi considerată drept navă cisternă pentru produse chimice construită la data la care începe această transformare .

Această prevedflre

privind transformarea nu trebuie să se aplice la modificarea unei navei care face obiectul regulii 1(12)

Anexei II la MARPOL 73/78.

1.1.6

Dacă în Cod se face referire la un paragraf, atunci trebuie aplicate și toate prevederile subparagrafelor acelui paragraf.

1.2

Riscuri

Riscurile pe care le prezintă produsele prevăzute de Cod sunt următoarele:

1.2.1

Riscul de incendiu

este definit prin punctul de inflamabilitate, punctul de fierbere, limitele de inflamabilitate și temperatura de autoaprindere a produsului chimic.

1.2.2

Petîcolul pentru sănătate

este definit prin:

efectul toxic sau iritant asupra pielii sau mucoaselor ochilor, nasului, gâtului și plămânilor când aceste produse se găsesc în stare gazoasă sau sub formă de vapori în combinație cu presiunea vaporilor; sau

efectul iritant asupra pielii, dacă acesta se găsește în stare lichidă; sau

efectul toxic, ținând cont de valorile pentru:

DL 50

(pe cale orală): o doză care este mortală pentru 50% din subiecții supuși testării, dacă aceasta se administrează pe cale orală;

DL 50

(pe cale cutanată): o doză care este mortală pentru 50% din subiecții supuși testării, dacă aceasta se administrează pe cale cutanată ;

CL 50

concentrația care este mortală

la inhalare pentru 50% din subiecții supuși testării.

1.2.3

Riscul de poluare a apei

este definit prin toxicitatea produsului pentru om, solubilitatea sa în apă, volatilitatea sa, mirosul sau gustul său și densitatea sa relativă.

1.2.4

Riscul de poluare a atmosferei

este definit prin :

limita maximă de expunere (E.E.L) sau CLso

presiunea vaporilor;

solubilitatea în apă;

densitatea relativă a lichidului;

densitatea de vapori.

1.2.5

Riscul de reactivitate,

definit prin reactivitatea produsului cu:

alte produse chimice; sau

apa; sau

el însuși (inclusiv polimerizarea)

1.2.6

Riscul de poluare marină

este definit prin:

bioacumularea și riscul care decurge din aceasta pentru viața acvatică, sănătatea omului sau calitatea alimentelor de origine marină;

distrugerea resurselor vii;

pericolul pentru sănătatea omului; și

deteriorarea peisajului natural.

1.3

Definiții

Definițiile de mai jos se aplică, cu excepția cazurilor în care se prevede în mod expres altfel (Alte definiții sunt date în alte capitole.)

1.3.1

Încăperile de locuit

sunt acele spații folosite ca încăperi sociale, coridoare, spălătoare, cabine, birouri, infirmerii, săli de cinematograf, săli de jocuri și distracții, frizerii, oficii care nu conțin instalații de gătit și alte spații similare. Încăperile sociale sunt acele porțiuni din încăperile de locuit care sunt utilizate ca holuri, săli de masă, saloane și încăperi similare permanent închise.

1.3.2.1

Administrație

înseamnă Guvernul statului al cărui pavilion nava este autorizată sa-1 arboreze.

1.3.2.2

Administrația portului

înseamnă autoritatea competentă a țării în al cărei port nava este încărcată sau descărcată.

1.3.3

Punct de fierbere

este temperatura la care un produs are o presiune de vapori egală cu presiunea atmosferică.

1.3.4

Lățime (B)

înseamnă lățimea maximă a navei, măsurată la mijlocul său peste coaste pentru navele cu corp metalic și peste bordaj pentru navele cu corp din orice alt material. Lățimea (B) se măsoară în metri.

1.3.5

Zona de marfă

este acea parte a navei care cuprinde tancurile de marfă, tancurile de reziduuri, compartimentele pompelor de marfă, inclusiv compartimentele pompelor, coferdamurile, spațiile de balast sau spațiile goale adiacente tancurilor de marfă sau tancurilor de reziduuri, precum și zonele de punte situate pe întreaga lungime și lățime a părții din navă de deasupra spațiilor mai sus menționate. Dacă tancurile independente sunt instalate în spațiile magaziilor, coferdamuri, spațiile de balast sau spațiile goale situate la extremitatea pupa a spațiului de magazie situat cel mai în pupa sau la extremitatea prova a spațiului de magazie situat cel mai în prova, atunci ele sunt excluse din zona de marfă.

1.3.6

Compartimentul pompelor de marfă

reprezintă încăperea care conține pompele și accesoriile lor destinate manipulării produselor vizate de Cod.

1.3.7

Încăperi de serviciu pentru marfă

sunt încăperile situate în interiorul zonei de marfă care sunt utilizate ca ateliere, dulapuri și magazii cu o suprafață mai mare de 2 m 2

utilizate pentru echipamentul de manipulare a mărfii și care au.

1.3.8

Tancul de marfa

este o incintă etanșă destinată mărfii.

1.3.9

Nava cisternă pentru produse chimice

este o navă de marfă construită sau adaptată și folosită pentru transportul

în

vrac al oricărui produs lichid enumerat

în

capitolul 17.

1.3.10

Coferdamul

este spațiul de separare cuprins între doi pereți adiacenți sau două punți adiacente din oțel. Acest spațiu poate fi un spațiu gol sau un spațiu de balast.

1.3.11

Posturile de comandă

sunt

acele încăperi

în care se află echipamentul

radio sau echipamentul principal de navigație al navei sau în care este amplasată sursa de energie pentru avarie sau în care este centralizat echipamentul de detectare sau de comandă pentru instalațiile de stingere a incendiului. Acestea nu includ și echipamentul special de comandă pentru instalațiile de stingere a incendiului care poate fi practic amplasat în zona de marfă.

1.3.12

Limitele de inflamabilitate

sunt condițiile care definesc starea

în

care. se află un amestec de combustibil și oxidant în care aplicarea unei surse externe de aprindere, suficient de puternică, permite să se producă instantaneu aprinderea într-un aparat de încercare dat.

1.3.13

Punctul de inflamabilitate

este temperatura exprimată în grade Celsius, la care un lichid degajă o cantitate suficientă de vapori inflamabili pentru a se produce aprinderea. Valorile indicate în Cod sunt acelea determinate prin „încercarea în creuzet închis" cu aparatură aprobată pentru determinarea punctului de inflamabilitate.

1.3.14

Încăperea de marfă

este un spațiu închis de structura navei în care se găsește un tanc independent de marfă.

1.3.15

Independent

înseamnă că, spre exemplu, o instalație cu tubulaturi sau o instalație de aerisire nu este racordată în nici un fel la altă instalație și nu este prevăzută cu mijloace care să permită o posibilă racordare la alte instalații.

1.3.16

Lungime

(L)

înseamnă 96% din lungimea totală la linia de plutire situată la o distanță deasupra chilei egală cu 85% din înălțimea de construcție minimă, măsurată de la fața superioară a chilei, sau

distanța de la fața exterioară a etravei până la axul cârmei la acea linie de plutire, luându-se valoarea cea mai mare. La navele proiectate pentru a naviga cu chila înclinată, linia de plutire la care este măsurată lungimea trebuie să fie paralelă cu linia de plutire la plină încărcătură. Lungimea (L) se măsoară în metri.

1.3.17

Încăperi de mașini de categoria A

sunt acele încăperi și puțurile aferente acestor încăperi care conțin:

mașini cu combustie internă folosite pentru propulsia principală; sau

mașini cu combustie internă folosite în alte scopuri decât propulsia principală dacă puterea lor totală este de cel puțin 375 kW; sau

orice căldare cu combustibil lichid sau orice instalație de combustibil lichid.

1.3.18

Încăperile de mașini

sunt toate încăperile de mașini de categoria A și toate celelalte încăperi care conțin mașinile de propulsie, căldările, instalațiile de combustibil lichid, mașinile cu abur și mașinile cu combustie internă, generatoarele și motoarele electrice importante, stațiile de încărcare a combustibilului, instalațiile frigorifice, stabilizatoarele de ruliu, instalațiile de ventilație și de aer condiționat aferente mașinii, precum și încăperile similare și puțurile aferente acestor încăperi.

1.3.18A

MARPOL 73/78

înseamnă Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa cum a fost modificată de Protocolul din 1978 referitor la aceasta.

1.3.18

Substanță lichidă nocivă

înseamnă orice substanță la care se referă apendicele II din Anexa II la MARPOL 73/78 sau care este evaluată provizoriu pe baza prevederilor regulii 3(4) din această anexă prin clasificarea în categoria

B, C sau D.

1.3.19

Instalație de combustibil lichid

este echipamentul folosit pentru pregătirea combustibilului lichid destinat alimentării căldării cu combustibil lichid sau echipamentul destinat alimentării cu combustibil încălzit a unui motor cu combustie internă și cuprinde orice pompe de presiune, filtre și încălzitoare care lucrează cu combustibil la o presiune mai mare de 1,8 bar.

1.3.20

Organiza , tie

înseamnă Organiza a Maritimă Internațională (IMO).

1.3.21

Permeabilitatea

pentru

compartiment

reprezintă

procentul

din

volumul compartimentuiui care poate fi ocupat de apă în cazul inundării.

1.3.22

Compartimentul pompelor

este o încăpere situată în zona de marfă, care conține pompele și accesoriile destinate manipulării balastului și a combustibilului lichid

1.3.22

Normele recunoscute

sunt normele internaționale sau naționale aplicabile și considerate acceptabile de către Administrație sau norme definite și întrebuințate de către o organizație care corespunde normelor adoptate de către Organizație și care este recunoscută de către Administrație

1.3.23

Densitatea relativă

pentru un lichid este raportul dintre masa unui volum al unui produs și masa unui volum egal de apă dulce. În cazul lichidelor cu solubilitate limitată, densitatea relativă arată dacă produsul plutește sau se scufundă în apă

1.3.24

Separat

înseamnă, spre exemplu, că o instalație cu tubulaturi de marfă sau o instalație de aerisire pentru marfă nu este racordată la altă tubulatură de marfă sau instalație de aerisire pent marfă. Această separare poate fi obținută prin proiectare sau prin metodele de exploatare. In interiorul unui tanc de marfă nu trebuie folosite metodele de exploatare, ci și trebuie să se utilizeze una din următoarele metode:

să se demonteze piesele de cuplare sau valvulele și să se obtureze capetele tubulaturilor;

să se monteze în serie două flanșe de tip "trece-nu trece" și să se prevadă un mijloc de detectare a scurgerilor în porțiunea de tubulatură cuprinsă între cele două flanșe de tip

"trece-nu

trece" .

1.3.25

Încăperile de serviciu

sunt acele încăperi utilizate pentru bucătării, oficii, care conțin instalații de gătit, dulapuri, încăperi pentru poștă și valori, spații de depozitare, ateliere care nu fac parte din încăperile de mașini și din încăperi similare, precum și puțurile aferente acestor încăperi.

1.3.26

Convenția SOL.AS din 19 7 4

este Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare

1.3.27

Amendamentele SOL.AS din 1983

reprezintă amendamentele la Convenția SOLAS 1974 adoptate de către Comitetul Securități Maritime al Organizației la 17 iunie 1983, la cea de-a patruzeci și opta sesiunea a sa prin rezoluția MSC.6(48).

1.3.27

Normele pentru proceduri și amenajări

înseamnă normele pentru proceduri

șr

amenajări pentru descărcarea substanțelor lichide nocive cerute de Anexa II la MARPOL 73/78 adoptată de

Comitetul pentru Protecția Mediului Marin la cea de a douăzeci și doua sesiune a sa, prin rezoluția MEPC.18(22), așa cum a fost amendată de Organiza e.

1.3.28

Densitatea de vapori sau densitatea relativă a vaporilor

este raportul dintre masa unui volum de vapori sau gaz (rară prezența aerului) și masa unui volum egal de aer la aceeași presiune și temperatură. Densitatea vaporilor mai mică sau mai mare decât 1 arată că vaporii sunt mai ușori sau mai grei decât aerul.

1.3.29

Presiunea vaporilor

înseamnă presiunea absolută de echilibru a vaporilor saturați de deasupra lichidului, exprimată în bar, la o temperatură dată.

1.3.30

Spațiul gol

este un spațiu închis situat în zona de marfă, în exteriorul unui tanc de marfă, altul decât o încăpere de marfă, un spațiu de balast, tanc de combustibil, compartiment al pompelor de marfă, compartiment al pompelor, sau orice spa u utilizat în mod normal de către personal.

1.4

Echivalențe

1.4.1

Dacă prevederile Codului impun montarea sau transportarea la bordul unei nave a unei anumite instalații, a unui anumit material, dispozitiv, aparat, element al echipamentului sau a unui tip al acestora, sau adoptarea unei anumite prevederi, sau conformitatea cu o procedură sau amenajare, Administrația poate autoriza montarea sau transportarea la bord a unei alte instalații, a unui alt material, dispozitiv, aparat, element al echipamentului sau a unui tip al acestora, sau adoptarea oricărei alte prevederi, proceduri sau amenajări pentru acea navă, dacă s-a stabilit, în urma încercărilor sau prin alt mod, că această instalație, acest material, dispozitiv, aparat sau element al echipamentului sau un tip al acestora, sau că această prevedere, procedură sau amenajare, au o eficacitate cel puțin egală cu cea prevăzută de Cod. Totuși, Administrația nu poate autoriza adoptarea de metode sau proceduri de exploatare ca alternativă la o anumită instalație, un anumit material, dispozitiv, aparat, element al echipamentului sau la un tip al acestora, care sunt prevăzute de Cod, numai dacă această înlocuire este permisă în mod special de Cod.

1.4.2

Dacă Administrația autorizează astfel substituirea unei instalații, a unui material, dispozitiv, aparat, element al echipament sau a unui tip al acestora, sau a unei prevederi, proceduri, sau amenajări, sau a unei noi proiectări sau aplicări, ea trebuie să comunice Organizației particularitățile acestora însoțite de un raport justificativ, pentru ca Organizația să le poată comunica și altor guverne contractante la Convenția SOLAS din 1974 și părților la MARPOL 73/78, în scopul informării inspectorilor lor.

1.5

Inspecții și certificare

1.5.1

Procedura de inspecție

1.5.1.1

Inspecția navelor, în ceea ce privește aplicarea prevederilor regulilor și acordarea de scutiri de la acestea, trebuie efectuată de către inspectorii Administrației. Totuși, Administrația poate încredința inspecțiile fie inspectorilor numiți în acest scop, fie organizațiilor recunoscute de ea.

1.5.1.2

Administrația care numește inspectorii sau organizațiile recunoscute pentru efectuarea inspecțiilor, trebuie cel puțin să împuternicească orice inspector numit sau organizație recunoscută pentru ca să:

solicite reparații la navă; și

efectueze inspecții dacă sunt solicitate de autoritatea Statului portului respectiv.

Administrația trebuie să notifice Organizației

responsabilitățile specifice și condițiile delegării autorității

acordate

inspectorilor

numiți

organizațiilor recunoscute,

pentru

a fi difuzate guvernelor contractante .

1.5.1.3

Dacă un inspector numit sau organizația recunoscută stabilește că starea navei sau a echipamentului său nu corespunde de fapt mențiunilor din certificat sau este în așa fel încât nava nu poate să iasă în mare rară pericol pentru ea însăși sau persoanele aflate la bord, acest inspector sau organizația trebuie să se asigure imediat că sunt luate măsuri de remediere și trebuie să comunice Administrației în timp util. Dacă nu sunt luate aceste măsuri de remediere, certificatul respectiv trebuie să fie retras, iar Administrația informată imediat; și, dacă nava se află într-un port al unui alt guvern contractant, autoritatea statului portului trebuie, de asemenea, să fie informată imediat.

1.5.1.4

În fiecare caz, Administrația trebuie să garanteze efectuarea completă și eficientă a inspecției și să se angajeze să asigure masurile necesare pentru îndeplinirea acestei obligații.

1.5.2

Cerințe privind inspecția

1.5.2.1

În cazul unei nave cisternă pentru produse chimice structura, echipamentul, instalațiile, amenajările și materialele (altele decât elementele pentru care s-au eliberat Certificatul de siguranță a construcției pentru nava de marfă, Certificatul de siguranță a echipamentului pentru nava de marfă și Certificatul de siguranță radio pentru nava de marfă și Certificatul de siguranță radiotelegrafică pentru nava de marfă sau Certificatul de siguranță radiotelefonică pentru nava de marfă) trebuie să fie supuse următoarelor inspecții:

O inspecție inițială, efectuată înainte ca nava să fie pusă în exploatare sau înainte de a i se elibera pentru prima dată Certificatul internațional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase, care trebuie să includă o examinare completă a structurii sale, a echipamentelor, instalațiilor, amenajărilor și materialelor sale în măsura în care acest Cod se aplică navei. Această inspecție trebuie să fie astfel încât să se asigure că structura navei, echipamentul, instalațiile, amenajările și materialele corespund prevederilor aplicabile ale acestui Cod.

O inspecție periodică la intervalele specificate de Administrație, dar fără a depăși 5 ani, care trebuie să fie astfel încât să se asigure că structura, echipamentul, instalațiile, amenajările și materialul corespund prevederilor aplicabile acestui Cod .

Cel puțin o inspecție intermediară în timpul perioadei de valabilitate a Certificatului internațional

de conformitate

pentru

transportul

în vrac al produselor

chimice periculoase. In cazurile în care se efectuează numai o singură inspecție intermediară în orice perioadă de valabilitate a certificatului, aceasta trebuie efectuată cu cel mult 6 luni înainte sau cel mult 6 luni după data care marchează jumătatea perioadei de valabilitate a certificatului. Inspecțiile intermediare trebuie să permită asigurarea că echipamentul de siguranță și alte echipamente, precum și instalațiile de pompare și tubulatura aferentă, corespund prevederilor aplicabile din acest Cod și sunt în bună stare de funcționare. Aceste inspecții trebuie menționate în Certificatul internațional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase .

O inspecție anuală obligatorie în decurs de trei luni înainte sau după data de aniversare a Certificatului internațional de conformitate pentru transportul în vrac.. al produselor chimice periculoase, care trebuie să includă o examinare generală pentru asigurarea că structura, echipamentul, instalațiile, amenajările și materialele rămân în toate privințele satisfăcătoare pentru exploatarea căreia îi este destinată nava. Această

inspecție trebuie menționată în Certificatul internațional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase.

O inspecție suplimentară, generală sau parțială după caz, care trebuie să fie efectuată dacă se consideră necesar după o anchetă conform subparagrafului 1.5.3.3, sau ori de câte ori nava suferă reparații sau înlocuiri importante. Această inspecție trebuie să fie astfel încât să se asigure că reparațiile sau înlocuirile necesare au fost efectiv realizate, că materialele folosite la aceste reparații sau înlocuiri și calitatea execuției acestora sunt satisfăcătoare, și că nava poate să iasă în mare fără pericol pentru ea însăși sau persoanele aflate la bord.

1.5.3

Menținerea stării tehnice a navei după efectuarea inspecției

1.5.3.1

Starea tehnică a navei și a echipamentului său trebuie menținute conform prevederilor Codului astfel încât nava să poată ieși în mare fără pericol pentru ea însăși sau persoanele aflate la bord.

1.5.3.2

După efectuarea oricărei inspecții a navei prevăzută la paragraful 1 . 5.2, nu trebuie făcută nici o modificare la structura, echipamentul, instalațiile, amenajările și materialele care au făcut obiectul inspecției, fără autorizația Administrației, cu excepția înlocuirii directe a acestora.

1.5.3.3

Ori de câte ori se produce un accident la o navă sau este descoperită o defecțiune, care fie afectează siguranța navei, fie eficiența sau completitudinea mijloacelor sale de salvare sau a unui alt echipament, comandantul sau armatorul navei trebuie să informeze cu prima ocazie Administrația, inspectorul

numit

organizația

recunoscută

răspunzătoare

pentru

eliberarea

certificatului respectiv, care trebuie să inițieze cercetări pentru a stabili dacă este necesară o inspecție conform prevederilor subparagrafului 1.5.2.1.5. Dacă nava se află în portul unui alt guvern contractant, comandantul navei sau armatorul trebuie să informeze imediat autoritatea respectivă a Statului portului, iar inspectorul numit sau organizația recunoscută trebuie să se convingă că această informare a fost făcută.

1.5.4

Eliberarea Certificatului internațional de conformitate

1.5.4.1

Un certificat numit Certificat

internațional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase al cărui model este reprodus în apendice, trebuie să fie eliberat după inspecția inițială sau o inspecție periodică a oricărei nave cisternă pentru produse chimice care efectuează voiaje internaționale și care corespunde cerințelor aplicabile Codului.

1.5.4.2

Certificatul eliberat în conformitate cu prevederile acestei secțiuni va

disponibil în orice moment la bordul navei pentru inspecție.

1.5.5

Eliberarea sau vizarea Certificatului internațional de conformitate de către alt guvern

1.5.5.1

O Parte la Convenția SOLAS 1974 și la MARPOL 73/78 poate, la cererea unei alte Părți, să dispună ca o navă împuternicită să arboreze pavilionul unui alt Stat, să fie inspectată și, dacă se apreciază

că

cerințele

Codului

sunt

îndeplinite,

să

elibereze

să

autorizeze

eliberarea certificatului pentru această navă, și, după caz

să vizeze sau să autorizeze vizarea Certificatului în conformitate cu Codul. Orice certificat astfel eliberat trebuie să conțină o declarație care să stabilească că el a fost eliberat la cererea guvernului țării în care nava este înmatriculată.

1.5.6

Durata si valabilitatea Certificatului intemațional de conformitate

1.5.6.1

Un Certificat internațional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase va fi eliberat pentru o perioadă specificată de Administrație, care nu va depăși 5 aru începând de la data inspecției inițiale sau a inspecției periodice.

1.5.6.2

Nu trebuie permisă nici o prelungire a perioadei de valabilitate de cinci

ani

a certificatului.

1.5.6.3

Certificatul își va înceta valabilitatea:

dacă inspecțiile nu sunt efectuate în cadrul perioadelor specificate la paragraful 1.5.2;

la trecerea navei sub pavilionul altui Stat. Un certificat nou trebuie eliberat numai dacă

guvernul

emitent

noului

Certificat

este

pe deplin

satisfăcut

că

nava corespunde cerințelor subparagrafelor 1.5.3.1 și 1.5.3.2. În cazul în care are loc un transfer între guvernele contractante, dacă cererea este tăcută într-un interval de 12 luni de la efectuarea transferului, Guvernul Statului al cărui pavilion nava îl arborase anterior, va transmite, cât mai repede posibil Administrației copii ale certificatelor cu care nava a fost prevăzută înainte de transfer și copii ale rapoartelor inspecțiilor pertinente, dacă acestea din urmă sunt disponibile.

Capitolul 2

Capacitatea de supraviețuire a navei și amplasarea tancurilor de marfă

2.1

Generalități

2.1.1

Navele, care intră sub incidența Codului, trebuie să supraviețuiască efectelor normale ale inundării care rezultă după o avarie ipotetică a corpului navei provocată de o forță exterioară. În plus, pentru a asigura protecția navei și a mediului înconjurător, tancurile de marfă trebuie protejate la penetrare în caz de avarie minoră suferită de navă ca urmare, spre exemplu, a unui șoc datorită izbirii de cheu sau de un remorcher, și să fie protejate, într-o anumită măsură, față de o avarie datorată unei coliziuni sau

• unei eșuări, prin localizarea lor la distanțe minime determinate, spre interior față de bordajul navei. Atât avaria ipotetică cât și amplasarea tancurilor de marfă în raport cu bordajul navei trebuie să fie dependente de gradul de pericol pe care îl prezintă produsele ce urmează a fi transportate.

2.1.2

Navele prevăzute de Cod trebuie să fie proiectate în conformitate cu una din următoarele norme:

navă tipul 1

este o navă cisternă pentru produse chimice destinată transportului produselor prevăzute în capitolul 17, care prezintă riscuri foarte grave pentru mediul

înconjurător

și siguranța

navei

și care necesită

măsuri

maxime

de prevenire a unei deversări a acestei mărfi.

navă de tipul 2

este o navă cisternă pentru produse chimice destinată transportului produselor prevăzute în capitolul 17, care prezintă riscuri grave pentru mediul înconjurător și siguranța navei și care necesită măsuri importante de prevenire a unei deversări a acestei mărfi.

navă

de tipul 3

este o navă cisternă pentru

produse chimice destinată transportului produselor prevăzute în capitolul 17, care prezintă riscuri suficient de grave pentru mediul înconjurător și siguranța navei și care necesită măsuri de prevenire a deversărilor de o amploare moderată în scopul creșterii capacității de supraviețuire a navei în cazul unei avarii.

Astfel, o navă de tipul 1 este o navă cisternă destinată transportului

produselor considerate ca prezentând cel mai mare risc general, în timp ce navele de tipul 2 și de tipul 3 sunt destinate transportului produselor care prezintă riscuri cu importanță progresiv scăzută. In consecință, o navă de tipul 1 trebuie să supraviețuiască celei mai severe norme de avarie, iar tancurile sale de marfă navei trebuie să fie amplasate la distanța maximă prevăzută în raport cu bordajul exterior.

2.1.3

Tipul de navă cerut pentru transportul fiecărui produs este indicat în coloana

„e"

tabelului de la capitolul I 7 .

2.1.4

Dacă o navă este destinată să transporte mai mult de un produs dintre cele enumerate în capitolul 17, norma de avarie trebuie să corespundă acelui produs care are cele mai severe cerințe referitor la tipul de navă .

Totuși, cerințele privind amplasarea fiecărui tanc de marfă sunt acelea pentru tipurile de navă prevăzute pentru respectivele produse care urmează a fi transportate.

2.2

Bordul liber și stabilitatea în stare intactă

2.2.1

Navelor prevăzute de Cod li se poate atribui un bord liber mtrum autorizat de către Convenția internațională asupra liniilor de încărcare în vigoare. Totuși, pescajul corespunzător bordului liber atribuit nu trebuie să fie mai mare decât pescajul maxim autorizat de acest Cod.

2.2.2

Stabilitatea navei în toate condițiile de navigație pe mare trebuie să corespundă unei norme considerate acceptabilă de către Administrație.

2.2.3

Pentru a calcula efectul suprafețelor libere a lichidelor consumabile pentru cazurile de încărcare, trebuie să se considere că, pentru fiecare tip de lichid, cel puțin o pereche de tancuri laterale sau un singur tanc central are o suprafață liberă și tancul sau combinația de tancuri care va fi luată în considerare trebuie să fie aceea unde efectul suprafeței libere este cel mai mare. Efectul suprafeței libere în compartimentele neavariate trebuie să fie calculat în conformitate cu o metodă considerată acceptabilă de către Administrație.

2.2.4

În mod normal, balastul solid nu trebuie folosit în spațiile dublului fund din zona de marfă .

Totuși, dacă din considerente de stabilitate, amplasarea balastului solid în aceste spații devine inevitabilă, dispunerea acestui balast trebuie să fie dictată de necesitatea asigurării faptului că sarcinile de șoc care rezultă din avarierea fundului nu sunt transmise direct la structura tancului de marfă .

2.2.5

Comandantul navei trebuie să primească Informația asupra încărcării și stabilității navei. Această Informație trebuie să conțină detalii referitoare la cazurile tipice de exploatare și la cazurile de navigatie în balast, prevederile pentru evaluarea altor cazuri de încărcare și un rezumat al informațiil r referitoare la capacitatea de supraviețuire a navei. În plus, Informația trebuie să conțină suficiente date pentru a-i permite comandantului să încarce și să exploateze nava în siguranță și în conformitate cu uzanțele maritime.

2.3

Orificiile de evacuare prin bordaj situate sub puntea de bord liber

2.3.1

Instalarea și comanda valvulelor pentru evacuările prin bordaj, care provin din spațiile situate sub puntea de bord liber sau din spațiile limitate de suprastructuri și rufuri situate pe puntea de bord liber și prevăzute cu uși etanșe la apă, trebuie să corespundă cerințelor regulii pertinente a Convenției internaționale asupra liniilor de încărcare în vigoare, cu excepția faptului că alegerea valvulelor trebuie să se limiteze la:

o valvulă automată cu reținere, cu un dispozitiv direct de închidere acționat dintr-un loc situat deasupra punții de bord liber; sau

dacă distanța verticală dintre linia de plutire de încărcare de vară și extremitatea interioară a tubulaturii de evacuare este mai mare de 0,01 L, două valvule automate cu reținere rară dispozitiv direct de închidere, cu condiția ca valvula din interior să fie mereu accesibilă pentru examinare în condiții de exploatare .

2.3.2

În sensul acestui capitol expresiile „plutire la încărcare maximă de vară

"și

„punte de bord liber" au semnificațiile așa cum sunt definite în Convenția internațională asupra liniilor de încărcare în vigoare.

2.3.3

Valvulele automate cu reținere menționate la subparagrafele 2.3.1.1 și 2.3.1.2 trebuie să fie pe deplin eficiente pentru a împiedica pătrunderea apei în navă, ținând cont de cerințele pentru afundare, asietă și bandare prevăzute la secțiunea 2 . 9 referitoare la supraviețuire, și trebuie să corespundă normelor recunoscute.

2.4

Cazuri de încărcare

Capacitatea de supraviețuire a navei după avarie trebuie să fie analizată pe baza informațiilor comunicate Administrației pentru toate cazurile de încărcare prevăzute și variațiile de pescaj și asietă .

Nu se va ține cont de cazurile de navigație în balast, când nava cisternă pentru transportul produselor chimice nu transportă produsele vizate de Cod sau transportă numai reziduuri ale acestor produse.

2.5

Ipoteze referitoare la avarie

2.5.1

Dimensiunile maxime ale avariei ipotetice trebuie să fie următoarele :

Avarie de bordaj

1.1

Extindere longitudinală

1/3 L 2 1 3

sau 14,5m, luându-se valoarea mai mică

1.2

1.3

Extindere transversală:

(măsurată

bordaj

perpendicular

pe diametral, la nivelul liniei de încărcare de vară) Extindere verticală:

B/5 sau 11,Sm, luându-se planul valoarea mai mică

în sus nelimitat

(de la linia teoretică a învelișului fundului în planul diametral)

.2.1

.2.2

.2.3

Avarie de fund:

Extinderea longitudinală :

Extinderea transversală:

Extinderea verticală

Pe o lungime de 0,3 L măsurată de la perpendiculara prova a navei

1/3 L 2 1 3

sau 14,5m, luându-se valoarea mai

mică

B/6 sau 10 m

luându-se valoarea mai mică

B/15 sau 6 m,

luându-se valoarea mai mică (măsurată de la linia teoretică a învelișului fundului în planul diametral (vezi 2.6.2)

Pe orice parte a navei

1/3 L 2 1 3

sau 5m, luându-se valoarea mai mică

B/6 sau 5m, luându-se valoarea mai mică

B/15 sau 6m,

luându-se valoarea mai mică (măsurată de

la. linia

teoretică a învelișului fundului în planul diametral (vezi 2.6.2)

2.7.3

Dacă avaria penetrează un tanc care conține lichid, trebuie să se considere că lichidul acestui compartiment este complet pierdut și înlocuit cu apă de mare până la nivelul de echilibru final.

2.7.4

Fiecare perete despărțitor etanș la apă situat în zona de extindere maximă a avariei, care a fost definit la paragraful 2.5.1 și care se consideră că a suferit o avarie în pozițiile indicate la paragraful 2.8.1, trebuie considerat avariat. Dacă avarie este mai mică decât dimensiunea maximă ce va fi luată în considerare în conformitate cu prevederile paragrafului 2.5.2, numai pereții despărțitori sau o combinație dintre acești pereți etanși la apă situați în interiorul acestei zone de avarie de dimensiuni mici, trebuie să fie considerați avariați.

2.7.5

Nava trebuie să fie proiectată în așa fel încât să se reducă inundarea asimetrică până la un nivel minim compatibil cu dispunerile eficiente.

2.7.6

Dispozitivele de echilibrare care necesită mijloace mecanice cum ar fi valvulele sau tubulaturile de echilibrare, dacă există, nu trebuie să fie luate în considerare la reducerea unghiului de bandare sau la asigurarea stabilității reziduale minime conform cerințelor de la 2.9, ci trebuie asigurată o stabilitate reziduală suficientă în toate stadiile de echilibrare. Spațiile care sunt legate prin canale cu secțiune mare pot fi considerate drept spații comune.

2.7.7

Dacă tubulaturile, canalele, puțurile sau tunelurile se situează în limitele avariei ipotetice, așa cum s-a definit la 2.5, trebuie luate măsuri pentru ca inundarea progresivă să nu se extindă la alte compartimente decât cele considerate a fi inundate în fiecare caz de avarie.

2.7.8

Nu trebuie să se țină cont de flotabilitatea suprastructurilor situate direct deasupra bordajului avariat. Totuși, părțile neinundate ale suprastructurilor situate în afara zonei de extindere a avariei pot să fie luate în considerare cu condiția ca:

ele să fie separate de spațiul avariat prin pereți etanși la apă și să corespundă cerințelor paragrafului 2.9. 3

în ceea ce privește aceste spații intacte; și

deschiderile practicate în acești pereți despărțitori să poată fi închise prin intermediul ușilor glisante etanșe la apă acționate de la distanță, iar deschiderile neprotejate să nu fie imersate în intervalul minim de stabilitate reziduală prevăzut la 2.9; totuși, se poate permite imersarea oricăror altor deschideri prevăzute cu închidere etanșă la intemperii.

2.8

Norme referitoare la avarie

2.8.1

Navele trebuie să poată supraviețui avariilor prevăzute la secțiunea 2.5, ținând cont de ipotezele referitoare la inundare din secțiunea 2.7, având o extindere determinată de tipul navei conform următoarelor norme:

O navă de tipul 1 trebuie să suporte o avarie oriunde pe lungimea sa;

O navă de tipul 2 cu lungimea mai mare de 150 m trebuie să suporte o avarie oriunde pe lungimea sa;

O navă de tipul 2 cu o lungime mai mică sau egală cu 150 m trebuie să poată suporta o avarie oriunde pe lungimea sa, fără ca aceasta să afecteze vreunul dintre cei doi pereți care delimitează o încăpere de mașini amplasată la pupa navei;

O navă de tipul 3 cu o lungime mai mare de 225 m trebuie să poată suporta o avarie în orice punct de pe lungimea sa;

O navă de tipul 3 cu o lungime mai mare sau egală cu 125 m, dar care nu depășește lungimea de 225 m, trebuie să poată suporta o avarie oriunde pe lungimea sa, rară ca aceasta să afecteze vreunul dintre cei doi pereți care limitează o încăpere de mașini amplasată la pupa navei;

O navă de tipul 3 cu o lungime mai mică de 125 m trebuie să poată suporta o avarie oriunde pe lungimea sa, fără ca aceasta să afecteze încăperea de mașini în cazul în care este situată în pupa navei. Totuși, Administrația trebuie să țină seama de capacitatea navei de a supraviețui inundării încăperii de mașini .

2.8.2

În cazul navelor mici de tipul 2 și 3, care nu corespund în întregillle cerințelor pertinente :

ale paragrafelor 2.8.1.3 și 2.8.1.6, Administrația poate acorda derogări speciale numai dacă sunt luate măsuri pentru asigurarea unui grad de siguranță echivalent. Natura acestor măsuri alternative trebuie

aprobată

și

menționată

clar,

iar

documentele

aferente

trebuie

puse

dispoziția Administrației

portuare .

Orice derogare de acest

tip trebuie menționată

legal în Certificatul internațional de conformitate la care se referă paragraful 1 . 5.4 .

2.9

Cerințe referitoare la supraviețuire

2.9.1

Navele care fac obiectul Codului trebuie să poată supraviețui avariei ipotetice specificate la

2.5 în conformitate cu nonnele prevăzute Ia 2.8, în condiții de echilibru stabil și trebuie să corespundă unnătoarelor criterii

2.9.2

În fiecare stadiu de inundare:

linia de plutire, ținând cont de afundare, bandare și asietă, trebuie să fie situată sub marginea inferioară a oricărei deschideri prin care se poate produce o inundare progresivă sau o inundare rapidă. Aceste deschideri trebuie să includă tubulaturile de aerisire și deschiderile care sunt închise cu ajutorul ușilor sau capacelor etanșe la intemperii și se pot exclude acele deschideri închise prin capacele gurilor de vizitare cu soclu și fără soclu etanșe la apă, capacele mici etanșe la apă ale gurilor tancurilor de marfă care mențin o etanșeitate ridicată a punții, ușile glisante etanșe la apă, acționate de la distanță și hublourile de bordaj de tip fix;

unghiul maxim de bandare datorat inundării asimetrice nu trebuie să depășească 25°; totuși acest unghi poate să atingă 30°, dacă puntea nu intră în apă;

stabilitatea reziduală în timpul stadiilor intermediare de inundare va fi satisfăcătoare din punct de vedere al Administrației. Totuși, ea nu trebuie să fie niciodată semnificativ mai mică decât cea prevăzută la 2.9.3.

2.9.3

În situația finală de echilibru după inundare

diagrama brațelor de redresare va avea o extindere minimă de 20

°c

dincolo de poziția de echilibru în corelație cu un braț maxim de redresare rezidual de cel puțin O,1 m pe un interval de 20°; aria cuprinsă sub diagrama brațelor de redresare nu va

mai mică de 0,0175 m rad. Deschiderile neprotejate nu trebuie să intre în apă atunci când unghiul de înclinare al navei se situează în acest interval, în afară de cazul în care spațiul respectiv se consideră inundat. În cadrul acestui interval se permite intrarea în apă a oricărei deschideri menționate în paragraful 2 . 9 . 2.1 și a altor deschideri care pot fi închise etanș Ia intemperii; și

sursa de energie de avarie trebuie să fie în stare de funcționare.

Capitolul 3

Amenajarea navei

3.1

Separarea mărfii

3.1.1

Dacă nu se prevede în mod expres altfel, tancurile care conțin o marfă sau reziduuri de marfă care fac obiectul Codului, trebuie să fie separate de încăperile de locuit, serviciu și de încăperile de mașini și tancurile de apă potabilă și spa ile destinate proviziilor pentru consumul uman, printr-un coferdam, un spațiu gol, un compartiment de pompe marfă, un compartiment de pompe, un tanc gol, un tanc de combustibil lichid sau alte spații similare .

3.1.2

Mărfurile, reziduurile de marfă sau amestecurile ce conțin mărfuri, care reacționează într- un mod periculos cu alte mărfuri, alte reziduuri sau alte amestecuri trebuie

să fie separate față de aceste „alte mărfuri" printr-un coferdam, un spațiu gol, un compartiment de pompe de marfă, un compartiment de pompe, un tanc gol sau un tanc care conține o marfă reciproc compatibilă;

să aibă pompe și instalații de tubulaturi separate care să nu treacă prin alte tancuri de marfă conținând aceste mărfuri, dacă nu sunt amplasate într-un tunel; și

să aibă instalații de aerisire tancuri individuale.

3.1.3

Tubulatura de marfă nu trebuie să treacă prin nici o încăpere de locuit, de serviciu sau încăpere de mașini alta decât compartimentele pompelor de marfă sau compartimentele de pompe .

3.1.4

Mărfurile care fac obiectul Codului nu trebuie să fie transportate în nici unul din tancurile picului prova sau picului pupa.

3.2

Încăperi de locuit, de serviciu, Încăperi de mașini și posturi de comandă

3.2.1

Nici o încăpere de locuit, de serviciu sau nici un post de comandă nu se va amplasa în interiorul zonei de marfă, cu excepția amplasării deasupra unei nișe a compartimentului pompelor de marfă sau a unei nișe a compartimentului de pompe, în conformitate cu prevederile regulii II- 2/56 a Amendamentelor SOLAS din 1983, și nici un tanc de marfă sau reziduuri de marfă nu se va amplasa în pupa extremității prova a oricărei încăperi de locuit.

3.2.2

În scopul protecției la pericol datorat vaporilor periculoși, trebuie să se acorde o atenție specială amplasării orificiilor de aspirație și a deschiderilor în încăperile de locuit, de serviciu, în încăperile de mașini și în posturile de comandă în raport cu tubulatura instalației de marfă, instalația de aerisire de la tancurile de marfă și cu evacuările din încăperile de mașini care provin de la dispozitive de ardere a gazelor.

3.2.3

Intrările, aerisirile și deschiderile încăperilor de locuit, ale încăperilor de serviciu, de mașini și ale posturilor de comandă nu trebuie să fie orientate spre zona de marfă Ele trebuie să fie situate în pupa peretelui transversal care se află înspre zona de marfă și/sau pe pereții laterali ai suprastructurii sau ai rufului, ori pe ambele, la o distanță cel puțin egală cu 4% din lungimea (L) a

navei, dar nu mai puțin de 3 m de la extremitatea suprastructurii sau a rufului dinspre zona de marfă. Totuși, această distanță nu trebuie să depășească 5 m. În limitele menționate mai sus nu se

amplasa nici o ușă, dar se permite amplasarea acelor uși de la spațiile care nu au acces în încăperile de locuit și

serviciu și a posturilor de comandă, ca de exemplu, ușile pentru postul de comandă al mărfii ·

· și mag1lziile de materiale .

Dacă sunt prevăzute astfel de uși, izolația pereților încăperilor

trebuie să fie de clasă

„A-60".

Se pot prevedea panouri demontabile prinse în șuruburi care să permită scoaterea echipamentelor, în limitele specificate mai sus. Ușile și ferestrele timoneriei pot fi amplasate în limitele specificate mai sus în măsura în care ele sunt concepute să asigure etanșeitatea rapidă și eficientă la gaze și Ia vapori a timoneriei. Ferestrele și hublourile dinspre zona de marfă și din bordurile suprastructurii și rufurilor, prevăzute în limitele specificate mai sus, trebuie să fie de tip fix (Îară să se poată deschide). Aceste hublouri situate la primul nivel de pe puntea principală, trebuie prevăzute în interior cu capace din oțel sau alt material echivalent.

3.3

Compartimentele pompelor de marfă

3.3.1

Compartimentele pompelor de marfă trebuie amenajate astfel încât să permită :

trecerea liberă, în orice moment, de Ia orice platformă a scării și de la paiol; și

accesul liber, la toate valvulele necesare pentru manipularea mărfii, a unei persoane purtând echipamentul personal de protecție prevăzut.

3.3.2

Trebuie să se prevadă dispozitive permanente pentru ridicarea unei persoane rănite cu ajutorul unei parâme de salvare evitând orice obstacol proeminent.

3.3.3

Trebuie instalate mâini curente pe toate scările și platformele.

3.3.4

Scările de acces normal nu trebuie să fie instalate vertical și trebuie să fie prevăzute cu platforme la intervale corespunzătoare.

3.3.5

Trebuie prevăzute mijloace pentru a permite drenarea și eliminarea oricărei scurgeri susceptibilă să se producă la pompele de marfă și

valvulele

din compartimentele pompelor de marfă. Instalația de santină care deservește compartimentul pompelor de marfă, va fi comandată din exteriorul compartimentului .

Trebuie prevăzute unul sau mai multe tancuri de reziduuri destinate depozitării apei de santină contaminate sau apei de la spălarea tancurilor. Trebuie prevăzută o cuplare cu uscatul prin intermediul unui racord standard sau alt dispozitiv, pentru transferul lichidelor contaminate la instalațiile de colectare de la uscat.

3.3.6

Trebuie prevăzute manometre pentru măsurarea presmnn de refulare a pompelor, în exteriorul compartimentului pompelor de marfă.

3.3.7

Dacă mecanismul este acționat printr-o linie de arbori care traversează un perete sau o punte, trebuie să se prevadă Ia trecerea prin perete sau punte etanșări la gaze a căror etanșeitate este menținută printr-o ungere eficientă sau alte metode care să asigure durabilitatea etanșării la gaze.

3.4

Accesul la spațiile din zona de marfă

3.4.1

Accesul la coferdamuri, tancuri de balast, tancuri de marfă și alte spații din zona de marfă trebuie să se facă direct de pe puntea deschisă și de o manieră astfel încât să permită inspectarea completă a acestor spații .

Accesul la spațiile dublului fund se poate face printr-un compartiment al pompelor de marfă, un compartiment de pompe, un coferdam adânc, un tunel de tubulaturi sau prin compartimente similare, cu condiția de a se ține seama de aspectele privind ventilarea .

3.4.2

Deschiderile,

tambuchiurile

gurile

de vizitare

orizontale

și

care sunt

destinate accesului, trebuie să aibă dimensiuni suficiente pentru a permite unei persoane purtând un aparat de respirație autonom cu aer și un echipament de protecție, să urce sau să coboare orice scară fără să fie incomodat și de asemenea, să permită ridicarea unei persoane rănite pornind din partea cea

mai

de jos a spațiului considerat. Dimensiunile minime ale acestor deschideri trebuie să fie de 600 x 600 mm.

3.4.3

Deschiderile verticale de acces sau gurile de vizitare care permit traversarea spațiului pe toată lungimea și lățimea sa trebuie să aibă o deschidere minimă de 600 x 800 mm si să fie situate la o înălțime de cel mult 600 mm de la tabla fundului, dacă nu sunt prevăzute grătare sau alte reazeme pentru picioare .

3.4.4

În cazuri speciale,

Administrația

poate accepta dimensiuni mai mici dacă se poate demonstra, spre satisfacerea Administrației, că este posibilă trecerea pnn acele deschideri sau evacuarea unei persoane rănite .

3.5

Instalat . ii de santină s . i balast

3.5.1

Pompele, tubulaturile de balast, tubulaturile de aerisire și alte echipamente similare care deservesc tancurile de balast permanent trebuie să fie independente de echipamentul similar care deservește tancurile cu marfă si de însăși tancurile de marfă. Traseele de descărcare pentru tancurile de balast permanent situate în imediata vecinătate a tancurilor de marfă trebuie să fie instalate în afara încăperilor de mașini și a încăperilor de locuit. Traseele de umplere pot fi instalate în încăperile de mașini cu condiția ca aceste trasee să asigure umplerea de la nivelul punții tancului și să fie prevăzute cu valvule cu reținere.

3.5.2

Umplerea cu balast a tancurilor de marfă se poate efectua de la nivelul punții cu ajutorul pompelor ce deservesc tancurile de balast, cu condiția ca tubulatura de umplere să nu fie prevăzută cu nici un racord permanent la tancurile sau tubulatura de marfă și acestea să fie prevăzute cu valvule cu reținere.

3.5.3

Instalațiile de santină pentru compartimentele pompelor de marfă, compartimente pompe, spații goale, tancuri de reziduuri, tancuri din dublul fund și compartimente similare trebuie să fie amplasate în întregime în zona de marfă, cu excepția spațiilor goale, a tancurilor din dublul fund și a tancurilor de balast care se separă de tancurile care conțin marfă sau reziduuri de marfă printr-un perete etanș dublu.

3.6

Marcarea pompelor și a tubulaturilor

Trebuie luate măsuri de marcare distinctă a pompelor, valvulelor și traseelor de tubulaturi în scopul identificării rolului pe care îl au și a tancurilor pe care acestea le deservesc .

3.7

Instalații de încărcare și descărcare pe la prova sau pupa navei

3.7.1

Tubulatura de marfă poate fi instalată astfel încât să permită încărcarea și descărcarea navei pe la prova sau pupa navei. Nu sunt permise instalațiile de tip detașabil.

3.7.2

Instalațiile de încărcare și descărcare pe la prova sau pupa nu trebuie să fie utilizate pentru transferul produselor care necesită să fie transportate în nave de tipul 1 .

Instalațiile de încărcare și descărcare de la prova sau pupa nu trebuie să fie utilizate pentru transferul mărfurilor care degajă vapori toxici ce trebuie să satisfacă cerințele paragrafului 15.12.1, dacă Administrația nu le aprobă în mod special.

3.7.3

Suplimentar la secțiunea 5.1 trebuie aplicate și următoarele prevederi:

Tubulatura situată în exteriorul zonei de marfă va fi amplasată la cel puțin 760 mm de bordaj în interiorul navei pe puntea deschisă. Această tubulatură va fi ușor de identificat și prevăzută cu o valvulă cu închidere la cuplarea acesteia cu tubulatura instalației de marfă din interiorul zonei de marfă. În această zonă ea trebuie să permită separarea cu ajutorul unei tubulaturi scurte demontabile de cuplare și al flanșelor oarbe când tubulatura nu este utilizată.

Racordul de cuplare cu uscatul trebuie să fie prevăzut cu o valvulă cu închidere și cu o flanșă oarbă.

Tubulatura va fi prevăzută cu îmbinări sudate cap la cap cu pătrundere completă și complet radiografiate. Îmbinările cu flanșe sunt permise numai la tubulaturile situate în zona de marfă și în cea a racordurilor de cuplare cu uscatul.

Trebuie prevăzute mijloace de protecție la împroșcarea cu• lichid

cuplările menționate în aliniatul .1, cum ar fi tăvi colectoare cu un volum suficient și mijloace pentru evacuarea scurgerilor din tăvi.

Trebuie luate măsuri în vederea autodrenării tubulaturii spre zona de marfă și de preferat, într-un tanc de marfă. Administrația poate accepta și alte tipuri de măsuri pentru drenarea tubulaturii.

Trebuie luate măsuri în vederea purjării unei asemenea tubulaturi după utilizare si menținerii lor în siguranță la gaz când nu sunt utilizate. Tubulaturile de aerisire racordate la dispozitivul de purjare trebuie să fie amplasate în zona de marfă. Îmbinările respective cu tubulatura trebuie să fie prevăzute cu o valvulă cu închidere și o flanșă oarbă.

3.7.4

Intrările, aerisirile și deschiderile încăperilor de locuit, încăperilor de serviciu, încăperilor de mașini și posturilor de comandă nu trebuie să fie orientate spre amplasamentul racordului de legătură cu uscatul al instalațiile de încărcare si descărcare pe la prova si pupa. Ele trebuie să fie situate pe peretele lateral al suprastructurii sau al rufului la o distanță egală cu cel puțin 4% din lungimea navei, dar nu mai mică de 3 m, de la extremitatea suprastructurii sau a rufului care se află înspre amplasamentul racordului de legătură cu uscatul al instalațiilor de încărcare și descărcare pe la prova sau pupa. Totuși, această distanță nu e nevoie să depășească 5 m. Hublourile dinspre amplasamentul racordului de legătură cu uscatul și cele amplasate pe pereții laterali ai suprastructurii sau rufului, în limita de distanță mai sus menționată, trebuie să fie de tip fix (fără posibilitate de deschidere). Suplimentar, în timpul utilizării instalațiilor de încărcare și descărcare pe la prova sau pupa, toate ușile, porțile și alte deschideri din bordul corespunzător al suprastructurii sau rufului trebuie să fie menținute închise. În cazul navelor mici, care nu corespund prevederilor paragrafului 3.2.3 și ale acestui paragraf, Administrația poate aproba derogări de la prevederile mai sus menționate.

3.7.5

Tubulaturile de aerisire și alte deschideri ale spațiilor închise care nu sunt menționate în paragraful 3.7.4 trebuie să fie protejate contra jeturilor de lichid care pot proveni de la un furtun sau de la o cuplare care suferă o explozie.

3.7.6

Căile de evacuare nu trebuie să se termine în zona ramelor cerute la paragraful 3.7.7 sau la o distanță mai mică de 3 m dincolo de aceste rame.

3.7.7

Trebuie instalate rame continue cu înălțimi corespunzătoare, pentru a reține orice deversări pe punte și la distanță față de zonele încăperilor de locuit și de serviciu.

3.7.8

Echipamentul electric situat în interiorul ramelor cerute de paragraful 3.7 . 7 sau pe o distanță de 3 m dincolo de aceste rame trebuie să corespundă cerințelor capitolului 1O.

7 .9

Instalațiile pentru stingerea incendiului în zonele de încărcare și descărcare pe la prova sau pupa, trebuie să corespundă paragrafului 11.3

.16.

3.7.10

Trebuie

să fie

prevăzute

mijloace

de comunicare

între

postul

de control

marfă

și amplasamentul racordului de legătură cu uscatul și, dacă este necesar, trebuie să fie aprobate din punct de vedere al siguranței. Trebuie luate măsuri pentru oprirea de la distanță a pompelor de marfă din zona de amplasare a racordului de legătură cu uscatul.

Capitolul 4

Stocarea mărfii

4.1

Definiții

4.1.l

Tanc independent

este un tanc de stocare a mărfii, care nu are elemente comune cu structura corpului navei sau care nu face parte din această structură .

Un tanc independent este construit și instalat în așa fel încât să nu fie supus, dacă este posibil, tensiunilor care rezultă din solicitările sau mișcările corpului alăturat (sau în orice caz să fie minime) .

Un tanc independent nu este esențial pentru integritatea structurală a corpului navei.

4.l.2

Tanc structural

este un tanc de stocare a mărfii care face parte din structura corpului navei și care este solicitat în aceeași manieră și de aceleași sarcini care se exercită pe structura adiacentă a corpului navei. În mod normal, tancul structural este esențial pentru integritatea structurală a corpului navei.

4.1.3

Tanc cu golire gravitațională

este un tanc la care presiunea efectivă de calcul nu este mai mare de O,7 bar la partea superioară a tancului .

Un tanc cu golire gravitațională poate fi de tip independent sau integral. Tancul cu golire gravitațională trebuie construit și încercat în conformitate cu normele recunoscute, ținând cont de temperatura de transport și densitatea relativă a mărfii.

4.l.4

Tanc de presiune

este un tanc cu presiunea efectivă de calcul mai mare de O,7 bar .

Un tanc de presiune trebuie să fie independent și să aibă o configurație care să permită aplicarea criteriilor de proiectare a recipientele sub presiune, în conformitate cu normele recunoscute.

4.2

Cerințe pentru tipul de tanc aferent produselor individuale

Atât cerințele pentru instalațiile construcției, cât și cele de proiectare pentru tipurile de tanc destinat produselor individuale, sunt indicate în coloana

,/"a

tabelului din Capitolul 17.

Capitolul 5

Transferul mărfii

5.1

Eșantionajul țevilor

5.1.1

Sub rezerva prevederilor paragrafului 5 . 1.4, grosimea (t) a peretelui țevilor nu trebuie să fie mai mică decât cea determinată cu formula

unde:

t=---

[mm]

100

to= grosimea teoretică

t 0

=PD/(20Ke+P)

[mm]

în care:

presiunea de calcul, (bar), menționată la paragraful 5.1.2

= diametrul exterior, (mm)

tensiunea admisibilă, (N / mm 2

menționată la paragraful 5.1.S

coeficientul

de eficiență

egal

1,O

pentru

țevile trase și

pentru

țevile sudate longitudinal sau elicoidal, livrate de producători autorizați pentru țevi sudate, care sunt considerate

echivalente tevilor trase, în cazul în care se efectuează o examinare nedistructivă

sudurilo

conform

normelor

recunoscute.

În

celelalte

cazuri,

un coeficient de eficiență mai mic de 1,0, conform normelor recunoscute, poate fi cerut în funcție de procesul de fabricație.

adaos la îndoire (mm) .

Valoarea lui b trebuie să fie aleasă în așa fel încât tensiunea calculată în țeava îndoită, datorată doar presiunii interne, nu trebuie să depășească tensiunea admisibilă. Dacă această justificare nu se face, b trebuie să fie:

= b

Dto

[mm]

2,5,

în care:

raza medie de îndoire, (mm)

adaos de coroziune (mm). Dacă se prevede posibilitatea unei corodări sau eroziuni, grosimea peretelui țevii trebuie să fie majorată peste valoarea cerută de alte cerințe de calcul.

toleranța negativă la grosimea țevii din procesul de fabricație, (%)

5.l.2

Presiunea de calcul P care figurează în formula pentru

din paragraful S. l.l

este presiunea maximă măsurată la care instalația poate fi menținută în funcțiune, ținând seama de presiunea maximă măsurată a oricărei supape de siguranță din instalație .

5.1.3

Tubulatura și elementele din cadrul instalației de tubulaturi care nu sunt protejate de o supapă de siguranță sau care pot fi izolate de supapele lor de siguranță, trebuie astfel concepute încât să poată rezista, cel puțin, la cea mai ridicată din următoarele valori :

pentru tubulaturi și elemente de tubulaturi susceptibile să conțină o cantitate de lichid, la presiunea vaporilor saturați la 45°C;

presiunea de reglare a supapelor de siguranță, de descărcare de pe refularea pompelor aferente;

înălțimea de pompare totală, maximă posibilă, a pompelor de descărcare aferente dacă pe refularea pompei nu este montată valvula de siguranță.

5.1.4

Presiunea efectivă de calcul nu trebuie să fie mai mică de 10 bar, cu excepția conductelor cu extremitate deschisă pentru care această presiune nu trebuie să fie mai mică de 5 bar.

5.1.5

În cazul țevilor, tensiunea admisibilă K, care va fi luată în considerare în formula pentru

de la paragraful 5.1.1, este cea mai mică dintre următoarele valori:

R,,.

unde:

Rrn

rezistența minimă de rupere la temperatura ambiantă (N/mm 2 );

limita minimă de curgere la temperatura ambiantă (N/mm 2

Dacă pe curba tensiune deformare nu apare un domeniu de curgere, se consideră ca limită de curgere tensiunea la care alungirea este de 0,2%.

Valorile pentru A și B trebuie să fie cel puțin egale cu: A= 2,7 și B= 1,8.

5.1.6.1

Grosimea minimă a pereților țevilor trebuie să corespundă normelor recunoscute.

5.1.6.2

Dacă, din punct de vederea al rezistenței mecanice, este necesară prevenirea avanem, deformării, încovoierii sau flambajului excesiv al țevilor datorită sarcinilor suplimentare transmise prin suporți, deformării navei sau altor cauze, grosimea peretelui trebuie majorată față de cea prevăzută la paragraful 5.1.1 sau, dacă acest lucru este imposibil de realizat în practică sau determină tensiuni locale excesive, aceste sarcini trebuie reduse, prevenite sau eliminate prin alte metode de proiectare.

5.1.6.3

Flanșele, valvulele și alte accesorii trebuie să corespundă normelor recunoscute ținând seama de presiunea de calcul definită la paragraful 5.1.2.

5.1.6.4

Pentru flanșele care nu corespund

unei norme, dimensiunile flanșelor ș1 șuruburilor respective trebuie să fie considerate satisfăcătoare de către Administrație.

5.2

Execuția tubulaturii și detalii de îmbinare

5.2.1

Cerințele

prezentei secțiuni

se aplică tubulaturii

situate în interiorul

ș1 m exteriorul tancurilor de marfă. Totuși se pot accepta derogări de la aceste cerințe în conformitate cu normele recunoscute pentru tubulaturi deschise și pentru tubulatura situată în interiorul tancurilor de marfă cu excepția tubulaturii de marfă care deservește alte tancuri de marfă .

5.2.2

Tubulaturile de marfă trebuie să fie îmbinate prin sudură, excepție făcând:

cuplările de tip aprobat la valvule și compensatorii de dilatație; și

alte cazuri excepționale aprobate în mod expres de către Administrație.

5.2.3

Se admit unnătoarele cuplări directe, rară flanșe, la tronsoanele de tubulaturi:

În toate cazurile se pot utiliza îmbinări sudate cap la cap cu pătrundere completă la rădăcină .

Îmbinările

mufe sudate

și sudura

aferentă,

având

dimensiunile

considerate satisfăcătoare de către Administrație, nu trebuie să fie utilizate decât la tubulaturi deschise al căror diametru exterior este mai mic sau egal cu 50 mm. Acest tip de îmbinare nu se va utiliza când se apreciază producerea unei fisurări corozive .

Cuplări filetate, în conformitate cu nonnele recunoscute - utilizabile numai pentru traseele de tubulaturi auxiliare și tubulaturile destinate aparaturii de măsură și control cudiametre exterioare de25 . mmsau mai mici.

5.2.4

Pentru preluarea dilatației țevilor în mod nonnal se prevăd lire de dilatație sau coturi pe traseele de tubulaturi .

Compensatoare cu burduf, în concordanță cu nonnele recunoscute, pot fi luate în considerare funcție de situație .

Îmbinările cu manșon nu trebuie să fie utilizate.

5.2.5

Sudarea, tratamentul de încălzire după sudare și examinarea nedistructivă trebuie să se facă în conformitate cu nonnele recunoscute.

5.3

Cuplări cu flanșe

5.3.1

Flanșele trebuie să fie de tip cu guler pentru sudare, flanșe libere și sudate sau pentru mufe sudate. Totuși, nu trebuie folosite flanșe pentru mufe sudate la o dimensiune nominală mai mare de 50mm.

5.3.2

Flanșele trebuie să satisfacă nonnele recunoscute în ceea ce privește tipul, fabricația și probele lor.

5.4

Cerințe privind încercarea tubulaturii

5.4.1

Cerințele prezentei secțiuni se aplică tubulaturilor situate în interiorul și în exteriorul tancurilor de marfă. Se poate, totuși, accepta derogări de la aceste cerințe, conform normelor recunoscute, pentru tubulatura situată în interiorul tancurilor de marfă și pentru tubulatura cu extremitate deschisă.

5.4.2

După asamblare, fiecare circuit de tubulatură de marfă trebuie să fie supus unei încercări hidrostatice la o presiune egală cu cel puțin 1,5 ori presiunea de calcul. Dacă circuitele de tubulaturi sau elementele acestor circuite sunt în întregime fabricate și echipate cu toate accesoriile, încercarea hidrostatică poate să fie executată înainte de montarea lor la bordul navei .

Îmbinările sudate la bordul navei trebuie supuse unei încercări hidrostatice la o presiune egală cu cel puțin 1,5 ori presiunea de calcul.

5.4.3

După asamblarea la bord, fiecare circuit de tubulaturi pentru marfă trebuie să fie supus la o încercare pentru verificarea scurgerilor la o presiune care depinde de metoda adoptată.

5.5

Amplasarea tubulaturii

5.5.1

Tubulatura de marfă nu trebuie instalată sub punte între peretele exterior al spațiilor de depozitare marfă și bordul navei, dacă nu se poate menține distanța suficientă cerută pentru protecția la avarie (vezi secțiunea 2.6); dar aceste distanțe pot fi reduse în cazul în care avarierea tubulaturii nu ar putea antrena o deversare a mărfii, asigurând, totuși, un spațiu suficient pentru inspecțiile prevăzute .

5.5.2

Tubulatura de marfă amplasată sub puntea principală poate ieși din tancul pe care-I deservește și să traverseze pereții tancului sau spațiile comune care înconjoară tancurile de marfă, tancurile de balast ,

tancurile goale, compartimentele de pompe sau compartimentele de pompe marfă învecinate (în sens longitudinal sau transversal) cu condiția, ca pe de o parte ea să fie prevăzută Ia interiorul tancului pe care-I deservește cu o valvulă de închidere cu acționare de pe puntea deschisă și pe de altă parte că ea să nu producă incompatibilitate între mărfuri, în caz de avarie la tubulatură. În mod excepțional, dacă un tanc de marfă se învecinează cu un compartiment de pompe marfă valvula cu închidere cu acționare de la distanță de pe puntea deschisă, poate fi amplasată pe peretele tancului, pe partea compartimentului de pompe marfă, cu condiția să se prevadă suplimentar o valvulă de închidere între valvula situată pe perete și pompa de marfă. Se poate, totuși, instala în afara tancului de marfă o valvulă complet închisă, cu comandă hidraulică, cu condiția ca această valvulă :

să fie astfel concepută încât să înlăture riscul de scurgere;

să fie montată pe peretele tancului de marfă pe care-I deservește;

să fie protejată corespunzător împotriva avariei mecanice;

să fie instalată Ia o distanță de la bordaj așa cum se cere pentru protecția la avarie; și

să fie manevrată de pe puntea deschisă.

5.5.3

În orice compartiment al pompelor de marfă, dacă o pompă deservește mai mult de un tanc, pe tubulatura aferentă fiecărui tanc trebuie să se prevadă o valvulă de închidere .

5.5.4

Tubulatura de marfă instalată în tunelele de tubulaturi, trebuie de asemenea să satisfacă cerințele paragrafelor 5.5. I și 5 . 5.2. Tunelurile pentru tubulaturi trebuie să satisfacă toate cerințele la care sunt supuse tancurile de marfă în ceea ce privește construcția, amplasarea, ventilația și echipamentul electric. Trebuie avut în vedere compatibilitatea mărfurilor în caz de avariere a tubulaturii. Tunelul nu trebuie să aibă alte deschideri decât cele care dau pe puntea deschisă și în compartimentul pompe marfă sau în compartimentul de pompe.

5.5.5

Tubulatura de marfă care traversează pereții trebuie dispusă astfel încât să evite toate tensiunile excesive la pereți și nu trebuie să se utilizeze flanșe cu șurub la trecerea prin pereți.

5.6

Dispozitive de comandă pentru transferul mărfii

5.6.1.

Pentru a permite o comandă adecvată pentru marfă, instalațiile de transfer pentru marfă trebuie prevăzute cu următoarele elemente:

o valvulă de închidere care să poată fi comandată manual, pe fiecare

circuit

de încărcare-descărcare a tancului, aproape de locul unde tubulatura pătrunde

în

tanc;

dacă se folosește o pompă individuală cu acționare de la distanță, pentru a descărca conținutul unui tanc nu este necesar să se prevadă o valvulă de închidere pe circuitul de descărcare a acestui tanc ;

o valvulă de închidere pe fiecare racord de cuplare cu un furtun pentru marfă;

dispozitive de oprire comandate de la distanță pentru toate pompele de marfă și echipamentele similare.

5.6.2

Comenzile

care

trebuie

utilizate

în

timpul

transferului

în

timpul

transportului mărfurilor vizate de Cod, altele decât cele ce se găsesc

în

compartimentul pompelor de marfă, care sunt tratate în alte părți din Cod, nu trebuie să fie amplasate sub puntea deschisă .

5.6.3

Pentru anumite produse, cerințele suplimentare apiicabile controlului transferului mărfii sunt indicate în coloana

„o"

a tabelului din capitolul 17 .

5.7

Furtun urile de marfă ale navei

5.7.1

Furtunurile pentru lichid și vapori utilizate Ia transferul mărfii trebuie să fie compatibile cu marfa și rezistente la temperatura mărfii.

5.7.2

Furtunurile supuse la presiunea din tanc sau la presiunea de refulare a pompelor trebuie să fie dimensionate pentru o presiune de rupere cel puțin egală cu de 5 ori presiunea maximă la care va fi supus furtunul în timpul efectuării transferului mărfii.

5.7.3

Fiecare tip nou de furtun de marfă, împreună cu accesoriile de la extremități, trebuie supus unei încercări de prototip Ia o presiune cel puțin egală cu de 5 ori presiunea sa maximă de lucru specificată .

În timpul încercării

de prototip,

temperatura

furtunului

trebuie să fie egală cu temperatura de serviciu maximă prevăzută. Furtunurile supuse încercării de prototip nu trebuie să fie utilizate pentru lucru în instalația de marfă .

Prin urmare, înainte de a fi pus în exploatare, fiecare bucată nouă de furtun pentru marfă trebuie ca, după fabricare, să fie supusă la o încercare hidrostatică la temperatura ambiantă, la o presiune cel puțin egală cu de 1,5 ori presiunea sa maximă de lucru specificată, dar nu mai mare de două cincimi din presiunea sa de rupere. Pe furtunuri trebuie marcat cu vopsea sau prin alte mijloace ,

presiunea sa maximă de lucru specificată și, dacă furtunul

este utilizat

la alte temperaturi

decât temperatura

ambientală

mediului de lucru, temperaturile sale maxime și minime de lucru, după caz .

Presiunea maximă de lucru specificată nu trebuie să fie mai mică de 1 O

bar.

Capitolul 6

Materiale de construcție

6.1

Generalităti

6.1.1

Materialele de construcție folosite la execu a tancului, precum si a tubulaturii, pompelor, valvulelor,

aerisirilor

aferente și materialele

pentru îmbinarea

acestora,

trebuie să reziste la temperatura și presiunea mărfii transportate conform normelor recunoscute. Oțelul este considerat drept materialul obișnuit de construcție.

6.1.2

Dacă este cazul, la alegerea materialului de construcție se va ține cont de următoarele elemente:

rezistența la efectul de crestătură, la temperatura de exploatare;

efectul de coroziune al mărfii;

posibilitatea apariției unor reacții periculoase între marfă și materialul de construcție;

compatibilitatea cu căptușeala.

6.2

Cerințe speciale pentru materiale

6.2.1

Cerințele speciale aplicabile pentru anumite produse în ceea ce privește materialele de constructie sunt indicate în coloana

„m"

a tabelului din capitolul 17, așa cum sunt precizate în paragrafele 6.2.2, 6.2.3 și 6.2.4.

6.2.2

Următoarele materiale de construcție nu trebuie utilizate pentru tancuri, tubulaturi, valvule, accesorii și alte echipamente care ar putea veni în contact cu produse sau vapori ai acestora dacă sunt indicate în coloana

„m"

a tabelului din capitolul 17.

Aluminiu, cupru, aliaje de cupru, zinc, oțel galvanizat și mercur N2

Cupru, aliaje de cupru, zinc, oțel galvanizat

Aluminiu, magneziu, zinc, oțel galvanizat și litiu N4 Cupru și aliaje conținând cupru

NS Aluminiu, cupru și aliaje ale acestora

Cupru, argint, mercur, magneziu și alte metale susceptibile de a forma acetiluri, precum și aliajele acestora

Cupru si aliaje de cupru conținând cupru mai mult de 1% N8

Aluminiu, zinc, oțel galvanizat și mercur

6.2.3

Materialele utilizate în mod normal la aparatele electrice, cum ar fi cuprul, aluminiul și materialul de izolație trebuie să fie pe cât posibil protejate, de exemplu, prin capsulare, pentru a preveni contactul cu vaporii produselor notate cu simbolul Z, în coloana

„m"

a tabelului din capitolul 17.

6.2.4

Următoarele materiale de construcție care ar putea intra în contact cu anumite produse sau vapori ai acestora, trebuie să fie folosite pentru tancuri, tubulaturi, valvule, accesorii și alte echipamente dacă este indicat în coloana

„m"

a tabelului din capitolul 17.

Oțel

care

este

aplicată

căptușeală

strat

protecție corespunzător, aluminiu sau oțel inoxidabil

Aluminiu sau oțel inoxidabil pentru concentrații ale produsului de 98% sau

mai man

Oțel inoxidabil special rezistent la acizi pentru concentrații ale produsului mai mici de 98%

Y4 Oțel inoxidabil austenitic masiv

Oțel pe care este aplicată o căptușeală sau un strat de protecție corespunzător sau oțel inoxidabil

6.2.5

Materiale de construcție ce au un punct de topire mai mic de 925°C, precum aluminul și aliajele acestuia,nu trebuie utilizate pentru tubulatura exterioară folosită în operațiile de manipulare a mărfii la bordul navelor pentru transportul produselor cu temperatura de inflamabilitate ce nu depășește 60°C (încercare în creuzet închis), dacă aceasta nu este specificat în coloana

„m"

a tabelul din capitolul 17. Tronsoanele scurte ale tubulaturilor externe conectate la tancurile de marfă pot fi instalate dacă acestea trebuie să fie prevăzute cu izolație rezistentă la incendiu.

Capitolul

Controlul temperaturii mărfii

7.1

Generalități

7.1.1

Dacă se prevede

vreo instalație de încălzire sau de răcire a mărfii, ea trebuie construită, instalată

și

încercată

spre

satisfacția

Administrației.

Materialele

utilizate

construcția dispozitivelor pentru controlul temperaturii trebuie să fie compatibile cu produsele ce urmează a fi transportate.

7.1.2

Agentul de încălzire sau răcire trebuie să fie de un tip aprobat pentru a fi utilizat cu marfa respectivă. Trebuie să se țină seama de temperatura de la suprafața serpentinelor de încălzire sau a conductelor pentru a se evita reacții periculoase rezultate dintr-o supraîncălzire sau o răcire excesivă locală a mărfii (vezi de asemenea paragraful 15.13.6).

7.1.3

Instalațiile de încălzire sau răcire trebuie să fie prevăzute cu valvule care să izoleze instalația pentru fiecare tanc și să permită reglarea manuală a debitului.

7.1.4

Orice instalație de încălzire sau răcire trebuie să dispună de dispozitive care să permită menținerea

în instalație, în orice condiție, alta decât goală, a unei presiuni superioare presiunii maxime pe care o poate exercita conținutul tancului de marfă asupra instalației .

7.1.5

Dispozitivele care trebuie prevăzute pentru măsurarea temperaturii mărfii se aleg astfel:

Dispozitivele utilizate pentru măsurarea temperaturii mărfii trebuie să fie de tip restrictiv sau de tip închis, respectiv când, pentru substanțe individuale se cere un dispozitiv de sondare de tip restrictiv sau închis, așa cum este indicat în coloana

,l'

din tabelul 17 .

Un dispozitiv de tip restrictiv pentru măsurarea temperaturii trebuie să corespundă definiției dispozitivului restrictiv de sondare indicat în subparagraful 13.1.1.2, de exemplu, un termometru portabil coborât în interiorul unui tub de sondă de tip restrictiv .

Un dispozitiv închis de măsurare a temperaturii trebuie să corespundă definiției pentru dispozitivului închis de sondare menționată în subparagraful 13 . 1 . 1.3, de exemplu, un termometru cu citire la distanță al cărui senzor este amplasat în tanc.

Dacă o supraîncălzire sau o suprarăcire excesivă riscă să determine o situație periculoasă,

trebuie

prevăzut

dispozitiv

alarmă

care

să

supravegheze temperatura mărfii (vezi de asemenea cerințele de exploatare de la secțiunea 16.6).

7.1.6

Dacă produsele la care se aplică cerințele paragrafelor 15 . 12 ,

15 . 12 . 1 sau 15.12.3 conform indicațiilor din coloana

„o"

a tabelului din capitolul 17, se încălzesc sau se răcesc, agentul de încălzire sau de răcire utilizat trebuie să dispună de :

un circuit independent de alte destinații ale instalațiilor navei, cu excepția unei alte instalații de încălzire sau de răcire a mărfii și care nu pătrunde în încăperea de mașini; sau

un circuit exterior tancului care transportă produse toxice ;

un circuit în care o parte din agent este prelevat pentru a se verifica dacă nu este contaminat de către marfă, înainte ca agentul să fie recirculat către alte circuite ale navei sau către încăperile de mașini. Echipamentul pentru prelevare trebuie instalat în interiorul zonei de marfă și să poată detecta prezența oricăror mărfuri toxice în curs de încălzire sau răcire. Dacă este utilizată această metodă, fluidul de retur din serpentină trebuie supus unei încercări nu numai la începutul încălzirii sau răcirii unui produs toxic, ci și de fiecare dată când serpentina este folosită după transportul unui produs toxic neîncălzit sau nerăcit.

7.2

Cerințe suplimentare

Pentru anumite produse cerințele suplimentare enunțate la capitolul 15 sunt indicate în coloana

„o"

a tabelului din capitolul 17 .

Capitolul 8

Aerisirea tancurilor

marfă și

dispozitive de

degazare

8.1

Aplicare

8.1.1.

Acest capitol se aplică navelor construite la sau după 1 ianuarie 1994.

8.1.2

Navele construite înainte de 1 ianuarie 1994 trebuie să satisfacă cerințele capitolului 8 din prezentul Cod care a fost în vigoare înainte de această dată.

8.1.3

În sensul acestei reguli, termenul

„navă

construită" corespunde definiției date în regula II- 1/1.3 . 1 din Convenția SOLAS 1974, așa cum a fost amendată.

8.1.4

Navele construite la sau după 1 iulie 1986 dar înainte de 1 ianuarie 1994 care corespund în totalitate cerințelor Codului aplicabile la acea dată pot fi considerate ca satisfăcând cerințele regulii II-2/59 a Convenției SOLAS din 1974.

8.1.5

Pentru navele cărora li se aplică Codul, cerințele acestui capitol trebuie să se aplice în locul regulilor 11-2/59.1 și 59 . 2 ale Convenției SOLAS 1974, așa cum a fost amendată .

8.2

Aerisirea tancurilor de marfă

8.2.1

Toate tancurile de marfă trebuie să fie prevăzute cu o instalație de aerisire corespunzătoare mărfii ce urmează a fi transportată și aceste instalații trebuie să fie independente față de tubulaturile de aerisire și instalațiile de aerisire ale altor compartimente ale navei .

Instalațiile de

aerisira

....

. t ncurilor trebuie să fie concepute în așa fel încât să se reducă la minim posibilitatea acumulării pe punți

a vapo - rilor de marfă și pătrunderii lor în încăperile de locuit, de serviciu și încăperile de

mașini și posturile de comandă și, în cazul vaporilor inflamabili, să reducă posibilitatea pătrunderii sau acumulării în locurile sau zonele care conțin surse de inflamabilitate. Instalațiile de aerisire a tancurilor trebuie să fie astfel amplasate încât să se evite pătrunderea apei în tancurile de marfă și să lase vaporii să iasă direct pe verticală, sub formă de jeturi libere.

8.2.2

Instalațiile de aerisire trebuie conectate la partea superioară a fiecărui tanc de marfă și, în măsura în care este practic posibil, tubulaturile de aerisire pentru marfă, trebuie să se autodreneze înapoi în tancurile de marfă în toate situațiile normale de funcționare de canarisire și asietă. Dacă este necesar să se dreneze tubulaturile de aerisire situate deasupra nivelului oricărei supape de presiune/depresiune trebuie să se monteze robinete de purjare prevăzuți cu capac sau dop de drenare.

8.2.3

Trebuie luate măsuri pentru a se asigura că presiunea lichidului din orice tanc nu va depăși presiunea de calcul a acestuia. În acest scop pot fi acc · eptate alarme de nivel maxim, dispozitive de control pentru preaplin sau supape de descărcare corespunzătoare, împreună cu procedee de măsurare a nivelului și de umplere a tancurilor. Dacă pentru limitarea suprapresiunilor din tancurile de marfă se folosește o valvulă de închidere automată, valvula trebuie să corespundă cerințelor respective din secțiunea 15 . 19 .

8.2.4

Dispozitivele de aerisire ale tancurilor trebuie să fie construite și utilizate astfel încât nici presiunea, nici depresiunea creată în tancurile de marfă pe perioada încărcării sau descărcării să nu depășească parametrii de calcul ai tancului. La dimensionarea instalației de aerisire a tancurilor se va ține seama de următorii factori principali:

debitul de calcul de încărcare și descărcare;

evoluția evacuării gazelor pe perioada încărcării: pentru aceasta trebuie să se țină seama de multiplicarea debitului maxim de încărcare printr-un factor egal cu cel puțin 1,25;

densitatea amestecului de vapori a mărfii;

pierderile de presiune în interiorul tubulaturii de aerisire ș1 prin toate valvulele și accesoriile;

reglaje la presiune/depresiune a dispozitivelor de siguranță.

8.2.5

Tubulaturile de aerisire, aferente tancurilor de marfă construite din materiale rezistente la coroziune sau aferente tancurilor căptușite, sau protejate pentru a rezista mărfurilor speciale din •

punct de vedere al aplicării cerințelor Codului, trebuie să fie de asemenea căptușite sau protejate cu un material rezistent la coroziune sau construite dintr-un material similar.

8.2.6

Comandantul trebuie să fie informat asupra debitelor maxime admisibile de încărcare și descărcare pe fiecare tanc sau grupă de tancuri care sunt compatibile cu caracteristicile de proiectare a instalațiilor de aerisire .

8.3

Tipuri de instalații de aerisire pentru tancuri

8.3.1

O instalație de aerisire de tip deschis pentru tancuri înseamnă o instalație care nu opune nici o rezistență hidraulică, cu excepția pierderilor de frecare la curgerea liberă a vaporilor de marfă la intrarea sau ieșirea din tanc în timpul operațiunilor normale. O instalație de aerisire de tip deschis poate fi constituită din aerisiri individuale pentru fiecare tanc sau din asemenea aerisiri individuale ce pot fi unite pentru a forma unul sau mai multe colectoare comune, cu luarea în considerare a cerințelor referitoare la separarea mărfii .

În nici un caz nu trebuie montate valvule de închidere pe aerisirile individuale sau pe colectoare.

Spații închise sau semiînchise în care se găsesc tubulaturile conținând marfă; spații închise sau semiînchise situate imediat deasupra tancurilor de marfă (de exemplu punți intermediare) sau având pereți deasupra și pe verticală cu pereții tancurilor de marfă; spații închise sau semiînchise situate imediat deasupra compartimentului pompelor de marfă sau deasupra coferdamurilor verticale adiacente tancurilor de marfă, numai, dacă nu sunt separate de o punte etanșă la gaz și să fie corespunzător ventilate; și compartimente pentru furtunurile de marfă:

6.1

Corpuri de iluminat de tip în execuție antiexplozivă .

Instalația de iluminat trebuie

divizate

cel

puțin

în

două

circuite.

Toate

întrerupătoarele

și dispozitivele de protecție trebuie să întrerupă toți polii sau fazele și să fie montate într-un loc nepericulos .

6.2

Traseele de cabluri.

Spațiile închise sau semiînchise, care au acces direct în oricare din compartimentele periculoase mai sus menționate, trebuie să aibă instalații electrice corespunzătoare cerințelor aplicabile spațiilor sau zonei în care au acces.

10.3

Legarea la masă

Din punct de vedere electric, tancurile de marfă independente trebuie legate la masă la corpul navei. Toate îmbinările cu garnituri de la tubulatura de marfă și cuplajele furtunurilor trebuie ca din punct de vedere electric să fie legate la masă.

10.4

Cerințe din punct de vedere electric pentru produse individuale

Cerințele din punct de vedere electric pentru produse individuale sunt indicate in coloana

„i'

a tabelului din capitolul 17.

Capitolul 11

Protecția contra incendiului și stingerea incendiului

11.1

Aplicare

11.1.1

Prevederile

capitolului

II-2 al Amendamentelor SOLAS din 1983 aplicabile navelor cisternă trebuie să se aplice navelor prevăzute de Cod,

indiferent

de tonajul lor, inclusiv navelor cu un tonaj brut sub 500, cu excepția faptul că:

regulile 60, 61, 62 și 63 nu trebuie aplicate;

regula 56 . 2 referitoare la amplasarea postului principal de comandă a operațiunilor de încărcare a mărfii poate să nu se aplice;

regula 4, așa cum se aplică navelor de marfă, și regula 7 trebuie să se aplice ca la navele cisternă cu un deplasament brut mai mare sau egal cu 2000 tone;

prevederile secțiunii 11.3 din Cod trebuie aplicate în locul celor de la regula 61 .și

prevederile secțiunii 11.2 din Cod trebuie aplicate în locul celor de la regula 63.

11.1.2

Indiferent de prevederile paragrafului 11 . 1 . 1, navele destinate transportului de produse care sunt neinflamabile (menționate NF în coloana

„i"

a tabelului cu prevederi minime) nu sunt obligate să corespundă părții D a capitolului II-2 al Amendamentelor SOLAS din 1983, cu condiția să satisfacă prevederile părții C din același capitol, exceptând regula 53 și prevederile secțiunilor 11.2 și 11.3 din Cod care nu este necesar se aplice acestor nave.

11.1.3

Pentru nave angajate exclusiv în transportul produselor cu punctul de inflamabilitate mai mare de 60°C (marcat cu

„Da",

în coloana

„i"

a tabelului cu cerințe minime) cerințele capitolului Il- 2 al Amendamentelor SOLAS din 1983, se pot aplica așa cum se specifică în regula II-2/55.4 în locul prevederilor din acest capitol.

11.2

Compartimentele pompelor de marfă

11.2.1

Compartimentul pompelor de marfă de la oncare navă trebuie să fie prevăzut cu o instalație fixă pentru stingerea incendiului astfel:

o instalație de stingere cu bioxid de carbon, așa cum se specifică în regulile II-2 /5 . 1 și II-2/5 . 2 ale Amendamentelor SOLAS din 1983. La posturile de comandă trebuie afișate instrucțiuni pentru a preciza că instalația nu poate fi utilizată decât pentru stingerea incendiului și nu pentru inertizarea tancurilor de marfă, datorită riscului autoaprinderii cauzată de electricitatea statică. Alarmele la care se referă regula II- 2/5.1.6 a Amendamentelor SOLAS din 1983 trebuie să prezinte siguranță în cadrul utilizării în prezența unui amestec inflamabil de vapori de marfă și aer. Pentru aplicarea prezentei cerințe, în încăperile de mașini trebuie prevăzută o instalație de stingere corespunzătoare. Totuși, în toate cazurile cantitatea de gaz transportată trebuie să fie suficientă pentru furnizarea unei cantități de gaz liber, egală cu 45% din volumul brut al compartimentului de pompe pentru marfă ;

o instalație de stingere cu hidrocarburi halogenate așa cum se specifică în regulile II-2/5.1 și II-2/5.3 ale Amendamentelor SOLAS din 1983. La posturile de comandă trebuie afișate instrucțiuni pentru a preciza că instalația nu poate fi utilizată decât pentru stingerea incendiului și nu pentru inertizare, datorită riscului autoaprinderii din cauza electricității statice. Alarmele la care se referă regula II-2/5.1.6 a Amendamentelor SOLAS din 1983 trebuie să prezinte siguranță în cadrul utilizării în prezența unui amestec inflamabil de vapori de marfă și aer. Pentru aplicarea prezentei cerințe, trebuie prevăzută o instalație de stingere corespunzătoare în încăperile de mașini, dar care să utilizeze cantitățile minime de agent prevăzute funcție de volumul brut al compartimentului de pompe de marfă după cum urmează:

halon 1301

halon 1211

5,5 %

halon 2402

0,3 kg/m 3

11.2.2

La bordul navelor care sunt destinate pentru transportul unui număr restrâns de mărfuri, compartimentele pompelor de marfă trebuie protejate printr-o instalație corespunzătoare de stingere a incendiului aprobată de Administrație.

11.2.3

O instalație de stingerea incendiului constituită fie dintr-o instalație fixă de protecție cu apă pulverizată sub presiune, sau instalație cu spumă cu coeficient mare de spumare, poate fi prevăzută pentru compartimentul pompelor de marfă, dacă pentru marfa ce va fi transportată bioxjdul de carbon sau agenții echivalenți nu sunt agenți de stingere corespunzători. Certificatul internațional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase trebuie să reflecte această cerință de conaiționare.

11.3

Zona de marfă

11.3.1

Fiecare navă trebuie să fie prevăzută cu o instalație fixă pentru stingerea incendiului cu spumă pe punte în conformitate cu cerințele paragrafului 11.3.2 până la 11.3.12.

11.3.2

Se va folosi un singur tip de aparat pentru debitarea emulsiei care trebuie să aibă o acțiune eficace asupra unui cât mai mare număr de mărfuri ce urmează să fie transportate. Pentru alte mărfuri la care folosirea spumei este ineficace sau incompatibilă, trebuie prevăzute

mijloace suplimentare

considerate satisfăcătoare de către Administrație. În mod normal nu se admite folosirea spumelor proteice.

11.3.3

Instalația de generare a spumei trebuie să permită debitarea unei cantități de spumă care să protejeze toată zona punții situate deasupra tancurilor de marfă, precum și a unui tanc oarecare de marfă care corespunde unei părți din puntea supusă deteriorării.

11.3.4

Instalația de stingere cu spumă pe punte trebuie să permită o punere în funcțiune simplă și rapidă.

Postul

principal

comandă

pentru

instalație

trebuie

să

fie

amplasat

într-un

loc corespunzător în afara zonei de marfă, adiacent încăperilor de locuit, și cu acces ușor și funcțional în caz de incendiu în zonele protejate.

11.3.5

Debitul de alimentare a soluției de spumă nu trebuie să fie inferior următoarelor valori :

2 litri/minut

pe metru pătrat de suprafață a zonei punții tancurilor de marfă, această suprafață fiind constituită din lățimea maximă a navei multiplicată cu lungimea totală a spațiilor ocupate de tancurile de marfă.

20 litri/minut

pe metru pătrat din secțiunea orizontală a unui singur tanc care are cea mai mare secțiune orizontală;

1O litri/minut

pe metru pătrat de suprafață protejată de către cel mai mare tun de spumă, această suprafață găsindu-se împrejurul și în fața tunului; totuși debitul nu trebuie să fie inferior valorii de 1250 litri/minut. Pentru navele cu un deadweight mai mic de 4000 tone, capacitatea minimă a tunului pentru spumă trebuie considerată satisfăcătoare de către Administrație.

11.3.6

Trebuie să existe o cantitate suficientă de spumă concentrată pentru a produce spumă timp de cel puțin 30 minute, dacă debitul este conform cu cele mai mari valori stipulate la 11.3.5.1,

11.3.5.2 și 11.3.5.3.

11.3.7

Spuma care provine dintr-un dispozitiv fix pentru spumă trebuie să fie distribuită cu ajutorul tunurilor și hidranților de spumă. Cel puțin 50% din debitul de spumă impus de cerințele din aliniatele 11.3.5.1 și 11.3.5.2 trebuie să poată fi distribuit la fiecare tun. Capacitatea tunului trebuie să fie de cel puțin

1O litrii minut

soluție de spumă pe metru pătrat de suprafață a punții pe care o protejează, această suprafață găsindu-se în jurul și în fața tunului. Această capacitate nu trebuie în nici un caz să fie inferioară valorii de

1250 litri/minut.

Pentru navele cu un deadweight mai mic de 4000 tone, capacitatea minimă a tunului trebuie considerată satisfăcătoare de către Administrație.

11.3.8

Distanța de Ia tunul de spumă până Ia extremitatea cea mai depărtată de zona protejață situată în fața tunului nu trebuie să depășească 75% din bătaia tunului, în aer calm.

11.3.9

Un tun de spumă și un racord pentru hidrantul de spumă trebuie să fie instalat

atât la babord, cât și la tribord, la nivelul fațadei dunetei sau a încăperilor de locuit care sunt în fața zonei de marfă.

11.3.10

Hidranții

trebuie

să

fie

astfel

încât

să asigure flexibilitatea operațiunilor

în timpul combaterii incendiului și să acopere zonele care nu pot fi atinse de către tunurile de spumă. Capacitatea oricărui hidrant nu trebuie să fie inferioară valorii de

400 I/minut

și bătaia tunului în aer calm nu trebuie să fie mai mică de 15 m. Numărul hidranților de spumă prevăzuți nu trebuie să fie mai mic de patru. Numărul și amplasarea distribuitoarelor de spumă trebuie să fie astfel încât spuma împrăștiată de cel puțin doi hidranți să poată fi direcționate în orice parte a zonei punții tancurilor de marfă.

11.3.11

Valvulele cu închidere trebuie să fie prevăzute. pe magiștral

.{.,i.-

spumă și pe magistrala de incendiu, dacă acestea fac parte integrantă din instalația pentru producerea spumei pe punte, imediat în fața fiecărui tun de spumă, pentru a permite să se izoleze părțile avariate ale acestor magistrale.

11.3.12

Funcționarea instalației pentru producerea spumei pe punte Ia debitul recomandat, nu trebuie să permită utilizarea simultană la presiunea cerută, a numărului minim cerut de jeturi de apă furnizat de magistrala de incendiu.

11.3.13

Navele care sunt destinate transportului unui număr limitat de mărfuri speciale trebuie protejate cu sisteme alternative de protecție, spre satisfacerea Administrație, dacă aceasta se justifică ca fiind la fel de eficace pentru produsele implicate, ca și instalația de spumă pentru punte cerută în general pentru mărfurile inflamabile .

11.3.14

Un echipament portabil de stingere a incendiului, corespunzător mărfurilor transportate, trebuie să fie prevăzut și menținut în bună stare de funcționare.

11.3.15

La bordul navelor care transportă mărfuri inflamabile, toate sursele de aprindere trebuie să fie excluse din încăperile periculoase care sunt menționate în secțiunea 10.2.

11.3.16

Navele dotate cu instalații de încărcare și descărcare pe la prova sau pupa trebuie să fie prevăzute cu un tun de spumă suplimentar care să satisfacă cerințele paragrafului 11.3.7 și un hidrant suplimentar care să satisfacă cerințele paragrafului

11.3.1 O.

Tunul suplimentar trebuie amplasat astfel încât să protejeze instalația de încărcare și descărcare pe Ia prova sau pupa. Partea de tubulaturi de marfă care se găsește în prova sau în pupa zonei de marfă trebuie să fie protejată de către hidrantul mai sus menționat.

11.4

Cerințe speciale.

Agenții de stingere ai incendiului stabiliți că pot fi folosiți eficient pentru anumite produse sunt indicați în coloana

„f'

a tabelului de Ia capitolul 17.

Capitolul 12

Ventilația mecanică În zona de marfă

Pentru navele la care se aplică Codul, cerințele acestui capitol înlocuiesc cerințele regulii II-2/59.3

Amendamentelor SOLAS din 1983.

Totuși, pentru produsele care intră sub incidența paragrafelor 11.1.2 și 11.1.3, cu excepția acizilor și a produselor pentru care se aplică secțiunea 15.17, regula II-2/59.3 a Amendamentelor SOLAS din 1983 poate fi aplicată în locul prevederilor acestui capitol.

12.1

Încăperi În care se intră În mod normal în timpul operațiilor de manevrare a mărfii

12.1.1

Compartimentele pompelor de marfă și alte încăperi închise care conțin echipamente pentru manipularea mărfurilor și încăperile similare, în care se efectuează operațiuni cu marfa trebuie să fie prevăzute cu instalații de ventilație mecanică care să fie comandate din exteriorul acestor încăperi.

12.1.2

Înainte de intrarea în interiorul încăperilor și de punerea în funcțiune a echipamentului, trebuie luate măsuri pentru ventilarea acestor încăperi, iar la exteriorul acestor în9ăperi se va afișa o notă de avertizare prin care să se prevadă efectuarea acestei ventilări.

12.1.3

Orificiile de aspirație și de refulare aferente ventilației mecanice trebuie dispuse astfel încât să se asigure o circulație suficientă aerului în încăperi pentru a se evita acumularea de vapori toxici sau inflamabili sau a ambelor tipuri de vapori (ținându-se cont de densitatea vaporilor) și pentru a se asigura o cantitate suficientă de oxigen pentru ca atmosfera de lucru să fie în siguranță, dar în nici un caz instalația de ventilație nu trebuie să aibă o capacitate mai mică de 30 schimburi de aer pe oră, raportat la volumul total al încăperii. Pentru anumite produse, mărirea numărului de schimburi pe oră pentru compartimentele pompelor de marfă este prevăzută în secțiunea 15.17.

12.1.4

Instalațiile de ventilație trebuie să asigure o ventilație permanentă și, în mod normal, să fie de tip cu extracție. Trebuie să fie posibilă aspirația aerului de deasupra paiolului și de sub acesta. În încăperile care conțin corpul motoarelor ce acționează pompele de marfă, ventilația trebuie să fie de tip cu introducție.

12.1.5

Canalele de evacuare, aferente ventilației de la spațiile situate în zona de marfă, trebuie să permită evacuarea aerului în mod ascendent, în locuri situate la o distanță măsurată pe orizontal, de cel puțin 1 O

m față de orificiile de aspirație ale ventilației și de deschiderile încăperilor de locuit, de serviciu și încăperilor de mașini, ale posturilor de comandă și ale altor spații situate în afara zonei de marfă.

12.1.6

Prizele de aer pentru ventilație trebuie să fie amplasate astfel încât să se reducă la minim posibilitatea recirculării vaporilor periculoși proveniți de la orice deschidere de ventilație.

12.1.7

Canalele de ventilație nu trebuie să traverseze încăperile de locuit, încăperile de serviciu și încăperile de mașini sau alte încăperi similare.

12.1.8

Motoarele electrice de antrenare a ventilatoarelor trebuie să fie amplasate în exteriorul canalelor de ventilare dacă nava este destinată transportului de produse inflamabile. Ventilatoarele și canalele ventilatorului, doar cele din dreptul ventilatarelor care deservesc locurile periculoase vizate în capitolul 1 O,

trebuie să fie construite astfel, încât să nu producă scântei, respectiv :

•

rotoare sau carcase din materiale nemetalice, ținându-se cont de necesitatea evitării complete a electricității statice;

rotoare si carcase din materiale neferoase;

rotoare si carcase din oțel austenitic inoxidabil; și

rotoare si carcase din materiale feroase, cu un joc între ele de cel puțin 13 mm

Orice combinație dintre un element fix sau rotativ executat din aliaje de aluminiu sau magneziu si un element fix sau rotativ executat din material feros, oricare ar fi jocul prevăzut, este considerată ca prezentând pericol de producere a scânteilor și nu trebuie să fie folosită în aceste locuri .

12.1.9

La bordul navei trebuie să existe un număr suficient de piese de schimb pentru fiecare tip de ventilator prevăzut în acest capitol.

12.1.10

Orificiile exterioare ale canalelor de ventilație trebuie să fie prevăzute cu sită de protecție antifoc, cu ochiul având cel mult 13 mm.

12.2

Compartimente pentru pompele de marfă și alte încăperi închise în care se intră în mod normal

Compartimentele pentru pompele de marfă și alte încăperi închise în care se intră în mod normal și care nu intră sub incidența paragrafului 12.1.1 trebuie să fie prevăzute cu instalații de ventilație mecanică care să poată fi comandate din exteriorul acestor încăperi și care să satisfacă prevederile paragrafului 12.1.3, cu excepția capacității care trebuie să nu fie mai mică de 20 de schimburi de aer pe oră, în funcție de volumul total al încăperii. Trebuie luate măsuri pentru ventilarea acestor încăperi înainte de intrarea personalului în ele.

12.3

Spații în care în mod normal nu se intră

Spațiile din dublul fund, coferdamurile, chilele cheson, tunelurile pentru tubulaturi, spațiile de magazie și alte spații în care se poate acumula marfă, trebuie să poată fi ventilate în vederea asigurării unui mediu ambiant de siguranță în cazul în care este necesară intrarea în interiorul acestor spații. Dacă aceste spații nu sunt prevăzute cu o instalație permanentă de ventilație, trebuie să se prevadă mijloace portabile aprobate pentru ventilarea mecanică a spațiului respectiv. Dacă este necesar, datorită amenajării spațiilor, de exemplu a spațiilor de magazie, canalele principale de ventilație trebuie să fie instalate permanent. Pentru instalațiile permanente de ventilație se va prevedea o capacitate de 8 schimburi de aer pe oră și pentru instalațiile portabile o capacitate de 16 schimburi de aer pe oră. Ventilatoarele și suflantele trebuie să fie separate de deschiderile destinate accesului personalului și trebuie să corespundă paragrafului 12.1.8.

Capitolul 13

Aparate de măsură și control

13.1

Măsurare

13.1.1

Tancurile de marfă trebuie să fie echipate cu unul din următoarele tipuri de dispozitive de măsurare:

Dispozitiv deschis-

care utilizează o deschidere practicată în tanc și poate să expună aparatul de măsură la marfă sau la vaporii săi. Un exemplu al acestuia este orificiul de ulaj.

Dispozitiv cu deschidere limitată-

care pătrunde în tanc printr-o deschidere care în timpul utilizării, permite scăparea în atmosfera exterioară tancului a unei mici cantități de marfă în stare gazoasă sau lichidă. Atunci când dispozitivul nu se utilizează, acesta este complet închis. Din punct de vedere al proiectării trebuie să se asigure că nici o scăpare periculoasă din conținutul tancului (lichid sau vapori) nu e produce prin deschiderea dispozitivului.

Dispozitiv închis•

care pătrunde în tanc, dar care face parte dintr•un ansamblu închis și împiedică evacuarea conținutului tancului. Dispozitive de acest tip sunt cele cu flotor, sondele electronice, sondele magnetice, indicatorul de nivel cu tub cu bule .

Ca alternativă, poate fi folosit un dispozitiv indirect care nu pătrunde prin peretele tancului și care este independent de tanc .

Dispozitive de acest tip sunt cele pentru detenninarea greutății mărfii, debitmetrul intercalat pe tubulatură.

13.1.2

Dispozitivele de măsurare trebuie să fie independente de echipamentul

prevăzut la secțiunea 15.19.

13.1.3

Măsurarea în sistem cu dispozitiv deschis ș1 măsurarea în sistem cu dispozitiv cu deschidere limitată va fi pennisă numai acolo unde

Codul permite evacuarea aerului din tanc în sistem cu dispozitiv deschis; sau

există prevăzute dispozitive pentru reducerea presiunii tancului înainte ca aparatul de măsură să fie pus în funcțiune .

13.1.4

Tipurile de măsurători pentru produsele individuale sunt indicate în coloana

,j"

a tabelului din capitolul 17 .

13.2

Detectarea vaporilor

13.2.1

Navele, care transportă produse toxice sau inflamabile sau ambele, trebuie să fie echipate cu cel puțin două aparate de măsură concepute și calibrate pentru controlul vaporilor care se degajă din încărcătura respectivă. Dacă astfel de aparate nu pot măsura în același timp concentrațiile toxice și concentrațiile inflamabile, trebuie să se prevadă două seturi separate de aparate de măsură.

13.2.2

Aparatele pentru detectarea vaporilor pot

portabile sau fixe. Dacă este instalată o instalație fixă de măsurare trebuie să se prevadă cel puțin un aparat portabil de măsură.

13.2.3

Dacă nu este disponibil echipamentul de detectare a vaporilor toxici pentru unele produse care necesită o astfel de detectare, așa cum se indică în coloana „k" a tabelului din capitolul 17, Administrația poate să scutească nava de aplicarea acestei cerințe ,

cu condiția ca pe Certificatul internațional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase să fie făcută o mențiune corespunzătoare. Dacă se acordă o astfel de scutire, Administrația trebuie să recunoască necesitatea existenței unui aparat de respirație suplimentar și să facă mențiunea în Certificatul internațional de confonnitate pentru transportul în vrac de produse chimice periculoase, atrăgând atenția asupra prevederilor paragrafelor 14.2.4 si 16.4.2.2.

13.2.4

Cerințele aplicabile diverselor produse, în ceea ce privește

detectarea vaporilor, sunt indicate în coloana

,Jr'

din tabelul de la capitolul 17 .

Capitolul 14

Protecția personalului

14.1

Echipamentul de protecție

14.1.1

Pentru protecția membrilor echipajului care sunt angajați în operațiuni de încmare și descărcare, trebuie prevăzut la bordul navei un echipament de protecție corespunzător care.cuprinde șorțuri mari, mănuși speciale prevăzute cu manșete lungi, încălțăminte specială, combinezoane din

materiale rezistente la produse chimice, precum și ochelari de protecție cu fixare etanșă pe figură sau mască de protecție, sau ambele. Îmbrăcămintea și echipamentul de protecție trebuie să acopere pielea în întregime în așa fel încât nici o parte a corpului să nu rămână neprotejată.

14.1.2

Îmbrăcămintea de lucru și echipamentul de protecție va fi păstrat în locuri ușor accesibile și în dulapuri speciale. Acest echipament nu va fi păstrat în interiorul încăperilor de locuit, cu excepția echipamentului nou, neutilizat și a echipamentului care nu a fost utilizat de la ultima lui spălare completă. Administrația

poate, totuși, să aprobe amplasarea unei magazii de materiale pentru astfel de echipamente în interiorul încăperilor de locuit dacă ele sunt separate corespunzător de încăperile de tip cabine de locuit, coridoare, săli de mese, dușuri.

14.1.3

Echipamentul de protecție se va utiliza pentru orice operațiune care prezintă pericol sau care poate deveni periculoasă pentru personal .

14.2

Echipamentul de siguranță

14.2.1

Navele care transportă mărfuri la care se aplică prevederile secțiunii 15.12, paragrafului

15 . 12.1 sau 15 .12.3,

în conformitate cu indicațiile coloanei „o" a tabelului de la capitolul 17, trebuie să fie dotate cu un număr suficient de seturi complete de echipamente de siguranță, dar nu mai puțin de trei, fiecare din aceste echipamente permițându-i personalului să intre în compartimentul cu gaze și să lucreze timp de cel puțin 20 de minute. Acest echipament va

suplimentar aceluia prevăzut la regula II-2/17 a Amendamentelor SOLAS 1983 .

14.2.2

Un set complet de echipament de siguranță va

compus din:

un aparat de respirație autonom cu aer (care să nu utilizeze rezerva de oxigen);

îmbrăcăminte de protecție, bocanci, mănuși și ochelari de protecție cu fixare etanșă pe figură;

un cordon de siguranță rezistent la foc, cu cataramă care rezistă la acțiunea mărfurilor transportate; și

o lampă cu protecție antideflagrantă

14.2.3

Pentru echipamentul de siguranță prevăzut la paragraful 14.2. l, toate navele trebuie să fie prevăzute fie cu

un set de butelii de rezervă pline cu aer pentru fiecare aparat de respirație;

un compresor special de aer care poate furniza aer la presiune ridicată și de puritatea cerută;

un distribuitor de aer care să permită umplerea cu aer a unui număr suficient de butelii de rezervă pentru aparatele de respirație; sau

butelii de rezervă încărcate complet

cu aer, având o capacitate totală de aer atmosferic de cel puțin 6000 1, pentru fiecare aparat de respirație de la bord, în plus, față de prevederile regulii II-2/17 a Amendamentelor SOLAS 1983

14.2.4

Un compartiment de pompe marfă la navele destinate transportului mărfurilor vizate în secțiunea 15.18 sau a mărfurilor pentru care s-a cerut echipament de detectarea vaporilor toxici în coloana

„Ir'

a tabelului de la capitolul 17, dar care nu este disponibil, trebuie să aibă:

o instalație de tubulaturi cu aer cu racord de cuplare pentru furtunuri, adaptabilă la aparatele de respirație, prevăzute la paragraful 14.2.1. Această instalație trebuie să aibă o capacitate suficientă de aer la presiune ridicată pentru a alimenta prin intermediul reductoarelor de presiune o cantitate suficientă de aer cu presiune scăzută care să permită la doi oameni să lucreze într-un spațiu cu pericol la gaze timp de cel puțin o oră, rară a utiliza buteliile de aer ale aparatului de respirație .

Trebuie prevăzute dispozitive pentru reîncărcarea buteliilor fixe de aer și a buteliilor de aer ale aparatelor de respirație de la un compresor de aer special, care poate furniza aer la presiune ridicată și la gradul depuritate cerut; sau

un număr echivalent de butelii de rezervă pline cu aer în locul tubulaturii de joasă presmne.

14.2.5

Cel puțin unul din echipamentele de siguranță cerut la paragraful 14.2.2 va fi păstrat în mod corespunzător, într-un dulap marcat clar și situat într-un loc ușor accesibil lângă compartimentul pompelor de marfă. De asemenea, celelalte echipamente de siguranță trebuie păstrate, în locuri corespunzătoare, clar marcate și ușor accesibile.

14.2.6

Aparatele de respirație trebuie examinate cel puțin odată pe lună de către un ofițer responsabil cu acest lucru, care va menționa efectuarea inspecției în jurnalul de bord .

Aparatele de respirație trebuie să fie inspectate și încercate de către un expert cel puțin o dată pe an .

14.2.7

O targă care să permită scoaterea unui rănit din încăperi, cum ar fi de exemplu compartimentul pompelor marfă, va fi păstrată într-un loc ușor accesibil.

14.2.8

În caz de evacuare de urgență, navele destinate transportului unor anumite mărfuri trebuie să fie prevăzute cu protecții pentru căile respiratorii și ochi în număr suficient pentru fiecare persoană de la bord. Aceste aparate sunt supuse următoarelor cerințe:

mijloacele de protecție respiratorie de tip filtru nu sunt acceptate

;

aparatele de respirație autonome trebuie să funcționeze în mod normal timp de cel puțin 15 minute;

aparatele de respirație utilizate în caz de evacuare de urgență nu trebuie să fie folosite pentru cazurile de combatere a incendiilor sau la manipularea mărfii și trebuie marcate în mod corespunzător în acest scop.

Mărfurile individuale la care se aplică prevederile acestui paragraf sunt indicate în coloana „n" a tabelului de la capitolul 17.

14.2.9

Nava trebuie să fie prevăzută la bord cu un echipament medical de prim ajutor format dintr-un echipament de reanimare cu oxigen și substanțe antidot pentru mărfurile transportate.

14.2.10

În locuri corespunzătoare de pe punte trebuie să existe clar semnalate dușuri de decontaminare și un spălător pentru ochi. Dușurile și spălătorul pentru ochi trebuie să poată fi utilizate în toate condițiile de mediu ambiant.

Capitolul 15

Cerințe speciale

Prevederile acestui capitol se aplică, dacă în coloana

„o"

a tabelului de la capitolul 17 se fac referiri în acest sens. Aceste cerințe se adaugă cerințelor generale ale Codului.

15.1

Aceton-cianhidrina și lactonitril În soluție (concentrație 80% sau mai puțin)

Aceton-cianhidrina și lactonitrilul în soluție (concentrație 80% sau mai puțin) trebuie stabilizate cu ajutorul unui acid anorganic pentru a împiedică descompunerea .

Producătorul va furniza un certificat asupra condițiilor de stabilizare, care va fi păstrat la bordul navei și va conține următoarele informații:

numele și cantitatea de stabilizator adăugat;

data la care stabilizatorul a fost adăugat și durata eficacității lui;

orice limite de temperatură care ar influența durata de eficacitate a stabilizatorului;

măsurile care trebuie luate în cazul în care durata voiajului a depășit durata de eficacitate a stabilizatorului.

15.2

Azotat de amoniu, soluție (concentrație 93% sau mai puțin)

15.2.1

Soluția de azotat de amoniu va conține cel puțin 7% greutate apă. Aciditatea (pH-ul) mărfii va fi cuprinsă între 5,0

și

7,0 , dacă marfa este diluată în proporție de zece părți greutate apă pentru o parte greutate marfă. Soluția nu va conține mai mult de 1O ppm ioni de clor, 1O ppm

ioni

fier și va

lipsită de orice alți contaminanți.

15.2.2

Tancurile și echipamentul pentru soluția de azotat de amoniu trebuie să fie independente de tancurile și echipamentul pentru alte mărfuri sau produse combustibile. Nu trebuie să fie folosite echipamente

care, în timpul exploatării

sau în caz de avarie, pot elibera în marfă produse combustibile, ca de exemplu, lubrifianți. Tancurile nu trebuie să fie folosite pentru apa de mare în caz de balastare a navei.

15.2.3

În afară de cazurile aprobate în mod special de către Administrație, soluția de azotat de amoniu nu trebuie să fie transportată în tancuri care anterior au conținut alte tipuri de marfă, dacă aceste tancuri și echipamentul aferent nu au fost curățate în concordanță cu cerințele Administrației.

15.2.4

Temperatura din tanc a agentului de schimb de căldură, din instalația de încălzire tancuri, nu va depăși 160°C. Instalația de încălzire trebuie prevăzută cu un dispozitiv de control care să permită menținerea mărfii la o temperatură medie, în masă, de 140°C. Trebuie prevăzute alarme de temperatură ridicată la l 45°C și l 50°C și o alarmă de temperatură joasă la l 25°C. Când temperatura mediului de schimb de căldură depășește 160°C, se va declanșa, de asemeni o alarmă. Alarmele și controlul temperaturii trebuie amplasate pe puntea de navigație.

15.2.5

Dacă temperatura medie a mărfii atinge 145°C se va dilua un eșantion de marfă în proporție de zece părți în greutate, apă distilată sau demineralizată la o parte greutate marfă și pB-ul se va determina cu ajutorul unui indicator de precizie, care poate fi hârtie indicatoare

senzor Măsurătorile de aciditate trebuie efectuate astfel, la fiecare 24 de ore. Dacă pH-ul s-a stabilit la

valoare mai mică de 4,2 se va injecta amoniac gazos în marfă până când pH-ul se readuce la valoarea de 5,0.

15.2.6

Trebuie prevăzută o instalație fixă, de injectare a cl!11oniacului gazos în marfă. Comenzile acestei instalații trebuie amplasate pe puntea de navigație. In acest scop, la bordul navei trebuie prevăzută o cantitate de 300 kg de amoniac pentru fiecare 1OOO tone soluție de azotat de amoniu existentă la bord.

15.2.7

Pompele de marfă trebuie să fie de tip centrifugal, acționate de la distanță sau de tip centrifugal cu etanșări cu jet de apă.

15.2.8

Tubulatura de aerisire trebuie să fie prevăzută cu capete etanșe la intemperii de tip aprobat, pentru a preveni înfundarea lor. Aceste capete etanșe la intemperii trebuie să fie accesibile pentru inspecție și curățire.

15.2.9

Lucrul cu căldură pe tancuri, tubulatură și echipament, care sunt în contact cu soluția de azotat de amoniu, se va efectua numai după ce s-a eliminat orice urmă de azotat de amoniu, atât la interior cât și la exterior.

15.3

Disulfura de carbon

15.3.1

Trebuie luate măsuri pentru menținerea unei perdele de apă în tancul de marfă în timpul încărcării, descărcării si transferului. Suplimentar, trebuie ca în spațiul de ulaj să se mențină un strat corespunzător de gaz inert pe durata transferului de marfă.

15.3.2

Toate deschiderile trebuie situate în partea superioară a tancului, deasupra punții.

15.3.3

Tubulaturile de încărcare trebuie extinse până în apropierea fundului tancului.

15.3.4

Trebuie prevăzută o deschidere standard de ulaj pentru sondaje în caz de avarie.

15.3.5

Tubulatura de marfă și conductele de aerisire trebuie să fie independente față de tubulatura și conductele de aerisire utilizate pentru alte mărfuri.

15.3.6

Pentru descărcarea mărfii trebuie utilizate pompe acționate de la distanță sau pompe submersibile cu acționare hidraulică. Dispozitivul de antrenare al unei pompe acționate de la distanță nu trebuie să constituie o sursă de aprindere pentru disulfura de carbon și nu trebuie utilizate echipamente care pot depăși temperatura de 80°C.

15.3.7

Dacă este utilizată o pompă pentru descărcarea mărfii, ea trebuie introdusă printr-un puț cilindric care se va extinde de la partea superioară a tancului până într-un punct situat în vecinătatea fundului tancului. Înainte de scoaterea pompei din tanc, în cazul demontării ei, se va crea un strat protector de apă, cu excepția cazului când tancul a fost certificat ca fiind degazat.

15.3.8

Pentru descărcarea mărfii se poate folosi deplasarea sub presiune de gaz inert sau apă, în cazul când sistemul de marfă este proiectat să reziste la presiunile și temperaturile care se ating în timpul acestei operații.

15.3.9

Supapele de siguranță trebuie construite din oțel inoxidabil.

15.3.10

Din cauza temperaturii sale joase de aprindere și a spațiului închis cerut pentru a opri propagarea flăcării, se permite utilizarea numai a sistemelor și circuitelor cu siguranță intrinsecă în zonele periculoase indicate la paragraful 10.2.3.

15.4

Eter dietilic

15.4.1

Exceptând cazul inertizării, spațiile goale din jurul tancurilor de marfă trebuie prevăzute cu ventilație naturală pe durata voiajului navei .

Dacă se montează o instalație de ventilație mecanică, toate suflantele trebuie construite astfel încât să nu se producă scântei .

Echipamentul

care deservește ventilația artificială nu va fi amplasat în spațiile goale din jurul tancurilor de marfă.

15.4.2

Supapele de siguranță montate pe tancurile gravitaționale trebuie reglate la o presiune efectivă de cel puțin 0,2 bar.

15.4.3

Pentru descărcarea mărfii se poate utiliza deplasarea cu ajutorul gazului inert, cu condiția ca sistemul de marfă să fie proiectat pentru a rezista Ia presiunea respectivă .

15.4.4

Din punct de vedere al pericolului de incendiu trebuie luate măsuri pentru a elimina din zona de marfă orice sursă de aprindere sau orice sursă care degajă căldură sau amândouă.

15.4.5

Pentru descărcarea mărfii pot fi utilizate pompe cu condiția ca pe de o parte ele să fie concepute astfel încât să evite exercitarea presiunii lichidului pe presetupa axului sau ca ele să fie de tip submersibil

cu acționare

hidraulică și,

pe de altă parte, să corespundă

utilizării

mărfii manipulate.

15.4.6

Trebuie luate măsuri pentru menținerea unui strat protector de gaz inert în tanc pe toată durata încărcării, descărcării și transferului mărfii .

15.5

Soluții de peroxid de hidrogen

Soluții de peroxid de hidrogen cu o concentmție de peste 60%, dar nu mai mare de 70%

15.5.1

Soluții de peroxid de hidrogen cu o concentrație de peste 60%, dar nu mai mare de 70%, trebuie să fie transportate numai la bordul navelor specializate și nu se va mai transporta nici un alt tip de marfă.

15.5.2

Tancurile de marfă și echipamentul aferent trebuie să fie ori din aluminiu pur (99,5%) ori din oțel inoxidabil masiv (304L, 316, 316L sau 316Ti) și trebuie pasivizat în conformitate cu metodele aprobate. Pentru tubulatura de pe punte nu trebuie utilizat aluminiu. Orice material nemetalic utilizat pentru sistemul de stocare trebuie ales astfel încât să nu fie atacat de peroxidul de hidrogen, nici să nu contribuie la descompunerea lui

15.5.3

Pentru operațiile de transfer ale mărfii nu trebuie utilizate compartimente de pompe.

15.5.4

Tancurile de marfă trebuie separate prin coferdamuri de tancurile de combustibil lichid sau de orice spațiu care conține substanțe inflamabile sau combustibile.

15.5.5

Tancurile destinate pentru transportul peroxidului de hidrogen nu trebuie utilizate ca tancuri de balast pentru apă de mare.

15.5.6

Senzorii de temperatură trebuie instalați la partea superioară a tancului

și

la fundul tancului .

Aparatura de cit re

dist nță și sistemul de supraveghere continuă a temperaturii trebuie

instalat pe puntea de navigație .

Dacă temperatura în interiorul tancului depășește 35°C trebuie să se declanșeze alarme luminoase și acustice pe puntea de navigație.

15.5.7

Aparatura fixă pentru măsurarea conținutului de oxigen (sau conductele pentru prelevarea eșantioanelor de gaze) trebuie amplasată în spațiile goale adiacente tancurilor pentru detectarea oricărei scurgeri de marfă care s-ar produce în aceste spații. Posturile de comandă de la distanță, sistemele de supraveghere continuă (dacă sunt utilizate conducte pentru prelevarea eșantioanelor de gaz, este suficientă o prelevare intermitentă) și alarmele luminoase și acustice similare cu cele care sunt utilizate pentru senzorii de temperatură, trebuie amplasate pe puntea de navigație. Alarmele luminoase și acustice trebuie să se declanșeze dacă concentrația de oxigen în interiorul acestor spații goale depășește 30% din volum. Două aparate portabile pentru măsurarea conținutului de oxigen trebuie prevăzute ca mijloace de siguranță.

15.5.8

Pentru a preveni cazurile în care marfa ar putea să se descompună într-un mod necontrolat, trebuie prevăzută o instalație de evacuare a mărfii peste bord. Marfa va fi evacuată în mare dacă temperatura sa crește cu mai mult de 2°C pe oră într-un interval de 5 ore, sau dacă temperatura interioară în tanc depășește 40°C.

15.5.9

Instalațiile

aerisire

tancurilor

marfă

trebuie

prevăzute

supape

de presiune/depresiune pentru o aerisire normală controlată a aerului și cu discuri de siguranță sau dispozitive similare pentru aerisirea de avarie, dacă presiunea în interiorul tancului va crește rapid, ca urmare a descompunerii necontrolate a mărfii. Dimensiunile discurilor de siguranță trebuie să fie în funcție de presiunea de calcul a tancului, de dimensiunile tancului și de viteza de descompunere estimată.

15.5.10

Trebuie prevăzută o instalație fixă de pulverizare a apei, permițând diluarea și eliminarea oricărei soluții concentrate de peroxid de hidrogen deversată pe punte. Zonele protejate prin apă pulverizată trebuie să includă manifoldul/racorduri de cuplare pentru furtunuri de cuplare și părțile superioare ale tancurilor destinate transportului de peroxid de hidrogen soluție .

Dehitul minim al acestor instalații trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

Produsul trebuie diluat de la concentrația sa inițială la concentrația de 35% din greutate, în primele 5 minute după deversare;

Debitul și mărimea aproximativă a deversării trebuie determinate pe baza debitelor de încărcare și descărcare maxime anticipate, pe baza timpului necesar opririi scurgerii de marfă în caz de deversare din tanc datorită preaplinului sau avarierii tubulaturii/furtunului și în baza timpului necesar pentru începerea operației de diluție cu apă, ca urmare a comenzii din postul de comandă a încărcării mărfii sau de pe puntea de navigație.

15.5.11

Soluțiile de peroxid de hidrogen trebuie stabilizate pentru a preveni descompunerea lor. Producătorul va furniza un certificat privind stabilizarea produsului, care se va păstra la bordul navei și care va specifica :

numele si cantitatea stabilizatorului adăugat;

data la care stabilizatorul a fost adăugat și durata eficacității lui;

orice limită de temperatură care ar influența durata de eficacitate a stabilizatorului:

măsurile care trebuie luate în cazul în care durata voiajului a depășit durata de eficacitate a stabilizatorului.

15.8.25.3

Înainte de a începe încărcarea acestor produse și de fiecare dată când se revine la o asemenea exploatare, se va obține de la o persoană responsabilă acceptată de către Administrația portului, un certificat care să ateste că separarea cerută pentru tubulatură a fost efectuată și se va păstra la bordul navei. Fiecare îmbinare dintre o flanșă oarbă si o flanșă de la tubulatura instalației trebuie prevăzută cu un fir metalic și un sigiliu pus de către o persoană responsabilă, astfel încât să fie imposibilă demontarea flanșei oarbe din neatenție

15.8.26.1

Nici un tanc de marfă nu trebuie umplut cu lichid peste limita de 98% din volumul său la temperatura de referință.

15.8.26.2

formula:

Volumul maxim de marfă cu care se poate umple un tanc se va determina cu

98V

unde:

V L

volumul maxim la care tancul poate

încărcat

V =

volumul tancului

densitatea relativă a mărfii la temperatura de referință

densitatea relativă a mărfii la temperatura și presiunea de încărcare

15.8.26.3

Limitele maxime admisibile de umplere a fiecărui tanc de marfă trebuie să fie precizat, pe o listă aprobată de Administrație, pentru fiecare temperatură de încărcare aplicabilă și pentru temperatura de referință maximă aplicabilă. Comandantul trebuie să păstreze permanent la bord o copie a acestei liste.

15.8.27

Marfa trebuie transportată sub un strat protector de azot gazos .

Trebuie instalat un sistem automat pentru completarea cantității de azot pentru a evita scăderea presiunii efective în tanc sub 0,07 bar în cazul scăderii temperaturii

produsului datorită condițiilor mediului ambiant sau a funcționării defectuoase a instalației frigorifice. La bordul navei trebuie să fie disponibilă o cantitate suficientă de azot pentru a compensa necesitățile dispozitivului automat de control a presiuni .

Trebuie utilizat azotul comercial (99,9%,volum) pentru realizarea stratului protector. O baterie de butelii de azot legate la tancurile de marfă prin intermediul unui reductor de presiune poate fi considerată că satisface sensul expresiei "automat" în contextul acestui paragraf.

15.8.28

Înainte și după încărcare, atmosfera spațiului de vapori a tancului de marfă trebuie să fie analizată pentru a se asigura dacă conținutul de oxigen este de 2% din volum sau mai puțin .

15.8.29

Trebuie să fie prevăzută o instalație de pulverizare a apei sub presiune cu un debit suficient pentru a permite acoperirea eficientă a suprafeței din jurul manifoldului de încărcare, a tubulaturilor de pe puntea expusă care servesc la manipularea produsului și a domurilor tancurilor. Dispunerea tubulaturii și ajutajelor trebuie să permită o pulverizare uniformă pe toată suprafața protejată, la un debit de

10 li m

lminut

Acționarea manuală de la distanță trebuie să fie amplasată în așa fel încât punerea în funcțiune de la distanță a pompelor de alimentare a instalației de pulverizare a apei și acționarea de la distanță a oricăror valvule normal închise ale instalație să poată fi realizată dintr-un loc corespunzător situat în exteriorul zonei de marfă, în apropierea încăperilor de locuit și ușor accesibil și operabil în caz de incendiu în zonele protejate .

Instalația de pulverizare a apei trebuie să poată fi comandată atât local cât și manual prin acționare de la distantă, iar amplasarea trebuie să asigure că orice scurgere de marfă este imediat îndepărtată prin spălare cu apă .

Suplimentar, trebuie prevăzut un furtun pentru apă sub presiune la ajutaj și dacă temperaturile ambiante permit acest lucru, acesta va fi racordat, gata de a

utilizat imediat pe perioada operațiunilor de încăr-eare și descărcare.

15.8.30

Trebuie prevăzută o acționare de la distanță printr-o valvulă de închidere pe fiecare cuplare cu furtunul de marfă, utilizată pe perioada transferului mărfii .

15.9

Clorat de sodiu în soluție (concentrație 50% sau mai puțin)

15.9.1

Tancurile și echipamentul asociat care au conținut acest produs pot fi utilizate pentru alte mărfuri după ce au fost curățate complet prin spălare sau purjare.

15.9.2

În caz de scurgere a acestui produs întreaga cantitate de lichid deversată trebuie imediat îndepărtată prin spălare cu apă .

În scopul reducerii oricărui pericol de incendiu nu se va permite uscarea lichidului prin evaporare.

15.10

Sulf (topit)

15.10.1

Aerisirea tancurilor de marfa trebuie astfel concepută încât să mențină concentrația de hidrogen sulfurat la un nivel mai mic decât jumătate din limita inferioară de explozie a acestui produs în tot spațiul de vapori al tancului și în toate condițiile de transport, adică la un nivel mai mic de 1,85% din volum.

15.10.2

Când sunt folosite instalațiile de ventilație mecanică în scopul menținerii unui nivel redus al concentrației de gaze în tancurile de marfă, trebuie prevăzut un sistem de alarmă care va semnaliza avariile instalațiilor.

15.10.3

Instalațiile de ventilație trebuie concepute ș1 instalate astfel încât să se evite depunerea sulfului în interiorul instalației .

15.10.4

Deschiderile spațiilor goale adiacente cu tancurile de marfă trebuie astfel proiectate ș1 montate încât să nu permită intrarea apei, a sulfului sau a vaporilor de marfă .

15.10.5

Trebuie să se prevadă conexiuni pentru a permite preluarea eșantioanelor

ș1

analiza vaporilor care se găsesc în spațiile goale .

15.10.6

Trebuie să se prevadă controlul temperaturii mărfii în scopul asigurării că temperatura sulfului nu depășește l 55°C .

15.11

Acizi

15.11.1

Bordajul navei nu trebuie să formeze vreun perete al tancurilor care conțin acizi minerali.

15.11.2

Administrația va examina orice propunere care vizează placarea tancurilor din oțel și a instalațiilor de tubulaturi aferente cu materiale rezistente la coroziune .

Elasticitatea stratului de protecție nu va fi mai mică decât a tablelor pe care este aplicat.

15.11.3

Grosimea tablelor trebuie calculată în funcție de puterea de coroziune a mărfii, exceptând cazurile când se utilizează la construcția tancurilor table din materiale rezistente la coroziune sau placate corespunzător .

15.11.4

Flanșele aferente de la cuplările manifoldului de încărcare și descărcare trebuie prevăzute cu ecrane, care pot fi portabile, pentru a îndepărta pericolul pulverizării mărfii; ș

suplimentar, trebuie prevăzute tăvi de colectare pentru a preveni scurgerea pe punte.

15.11.5

Datorită pericolului pe care

îl

constituie degajările de hidrogen

în

cursul transportului acestor produse, echipamentul electric trebuie să îndeplinească cerințele de la 10.2.3.1, 10.2 . 3.2, 10.2 . 3.3, 10.2.3.4, 10 . 2 . 3 . 6 și 10.2.3.7. Echipamentul electric de tip în execuție anti xplozivă trebuie să corespundă utilizării într-o atmosferă conținând amestecuri de aer și hidrogen. In aceste spații nu se permite utilizarea altor surse de aprindere.

15.11.6

Substanțele care fac obiectul cerințelor acestei secțiuni trebuie separate de tancurile de combustibil lichid, suplimentar față de cerințele de separare din paragrafului 3 . 1 . 1.

15.11.7

Trebuie prevăzute aparate corespunzătoare pentru detecția scurgerilor de marfă în spațiile învecinate.

15.lLS

Dispozitivele . de ... potnpare a.apei de santină și de drenare din compartimentul pompelor de marfă trebuie construite din materiale rezistente la coroziune.

15.12

Produse toxice

15.12.1

Orificiile de evacuare a instalațiilor de aerisire ale tancurilor trebuie amplasate:

la o înălțime egală cu B/3 sau 6 m ,

care dintre ele este mai mare, deasupra punții expuse, sau în cazul tancurilor amplasate pe punte, deasupra pasarelei de acces;

la cel puțin 6 m deasupra pasarelei de legătură prova și pupa, dacă este amplasată în zonă la 6 m distanță față de pasarelă

;

la 15 m de orice deschidere sau priză de aer pentru once încăperi de locuit ș1 semem;

înălțimea aerisirii poate fi redusă la 3 m deasupra punții sau pasarelei prova și pupa, după caz, cu condiția ca să se prevadă supape de evacuare de mare viteză, de un tip aprobat, care dirijează amestecul de vapori și aer, în sus într-un jet liber și la o viteză de ieșire de cel puțin 30 m/s.

15.12.2

Instalațiile de aerisire a tancurilor trebuie prevăzute cu o conexiune pentru cuplarea unei tubulaturi de retur a vaporilor la instalațiile de la uscat.

15.12.3

Produsele:

nu trebuie stocate în tancuri adiacente tancurilor de combustibil;

trebuie să aibă instalații de tubulaturi separate; și

trebuie să aibă instalații de aerisire separate fată de tancurile care nu conțin produse toxice. (Vezi de asemenea paragraful 3 . 7 . 2)

15.12.4

Supapa de siguranță a tancului de marfă trebuie reglată la o presiune efectivă de cel puțin 0,2 bar.

15.13

Mărfuri protejate prin aditivi

15.13.1

Anumite mărfuri, la care în coloana

„o"

a tabelului din capitolul 17 se face o ref.edre, din cauza naturii ompoziției lor chimice tind în anumite condiții de temperatură, de expunere

aer sau

în contact cu catalizatorul să sufere polimerizări, descompuneri, oxidări sau alte fenomene chimice. Pentru a atenua această tendință, fie se introduc în marfa lichidă inhibitori chimici în cantitate mică, fie se controlează atmosfera tancului de marfă.

15.13.2

Navele care transportă aceste mărfuri trebuie concepute în așa fel încât, să se elimine din tancurile de marfă și din instalațiile de manipulare a mărfii orice material de construcție sau impuritate care ar putea produce polimerizarea sau care ar distruge inhibitorul.

15.13.3

Trebuie acordată o atenție deosebită asigurării că aceste mărfuri sunt suficient protejate pentru a preveni transformarea chimică periculoasă în timpul transportului. Navele care transportă astfel de mărfuri trebuie prevăzute cu un certificat de protecție furnizat de către producătorul mărfii. Acest certificat trebuie păstrat în timpul transportului la bordul navei și va specifica:

numele și cantitatea aditivului prezent;

dacă aditivul este dependent de oxigenul atmosferic;

data la care aditivul a fost înglobat în produs și durata eficacității lui;

orice limite de temperatură care ar influența durata de eficacitate a aditivilor;

măsurile care trebuie luate în cazul în care durata voiajului a depășit durata de eficacitate a aditivilor.

15.13.4

Navele care utilizează metoda de eliminare a aerului ca metodă de prevenire a reacțiilor de oxidare a mărfii trebuie să corespundă prevederilor paragrafului 9.1.3.

15.13.5

Un produs ce conține un aditiv dependent de oxigen trebuie să fie transportat fără condiția de ine1tizare (în tancuri a căror mărime

nu depășește 3000m3).

Aceste mărfuri nu trebuie transportate în tancuri cu cerința de inertizare conform capitolului II-2 din SOLAS.

15.13.6

Instalațiile de aerisire trebuie proiectate astfel încât să nu fie obturate de formarea polimerilor. Echipamentul de aerisire trebuie să fie de un tip care să permită verificarea periodică pentru o funcționare adecvată

15.13.7

Cristalizarea sau solidificarea mărfurilor care sunt transportate în mod normal în stare topită poate provoca epuizarea inhibitorului în anumite părți din volumul tancului. O retopire ulterioară poate să lase pungi de lichid neinhibate, ceea ce comportă riscul unei polimerizări periculoase. Pentru a preveni aceasta, trebuie luate măsuri pentru ca mărfurile să nu poată în nici un moment să se cristalizeze sau să se solidifice, în totalitate sau parțial, în oricare parte a tancului. Orice cerință privind instalațiile de încălzire trebuie să fie astfel încât în nici o parte a tancului, marfa să nu fie supraîncălzită până la punctul care să permită declanșarea unei polimerizări periculoase.

Dacă

temperatura

din

serpentinele

de încălzire

aburi

riscă

să

provoace

o supraîncălzire, trebuie prevăzută o instalație de încălzire indirectă, de joasă temperatură.

15.14

Mărfuri a căror presiune absolută a vaporilor este mai mare de 1,013 bar la 37,8°C

15.14.1

Pentru o marfa, la care în coloana

„o"

a tabelului din capitolul 17 se face referire la această secțiune, trebuie prevăzută o instalație mecanică de refrigerare, în afara cazului în care sistemul de stocare a mărfii a fost proiectat pentru a rezista la presiunea vaporilor de marfă la 45°C În oazul în care sistemul de marfă a fost proiectat să reziste la presiunea vaporilor de marfă la 45°C și nu a fost prevăzută nici o instalație de refrigerare, acest lucru va fi menționat în condițiile de transp.ort ale

16A.3

Manual referitor la proceduri și amenajări

16A.3.1

Fiecare navă trebuie prevăzută cu

Manual referitor la proceduri și amenajări

adecvat navei în concordanță cu prevederile

Normelor pentru proceduri și amenajări pentru descărcarea substanțelor lichide nocive

și aprobat de Administrație.

16A.3.2

Fiecare navă trebuie să fie dotată cu echipamentele ș1 amenajările menționate în

Manualul referitor la proceduri și amenajări.

Capitolul 17

Rezumatul cerințelor minime

Amestecurile de substanțe lichide nocive care prezintă numai riscuri de poluare și care sunt clasificate provizoriu potrivit regulii 3(4) din Anexa II la MARPOL 73/78, pot fi transportate în conformitate cu cerințele Codului aplicabile celei mai apropiate poziții de includere în acest capitol pentru „lichide nocive, dacă nu se specifică altfel".

NOTE EXPLICATIVE

Denumirea produsului

(coloana

Număr ONU

(coloana

Categoria de poluare

(coloana

Riscuri

(coloana

Tipul navei

(coloana

Numele produselor nu sunt întotdeauna identice cu numele care figurează în edițiile anterioare ale acestui Cod sau ale Codului BCH.

Numărul acordat fiecărui produs figurează în recomandările propuse de Comitetul de experți ai Națiunilor Unite în domeniul transportului mărfurilor periculoase. Numerele ONU, când sunt utilizate sunt date cu titlu informativ.

Litera

B, C sau D semnifică categoria de poluare stabilită pentru fiecare produs în conformitate cu Anexa II la MARPOL 73/78. ,,III" semnifică produsul ce a fost evaluat și stabilit în afara categoriilor

B, C sau D.

Categoria de poluare înscrisă între paranteze indică faptul că produsul a fost inclus provizoriu în această listă și sunt necesare

date

suplimentare

pentru

a completa

evaluarea pericolelor pe care le prezintă. Până când se va termina evaluarea pericolelor, se va folosi categoria de poluare acordată.

„S" semnifică că produsul figurează în Cod datorită pericolelor pe care le prezintă pentru siguranță;

„P" semnifică că produsul figurează în Cod datorită pericolelor pe care le prezintă din punct de vedere al poluării;

„

SIP"

semnifică că produsul figurează în Cod datorită pericolelor pe care le prezintă atât din punct de vedere al siguranței cât și al poluării.

navă de tipul 1 (2.1.2)

navă de tipul 2 (2.1.2)

navă de tipul 3 (2.1.2)

Tipul tancului

(coloana!)

Evacuarea aerului din tanc

(coloana

I = tanc independent (4. I

I) 2= tancstructural

(4.1.2)

G = tanc cu golire gravitațională (4.1.3) P = tanc de presiune (4.1.4)

Deschisă:

aerisire în sistem deschis Control.:

aerisire în sistem controlat SR :

supapă de siguranță

Controlul atmosferei din tanc•

(coloana

Inert: Strat

Uscat :

Vent.:

intertizare (9.1.2.1)

protecție cu lichid sau gaz (9 . 1.2 . 2) prin uscare (9.1.2.3)

naturală sau artificială (9.1.2.4)

Echipament electric

(coloana

Tl pană la T6: IIA, IIB, sau IIC :

NF :

Da:

Nu:

clase de temperaturi grupe de aparate produs neinflamabil (10.1.6)

temperatura de inflamabilitate mai mare de 60°C (încercare în creuzet închis) (10.1.6)

temperatura

inflamabilitate

nu depășește 60°C (încercare în creuzet închis)(l 0.1.6)

Dispozitiv de măsurare

O :

(coloana})

Detectarea vaporilor

(coloana

Protecția contra

incendiilor

(coloana/)

tip deschis (13.1.1.1)

tip cu deschidere limitată (13 . 1 . 1 . 2) tip închis (13 .1.1. 3)

tip indirect (13. 1.1. 3)

vapori inflamabili vapori toxici

spumă rezistentă la alcooli (sau spumă cu utilizări multiple)

spumă obișnuită; conține toate spumele ce nu sunt rezistente

alcooli

și,

în

mod

deosebit,

spumele fluoroproteice și cele ce formează o peliculă apoasă (AFFF)

Materiale de construcție

(coloana

pulverizarea apei

produs chimic uscat

Nu:

nu este prevăzută nici o cerință specială

în

prezentul Cod

vezi paragraful 6 . 2 . 2

Z :

vezi paragraful 6 . 2 . 3

Y :

vezi paragraful 6 . 2.4

Rubrica necompletată semnifică faptul că nu există mc1 o prevedere specială referitoare la materialele de construcție.

Protecția căilor respiratorii și a ochilor

(coloana

Nu:

vezi paragraful 14 . 2 . 8

nu este prevăzută nici o cerință specială în prezentul Cod.

Notația "Nu" semnifică că pentru produsul respectiv nu este nici o cerință

j k Echipament

electric

Denumirea produsului

; t : i :

c::,_

s:::

-=-':

· ;;;

....

'.";::

-Cl

c:i

!::

....

::::

....

t ; t ::

"ti

·-

s:::

c:i

s:::

c:i

·;;;;.

c::,_

....

Cerințe speciale (vezi capitolul 15)

:::::,

c:i

s:::

t.)

;c5

....

. c : : : i

. !:

•c:i

s:::

c:i

. " .. " .

--:::

:::S-i

5}-

-:::

i:'.

c:i

"ti

c:i

· -

<.)

- ::!

<:; ·

'<::l

:,,;

c:i

E::

G:î

-3

§-

"'c:,

· -

\.)

Q..

Acid cloracetic (80% sau mai

1750

·-

+--

--+

-- -

- 1 ---

- 1 --

···

puțin)

S I P

Control.

15.11.2,

15.11.4,

15.11.6

până

Acidclorhidric

1789

-·

t : ,uj_-5,'< ,;lrol.

- 1

1 -=

-=--· Nr --·

--·- 1 :=- R ·

::_ 1 L

15.11.8,

15.12.3,

I:;: ·

E(0

•

62 9

i\cid 4-clor-2-melillcnoxiacetic

(C)

solutie

sare

în dimctilamină

Deschisă

Nl;

_._

A _ cid •

clorsulfonr ' c

• +

•

·· l

·-

·- 1 ···

· t

··· I ··

7.'l4

Acid erezii ic, defenolizat

S I

S I P

2Ci

Control.

t-:--:- :-

- -:-:-:---:--,::-- -,- .,.-- --- - +-- --t-- -- -+ -

- - +

-- +- - --l--- -

-+-

-1

---·-·

Deschisă

: +

A,B

+ +::

15.11 . 2 până la 15.11.8, 15.12,

15.16.2, 15.19

Acid crezilic, sare de sodiu în

soluție

SIP

Deschisă

15.19.6

Acid decanoic

C ,..,

2 " G

Deschisă

. - N

ț--

--t ---+- D

-+-

o - -+-

- -l-- -- t- - - ·· + -

-t

16.2.7 până la

16.2 . 9

Acid 2,4- diclorfenoxiacetic,

soluție

de sare îndietanolamină

S I P

Deschisă

15.19.6

Acid 2,4 diclorfe,toxiacetic ,

solutie de

sare

în dimetil- amină

SIP

Deschisă

15 . 19 . 6

(703/ sau mai puțin)

Acid 2- sau 5-clorpropionic

2511

(n)

(C)

SIP

Deschisă

15.11.2 până la

15.11.8, 15.12,

15.16.2, 15.19

15.19.6

e f

Echipament electric

i'''

(I)

t::s

Denumirea produsului

s:::

:.....

.;S

'§

s:::

:::

'i:i

t::s

·~

t::s

·~

:...

;,:

:-:::

;,:

,(I)

-::::

:...

.g_

: : ; .. ; .

·;;;.

· ; ~ :::

:...

Cerințe speciale (vezi capitolul 15)

:...

'<:J

::::

§,

::::,

;;,,

'ți

.....

t::s

:::

:...

"'j

;.,,

s:::

;t3

t::s

- t::s

: - :::

;...

t c :: u s

·-

-::

.g_

:...

t::s

(I)

· c ;: : : î :

t::s

"{} 23

;,:

tî

::::

c:i,

: r,

!:!

-:-::::

c::s

- (J

.::;-.

.9-,

; t . : . : . s .

: a :

;,:

cu :::

·~

C) -::

ct:

l1.J

c..)

c::::,

h:'O

$,,..

O..

o : , . , . . .

a (J

17 )

1- A - l - c - o - o - li - ( - C -- ,

- - - C --+- s - e - c 1 un - - --A-+-p-+--2---1--2-(-.i-+-,-)-c-sc_l_1i-s-ă---1- _N_u_ ----------t-- --D-a-+ -0-+-N-u--+--A---+--------l

dari

poli(3-6)

etoxilați

15.19.6

Alcooli(C

-C

)

secundari

2c ;7

· Dcscn1sa

: N -; u ---·t

---t------j1----

-_--_--f

•

--+---_ .---1---------

15.19.6, 16.2.6,

poli{7-12) etoxilați Alcool undccilic

Deschisr,

16.2.9

15.19.6, 16.2.9,

------• -----l------ o -<-----·t----+----t---t----+------,

16A.2.2 ( r

)

l---------------+---+-----t--·+·----1----1-----1-----

---

-----+-----

ț-----,-------

t----- --t

Aldehidă butirică

S/1'

Control.

IIA

F-T

15.16.1.15.19.6

Aldehida-crotonică

11,u

SIP

Control.

IIB

F-T

15.12, 15.16.1,

(toți izomerii)

I .. .

,.. I

t---- ----,

--:--:---\----:- :=-·-+-:-:=--1-----t-----

Aldehida-glutarică ,soluție (50% sau mai 2_uți_11_)

Aldehidă de octal

1191

(B)

uesc111sa

-_- _-+-_--

15.17, 15.19:6

_L,--c. . .-;-. --'----+---+--..i...---t------f

NI·

Control.

15.16.1

15.19.6, 16.2.9

Aldehidâ-propionică

1275

SIP

Control.

F-T

15.16.1, 15.17,

15.19.6

Aluminat de sodiu, soluție

1819

Deschisă

Aminoetiletanolamină

I (Dl

Deschisă

IIA

N Aminoetilp_iperazină

2815

Control.

15.19.6

2-(2- minoeto i)etanol

3055

Desch!să

A.D

I N2

115.19.6

2-Ammo 2 mehl-1-propanol

{9Q%

sau mai puțin)

..,

Deschisă

;

Echipwnent electric

III

()

Denumirea produsului

• .. o ..

;::s

. c .. u .

;::s

Q.,

·; o :: o

c b u -0

'ij

t...;

· ;::

;::s

Q:;

i;:

f...:

i o ;:

i;:

!:'!

i;:

· -

--§

c t u

o cu

. o ...

;::s

;,.

lt.J

s:::

!:'!

s:::

·;;;

....

...,

':::

...::::

t::

s:::

t...;

" o

o '

- t. - ..;

c§

'ij

: · - ' : : : : :: :

..Q o

·-

....

;::s

' . i . j ..

. c .. u .

!:;:

· .N

.§-

....

;::

§-

;,.

. c .. u .

t cu i

. o ...

:-::::

c s: u ::

t::

i;:

t;·

C ... ) .

o...

_ ;::s

li·

....

.::;

s:::

;;;.

· ;::

. !:-;

:-::::

•o

· :: . ::: .\..,

-s

-::::

o l . 2 ..

( 'erințe

speciale

(vezi

capitolul 15)

lzopropilamină

1 · 2 - 2 - 1 ·

S · I - P

- 2 - G -

C -

ontrol.

- -

- T -- 2 -

IIA

F-T

C,D

· N ·- 7

J _ l5.12,_15.14,5.19

lzopropil

ciclohexan

(bb)

(C)

- ·

2Ci

Control.

Lactonitril,

solu!ie

(80% sau

SIP

l(i

Control.

mai pu!in)

lzopropilamină, soluție (70%

mai puțin)

SIP 2

Control.

L _

-- ·

F-T

C,D

15 . 12, 1 5. 19

115

6,162

7 ,

---I----..J- 1---1- I ---1-- I ----1 I --- E

'6.2 .

---

·-

· - -- ,----------- -- -- -

-1-----

T2<,-

·-

-·

------

A,C,

15 . 1, 15 . 12.1511

până la 15.19, 16 .2 (,

pfo1ă la 16.6.3

Lichid nociv,

N.F

.,(

n.s .

(denumire comercială

... , conținut. ..

) Nav.1,Cat.A

Deschisă

· r - --r--r

15.19

Lichid nociv,

F., (2)

n .s.a.

---+ - --!-- ---+-- -,\

1--

-----

(denumire comercială

....

15 . 19

2(,

Control.

-l-

conținut...)

Nav. I.

Cal.A*

...1_-1

..J

ln cazul unei mărfi

n.s.a. special evaluată

aparțin,înd acestei grupe

n.s.a.

cc este

transportalft la bordul navei

se va

include această rubrică

În documentul

cxpcditie

și

va menționa denumirea comercială

mărfii si una

sau două componente

de bază

Prescurtările

utilizate

semnifică:

N.F.

punctul de innamabilitate mai mare

de 60"C (Încercare În

creuz e t în c his)

Nav .:

punctul de innamabilitate mai mic de

60"C (Încercare

În

creuzet închis)

Cat.:

ns a .:

nespecificat

altfel

T.t.:

tipul navei

categoria

de poluare

punct

de topire

Echipament

electric

' "

{

III

Denumirea produsului

:::i

< a

.._

>(]

... ; .. : . : . i

.! .. : _ !

;

•t::i

6 s::

s < : . : ;

!:!

.!;?.

s u ::

t::

'ti

" t

t:: ' l

t::l

" .._ '

t::l

l.i.l

s < : . : ;

s::

'ti

.i .. i _ i

..,

- : - :::

(]

! s : : : :

\,.)

t::l

(]

!:?-

\..)

' " i5 '

.::::

:-:::

--C)

(]

. ( . ] _

;:::

' . i . 5 _

" .._ '

. ( . ] _

;:::

- :: C. :

, : ,

. §-

.._

§-

t::l

. < ._ u

t::l

i:i

.._

:-: C) ::

't s: i :

" <. ' ;

.!:;

: ț : i :

s::

\.J

- ! !

\.J

c <:u

.._

CI..,

- .....

<.;

: ; : :: : :

<.;

- "

': - :i

;::

(]

;:;

· ·- ;::

'i5

" .._ '

.._

'(]

<.;

t; ·

:-:::

. C ._ )

...s < : . : ;

CI..,

Cerințe

.\peciale

(vezi capitolul

15)

Lichid

nociv, N.F., (3) n.s.a.

(denumire comercială

conținut

) Nav.2, Cal.A*

Deschisă

· - -- -

-- -

15.19 . 6

. .

Lichid nociv, F . ,

(4)

n.s .

(denumire comercialrt,

conținut)

Nav.2 ,

Cal.A*

-----

2(i

Control.

· ·--

- -- -- - -

15 . 19 .

- ·

•

- •

15 . 19.6, (162.6,

16.2 . 9)**

Lichid nociv .

N.f . ,

(5) n . s . a

(denumire comercială

, conținut

) Nav.2,

Cat.B*

Deschisă

- -- - ---

-- - -----

•

În cazul unei mărfi n .

s.a. special

evaluată ca

aparținând acestei

grupe n.s.a.

cc este

tran s

portată

la horuul navei

se va include

această rubrică în documentul de expediție și se va menționa denumirea

comercială

a mărfii și una sau

două componente

de bază. Prcscurtilrilc utilizate semnifică:

N.F.:

punctul

de inflamabilitate mai m.ire de

60"C

(încercare în creuzet

închis)

Nav.: F.:

punctul de

inflamabilitate mai mic

de 60"C

(

încercare

în creuzet

închis)

Cal.: n.s.a.:

nespecificat altfel

T.I. :

tipul navei

categoria

de poluare

punct

de topire

penttu mărfurile cu

o vâscozitate

ridicată

punct de topire ridicat

i Echipa111e111 electric

III

()

;·

i "'

t:s

§ '-'

;§

....

- . - .....

. 5 ...

<I>

"t:s

;::

- t - s·

.i::

. C .. ) ..

. t:s

;:;;.

Cerin/e speciale (vezi capitolul 15)

-. ; . : . :

t:s

•ti

§-

;,.

<::l

t:s

....

t:s

-:::

.1;::

t::J

'-'

<::l

·.:::.

-t

'-'

t:l

;::

't:s

'-'

t:s

·.::. ,.,_

c..;

t:s

c§

8-,

Ș;

Q..

....

.,'.:!

->:

.... '-'

Q..o

15.19.6,

(16.2.6 )**,16.2.9 16A.2.2.

Lichid nociv,

F., (7)

n.s.a. (denumire comercială ... ,

l r2G Control.

--·-"

1------+

·-"·

15.19.6,(16.26,

16.2.9,)**

Lichid nociv,

r..

(8)

11.S.a. (denumire comercială .... continui

) Nav.2. Cat.B T.t.

15"C+*

conținut

) Nav.2.

Cat.B*

l'--1

2-T 2c;-

~ -

Control.

----

• •

- Nu

15.19.6,

( 16.2.6)** 16.2.9, 16/\.2.2.

Deschisă

Lichid nociv, N.F.,(6) n.s.a. (denumire comercială .... conțirwt ... ) Nav.2, Cat.B

T.t l5"C+*

t:s

l;:i

" t:s '

t:s

. < . I . > .

·-

' s - : ' :

s::

' s - :: ' :

6 s:::

•t:s

.!:,

a::

c..;

t:s

1::1.

o ;::

<li

>-'.

::::i

Denumirea produsului

* În caz.ul unei mării 11.s.a. special evaluată ca apartirnînd acestei gnrpe n.s.a. ce este transportată la hordul navei se va include această ruhrică în documentul de expediție și se va menționa denumirea comercială a mflrlii și una sau două componente de hazfl. Prescurtările utilizate semnifică:

N.F. :

punctul de innamabilitate mai mare de 60"C (încercare în creuzet închis)

Nav.: F.:

punctul de inflamabilitate mai mic de 60"C (încercare în creuzet inchis)

Cat.: n.s.a.:

nespecificat altfel

T.t.:

tipul navei

categoria de poluare punci de topire

** pentru mărfurile cu o vâscozitate ridicată sau punct de topire ridicat

Echipament electric

Denumirea produsului

C .. ) .

't:l

... ;, _ :

; c : :: : s

ț]

· ;::

't:l

s::

(.)

!::!

s::

(.)

!::!

s::

·-

c::s

. < . I . J

s::

(.)

!::!

s::

· . <

- . u .

t s : : : :

t::i

țJ

„

c::s

§-

.. '

<I)

.§

-O

t:l

t::i

c::s

;::

<IJ

. C .. ]

;,:

•ti

:: c :::

" a

.§-

. a ..

:: .. : . :

§-

;..

c::s

<IJ

. a ..

::::

s < : u :

. ( s .)

t::i

t:;

s a ::

(.)

· . -

< . u ..

(.)

;,:

. t , : , .

s::

(.)

- t

- < - u

....

·;;;.

·;::

C ... ]

l ...

;c5

(.)

·;::; .

'-'

:- a :::

Cerințe

speciale

{l'ezi capito/11/

15)

{._J

o -

;,.

{._J

(..)

!.'.:!

c:::i

Q..

(.)

c..

Lichid

nociv, N.F ..

(9) n.s.a. (denumire comercială

conținut

) Nav.3,

Cal

2(î

Deschisă

15.19.6

Lichid

nociv,

F., (IO)

n .

s.a.

(denumire comercială

... ,

Control.

- -

---

--- ---- ---1---,

15.19.6

conținui

)

Nav.3,

Cal.A*

Lichid nociv. N . F .,

( 11) n .

(denumire comercială•.•,

conținut ...

) Nav.3.

Cat

·r

Deschisă

---

-- r

· -

----

·---

· - -- - - -

15.19.6,

(

16.2.6, 16.2.9)**

Lichid nociv. N.F., (12)

n.s.a.

-·

2G-l

Deschisă

1 -

- 1 --

-- -1 - --+---- -i ·-- - -t-- -- +- -- -----

· - --

--·

(denumire comercială

....

conținut

) Nav.3,

Cat.B.

l5''C+*

15.19.6,

( 16.2.6)**,

16.2.9, 16/\.2.2.

'-----------------'-----'----L

.,_

_..,

..,

---

ln cazul unei mărfi n .s.a

special

evaluată ca

aparțirnînd acestei grupe

n.s.a.

este

transportată la bordul navei

va include această rubrică

în documentul

de expediție și se va menționa denumirea

comercială a

mărfii și una

două

componente

de bază. Prescurtările

utilizate semnifică:

N . F .:

punctul

inflamabilitate mai mare de

60"C

(încercare

în

crcu7 .

e t

închis)

Nav.: punctul de inflamabilitate mai mic de

60"C (încercare

în creuzet

inchis)

Cal.

n.sa:

nespecificataltfel

T.t.:

penttil

mărfurile cu o vâscozitate ridicată

punci de

topire

ridicat

tipul navei

categoria de

poluare punct de topire

Echi11a111e11t electric

III

Denumirea produsului

::::i

....

'C:!

<»

c:i_

- ....

·.:

::s

'(J

s:::

'.:!

";i

t a

<»

s:::

'i5

c ... i .

. a ,,

;···

(lj

- .§ -

. C .. l .

(lj

<»

....

,._

....

:: C ::: )

1 ti

<»

"ț::s

}

:: c :: 3 :

'i5

. s

t_;

!:::;

s:::

t_;

;:; -

t;·

::s

!:::;

t_;

(lj

;;;.

·;;:

-!:::

. ( . l . j .

'(J

t_;

;:; -

Cerințe

speciale

(vezi

capitolul

15)

l::

c:i..v

c (lj i

ci::

l::

. §-

Q Q

. o ...

Cl...

.... u

Cl...

t--------------+----+--+----+---- 1-- ----4--------1 - - -

l---1---1--- - l---i----+-----1-----+----t

Lichid nociv, F.. ( 13) n . s.a. (denumire comercială

... ,

Control.

I< I

f·

1 -

5 -

.1 -

9 -

.6,

( 16.2.6, 16.2.9)**

conținut ....) Nav.3, Cat.

- ---' -----1 >-- -

1----+-----,t------i

--- ----- ----- -

Lichid nociv, F.,( 14)n.s . a .

(denumire comercială

, conținut

) Nav.3,

Cat.

Tt 15''C+*

-- 3î - 2G

Control.

•

5 . 19.6,

( l6.2.6)*i

16.2

.9,

161\.2.2.

1-----------

- -

---J------ji---

- t

•-·- - ·

·-

•

·- - -

Lichid nociv. N.F . . ( 15) n.s.a. (denumire comercială .

_..

I-

conținut

) Nav.3, Cat.

:Z(i

Îkschisă

- - Nu -

IJn

- --

- · -t----

1---

1 - - -- I

-·

- -- ---

()

( 16.2.7 pilnă la

16.2.9)**

Lichid nociv. F.. ( 16) n.s.a.

2(i

Control.

---

•

··•· + ··••

-·• • • I ·-

---

- -+ ·

··

ț-------f ---

- j - - --- -

•-•· ··

-·-·•

(denumire comercială ...

- -

---

( 16.2.7 până la

16.2.9)**

conținut

••••

)

Nav.3. Cat.C*

_ ,

---- - --

---

·- ·- ------•-----

------•

··

-· --- - - ·-

-- ---

* ln cazul unei mării n .s.a.

special

evaluată ca apnrținând ncestei grupe n.s.a. cc

este

transportam la bordul navei

va include această rubrică în documentul de expediție și se va menționa denumirea comercială a mărfii i una sau două

componente

de bnză. Prcscurtfirilc utilizate semnifică:

N . F .:

punctul de inflamabilitate mai mare de

60"C

(încercare in creuzet închis)

Nav.:

F.:

punctul de inflamabilitate mai mic de

60 ° (

(încercare în creuzet închis)

Cat.: n.s.a

nespecificat altfel

T.t.:

** pentru mărfurile cu o vâscozitate ridicată sau punct de topire ridicat

tipul navei

categoria de poluare punct de topire

Denumirea produsului

::::>

C , ) ._

, < ._ u

;:,:

; C : J :

;:::

'CJ

s:::

-§

;;::

<:J

(\)

s:::

·;;;

....

'i:i

F.chipament electric

]

!::

<u "t::!

,._

;:,:

•

!::

: ,,

,._

;:::

§-

;:.

, ( . \) _

,._

..-8

s:::

.:;

t::

a s:::

" 8

III

t;·

;:,:

t::

" s:: ' :

'-'

ti "'

· .::

·;;;.

-- ;::

. C . ) .

f;}

, < ._ u

,._

'CJ

t·

()

Cerințe speciale (vezi capitolul 15)

Mercaptobenzotiazol,

sare

de sodiu în soluție

'<:J

!::

btJ

·- -

.: e :,

S/1'

:::

- <:J

i-:.

:.::;

<:J

Deschisă

v ci

<:J

··---·---

S "' v

:::

.§-

c::i

- - o - --

. < . l . i

<li

c::i

" c

,._ ' i

o...

- ---·-··

. < .. li - - - .

-· ·

---·-------

- ---- --

l.'i.19.6, 16.2.9

----- ---

--··

----

--·

- ·-

-·-

---

----·

·-

Metacrilat de butii/ deci I/

cetil/icosil/

în amestec

2c;

Control.

/\,I)

l.'i.13, 16.6.1, 16.6.2

- -

··

----

· -

---

-- ---

--- -------

·· ·- ·· - · -- ---

- - -

- - -- ----- -

Metacrilat de butii

2(i

Control.

li/\

F-T

/\,I}

5.13,

.'i.19.6,

Metacrilat de cctil -' ico s il

în

- ----- ·- --

-- - ---- -

-· -

-- --

--··

16.6.

_ I 6.6.2

amestec

111

2(i

Deschisă

()

/\,D

l.'i.13, 16.6 . 1 ,

16.6.2

Metacrilat de dodecil

· ·

li I

· ·

- -

- ·

2(i

Deschisă

·-·.

. .

··

o ·-

··

·-

•.

I .'i.13

-·.

Metacrilat de dodecil /

2(i

· -

- · -

··· --- .

- ---- - --

-·--

-·

-- ------

--·

- · ---- ·-- --- - --

--------

- --- -

_ pentadecil în amestec

111

Deschisft

()

/\,D

l.'i.13, 16.6.1, 16.6.2

Metacrilat de etil

··--

·-

---

··-

·--- ----

-·---

· -

-- - -

- - - -

--····

--- - - - - - -

•

---

-----------

---

--·

2277

( D)

2Ci

Control.

1247

Control.

-- ·--

----

li/\

·-

F-T

/\,IJ

- - · ·

15.13, I .'i.19.6,

_ 16.6. I ,_1_6. :2

Metacrilat de metil

Metacrilonitril

3079

Control.

F-T

Deschisă

-- o

1---·-

Deschisă

-- -

---- --

11/\

--·-----

F-T

-------

N4,Z

- -

- -- -

15.13, 1.'i.19.6,

16.6.1, 16.6.

· _

· - ·

15 . 12,15.13,

15.17,

15.19

Metam de sodiu

,soluție

S I

- --- -- ·--·

•

---

-------

-··

----

--- -

---

5.19.6

N-(2-Meto:d -I-metil-etil)

etil 6--metil

cloracetatrllî dă

· -

-··- -·

··- · -

---

- - ----- ----- - - - - -

l.'i.19.6

----------

· -- - -·-- ·

·-

---

•

··-

·····

--·------

----

·-··

Echipament electric

111

Denumirea produsului

\..)

-g

s;:;:

·-

.s:::

'<:::I

t::s

·-

.._

;:s

;::

. cu

·~

, o ._

;;::

§-

::::i

.§

;,.

s::

·tf

;::

!:::

c:,

;;;.

o i::

. !:;

, ( . U _

,._

-2

;t3

( 'erinfe speciale (1·ezi capitolul

15)

"1:3

i , : . : _ .

'< ; : , :: . I

c:,

;;::

\..)

!::

IC:,

..:::

(:1

a...,

•<;J

b-0

<;J

;::

,._

<;J

i._

C:,

·-

S:::

C:,

,._

s:::

§,

ES-J

;:s

.!:'.J

. 9"

;,.

c:,

·-

t:..J

Q=:

lJ.l

t:...J

\.:J

r-:;'O

'ti·

}

i:j ·

. o ._

-s I : J ::

o..

Metilamină, în soluție

1235

SIP

Control.

F-T

A,C,

15.12, 15.17, 15.19

(42% sau mai puțin)

- ==

Metil c::iclohexan (bb)

2296

(C )

Control

115.19.6

Metilciclopentadienă,dimer

(B)

_Control.

2-Metil-6-etilanilină

SIP

Îk

să-

· Nu

A,D

2-Metil-5-etilpiridinii

2300

(B)

S/1'

2(i-

!2_ _·sc:

A _

l)i,

. O

N<0

A,D

N4_

· I 5.19 .. 6

Metildietanolamină

Deschisă

Nu Da

15.19.6

Metilhcptil-cetonă

2(i

o l!! !--

I::!

---

2-Mctil-2-hidroxi-3-butină

III

2<i

Control.

IIA

F-T

A,B.

15.19.6

Metilnaltalină (topită)

S/P

2U -1--Crn-llroL

_·.

--1--

A,D

15.19.6

I:::!

A, C_j

3-Mctilpiridină

2313

SIP

- 1-Metilpiridină

2313

2-Metilpiridină

2313

.. _

2<i

Control.

Jtl

:: _ ::; : : ::-6

Control.

· -

·-

· -·

2(i

Control.

F-T

15.12.3, 15.19,

--,înl

, - -R · 1 - nr

x:,5·

,---,-----,-----------

- ----+----t----+- -- + --- +---

----

•

··

- -

a/fi,

-Metilstiren

2303

S/P

2Ci

Control.

16.2.<J

--· --

- - ·

- -· - ---- --

15 . 13 ,

15.19.6,

1--

Morfolină

2054

Control.

IIA

A-

Naftalină(tot>ită)

2304

S I P

Control.

T I

IIA

A, D

Nattorfat

cobzrlt în solvent

S 1 P

Control.

R -

,.._ - , :-

· A: - , - i

16.6.1, 16 , 6.2

-·

naffa

s:,9:6

·-·

s:19.6

-- ---

•

••

15.19.6

• --

- - - -

- ---

J-

•.

Numai

anumite spume rezistente la alcool sunt eficiente.

f g

;

Echipament electric

III

()

De1111111irea prod11s11/11i

s:::

c§

s:::

.S!

s:::

'i ,. u _

i "

. < . : . u .

:i3

!::

, < ._ :u

, ( . J _

,._

s:::

<:u

-'.:!

t;·

;::

·;;;.

· · - .::

- o ..

-::

102

(

'ain/e speciale (vezi capito/11/ 15)

;::)

< C)

,._

'(J

!::

?-.

::s

o ci..

i:::

(._J

.::

>(J

s:::

·-

-2:

;:::

<:u

, < ._ :u

::;!

:::;

L;:j

.,,

!::

- B -

(._J

t:i

" ':: ' I

t..)

':;:

::::

( , J ._

<:u

;?.,C,_J t::'

;::

•ti

!::

·S

o ii o..

c:i

,._

§-

;:,.

, < . : _ u

- ( . J .

. < . : . u .

<:u

c:i

. ( s J

te:

s o :::

·s-

<:u

â ,._

o....

t ., : ,

s o ::

<:u

i:::

<:u

, < . : _ u

....

:: o :::

>(J

t;·

::::

,._ (J

a-i:::

--------------------<

--·

----·

--- ---

-·---·-----

---· --· ·-

--·--

·----

....

--------------·----

Poliolefin-amine în solvent

aromatic

(C)

Control.

15.19.6, 16.2.7,

l'olieteri-amine în alchil

-1

2(,--lcontrnl.

-1-Nu

-- 1------1-

Nu-· 11{

-1--t\--i-

-------1

·j

: : 9

6, 16.2.7 ,

C -C

benzeni (lanț_hmg)

I Polieteri-amine, lanț lung în

---

----·

l'roduse de reacție între

s - o - lv - en - t - a - rom - a - ti - c l'olisulfat feric, solutie

c·--r-l'--r--3-r

2c;

Tcontrol.

!-Nu-·

! --

difcnilamină și

2.2.4

trimetilpentenă

n-Propanolamină

C •

S/P

2(J_,

Deschisă

Nu •••

_ _ _

hc1a-Proniolactonă

Control.

IIA

l'ropionat de n-butil

1914

·2u

Control.

Nt-;-·- -------

Pronionat de n-pentil

2G -

ConÎrol.

- ;1- :::-j--

r ;-\: :::::--!--::

1----

i-·Nu---,

f{·r---F

l-i\-·-1------1-

16.2.8

15.19.6, 16.2.7 ,

16.2.8

;NI';

l)a-r

•-1--

-l·

N/-

+ ::-·il5.19

A, D j _

_ Nu

16.2.9

·-------t

-------t ----- '----------------\-·----·--

--Nl -

R- --,-;-

-A--

---·

----------·-··- ----------

Propionitril

2404

S/P

Control.

·1 I

IIB

F-T

A, D

+--E

15.19.6

15 12, 15.17 pâ11ă'G'

15.19

n-Propilamină

1277

SIP

Control.

inert.

Tu[!1A·

-----t---1---t----------l---

---·---t

·- -

---

--····

--·

F-T

t\,

---· N --- 2 -------

----

------

15Jbl?_'.1_9

l:chipa111(•111

electric

111

-- - - -

Denumirea produsului

s t : J ::

i''

,,,

]

<:I)

,._

(:J

:::::,

....

•

c:i

, < ._ IJ

(:J

;::s

t:l.

- S ,._ !

c:,

b-0

<:I)

ț)

' (:J

6 s:::

s t : J ::

l:J

s t :: J :

;::

<:I)

(:J

, < ._ :I)

l:J

::!

s:::

,._

::?

:::

l:J

(:J

;::

(:J

:i3

(:J

< ,._ 5

<:I)

t;:-J

, < ._ IJ

, ( . : _ J

;::s

' " (:J '

: c ::

" o

. §-

,._

:: C ::

§-

;:,.

(:J

. < . : . I . )

(:J

<:I)

<IJ

s:::

<:I)

.::;

:::

(:J

s:::

(:J

' 8-

<IJ

,._

·: < : I : J ..

; , : . : _ s

t;; s:::

<IJ

;::

<IJ

· ·

.::

(:J

- !::

. < . : _ I)

....

' (:J

t; ·

:-:::

o-s:::

Cerințe

.IJJec

ale (vezi capitohi 115)

Sulfură acidă de sodiu

(6%

sau mai pu\in)/ Carbonat de

sodiu

(3% sau mai putin),

soluție

Q::

f-..

3 2G

Deschisă

- -

···

ci...

ct:

15.19.6

Sulfură de amoniu

(45%

2683

SIP

Control.

-----

- - -

-----·

--- --

mai puțin). soluție

F-T

15.12, 15 . 16 . 1,

15.17, 15.Jl),

6 . 6 . I

Sulfură de alchilfenol de

calciu / Fosforosulfură apoliolefinelor, în amestec Sulfură de sodiu (

15%

sau mai

S!P

· '

---- -

- ---

---

- · --·- ·

··

---- -·

----

-----

ână la

)

- - - - --

• ••

D esc hi s f1

J\,B

15.19 . 6

-·--

- - -

- -·

-·

-··

···

----

- --

-·

puțin ) soluție

Control.

NI'

15.16.1, 15.19.

16.2.9

Tartrat de sodiu/ Succinat de

Deschisa

.. ..

----- -

- -

------

--- -

-·--

-·

sodiu. solu\ie

J\,B

Terebentină

1299

Control.

·· ··

- --- -

---

--·

-·-

- --

---

- -

- -·

- · - ·- - · -

- ·

--.

N -·

· u •

15 . 19 . 6

Tetracloretan

1702

S I

Control.

---·

---- ----

· ----

··-·---

-----

·· ·

.........

. .

· -

- ·

-·

- -

T etrah

Idro flit.an

'retrabidronattalină(bb)

2320

2056

3 2G

Control. Deschisă

Tetn1cfotură de carbon

1846

S I P

Control.

----

· j · e1rnetilcnpent.1nu11ă

Deschisă

---

()

•

- - z - -·-

-- --

IIB

F-T

-- · - -·

-··------

-----·

••

-·

-- -

·-

Nu Nu

15.12, 15 . 17,

15 . 19 . 6

15.12, 15.17,

15 . 19 . 6

-·

-- - - - ---- - ·

15.19.6

- ·

105

Echipament

electric

Denumirea produsului

:::i

;::s

c::,_

t.J

:§

·;:;

;::s

t::l

. s

"ț:s

· . ; . ; . ;

i''

. ..

'§

. t . : . :l

•

,._

§-

;..

:§

s cu ::

.s t.J

t::l

s::

t;·

;::i

" s: ' :

t.J

c::i

: ;

;;;.

·-

•c::i

106

Cerințe ,\peciale

(vezi capitolul I 5)

•ci

;::

c t: u :l

;::i

-:::

. C .. l

. ; . :: . i

;,.

g c t: u :l

t.J

·t·

;::

t.J

tj ·

( . ) ..

;::i

•ci

s::

t.J

...:::

. ( . J .

· , , ! - :: , :

c::i

t::l

- S!

cu -

Tetrametilbenzen

\.)

t.J

-9-

l--,

t::l

;..

Ll.)

Deschisă

- - - -

§}

s\.J

Cl..

I:::

,._ t.J

0...,

16.2.9, 16/\.2.2

(toți izomerii)

Tiocianat de amoniu

(25%

mai puțin)/Tiosulfat de amoniu

(20%

sau mai puțin) soluție

(C)

t-. -

- t - - -

3 t ···

Dcschisii

••

·-

- N ·

- u ··

··

J,_

· - - ----

• - - - ·

----

···

--· -·

Tioc_ianc1t de odi1_1. solu!ie

(56')-o

sc1u

mai rnțrn)

(B)

) Î1i

- , --

- N

;

-··· 1 ·

1 -- E)a

!ol

IS.19.6

1 T - i - o ' s - u - l - fa - t -

- d - e - a - m '- o - n - i ' u - . - s '- o - lu - ț - ie -

--+

-----l

---

•

••

•

- -

•

--·-- - • ---· ·

- · -

- ·- · - · ·

··--·

_ _.

- 1

--<· - - -·· I

-- -

· - ---

-··

(60%

sau mai utin)

(C)

Dcschisii

16.2.9

Toluen (bb)

•

1294

J5::011trol.

· - N ;; ··

+--- - - r

·· - -·-- ··

--··

Toluendiamină

1709

S/1'

Control.

- - - - •--

Î)

;

/\ D

I- N - I -+

15.19.6

15.12, 15.17, 15.19,

- I I

o-Toluidină

1708

S I P

Control.

1 --

- - - -

- - 1 -----4---t-

Toluen-di izoc ianat

2078

SIP

Control.

lJscat

IIA

Tributilfoslln

Deschis

Nu-

- -- 1--- -• -I - --

-· .

16.2.7, 16.2.9

+t-;\

l'J

!1-12. ,

15.17, 15

1-1

/\,C

15.12, 15.16.2,

(c),

15.7, 15.19, 16

l-Triclorbenx.en

ÎS.-19.6

2321

SIP

Control.

A. B

2831

Deschisă

SIP

Control.

15 . 19.6, 16.2 . 9,

I6A.2.2

I, I

Tricloretan

J · ,1

Tricloretan

- -

·· - ···

15.I2.1, 15.19.6

----

··

j k Echipament

electric

111

Denumirea produ.rnlui

t.,

- <:::s

. ~

:::

•

c:,,

c:i

s:::

'ti

,._

'țj

·;;;

<:::s

,._

;:i

;::

<..<:>,

-:::

Tricloretilenă

1,2,3-Triclorpropan

ci..

:::::i

<:::s

....

<:::s

· -

;:,.

S:::

<:J

a <.

<:::s

1::3

t <:::s

'<:::!

bJJ

<:::s

;::

!:!

'-'

s:::

....

i::

<:::s

§-

,._

Î:i

·!::

-c c: : :s ,

<:::s

· -

<:::s

,._

;:i

,._

E;S-i

c:,,

c::,

f-.;;'O

;::

't.3

I I

E},

· -

t:i

::::

,._

;:..

<:::s

c:,,

!:!

,._

'țj

s:::

.s \.J

<:::i

o s:::

<:::i

;;:;.

· t

t:;·

t ;: : i

....

;c5

\.J

-!:!

cj·

c . . . _ .. \.J

( 'erințe speciale

(vezi capitolul 15)

Iii\

15.12, 15.16.1,

;:i

<:::s

. 9,.

.9,.

Cl::

lt.l

1710

SIP

Control.

SIP

Control.

-- _

;

:_- _

·=

,,..'

::·_--

=r:J

··

·_r_1

H;::::: :

15.19

1,2-Triclor-

1.2-

Deschisă

trinuoroelan

--- ,

-- - --

-- -·

···

1- ----

.. - .

---

•

···

-·

--'

--+----

---

-·

----

Tricresil fosfat (conține mai puțin

or/o-izomeri)

•

Tricresil fosfat ( conține

2574

2<,

lkschisf,

·--

: - p

- ·--- -f- - ----t-

(

-- --- ·- · ·

15.19 . 6

1 - -

-1

----

· -- - · · ·

··

····

··

2(i

·ontrol.

11/\

/\,B

15.12.1, 15.19

sau mai mulți or/o-izomeri)

·-----· --

- -·-·

----+

·---

1-----

Trielanolamină

Deschisă

Iii\

N 1

•

---·-

-- - ·--------

-·· -

- ---+-- -

t------

- -

----·

Trictil fosfină

2323

SIP

Control.

F-T

i\,B

15. 12.1,

15.19.6

Triet-ilamină

1296

S I P -

_Control.

.::_

J_f

_ i_i i\

_F-T

A:c-

!"2

JI! ,1I_19.6

Trietilbenzen

Deschisă

15.19.6

Trietilentetramină

2259

Deschisă

IIA

NI_

Trimetil fosfină

2329

Control.

F-T

A,D

Trieri1etilanitoă insolutie

1297

SIP

Control.

(30%

sau mai putin)

Tri etilben n

(toți izomeru)

Control.

F-T

t- i\ - ,C

- l --

Nu - \ R I F

I/\

15.12.1, 15.16.2,

15.19.6

15.12, 15 . 14, 15.19,

2.9

15.19.6

107

-··

Echipament

electric

111

()

108

„

Denumirea produsului

:::)

....

' <:J

;:s

<:J

.:::

t,r,

\..)

.:::

- '.::1

CI::

•<:J

s:::

'->

s:::

<:J

s:::

'țj

·- ;,:

<:J

.....

<:J

L:3

'->

s:::

r:i

s:::

"Ci

....

.,,

:::

\..)

<:,

" ':i '

<:J

;:::

'-)

- ·~

:ci

<:J

li::

<:J

;,:

. < . : . J .

C ... 3 ..

....

. ': . : . : . l

)

. ,:

, - . : , :;

. &-

....

-: . : . : . : . :

§-

;,.

<:J

....

<:J

....

...'2

s:::

<:J

s:::

<:J

t;·

. c .. i .

o...

- t;·

;:s

" s:: ' :

---

·t

<:J

i.:

<:J

· .;;.

·- .:::

<:J

!::

....

...'2

:-:::

' o ->

( 'erin(e speciale (vezi capitolul I 5)

(2,2,4-și 2.4,4

izomeri)

Tri met iIhexamet i lcndinmină

2327

I I

- ---

I )cschisl\

· - · ·-· ·

··

•

--··

---

-- -

·- - - -

()

---

A,C

•

·- - -

- ·

·1

rimelilhexmnet i lcn

2328

SIP

---------

Control.

Js-

----··-

-------

·-- ---

- ---

--- -

--·

·---

A,C

-·

-·-

-·

·· ·

··

- ·

15.12, 15.16.2,

diizocim1at (2.2.4

și

2.4.4-

cal

(c)

15.17, 15.19.6

•

..• -- ----- ------- ---

•

-· _._

---

-····

15.19.6

irnmcri)

2.2.4 -

Trimctil-I.3-

--·

-- - -

---- -

·-

----

-·

·· · - -

----

--- -- --

- -

pentadiol-I-izohutirnt

2(;

lkschisi'i

()

1.3.5

l'rioxan

· -

- - - ·

- -----

-- - --- -

---

-- - --- -

- -

·----

- - - - -- -

--·-··

Trixilil

fosfat

-. --

---

···-

2(i

Control.

Deschisă

• -- - ·· - ·

--.

- --

- --- -

A,D

- - · - -

15.19 6

-- -- - ---·-- ···- · -··-··· ·

···

··

15.19

Ulei ncid din

sâmbure

--···

1--------·

------ -

- - - -

- - ·· · ·

··

·--·

-----

-------

----·

-----

-- --

- -----

·-

Deschisă

A,B

16.2.7 până la

r _ii_er

·-

· -

- -

------

-··

- --- ·

· --

-----•

·---

- ---

16.2.9

--·- -- - - -· ·· ··•- - - --

LIiei de camfor

SIP

Control.

li;\

J\,B

··· -·-

- ----

Ulei carbolic

S/P

...,

Control.

. ......

---

----

- ---

F-T

15.19.6

· · - ----------·----- --

lilei de

1272

e--- -

- -

- ---

Deschisă

··- -

-· -

-----

----

· -- - --

··

---

I5.I2,_I5.l9

··

.. .

2G Nu

16.2.7,16.2.8

- - - ·-

Ulei de Inii (crud și distilat)

---- ..

-----

··----

---

· ·· - ---

-·--'---•-

·-- - - --

Ulei de-€oajă de nucă

Deschisă

Control

()

---

---- - -

A,B

· - -·-

15.19.6, 16.2.6,

!6,2.9,

161\ . 2 ...:. - - - ··

tne'tratat)

- - -

---

-----

-- - -- -

- ·-

---- - --

1-Undecenă

Deschisă

15.19.6

Uree

!izolat de amoniu în

S I P

·- ·

----

t----------

----

-·

·-

---

---- -· -

- - -··

-- ··-- ·-- -

soluție (tt:,tb1ând amoniac anes)

Control.

a Denumirea produsului

b Număr ONU

Categoria de poluare penm1 descărcare operațională

(re,țUla 3 din Anexa II)

Ulei de măsline

Ulei de miez de palmier Ulei de palmier

Ulei de coji fructe (portocale și lămâi) Ulei de perilla

Ulei de mac

Ulei de sâmburi stafide Ulei de rapiță

Ulei de pleavă de orez Ulei de sofrănaș

Ulei comestibil Ulei de susan Ulei de soia

Ulei din semințe de floarea soarelui Ulei de tucum

Uleidetung

Ulei de nucă

Untură

III

Uree solutie

III

Uree/azotat de amoniu.soluție

Uree /fosfat de amoniu, soluție

Uree/fosfat pnmar

Șl

secundar de amoniu/Clorură de potasiu, solutie

(D)

Capitolul 19

Cerințe pentru navele angajate în incinerarea pe mare a reziduurilor chimice lichide

19.1

Generalități

19.1.1

Capitolele de la 1 până la 16 se aplică navelor incineratoare, dacă sunt relevante și, așa cum sunt suplimentate sau modificate de prevederile prezentului capitol.

19.1.2

Trebuie să se pună la dispoziția Administrației sau Administrației portului sau ambelor, informații asupra compoziției deșeurilor ce se vor incinera și asupra pericolelor pe care le prezintă acestea, după cum este cazul, care pot interzice transportul deșeurilor pe care le consideră prea periculoase pentru a fi transportate în vrac .

19.1.3

În acest capitol se aplică următoarele definiții suplimentare:

Spațiul de incinerare

este un spațiu etanș la gaze care cuprinde numai incineratorul și dispozitivele auxiliare asociate acestuia.

Încăperea suflantei incineratorolui

este un spațiu care cuprinde suflantele ce alimentează cu aer de combustie arzătoarele incineratorului

Convenția de la Londra din 1972

înseamnă Convenția din 1972 privind prevenirea poluării marine prin descărcarea deșeurilor și a altor materiale în mare.

Zona de marfă

este partea navei definită la paragraful 1.3 . 5 cu excepția incineratoarelor și a tubulaturilor de deșeuri chimice care duc la incineratoare .

19.1.4

În cursul inspecțiilor periodice și intermediare prescrise la aliniatele 1 . 5 . 2 . 1.2 și 1.5.2.1.3 trebuie să se verifice toate tancurile de marfă și toată tubulatura instalației de marfă pentru depistarea coroziunilor și determinarea grosimii existente a materialului .

Dacă nava transportă deșeuri foarte corozive, trebuie să se facă anual inspectarea tancurilor de marfă și a tubulaturii instal ției de marfă pentru depistarea coroziunilor și determinarea grosimii existente a materialelor.

19.2

Capacitatea de supraviețuire a navei și amplasarea tancurilor de marfă

19.2.1

Navele vizate de prezentul capitol trebuie să satisfacă normele aplicabile navelor de tip 2 și cerințele privitoare la amplasarea tancurilor de marfă la bordul navelor de tip 2 .

19.2.2

Amestecurile de deșeuri conținând substanțe care trebuie să fie transportate la bordul navelor de tip 1 pot fi transportate la bordul navelor de tip 2 dacă singurul scop al transportului este incinerarea lor.

19.3

Amenajările navei

19.3.1

Deșeurile chimice lichide nu trebuie stocate alături de tancurile de combustibil lichid, cu excepția celor conținând combustibil lichid utilizat exclusiv pentru incinerare .

19.3.2

Tancurile și pompele, altele decât ceie descrise la paragraful 19 . 3 . 3 ,

care pot conține lichide ce vor fi utilizate în procesul de incinerare sau la spălarea tubulaturilor de marfă și a tancurilor de marfă, pot fi amplasate în apropierea tancurilor de marfă dar în interiorul zonei de marfă. Prevederile secțiunii 3 . 1 trebuie să se aplice acestor tancuri și acestor echipamente în aceeași măsură ca și pentru tancurile de marfă.

19.3.3

Dacă este necesar, tancurile de combustibil lichid și pompele de combustibil care alimentează direct arzătoarele incineratorului în timpul procesului de preîncălzire sau întreținerii arderii pot fi amplasate în afara zonei de marfă cu condiția ca punctul de inflamabilitate al combustibilului lichid utilizat să fie peste 60°C (încercare în creuzet închis) . (Vezi de asemenea paragraful 19.5.3).

19.3.4

Lichidele care au fost folosite pentru spălarea tubulaturilor de marfă și a tancurilor de maria, precum și apele de drenare din compartimentul pompelor de marfă trebuie să fie depozitate într-un tanc de reziduuri din zona de marfă în vederea eliminării lor în conformitate cu directivele tehnice anexate la Convenția privind imersarea. Un tanc de marfă poate

folosit ca tanc de reziduuri. Pompele utilizate pentru manipularea lichidelor de spălare contaminate trebuie să fie amplasate în zona de marfă.

19.3.5

Dacă este necesar, se poate solicita o derogare de la cerințele paragrafului 3.2.1, pentru ca încăperile de locuit, de serviciu, posturile de comandă și încăperile de mașini altele decât cele de categoria A să fie amplasate în fața zonei de marfă, cu condiția ca ele să corespundă unei norme de

siguranță echivalente și să fie prevăzute mijloace corespunzătoare de stingere a incendiului, considerate satisfăcătoare de Administrație.

19.3.6

Dacă încăperile de locuit, de serviciu, posturile de comandă sau încăperile de mașini altele decât cele de categoria A sunt amplasate în fața zonei de marfă în confonnitate cu paragraful 19.3.5, prin analogie trebuie să li se aplice cerințele paragrafului 3.2.3, adică distanțele specificate trebuie să fie măsurate de la frontonul pupa al rufului situat în fața zonei de marfă.

19.3.7

Incineratorul

trebuie

amplasat

în

afara

perimetrului

exterior

zonei

marfă. Administrația poate, totuși, să accepte și amplasamente alternative cu condiția ca acestea să ofere un grad de siguranță echivalent.

19.3.8

Trebuie să se țină cont de efectul pe care gazele de combustie pot să-l aibă asupra vizib-ilității -

.de·pe

puntea de navigație, asupra orificiilor de aspirație a aerului și a deschiderilor care dau în încăperile de locuit, de serviciu și încăperile de mașini, precum și asupra zonelor de lucru și a căilor de acces situate pe punte .

19.3.9

Accesul

la spațiul incineratorului trebuie să se facă de pe o punte deschisă. Totuși compartimentul de comandă al incineratorului și încăperea suflantei incineratorului pot

prevăzute cu un acces direct la încăperea incineratorului cu condiția ca aceste spații să fie prevăzute și cu un acces de pe puntea deschisă. Deschiderile de acces ale compartimentului incineratorului trebuie prevăzute cu uși etanșe la gaze, cu autoînchidere.

19.4

Norme aplicabile incineratorului și sistemului de depozitare a mărfii

19.4.1

Tancurile gravitaționale integrale pot

utilizate pentru deșeurile periculoase .

19.4.2

Incineratorul, inclusiv arzătoarele sale, trebuie să fie proiectate și construite conform normelor

de siguranță

considerate

acceptabile

de către Administrație. Pentru

materialele de construcție, sunt aplicabile prevederilor secțiunii 6.1.

19.4.3

Structura din oțel a incineratorului, inclusiv postamenții și alte elemente de fixare, trebuie să fie proiectate pentru unghiul de înclinare statică cel mai defavorabil din intervalul 0°la 30°, ținând cont de sarcinile dinamice datorate mișcărilor navei.

19.4.4

Incineratorul trebuie să fie prevăzut cu o căptușeală refractară și izolație corespunzătoare astfel încât să se asigure că orice temperatură ridicată nu va deteriora structura de rezistență a incineratorului sau funcționarea dispozitivelor auxiliare și a aparaturii de măsură și control și nu va avea efect negativ din punct de vedere al siguranței personalului.

19.4.5

Trebuie să se prevadă mijloace pentru a măsura temperatura suprafețelor exterioare ale cuptorului. Trebuie să se instaleze mijloace de alarmă pentru a indica că temperatura depășește limita aprobată de Administrație și că procesul de incinerare trebuie să fie întrerupt.

19.5

Transferul mărfii

19.5.1

Cerințele secțiunii 5 . 1 sunt aplicabile transferului mărfii, exceptând cazul în care, din punct de vedere practic, tubulatura de marfă trebuie să fie montată în interiorul zonei de marfă și tubulatura de transfer marfă care duce la incinerator trebuie:

să fie montată la o distanță de cel puțin 760 mm, în interiorul bordajului.

dacă se află

în

exteriorul zonei de marfă trebuie să fie montată pe puntea deschisă

să fie clar marcată; și

să fie proiectată astfel încât să permită drenarea și purjarea.

19.5.2

Tubulatura de marfă și mijloacele de control trebuie să fie amplasată astfel încât să împiedice descărcarea peste bord a deșeurilor destinate incinerării

în cursul operațiunilor normale de manipulare a mărfii.

19.5.3

Instalațiile de combustibil lichid și instalațiile de marfă pot fi conectate în fața arzătoarelor cu condiția instalării robinetelor cu trei căi și a două valvule de reținere pe tubulatura de combustibil lichid din interiorul compartimentului incineratorului .

19.5.4

Dispozitivele de oprire de la distanță a alimentării incineratorului cu deșeuri și cu combustibil trebuie să fie instalate la postul de comandă și pe puntea de navigație. Valvula de închidere trebuie să fie amplasată în zona de marfă .

Dacă valvulele de închidere sunt comandate de la distanță, ele trebuie să fie prevăzute și cu o comandă manuală locală, sau trebuie să se monteze o valvulă separată cu comandă manuală.

19.5.5

Flanșele de conectare de Ia manifoldul de încărcare trebuie să fie prevăzute cu ecrane

protecție contra pulverizării mărfii, care pot

portabile. De asemenea, trebuie să se prevadă tăvi colectoare.

19.6

Materiale de construcție

19.6.1

Secțiunea 6 . 2

„Cerințe

speciale aplicabile materialelor" este înlocuită prin următoarele:

Aluminiul, cuprul, aliajele de cupru, zincul, oțelul galvanizat sau mercurul nu trebuie folosite pentru tancurile de marfă, tubulaturi, valvule, accesorii și alte echipamente care pot intra în contact cu deșeurile lichide sau vaporii lor.

Nu trebuie să se utilizeze materiale de construcție având un punct de topire inferior temperaturii de 925°C, cum ar fi aluminiu și aliajele de aluminiu, pentru tubulatura exterioară utilizată în operațiile de manipulare a mărfii la bordul navelor care sunt destinate transportului deșeurilor a căror punct de inflamabilitate nu depășește 60°C (încercarea în creuzet închis). Tubulaturile exterioare de lungimi scurte conectate Ia tancurile de marfă pot

acceptate de către Administrație cu condiția ca acestea să fie izolate astfel încât să reziste la incendiu .

La dimensionarea instalației de marfă trebuie să se țină cont de puterea corozivă a deșeurilor.

19.7

Instalația de aerisire a tancurilor

19.7.1

Se aplică prevederi.le pentru instalațiile de aerisire controlată din capitolul 8 și secțiunea 15 . 12 ,

cu excepția paragrafelor 8 . 2 . 1 și 15.12.3.

19.8

Controlul atmosferei tancului de marfă

19.8.1

Dacă conducta descendentă de recirculare nu ajunge până în apropierea fundului tancului de marfă, tancul trebuie inertizat ori de câte ori prin el au fost recirculate deșeuri al căror punct de inflamabilitate nu depășește 60°C (încercare în creuzet închis).

19.8.2

Dacă se folosesc mașini de spălat utilizând lichide al căror punct de inflamabilitate depășește 60°C (încercare în creuzet închis), tancul de marfă trebuie să fie inertizat.

19.8.3

Conținutul de oxigen al atmosferei unui tanc inertizat nu trebuie să depășească 8% din volum în nici o zonă a tancului .

19.8.4

O alarmă acustică și Jµroinoasă trebuie să se declanșeze atunci când presiunea efectivă a spațiului de vapori al unui tanc de marfă inertizat este mai mică de 0,07 bar.

19.9

Instalația electrică

19.9.1

În încăperile incineratorului, suflantelor incineratorului și încăperile adiacente cu acces direct spre acestea, instalațiile de iluminat, instalațiile telefonice și de comunicație cu publicul și instalațiile de alarmă generală trebuie să fie de tip în execuție antiexplozivă .

19.9.2

Toate celelalte instalații electrice care sunt montate în spațiile menționate la paragraful

19.9.1

trebuie să fie de un tip certificat la siguranță sau să se satisfacă următoarele condiții:

. I

Există certitudinea că spațiile sunt suficient de bine ventilate înainte de a pune sub tensiune instalațiile care nu sunt de tip în execuție antiexplozivă. Trebuie să se prevadă dispozitive de blocare între ventilatoarele și comutatoarele acestor instalații pentru a asigura respectarea acestei cerințe .

Instalațiile care nu sunt de tip în execuție antiexplozivă trebuie scoase automat din circuit dacă presiunea scade sub valoarea prevăzută de aliniatele 19.11.2.1 și

19.11.3 . 1. Administrația poate să permită un interval de timp rezonabil de întârziere la scoaterea din circuit a acestor instalații .

Instalațiile care nu sunt de tip în execuție antiexplozivă trebuie să corespundă cel puțin normei IP 55 sau să aibă o protecție echivalentă.

19.10

Protecția contra incendiului și stingerea incendiului

19.10.1

Încăperea

incineratorului trebuie să fie prevăzută cu o instalație fixă de stingere a incendiului cu spumă conform cu regula II-2/8 sau II-2/9 a Amendamentelor SOLAS din 1983. Această instalație poate fi conectată la instalația de stingere a incendiului cu spumă de pe punte .

19.11

Ventilația mecanică În zona de marfă și În Încăperea incineratorului

19.11.1

Prevederile secțiunii 15.17 „Cerințe suplimentare privind ventilația sporită" se aplică compartimentelor pompelor de marfă.

19.11.2

Instalația de ventilație a încăperii incineratorului trebuie să fie permanentă, în mod normal cu suprapresiune, și independentă de toate celelalte instalații de alimentare cu aer.

Presiunea aerului trebuie să fie întotdeauna superioară pres1unn din interiorul cuptorului (vezi alineatul 19.9.2.2) .

Trebuie să se asigure o capacitate minimă de 45 schimburi de aer pe oră, raportat la volumul brut al încăperii incineratorului.

Trebuie să se aibă în vedere cerințele de ventilare în timpul operației de întreținere a arzătoarelor.

19.11.3

Instalația de ventilație a încăperii suflantei incineratorului trebuie să fie permanentă, în mod normal cu suprapresiune, și independentă de toate celelalte instalații de alimentare cu aer.

Presiunea aerului trebuie să fie întotdeauna superioară presiunii din interiorul cuptorului (vezi aliniatul 19.9.2.2) .

Trebuie să se asigure o capacitate minimă de 20 schimburi de aer pe oră, raportat la volumul total al încăperii suflantei incineratorului .

19.12

Aparatura de măsură și control a preaplinului

19.12.1

Trebuie să se prevadă dispozitive de măsurare de tip închis așa cum sunt descrise în alineatul 13.1.1.3, precum și instalații de control pentru preaplin în conformitate cu prevederile secțiunii 15.19.

19.12.2

Trebuie să se monteze aparate de detecție a vaporilor pentru produsele toxice și inflamabile descrise în secțiunea 13.2.

19.13

Protecția personalului

19.13.1

Trebuie să se prevadă echipamentul de siguranță descris în secțiunea 14.2, inclusiv aparatele de respirație și echipamentul pentru protecția ochilor pentru fiecare persoană de la bordul navei așa cum este prevăzut în paragraful 14.2 . 8 .

Capitolul 20

Transportul deșeurilor chimice lichide

20.1

Introducere

20.1.1

Transportul maritim al deșeurilor chimice lichide ar putea prezenta o amenințare pentru sănătatea omului și mediu.

20.1.2

Deșeurile chimice lichide trebuie transportate prin urmare în concordanță cu convențiile și recomandările internaționale relevante și în mod deosebit cu prevederile acestui Cod dacă ele sunt transportate în vrac pe rutele maritime.

20.2

Definiții

Pentru scopul acestui capitol:

20.2.1

Deșeuri chimice lichide

sunt substanțe, soluții sau amestecuri cerute a fi transportate pe mare, care conțin sau au fost contaminate cu una sau mai multe componente cărora •

se aplică

cerințele prezentului Cod și pentru care nu se prevede nici o utilizare directă, dar care sunt transportate în vederea descărcării în mare, incinerării sau eliminării prin alte metode diferite de cele folosite pe mare .

Apendice

Model de Certificat internațional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase*

CERTIFICAT INTERNAȚIONAL DE CONFORMITATE PENTRU TRANSPORTUL ÎN VRAC AL PRODUSELOR CHIMICE PERICULOASE

(sigiliul oficial)

Eliberat în conformitate cu prevederile conținute în

CODUL INTERNATIONAL PENTRU CONSTRUCȚIA ȘI ECIDPAMENTUL NAVELOR PENTRU TRANSPORTUL ÎN VRAC AL PRODUSELOR CHIMJCE PERICULOASE

(Rezoluțiile MSC.4(48) și MEPC.19(22)) 1

sub autoritatea Guvernului

(numele oficial complet al țării)

către ........................................................................

(titlul

oficial

complet

persoanei

competente

organizației

recunoscute

către Administrație)

Numele navei

Numărul sau literele distinctive

Portul de înmatriculare

Tonajul brut

Tipul navei (paragraful 2 . 1.2 din

Cod

Data la care s-a pus chila sau la care nava era într-un stadiu similar de construcție; sau (în cazul unei nave transformate), data la care a început transformarea în navă cisternă pentru produse chimice

Nava

corespunde, de asemenea, în întregime următoarelor amendamente ale Codului

Nava este scutită de aplicarea următoarelor prevederi ale Codului:

* Certificatul trebuie redactat în limba oficială a țării care îl eliberează. Dacă limba utilizată nu este nici engleza nici franceza trebuie-să se includă o traducere în una din aceste limbi

SE CERTIFICĂ PRIN PREZENTUL CĂ:

Nava a fost inspectată în conformitate cu prevederile secțiunii 1.5 a Codului;

în urma inspecției s-a constatat că construcția și echipamentul navei corespund prevederilor pertinente ale Codului;

•

nava este o navă incinerator care satisface de asemenea prevederile suplimentare și modificate ale capitolului 19;

Nava a fost dotată cu un manual în conformitate cu normele pentru proceduri și amenajări, așa cum se prevede în regulile 5,

și 8 din Anexa II la MARPOL 73/78, și că instalațiile și echipamentul navei prevăzute în manual sunt satisfăcătoare din toate punctele de vedere și corespund cerințelor pertinente ale normelor menționate.

Nava poate transporta în vrac următoarele produse, dacă sunt respectate toate regulile de exploatare pertinente ale Codului :

Produse

Condiții de transport,

(numerele

de tanc, etc)

Se va continua pe pagini suplimentare semnate si datate care figurează la Suplimentul 1.

Numărul tancului la care se face referire în această listă corespunde celui din planul tancului semnat și datat, care figurează la Suplimentul 2 .

În conformitate cu paragrafele

*1.4 și

*2.8.2 prevederile Codului au fost modificate în legătură cu nava, în următorul mod :

Nava trebuie să fie încărcată :

•.1

în conformitate cu condițiile de încărcare prevăzute în Manualul

de încărcare aprobat, ștampilat și datat

......... . ... .. ....

și semnat de un inspector responsabil

Administrației sau al unei organizații recunoscută de către Administrație;

* .2

conform limitelor de încărcare anexate la prezentul certificat.

Dacă este necesar încărcarea navei altfel decât în conformitate cu instrucțiunile mai sus menționate, calculele necesare pentru justificarea condițiilor de încărcare propuse trebuie comunicate Administrației care a eliberat certificatul care poate autoriza în scris adoptarea condițiilor de transport propuse•·

. Ștergeți ,

după caz .

In loc să fie incorporat în Certificat acest tex1 poate fi anexat cu condiția ca să fie semnat legal

și ștampilat.

Prezentul certificat este valabil până la

....................................

sub rezerva inspecțiilor prevăzute conform secțiunii 1.5 din Cod.

Eliberat la .............................

(Locul eliberării certificatului)

....... . . . . . .. .... 19........ . ...

Subsemnatul declară că este legal autorizat de către sus-menționatul guvern să elibereze prezentul Certificat.

(semnătura persoanei oficiale care eliberează certificatul și1sau sigiliul autorității emitente)

Note privind modul de completare a Certificatului:

Certificatul poate fi eliberat doar navei autorizată să arboreze pavilioanele statelor care sunt guverne contractante atât la Convenția SOLAS 1974, cât și părți la MARPOL 73/78.

Tipul de navă: fiecare mențiune din această coloană trebuie să se refere la toate recomandările pertinente, de exemplu mențiunea „Tip 2" trebuie să desemneze o navă care corespunde din toate punctele de vedere prevederilor Codului referitoare la tipul 2.

Produse: trebuie să fie menționate produsele enumerate în lista de la capitolul 17 al Codului sau produsele care au fost evaluate de către Administrație în conformitate cu paragraful 1.1.3 al Codului. În ceea ce privește ultima categorie de produse „noi", trebuie luate în considerare toate cerințele speciale stipulate cu titlu provizoriu .

Trebuie menționat faptul că pentru navele incinerator în locul denumirilor produselor individuale se va menționa

„deșeuri

chimice lichide".

Produse: Lista produselor pe care nava poate să le transporte trebuie să includă substanțele lichide nocive din categoria D care nu sunt incluse în Cod și trebuie identificate drept „capitolul 18 categoria D".

Condiții de transport: Limitările la transportul substanțelor din categoria B sau categoria C conform sectiunii 16A.2 din Cod trebuie, de asemenea, indicate .

ATESTAREA INSPECȚilLOR ANUALE ȘI INTERMEDIARE

SE CERTIFICĂ PRIN PREZENTUL că în urma inspecției cerute conform paragrafului 1.5 din Codul internațional pentru construcția și echipamentul navelor care transportă în vrac produse chimice periculoase, s-a constatat că nava îndeplinește prevederile pertinente ale Codului.

Inspecția anuală

Semnat: .......................................

(semnătura persoanei oficiale autorizate)

Locul: .........................................

Data: ..........................................

(sigiliul sau ștampila Autorității, după caz)

Inspecția anuală*/intermediară*

Semnat: .......................................

(semnătura persoanei oficiale autorizate)

Locul: .........................................

Data: ... . ......................................

(sigiliul sau ștampila, după caz a Autorității)

Inspecția anuală*/intermediară*

Semnat: .......................................

(semnătura persoanei oficiale autorizate)

Locul: .........................................

Data: ..........................................

(sigiliul sau ștampila Autorității, după caz)

Inspecția anuală

Semnat: .......................................

(semnătura persoanei oficiale autorizate)

Locul: .........................................

Data: ..........................................

(sigiliul sau ștampila Autorității, după caz)

* Ștergeți, du caz.

ANEXA

Nr.

Amendamentele la Codul IBCiadoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.16(58) a Comitetului Securității Maritime la Londra la 24 mai 1990 ș respectiv,Prin Rezoluția l\.fEPC.40(29) a Comitetului pentru Protecția Mediului Marin la Londra la 16 martie 1990

1.3

Definiții

Noua definiție trebuie adăugată astfel.

„1.3.2.3

„Dată de aniversare" înseamnă ziua și luna fiecărui an care vor corespunde datei de expirare a Certificatului internațional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase".

1.5

Inspecții și certificare

Textul existent al secțiunii 1.5 trebuie înlocuit cu următorul:

,,1.5.1

Procedura de inspecție

1.5.1.1

Inspecția navelor, în ceea ce privește aplicarea prevederilor prezentelor reguli și acordarea de scutiri de la acestea, trebuie efectuată de către inspectorii Administrației. Totuși, Administrația poate încredința inspecțiile fie inspectorilor numiți în acest scop, fie organizațiilor recunoscute de ea.

1.5.1.2

Administrația care numește inspectori sau recunoaște organizații pentru efectuarea inspecțiilor trebuie ca cel puțin să împuternicească orice inspector numit sau organizație recunoscută pentru ca să:

solicite reparații la navă; și

efectueze inspecții dacă sunt solicitate de autoritățile respective ale statului portului.

Administrația trebuie să notifice Organizației responsabilitățile specifice și condițiile delegării autorității inspectorilor numiți sau organizațiilor recunoscute pentru a fi difuzate guvernelor contractante.

1.5.1.3

Dacă un inspector numit sau o organizație recunoscută stabilește că starea navei sau a echipamentului său nu corespunde de fapt mențiunilor din Certificatul internațional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase sau este în așa fel încât nava nu poate ieși în mare fără pericol pentru ea însăși sau persoanele aflate la bord sau fără să prezinte pericol exagerat pentru mediul marin, acest inspector sau organizația trebuie să se asigure imediat că sunt luate măsuri de remediere și trebuie să comunice Administrației în timp util. Dacă nu sunt luate aceste măsuri de remediere, certificatul respectiv trebuie să fie retras, iar Administrația informată imediat; și, dacă nava se află într-un port al unui alt guvern contractant, autoritățile respective ale

statului portului trebuie, de asemenea, să fie informate imediat. Dacă un inspector al Administrației, un inspector numit sau o organizație recunoscută a informat autoritățile respective ale statului portului, guvernul statului portului respectiv trebuie să acorde orice sprijin necesar acestui inspector sau organizației pentru a-și îndeplini obligațiile prevăzute de acest paragraf

Dacă este cazul, guvernul statului portului respectiv trebuie să ia măsuri pentru a se asigura că nava nu va ieși în mare sau nu va părăsi portul în scopul îndreptării către cel mai apropiat șantier de reparații disponibil decât în cazul în care nu există pericol pentru navă sau persoanele aflate la bord sau nu prezintă pericol exagerat pentru mediul marin .

1.5.1.4

În fiecare caz, Administrația trebuie să garanteze efectuarea completă și eficientă a inspecției și trebuie să se angajeze să asigure măsurile necesare pentru îndeplinirea acestei obligații.

1.5.2

Cerințe privind inspecția

1.5.2.1

În cazul unei nave cisternă pentru produse chimice structura, echipamentul, instalațiile, amenajările și materialele (altele decât elementele pentru care s-au eliberat Certificatul de siguranță a construcției pentru nava de marfă, Certificatul de siguranță a echipamentului pentru nava de marfă și Certificatul de siguranță radio pentru nava de mariă sau Certificatul de siguranță pentru nava de marfă) trebuie să fie supuse unnătoarelor inspecții :

O inspecție inițială, efectuată înainte ca nava să fie pusă în exploatare sau înainte de ai se elibera

pentru

prima

dată

Certificatul

internațional

de conformitate

pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase, care trebuie să includă o examinare completă a structurii sale, a echipamentului, instalațiilor, amenajărilor și materialelor sale în măsura în care acest Cod se aplică navei .

Această inspecție trebuie să fie astfel încât să se asigure că structura

navei, echipamentul,

instalațiile, amenajările și materialele corespund în întregime prevederilor aplicabile ale acestui Cod .

O inspecție de reînnoire la intervalele specificate de către Administrație, dar fără a depăși cinci ani, cu excepția cazului când se aplică regula 1.5.6.2.2, 1.5.6.5, 1.5.6.6 sau 1.5 . 6 . 7 .

Inspecția de reînnoire trebuie să fie astfel încât să se asigure că structura, echipamentul,

instalațiile,

amenajările

și

materialele

corespund

în

întregime prevederilor aplicabile ale Codului .

O inspecție intermediară într-un interval de

luni înainte sau după cea de-a doua dată de aniversare sau într-un interval de 3 luni înainte sau după cea de-a treia dată de aniversare a Certificatului care trebuie să țină locul uneia din inspecțiile anuale menționate la 1.5.2.1.4. Inspecția intermediară trebuie să fie astfel încât să se asigure că echipamentul de siguranță și alte echipamente, precum și pompele și instalațiile de tubulatură aferente, corespund în întregime prevederilor aplicabile ale Codului și că sunt în stare bună de funcționare. Aceste inspecții intermediare trebuie să facă obiectul unei mențiuni în Certificatul eliberat în virtutea prevederilor paragrafului 1.5 . 4 sau 1.5.5 .

O inspecție anuală într-un interval de trei luni înainte sau după fiecare dată de aniversare a Certificatului, care va include c examinare generală a structurii, echipamentului, instalațiilor, amenajărilor și materialelor menționate la I 5.2.1.

pentru a se asigura că ele au fost menținute conform prevederilor paragrafului 1.5.3 și că rămân corespunzătoare din toate punctele de vedere exploatării pentru care

este destinată nava. Această inspecție anuală trebuie să facă obiectul unei mențiuni în Certificatul eliberat în virtutea prevederilor paragrafului 1 . 5 . 4 sau 1.5 . 5 .

O inspecție suplimentară, generală sau parțială după caz, care trebuie să fie efectuată dacă se consideră necesar după o anchetă conform subparagrafului 1.5.3.3, sau ori de câte ori nava suferă reparații sau înlocuiri importante. Această inspecție trebuie să fie astfel încât să se asigure că reparațiile sau înlocuirile necesare au fost efectiv realizate, că materialele folosite la aceste reparații sau înlocuiri și calitatea execuției acestora sunt satisfăcătoare, și că nava poate să iasă în mare f'ară pericol pentru ea însăși sau persoanele aflate la bord sau f'ară a prezenta pericol exagerat pentru mediul marin.

1.5.3

Men,tinerea stării tehnice a navei după efectuarea inspecției

1.5.3.1

1.5.3.2

După efectuarea oricărei inspecții a navei prevăzută la paragraful 1.5 . 2, nu trebuie făcută nici o modificare la structura, echipamentul, instalațiile, amenajările și materialele care au făcut obiectul inspecției, fără autorizația Administrației, cu excepția înlocuirii directe a acestora.

1.5.3.3

Ori de câte ori se produce un accident la o navă sau este descoperită o defecțiune, care fie afectează siguranța navei, fie eficiența sau integralitatea mijloacelor sale de salvare sau a unui alt echipament prevăzut de Cod, comandantul sau armatorul navei trebuie să informeze cu prima ocazie Administrația, inspectorul

numit

organizația

recunoscută

răspunzătoare

pentru

eliberarea certificatului respectiv, care trebuie să inițieze o anchetă pentru a stabili dacă este necesară o inspecție conform prevederilor subparagrafului 1.5 . 2.1.5 .

Dacă nava se află în portul unui alt guvern contractant, comandantul navei sau armatorul trebuie, de asemenea, să informeze imediat autoritățile respective ale statului portului, iar inspectorul numit sau organizația recunoscută trebuie să se convingă că această informare a fost făcută.

1.5.4

Eliberarea sau vizarea certificatului internațional de conformitate

1.5.4.1

Un certificat numit Certificat internațional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase se va elibera după o inspecție inițială sau de reînnoire unei nave cisternă pentru produse chimice angajată în voiaje internaționale și care corespunde prevederilor respective ale Codului.

1.5.4.2

Un Certificat internațional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase trebuie redactat sub forma modelului dat în Apendice .

Dacă limba utilizată nu este nici engleza nici franceza, textul trebuie să includă traducerea în una din aceste limbi .

1.5.4.3

Certificatul eliberat conform prevederilor acestei secțiuni trebuie să fie disponibil la bordul navei pentru examinare în orice moment.

1.5.4.4

Indiferent de orice alte prevederi ale amendamentelor la acest Cod, adoptate de Cormtetul pentru protecția mediului marin (MEPC) prin rezoluția MEPC.40(29) și Comitetul Securității Maritime (MSC) prin rezoluția MSC.16(58), orice Certificat internațional de conformitate pentru

transportul în vrac al produselor chimice periculoase, care este valabil în momentul intrării în vigoare al acestor amendamente, trebuie să rămână valabil până la expirarea sa confonn prevederilor acestui cod înaintea intrării în vigoare a amendamentelor.

1.5.5

Eliberarea sau vizarea Certificatului intemațional de conformitate de către un alt guvern

1.5.5.1

Un guvern care este atât Guvern contractant la Convenția SOLAS 1974 cât și parte la MARPOL 73/78 poate, la cererea unui alt guvern, să dispună inspectarea unei nave autorizată să arboreze pavilionul altui stat și, dacă se convinge că sunt respectate prevederile Codului, el va elibera sau autoriza eliberarea unui Certificat internațional de confonnitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase și, dacă este cazul, va viza sau autoriza vizarea certificatului navei în conformitate cu prevederile Codului. Orice certificat astfel eliberat va conține o declarație în sensul că a fost eliberat la cererea guvernului statului al cărui pavilion nava este autorizată să-l arboreze.

1.5.6

Durata și valabilitatea Certificatului intemațional de conformitate

1.5.6.1

Un Certificat internațional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase trebuie eliberat pentru o perioadă specificată de Administrație, care nu va depăși cinci

aru.

1.5.6.2.1

Fără a ține seama de cerințele paragrafului 1.5.6.1, când inspecția de reînnoire este încheiată în decurs de 3 luni înainte de data expirării certificatului existent, noul certificat va fi valabil de la data încheierii inspecției de reînnoire până la o dată ce nu va depăși 5

ani

de la data expirării certificatului existent.

1.5.6.2.2

Când inspecția de reînnoire este încheiată după data expirării certificatului existent, noul certificat va fi valabil de la data încheierii inspecției de reînnoire până la o dată ce nu va depăși 5

ani

de la data expirării certificatului existent.

1.5.6.2.3

Când inspecția de reînnoire este încheiată cu mai mult de 3 luni înainte de data expirării certificatului existent, noul certificat va

valabil de la data încheierii inspecției de reînnoire până la o dată ce nu va depăși 5 ani de la data încheierii inspecției de reînnoire.

1.5.6.3

Dacă un certificat este eliberat pentru o perioadă mai mică de 5 ani, Administrația poate extinde valabilitatea certificatului după data expirării până la perioada maximă specificată la paragraful 1.5.6.1, cu condiția ca inspecțiile menționate la regulile 1.5 . 2 . 1.3 și 1.5.2 . 1.4, aplicabile când este eliberat un certificat pentru o perioadă de 5 ani, să fie efectuate corespunzător.

1.5.6.4

Dacă s-a efectuat o inspecție de reînnoire și nu se poate elibera sau pune la dispoziție bordului navei un nou cenificat înainte de data expirării certificatului existent, persoana sau organizația autorizată de către Administrație poate să vizeze certificatul existent și acest certificat trebuie acceptat ca valabil pentru o perioadă suplimentară ce nu va depăși 5 luni de la data expirării.

1.5.6.5

Dacă la data expirării unui certificat nava nu se află într-un port în care unnează să fie inspectată,

Administrația

poate prelungi

perioada

de valabilitate a certificatului, dar această prelungire va fi acordată numai pentru a-i permite navei să-și termine voiajul spre portul în care va fi inspectată, și aceasta numai în cazurile în care această măsură este oponună și rezonal:rilă. Nici un certificat nu se va prelungi pentru o perioadă

mai

mare de 3 luni, iar o navă căreia

s-a acordat o prelungire nu trebuie, la sosirea sa în portul unde urmează să fie inspectată, să se creadă îndt'.eptă tă în virtutea acsstei prelungiri, să părăsească portul f'ară să aibă un certificat nou. Când inspecția de

reînnoire este încheiată, noul certificat va fi valabil până la o dată ce nu va depăși 5 ani de la data expirării certificatului existent înainte de acordarea prelungirii .

1.5.6.6

Un certificat eliberat unei nave angajată în voiaje scurte, ce nu a fost prelungit conform prevederilor mai sus menționate în această secțiune, poate fi prelungit de către Administrație pentru o perioadă de grație de maximum o lună de la data expirării menționată pe acesta .

Când este încheiată inspecția de reînnoire, noul certificatul

va fi valabil până la o dată ce nu va depăși 5 ani de la data expirării certificatului existent înainte de acordarea prelungirii.

1.5.6.7

În situații speciale, după cum hotărăște Administrația, un certificat nou nu este nevoie să fie datat de la data expirării certificatului existent, așa cum se prevede la paragrafele 1.5.6.2.2, 1.5.6.5 sau 1.5.6.6. În aceste situații speciale, noul certificat va fi valabil până la o dată ce nu va depăși 5 ani de . la data încheierii inspecției de reînnoire.

1.5.6.8

Dacă o inspecție anuală sau intermediară se încheie înainte de perioada specificată la paragraful l.5.2, atunci:

data de aniversare indicată pe certificat va fi modificată prin vizare cu o dată ce nu va depăși 3 luni de la data la care s-a încheiat inspecția;

inspecția anuală sau intermediară ulterioară, prevăzută conform 1.5.2, trebuie să fie efectuată la intervalele prevăzute de acea secțiune, utilizând noua dată de aniversare ;

data de expirare poate rămâne neschimbată cu condiția ca una sau mai multe inspecții anuale sau intermediare, după caz, să fie efectuate în așa fel încât intervalele maxime dintre inspecțiile prevăzute la 1.5 . 2 ,

să nu fie depășite.

1.5.6.9

Un certificat eliberat conform prevederilor paragrafului 1.5.4 sau 1.5.5 își va pierde valabilitatea în oricare din următoarele cazuri

dacă inspecțiile pertinente nu sunt încheiate în perioadele specificate la paragraful 1.5.2;

dacă certificatul nu este vizat în conformitate cu prevederile paragrafului 1.5.2.1.3 sau 1.5 . 2 . 1.4 ;

la transferul navei sub pavilionul altui stat. Un nou certificat se va elibera numai când guvernul ce eliberează noul certificat este pe deplin convins că nava corespunde prevederilor paragrafelor 1.5.3.1 și 1.5.3 . 2 .

În cazul unui transfer de pavilion între guverne care sunt atât guverne contractante la Convenția SOLAS 1974, cât și părți la MARPOL 73/78, dacă cererea se face în decurs de 3 luni de la data la care a avut loc transferul, guvernul statului al cărui pavilion a fost anterior autorizată nava să-l arboreze, trebuie să transmită, cât mai curând posibil, Administrației copii de pe certificatul aflat la bordul navei înainte de transfer și, dacă este posibil, copii de pe rapoartele de inspecție pertinente . ' '

Apendice

MODEL DE CERTIFICAT INTERNAȚIONAL DE CONFORMITATE PENTRU TRANSPORTUL ÎN VRAC AL PRODUSELOR CHIMICE PERICULOASE

Modelul de certificat existent trebuie înlocuit cu următorul:

„CERTIFICAT INTERNAȚIONAL DE CONFORMITATE PENTRU TRANSPORTUL ÎN VRAC AL PRODUSELOR CHIMICE PERICULOASE

(sigiliul oficial)

Eliberat în virtutea prevederilor din CODUL INTERNAȚIONAL

PENTRU CONSTRUCȚIA ȘI ECIDPAMENTUL NAVELOR

PENTRU TRANSPORTUL ÎN VRAC AL PRODUSELOR CHIMICE PERICULOASE

(rezoluțiile MSC.4(48) și MEPC.19(22), așa cum au fost amendate de rezoluțiile MSC.16(58) și MEPC.40(29))

sub autoritatea Guvernului

(Numele oficial complet

țării)

de către

(titlul oficial complet al persoanei competente sau organizației recunoscute de către Administrație)

Caracteristicile navei 1

Numele navei

.. . .. . ....... .... ... . .. . ........ .

.. ....... . .. .

.. ..... ..

Numărul sau literele distinctive

. . ... . . . .. . ....

.. . ...

.... . ... .... .

... . .......

... . .

Portul

de înmatriculare

..... . . . .... . . . .. . .

. .. .. . ..

. . .

....

. . .. . . . . . .

........

.. .. ...

Tonaj

brut

. .. ....... ........ ... ........ .. .. . . . ....

.. . .. ... .. .. .

.. . . . ..... ... .. .. .

. . . . ..

Tipul de navă (paragraful 2 . 1 . 2 din Cod) . ...

. . ....

. . .. . ..... . . . .

. . . . .

.. . . .. . . ..

NumărIMO 2

........

...........

.......

....

..........

....

. .

Data la care s-a pus chila sau la care nava era într-un stadiu similar de construcție sau, (în cazul unei nave transformate), data la

care a început transformarea în navă cisternă pentru

produse chimice..... ... .. . . ... .. . .. ......

. . ..... . ... . .............. . .

.... . .

. . .

Nava corespunde, de asemenea, în întregime următoarelor amendamente ale Codului:

. .... . . ...................... . . .. . .. . . . . .. .. . ... ..................... . .. .. . . .. . . . . .... . . .. ..

. ............. ....... .. .... . . .. .. . . .... . ............. •.·

Nava este scutită de la aplicarea următoarelor prevederi ale Codului:

SE CERTIFICĂ PRIN PREZENTUL CĂ:

nava a fost inspectată în conformitate cu prevederile secțiunii 1.5 a Codului;

în urma inspecției s-a constatat că construcția și echipamentul navei și starea lor tehnică sunt satisfăcătoare din toate punctele de vedere și că nava corespunde prevederilor pertinente ale Codului.

nava este o navă incinerator care corespunde de asemenea cerințelor suplimentare și modificate ale capitolului 19 din Cod. 3

nava a fost prevăzută cu un Manual

în

conformitate cu normele pentru proceduri și amenajări, așa cum se prevede în regulile 5, SA și 8 din Anexa II la MARPOL 73/78, și că instalațiile și echipamentul navei prevăzut în Manual sunt satisfăcătoare din toate punctele de vedere și corespund cerințelor aplicabile ale normelor menționate.

nava poate transporta în vrac următoarele produse, dacă sunt respectate toate regulile de exploatare pertinente ale Codului:

Produse

Condiții de transport (numerele de tancuri. etc.)

Continuare în Suplimentul 1 3

Numerele tancurilor la care se face referire în această listă corespund celor din Suplimentul 2.

în conformitate cu secțiunea 1.4/paragraful 2.8.23, prevederile Codului în legătură cu

nava

au fost modificate în următorul mod:

nava trebuie să fie încărcată:

în conformitate cu condițiile de încărcare prevăzute în Manualul de încărcare aprobat, ștampilat și datat ................ și semnat de un inspector responsabil al Administra_ției sau al unei organizații recunoscută de către Administrație 3

;

în conformitate cu condițiile limită de încărcare anexate prezentului certificat 3

ANEXA

Nr.

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.